SlideShare a Scribd company logo
1 of 38
Complicatiile dilatarii si
 protezarii stenozelor
      esofagiene
Stenoza esofagiana
 Benigna: injurie caustica, inel Schatzki, membrane
   esofagiene, post iradiere, stenoze anastomotice

 Maligna
    Cancer esofagian primar
    Tumori extraesofagiene care comprima esofagul.

 Disfagia este simptomul comun, indiferent de cauza
   stenozei (maligna sau benigna).
Tratamentul paliativ al disfagiei

 Endoscopic:                Non-endoscopic:
     SEMS/ SEPS                 Chirurgie
     Dilatare                   Radioterapie
     Coagulare cu Plasma            External beam
      Argon                          Intraluminal
     Suport nutritional              (Brahiterapie)

         PEG                    Chimioterapie
 SEMS:
    Aliaj nichel si titaniu (nitinol)
    Neacoperite, acoperite total, partial acoperite
    Impletite, neimpletite – scurtare 25-30% de la ambele capete
       dupa insertie

 SEPS

 Biodegradabile

 Stenturi active farmacologic (chimioterapice)
Indicatii pentru montarea SEMS si SEPS

 Stenoze esofagiene maligne nerezecabile

 Recidiva maligna postchirurgicala

 Compresie extrinsica esofagiana

 Fistula traheoesofagiana –maligna sau benigna

 Perforatie esofagiana—iatrogena sau spontana

 Stenoze benigne refractare

 Acalazia refractara—ELLA-BD stent

 Varice esofagiene cu sangerare (alternativa
   /contraindicatie TIPS
 Temporizare chirurgie
Contraindicatii SEMS si SEPS

 Stenoza maligna rezecabila

 Pacient terminal cu speranta de viata limitata

 Stenoza < 2 cm sfincterul esofagian superior

 Risc de compresie a cailor aeriene

 Chimioterapie recenta (< 3-6 saptamani)

 Obstructie gastroduodenala si/sau intestin subtire
   netratata

 Sepsa

 Coagulopatie
Selectia pacientilor
Selectia si evaluarea pacientilor
 Pasul initial si cel mai important

 Evaluare radiologica:
      Fistula
      Proximitatea cailor aeriene –tumora
      Lungime stent
      Evitarea compresiei cailor aeriene
        Montare endoscopica stent endobronsic

 Stenoza inalta (< 2 cm SES) – modalitate diferita de paliere
      Senzatie intensa de globus si durere

 Montarea stentului amanata cu 3-6 sapt dupa terminarea
   CHT/RT
Selectia stentului
SEMS partial acoperite
 Prezinta capete de metal proximal si distal care permit ancorarea
     la nivelul peretelui esofagian

 Nu exista diferente:
         Succes terapeutic
         Imbunatatirea disfagiei
         Status performanta
         Supravietuire
         Complicatii
         Disfagia recurenta

 Migrarea stentului a fost asociata cu
     diametrul redus/nu cu tipul de stent

Verschuur et al., Am J Gastroenterol 2008
SEMS acoperite total

 Stent din nitinol acoperit in intregime cu poliuretan si silicon

 Dispozitive de extragere atasate la capetele proximal/distal

 Dezintegrarea poliuretanului
    Fragmentarea stentului in timpul extragerii

 Limitari:
    Formare de noi stenoze la capete
    Procent ridicat de migrare
SEPS acoperite total
 Proteza Polyflex(Boston Scientific)
    retea poliester tapetata intern cu silicon
    insertie sub control fluoroscopic (markeri bariu)
 Dilatarea stenozei anterior insertiei
    sistem de insertie 12-14 mm
 1-2 cm deasupra si sub stenoza
    extragere si/sau repozitionare/refolosire
 Stenoze esofagiene maligne:
    procent mai ridicat de complicatii si migrare decat SEMS
 Stenoze esofagiene benigne:
    migrare
    procent crescut de complicatii
    rata scazuta de succes pe termen lung
Stent antireflux

 jonctiunea gastroesofagiana

 nu exista beneficii semnificative comparativ cu
   protezele clasice partial acoperite (Ultraflex) cand
   se adauga terapia cu IPP.




                            Sabharwal T, et al: J Gastroenterol Hepatol 2008
SEMS duble


 Niti-S stent (Taewoong Medical)

 Design special stent-in-stent:
    reduce migrarea si invazia tumorala

 Procentul cel mai scazut de migrare in
   stenozele maligne: 8%




                  Verschuur EM, et al. Am J Gastroenterol 2008
Stenturi

              biodegradabile
    Aliaj magneziu, polimeri acid poliglicolic, polidiaxona
       markeri radio-opaci la ambele capete
       capetele proximal si distal sunt evazate pentru a reduce migrarea

 Integritatea si forta radiala se mentin timp de 6-8 saptamani

 Dezintegrarea stentului apare dupa 11-12 saptamani
       pH scazut (reflux acid) poate produce dezintegrare mai rapida

 Dificultati inerente cu preincarcarea stentului si
    radioopacitatea diminuata



                            Ella-BD stent (ELLA-CS)
SEMS acoperite total pentru tratamentul
    varicelor esofagiene refractare

 Nitinol / retea cu ochiuri variabile
      permite miscarile de peristaltica esofagiana
      capete atraumatice

 Markeri radio-opaci la ambele capete si in portiunea
     medie/ dispozitiv de extragere la ambele capete

 Se recomanda extragerea la 7 zile



Wright G, et al: Gastrointest Endosc 2010


    SX-ELLA-Danis stent (ELLA-CS)
Montare proteza
Stentarea esofagului - tehnica

 2 cm deasupra si sub tumora

 Marcare:
    marcheri externi (agrafa)
    marcheri interni (clip/substanta contrast)
    viziune directa (eliberarea proximala)

 Dilata anterior – sistem de insertie proteza

 Marginea tumorala proximala > 2 cm distal de SES

 Control fluoroscopic si endoscopic
Ingrijire post protezare
   Alimentatie semisolida
       Scaderea apetitului post protezare
       Proteza impiedica peristaltica fiziologica a esofagului

   Evaluare endoscopica a capatului proximal al protezei – expasiunea
    eficienta
       Nu se recomanda pasarea endoscopului prin proteza
            deplasare precoce a stentului, mai ales daca acesta nu este expandat
            complet

   Protezarea jonctiunii GE
       regim antireflux, preventia aspiratiei

   Esofagograma a 2-a zi post protezare
       eficienta inchiderii fistulei eso-traheale / permeabilizare stenoza
       verificare pozitie proteza
Complicatii protezare
 Disfagia recurenta
Variabile cu rol in aparitia
                     complicatiilor
 Complicatii - 30% - 35% in majoritatea studiilor stenoze maligne

 Localizare

 Tip proteza
        Procent ridicat la SEPS,
        Z-stent
        Protezarea jonctiunii esogastrice

 CHT si RT concomitenta
        Procent crescut:
           Disfagie (migrare)
           Complicatii (perforatie, fistule, sangerare)
           Durere
Localizare stenoza
 Protezare esofag proximal
   Compresia traheala
   Complicatii:
      Perforatie

      Formare fistule

      Pneumonia de aspiratie

   Toleranta pacient (senzatie globus)
Localizare stenoza
 Protezare JGE
   Disfagie recurenta:
      Migrare proteza

      Stent angulata

   Esofagita de reflux
   Laceratia perete posterior stomac
Complicatii peri-procedurale (5%)

 Esec tehnic
     < 1%

 Pneumonia de aspiratie

 Obstructia cailor aeriene

 Deplasare stent

 Perforatie

 Mortalitatea peri-procedurala (0-1,4%)

Shayan Irani, Techniques in Gastrointestinal Endoscopy 2010
Complicatii precoce (< 1
  saptamana post montare proteza)

 Durere toracica

 Sangerare (auto-limitata)

 Greata

 Eroziunea protezei in caile aeriene / structuri vasculare
   vecine (prezentari caz)


                                     Katsanos K, J Vasc Interv Radiol 2009
Complicatii tardive (> 1
saptamana post montare proteza)
           (10-15%)
 Migrare (UC vs PC)
    Protezele migrate partial pot fi extrase si repozitionate
    Montare stent secund

 Invazia tumorala (Uc vs PC)

 Fistulizare/perforatie

 Sangerare

 GERD/aspiratie
Invazie tumorala               Impactare            Migrare stent
                                    alimente
 Disfagia recurenta (20-35%):
      Invazia tumorala
      Tesut granulatie
      Hiperplazie epiteliala
        laser, coagulare plasma argon
        dilatare cu balon
        reprotezare (60% la 6 luni)
           migrare si reocluzie
                                         Laasch HU, Cardiovasc Interv Radiol 2006
Fistula


Stenoza peptica cu fistula
Stenoze benigne
Dilatare esofag



 sonde de cauciuc cu mercur Maloney [Medovations, WI]

 dilatatoare rigide cu fir ghid Savary-Gilliard [Cook
   Medical]

 dilatatoare cu balon prin endoscop (TT     sau cu fir ghid
   [Boston Scientific]
Dilatarea esofagiana                                 Acalazie

 Depinde de lungime si diametru

 Stenoze stranse sau complexe
        < 10 mm in diametru
        > 2 cm in lungime
        Bujii cu fir ghid sau baloane sub control
           fluoroscopic si endoscopic

 Stenoze simple - bujii Maloney

 Dilatare progresiva (saptamani-luni) cu
   cresterea graduala a diametrului bujiilor
 Remisia disfagiei dupa dilatare la 40 - 54
   French
      Nu necesita terapie de mentinere

 Studiu cu gastrografin post dilatare /Ba
   pasaj
    Exclude perforatia esofagiana
Complicatii
 Dilatare esofagiana
    perforatie      ,
    sangerare           ,
    bacteriemie             - 0   )

 Stenoze maligne sau post-iradiere – risc crescut
   perforatie

 Regula de trei:
    Maxim 3 dilatari succesive /sesiune
    Diametru esofagian > 15 mm
           din pacientii dilatati la   mm nu prezinta recurenta la
       24 luni
Stenoze esofagiene benigne
              Selectare proteza

 Stentul ideal:
      Acoperit total
      Dimensiune suficienta
      Flexibil
      Retractabil


 PolyFlex

 SEMS acoperite total

 Niti-S cervical
      Stenoze complexe hipopfringeale
                                         Siersema. at Clin Pract Gastroenterol Hepatol 2008
Complicatii
 Perforatie esofagiana– 3% - 5%

 Migratie (20-25%)

 Hematom intramural

 Laceratii mucoasa esofagiana

 Febra (remite spontan)

 Durere toracica severa post procedurala– 15%

 GERD- incidenta de 2%
Stenoze esofagiene benigne
      Rezultate dezamagitoare?

 Durata si severitatea raspunsului inflamator:
     Temporar in stenozele peptice
     Cronic in stenoze post-anastomotice, post-iradiere si
     caustice

 Tip stent:
     SEMS partial acoperite se asociaza cu roliferãri de tesut
     conjunctiv reactiv
     SEPS procent ridicat de migrare


                                        Dua KS, et al. Am J Gastroenterol 2008
Concluzii

 Acoperit e mai bine (JGE – migrare)

 Nitinol (curbe) vs otel (forta radiala mai mare)

 Diametrul mai mare este mai eficient

 Protezarea JGE – doza dubla IPP, prokinetice
Concluzii
 UltraflexTM, Wallflex si Niti-S stents – paliatia
   disfagiei maligne

 Z-stents si Polyflex® - procent ridicat de complicatii

 Nu exista diferente in ceea ce priveste eficienta
   bujiilor Savary-Gilliard® si dilatatoarelor cu balon in
   tratamentul stenozelor esofagiene benigne

 Protezele sunt montate la pacientii cu stenoze
   benigne complexe refractare la terapia de dilatare

More Related Content

What's hot

Semne in radiologia toracica2
Semne in radiologia toracica2Semne in radiologia toracica2
Semne in radiologia toracica2Traian Mihaescu
 
Yamaha advantage recorder
Yamaha advantage recorderYamaha advantage recorder
Yamaha advantage recorderGru-Wa Lraw
 
Aspecte practice de polisomnografie si poligrafie
Aspecte practice de polisomnografie si poligrafieAspecte practice de polisomnografie si poligrafie
Aspecte practice de polisomnografie si poligrafieTraian Mihaescu
 
Elemente de radiologie pentru rezidenti
Elemente de radiologie pentru rezidentiElemente de radiologie pentru rezidenti
Elemente de radiologie pentru rezidentiTraian Mihaescu
 
World music african
World music  africanWorld music  african
World music africanMary Lin
 
Clasificarea internationala a radiografiilor in pneumoconioze
Clasificarea internationala a radiografiilor in pneumoconiozeClasificarea internationala a radiografiilor in pneumoconioze
Clasificarea internationala a radiografiilor in pneumoconiozeIon Spataru
 
KARDİYAK SENKOP (fazlası için www.tipfakultesi.org )
KARDİYAK SENKOP (fazlası için www.tipfakultesi.org )KARDİYAK SENKOP (fazlası için www.tipfakultesi.org )
KARDİYAK SENKOP (fazlası için www.tipfakultesi.org )www.tipfakultesi. org
 
Semne in imagistica toracica ct
Semne in imagistica  toracica  ctSemne in imagistica  toracica  ct
Semne in imagistica toracica ctTraian Mihaescu
 
Tree-In-Bud Pattern.pptx
Tree-In-Bud Pattern.pptxTree-In-Bud Pattern.pptx
Tree-In-Bud Pattern.pptxShubham661884
 
Capitolul mediastin
Capitolul mediastinCapitolul mediastin
Capitolul mediastindanduma
 
Sindromul de umplere alveolara
Sindromul de umplere alveolaraSindromul de umplere alveolara
Sindromul de umplere alveolaraTraian Mihaescu
 
Interpretation of Chest X-Ray with a few common disease
Interpretation of Chest X-Ray with a few common diseaseInterpretation of Chest X-Ray with a few common disease
Interpretation of Chest X-Ray with a few common diseasePradeep Madhdeshiya
 

What's hot (20)

Semne in radiologia toracica2
Semne in radiologia toracica2Semne in radiologia toracica2
Semne in radiologia toracica2
 
Yamaha advantage recorder
Yamaha advantage recorderYamaha advantage recorder
Yamaha advantage recorder
 
Sindroame coronariene cute (SCA)
Sindroame coronariene cute (SCA)Sindroame coronariene cute (SCA)
Sindroame coronariene cute (SCA)
 
Aspecte practice de polisomnografie si poligrafie
Aspecte practice de polisomnografie si poligrafieAspecte practice de polisomnografie si poligrafie
Aspecte practice de polisomnografie si poligrafie
 
Elemente de radiologie pentru rezidenti
Elemente de radiologie pentru rezidentiElemente de radiologie pentru rezidenti
Elemente de radiologie pentru rezidenti
 
2. cv assessment
2. cv assessment2. cv assessment
2. cv assessment
 
Astrup
AstrupAstrup
Astrup
 
World music african
World music  africanWorld music  african
World music african
 
Pleurezii maligne
Pleurezii malignePleurezii maligne
Pleurezii maligne
 
Clasificarea internationala a radiografiilor in pneumoconioze
Clasificarea internationala a radiografiilor in pneumoconiozeClasificarea internationala a radiografiilor in pneumoconioze
Clasificarea internationala a radiografiilor in pneumoconioze
 
KARDİYAK SENKOP (fazlası için www.tipfakultesi.org )
KARDİYAK SENKOP (fazlası için www.tipfakultesi.org )KARDİYAK SENKOP (fazlası için www.tipfakultesi.org )
KARDİYAK SENKOP (fazlası için www.tipfakultesi.org )
 
Lecţie colon-2010
Lecţie colon-2010Lecţie colon-2010
Lecţie colon-2010
 
Semne in imagistica toracica ct
Semne in imagistica  toracica  ctSemne in imagistica  toracica  ct
Semne in imagistica toracica ct
 
Tree-In-Bud Pattern.pptx
Tree-In-Bud Pattern.pptxTree-In-Bud Pattern.pptx
Tree-In-Bud Pattern.pptx
 
pneumonia.pptx
pneumonia.pptxpneumonia.pptx
pneumonia.pptx
 
Angklung
AngklungAngklung
Angklung
 
Capitolul mediastin
Capitolul mediastinCapitolul mediastin
Capitolul mediastin
 
Sindromul de umplere alveolara
Sindromul de umplere alveolaraSindromul de umplere alveolara
Sindromul de umplere alveolara
 
Interpretation of Chest X-Ray with a few common disease
Interpretation of Chest X-Ray with a few common diseaseInterpretation of Chest X-Ray with a few common disease
Interpretation of Chest X-Ray with a few common disease
 
Pneumotorax
PneumotoraxPneumotorax
Pneumotorax
 

Similar to Esofag mamaia 2011

Excizia totala a mezorectului prin abord laparoscopic
Excizia totala a mezorectului prin abord laparoscopicExcizia totala a mezorectului prin abord laparoscopic
Excizia totala a mezorectului prin abord laparoscopicDelta Hospital
 
Gastric banding pe cale laparoscopica
Gastric banding pe cale laparoscopicaGastric banding pe cale laparoscopica
Gastric banding pe cale laparoscopicaDelta Hospital
 
Suprarenalectomia laparoscopica
Suprarenalectomia laparoscopicaSuprarenalectomia laparoscopica
Suprarenalectomia laparoscopicaDelta Hospital
 
Bolile esofagului
Bolile esofaguluiBolile esofagului
Bolile esofaguluiidoraancus
 
scribd.vpdfs.com_tema-azi.,,,,,,,,,,,,,,pdf
scribd.vpdfs.com_tema-azi.,,,,,,,,,,,,,,pdfscribd.vpdfs.com_tema-azi.,,,,,,,,,,,,,,pdf
scribd.vpdfs.com_tema-azi.,,,,,,,,,,,,,,pdfAnastasia Ciutac
 
scribd.vpdfs.com_tema-azi.//////////////pdf
scribd.vpdfs.com_tema-azi.//////////////pdfscribd.vpdfs.com_tema-azi.//////////////pdf
scribd.vpdfs.com_tema-azi.//////////////pdfAnastasia Ciutac
 
79488015 ocluzia-intestinala
79488015 ocluzia-intestinala79488015 ocluzia-intestinala
79488015 ocluzia-intestinalaBubu Atat
 
scribd.vpdfs.com_chirurgia-osoasa....pdf
scribd.vpdfs.com_chirurgia-osoasa....pdfscribd.vpdfs.com_chirurgia-osoasa....pdf
scribd.vpdfs.com_chirurgia-osoasa....pdfAnastasia Ciutac
 
Prelegere Gastro - 09.09.2020.pptx
Prelegere Gastro - 09.09.2020.pptxPrelegere Gastro - 09.09.2020.pptx
Prelegere Gastro - 09.09.2020.pptxGameTester8
 
skin reduction mastectomy and immediate reconstruction
skin reduction mastectomy and immediate reconstructionskin reduction mastectomy and immediate reconstruction
skin reduction mastectomy and immediate reconstructiondaciana grujic
 
Clinica Venart | Boala Arteriala Periferica (BAP) – Diagnostic, simptome, fac...
Clinica Venart | Boala Arteriala Periferica (BAP) – Diagnostic, simptome, fac...Clinica Venart | Boala Arteriala Periferica (BAP) – Diagnostic, simptome, fac...
Clinica Venart | Boala Arteriala Periferica (BAP) – Diagnostic, simptome, fac...Sorin Ciprian
 
Chirurgia mamara in_ro
Chirurgia mamara in_roChirurgia mamara in_ro
Chirurgia mamara in_roViisoreanu
 
Anul 5_Malocluzii verticale_,,,,2023.pptx
Anul 5_Malocluzii verticale_,,,,2023.pptxAnul 5_Malocluzii verticale_,,,,2023.pptx
Anul 5_Malocluzii verticale_,,,,2023.pptxAnastasia Ciutac
 
Chisturile paratubare reviul literaturii si prezentare de caz clinic.pdf
Chisturile paratubare  reviul literaturii si prezentare de caz clinic.pdfChisturile paratubare  reviul literaturii si prezentare de caz clinic.pdf
Chisturile paratubare reviul literaturii si prezentare de caz clinic.pdfrusunadya47
 
Prezentare Microsoft PowerPoint nou.pptx
Prezentare Microsoft PowerPoint nou.pptxPrezentare Microsoft PowerPoint nou.pptx
Prezentare Microsoft PowerPoint nou.pptxTrbanPantelimonFlori1
 

Similar to Esofag mamaia 2011 (20)

Proca n v_brge_-46674
Proca n v_brge_-46674Proca n v_brge_-46674
Proca n v_brge_-46674
 
Excizia totala a mezorectului prin abord laparoscopic
Excizia totala a mezorectului prin abord laparoscopicExcizia totala a mezorectului prin abord laparoscopic
Excizia totala a mezorectului prin abord laparoscopic
 
Gastric banding pe cale laparoscopica
Gastric banding pe cale laparoscopicaGastric banding pe cale laparoscopica
Gastric banding pe cale laparoscopica
 
Suprarenalectomia laparoscopica
Suprarenalectomia laparoscopicaSuprarenalectomia laparoscopica
Suprarenalectomia laparoscopica
 
Bolile esofagului
Bolile esofaguluiBolile esofagului
Bolile esofagului
 
Bolile esofagului
Bolile esofaguluiBolile esofagului
Bolile esofagului
 
Granulomatoza Wegener
Granulomatoza WegenerGranulomatoza Wegener
Granulomatoza Wegener
 
scribd.vpdfs.com_tema-azi.,,,,,,,,,,,,,,pdf
scribd.vpdfs.com_tema-azi.,,,,,,,,,,,,,,pdfscribd.vpdfs.com_tema-azi.,,,,,,,,,,,,,,pdf
scribd.vpdfs.com_tema-azi.,,,,,,,,,,,,,,pdf
 
scribd.vpdfs.com_tema-azi.//////////////pdf
scribd.vpdfs.com_tema-azi.//////////////pdfscribd.vpdfs.com_tema-azi.//////////////pdf
scribd.vpdfs.com_tema-azi.//////////////pdf
 
79488015 ocluzia-intestinala
79488015 ocluzia-intestinala79488015 ocluzia-intestinala
79488015 ocluzia-intestinala
 
scribd.vpdfs.com_chirurgia-osoasa....pdf
scribd.vpdfs.com_chirurgia-osoasa....pdfscribd.vpdfs.com_chirurgia-osoasa....pdf
scribd.vpdfs.com_chirurgia-osoasa....pdf
 
Prelegere Gastro - 09.09.2020.pptx
Prelegere Gastro - 09.09.2020.pptxPrelegere Gastro - 09.09.2020.pptx
Prelegere Gastro - 09.09.2020.pptx
 
skin reduction mastectomy and immediate reconstruction
skin reduction mastectomy and immediate reconstructionskin reduction mastectomy and immediate reconstruction
skin reduction mastectomy and immediate reconstruction
 
Clinica Venart | Boala Arteriala Periferica (BAP) – Diagnostic, simptome, fac...
Clinica Venart | Boala Arteriala Periferica (BAP) – Diagnostic, simptome, fac...Clinica Venart | Boala Arteriala Periferica (BAP) – Diagnostic, simptome, fac...
Clinica Venart | Boala Arteriala Periferica (BAP) – Diagnostic, simptome, fac...
 
Chirurgia mamara in_ro
Chirurgia mamara in_roChirurgia mamara in_ro
Chirurgia mamara in_ro
 
Anul 5_Malocluzii verticale_,,,,2023.pptx
Anul 5_Malocluzii verticale_,,,,2023.pptxAnul 5_Malocluzii verticale_,,,,2023.pptx
Anul 5_Malocluzii verticale_,,,,2023.pptx
 
Hernii parastomale
Hernii parastomale  Hernii parastomale
Hernii parastomale
 
Incizii
InciziiIncizii
Incizii
 
Chisturile paratubare reviul literaturii si prezentare de caz clinic.pdf
Chisturile paratubare  reviul literaturii si prezentare de caz clinic.pdfChisturile paratubare  reviul literaturii si prezentare de caz clinic.pdf
Chisturile paratubare reviul literaturii si prezentare de caz clinic.pdf
 
Prezentare Microsoft PowerPoint nou.pptx
Prezentare Microsoft PowerPoint nou.pptxPrezentare Microsoft PowerPoint nou.pptx
Prezentare Microsoft PowerPoint nou.pptx
 

Esofag mamaia 2011

  • 1. Complicatiile dilatarii si protezarii stenozelor esofagiene
  • 2. Stenoza esofagiana  Benigna: injurie caustica, inel Schatzki, membrane esofagiene, post iradiere, stenoze anastomotice  Maligna  Cancer esofagian primar  Tumori extraesofagiene care comprima esofagul.  Disfagia este simptomul comun, indiferent de cauza stenozei (maligna sau benigna).
  • 3. Tratamentul paliativ al disfagiei  Endoscopic:  Non-endoscopic:  SEMS/ SEPS  Chirurgie  Dilatare  Radioterapie  Coagulare cu Plasma  External beam Argon  Intraluminal  Suport nutritional (Brahiterapie)  PEG  Chimioterapie
  • 4.  SEMS:  Aliaj nichel si titaniu (nitinol)  Neacoperite, acoperite total, partial acoperite  Impletite, neimpletite – scurtare 25-30% de la ambele capete dupa insertie  SEPS  Biodegradabile  Stenturi active farmacologic (chimioterapice)
  • 5. Indicatii pentru montarea SEMS si SEPS  Stenoze esofagiene maligne nerezecabile  Recidiva maligna postchirurgicala  Compresie extrinsica esofagiana  Fistula traheoesofagiana –maligna sau benigna  Perforatie esofagiana—iatrogena sau spontana  Stenoze benigne refractare  Acalazia refractara—ELLA-BD stent  Varice esofagiene cu sangerare (alternativa /contraindicatie TIPS  Temporizare chirurgie
  • 6. Contraindicatii SEMS si SEPS  Stenoza maligna rezecabila  Pacient terminal cu speranta de viata limitata  Stenoza < 2 cm sfincterul esofagian superior  Risc de compresie a cailor aeriene  Chimioterapie recenta (< 3-6 saptamani)  Obstructie gastroduodenala si/sau intestin subtire netratata  Sepsa  Coagulopatie
  • 8. Selectia si evaluarea pacientilor  Pasul initial si cel mai important  Evaluare radiologica:  Fistula  Proximitatea cailor aeriene –tumora  Lungime stent  Evitarea compresiei cailor aeriene  Montare endoscopica stent endobronsic  Stenoza inalta (< 2 cm SES) – modalitate diferita de paliere  Senzatie intensa de globus si durere  Montarea stentului amanata cu 3-6 sapt dupa terminarea CHT/RT
  • 10. SEMS partial acoperite  Prezinta capete de metal proximal si distal care permit ancorarea la nivelul peretelui esofagian  Nu exista diferente:  Succes terapeutic  Imbunatatirea disfagiei  Status performanta  Supravietuire  Complicatii  Disfagia recurenta  Migrarea stentului a fost asociata cu diametrul redus/nu cu tipul de stent Verschuur et al., Am J Gastroenterol 2008
  • 11. SEMS acoperite total  Stent din nitinol acoperit in intregime cu poliuretan si silicon  Dispozitive de extragere atasate la capetele proximal/distal  Dezintegrarea poliuretanului  Fragmentarea stentului in timpul extragerii  Limitari:  Formare de noi stenoze la capete  Procent ridicat de migrare
  • 12. SEPS acoperite total  Proteza Polyflex(Boston Scientific)  retea poliester tapetata intern cu silicon  insertie sub control fluoroscopic (markeri bariu)  Dilatarea stenozei anterior insertiei  sistem de insertie 12-14 mm  1-2 cm deasupra si sub stenoza  extragere si/sau repozitionare/refolosire  Stenoze esofagiene maligne:  procent mai ridicat de complicatii si migrare decat SEMS  Stenoze esofagiene benigne:  migrare  procent crescut de complicatii  rata scazuta de succes pe termen lung
  • 13. Stent antireflux  jonctiunea gastroesofagiana  nu exista beneficii semnificative comparativ cu protezele clasice partial acoperite (Ultraflex) cand se adauga terapia cu IPP. Sabharwal T, et al: J Gastroenterol Hepatol 2008
  • 14. SEMS duble  Niti-S stent (Taewoong Medical)  Design special stent-in-stent:  reduce migrarea si invazia tumorala  Procentul cel mai scazut de migrare in stenozele maligne: 8% Verschuur EM, et al. Am J Gastroenterol 2008
  • 15. Stenturi  biodegradabile Aliaj magneziu, polimeri acid poliglicolic, polidiaxona  markeri radio-opaci la ambele capete  capetele proximal si distal sunt evazate pentru a reduce migrarea  Integritatea si forta radiala se mentin timp de 6-8 saptamani  Dezintegrarea stentului apare dupa 11-12 saptamani  pH scazut (reflux acid) poate produce dezintegrare mai rapida  Dificultati inerente cu preincarcarea stentului si radioopacitatea diminuata Ella-BD stent (ELLA-CS)
  • 16. SEMS acoperite total pentru tratamentul varicelor esofagiene refractare  Nitinol / retea cu ochiuri variabile  permite miscarile de peristaltica esofagiana  capete atraumatice  Markeri radio-opaci la ambele capete si in portiunea medie/ dispozitiv de extragere la ambele capete  Se recomanda extragerea la 7 zile Wright G, et al: Gastrointest Endosc 2010 SX-ELLA-Danis stent (ELLA-CS)
  • 17.
  • 19. Stentarea esofagului - tehnica  2 cm deasupra si sub tumora  Marcare:  marcheri externi (agrafa)  marcheri interni (clip/substanta contrast)  viziune directa (eliberarea proximala)  Dilata anterior – sistem de insertie proteza  Marginea tumorala proximala > 2 cm distal de SES  Control fluoroscopic si endoscopic
  • 20. Ingrijire post protezare  Alimentatie semisolida  Scaderea apetitului post protezare  Proteza impiedica peristaltica fiziologica a esofagului  Evaluare endoscopica a capatului proximal al protezei – expasiunea eficienta  Nu se recomanda pasarea endoscopului prin proteza  deplasare precoce a stentului, mai ales daca acesta nu este expandat complet  Protezarea jonctiunii GE  regim antireflux, preventia aspiratiei  Esofagograma a 2-a zi post protezare  eficienta inchiderii fistulei eso-traheale / permeabilizare stenoza  verificare pozitie proteza
  • 22. Variabile cu rol in aparitia complicatiilor  Complicatii - 30% - 35% in majoritatea studiilor stenoze maligne  Localizare  Tip proteza  Procent ridicat la SEPS,  Z-stent  Protezarea jonctiunii esogastrice  CHT si RT concomitenta  Procent crescut:  Disfagie (migrare)  Complicatii (perforatie, fistule, sangerare)  Durere
  • 23. Localizare stenoza  Protezare esofag proximal  Compresia traheala  Complicatii:  Perforatie  Formare fistule  Pneumonia de aspiratie  Toleranta pacient (senzatie globus)
  • 24. Localizare stenoza  Protezare JGE  Disfagie recurenta:  Migrare proteza  Stent angulata  Esofagita de reflux  Laceratia perete posterior stomac
  • 25. Complicatii peri-procedurale (5%)  Esec tehnic  < 1%  Pneumonia de aspiratie  Obstructia cailor aeriene  Deplasare stent  Perforatie  Mortalitatea peri-procedurala (0-1,4%) Shayan Irani, Techniques in Gastrointestinal Endoscopy 2010
  • 26. Complicatii precoce (< 1 saptamana post montare proteza)  Durere toracica  Sangerare (auto-limitata)  Greata  Eroziunea protezei in caile aeriene / structuri vasculare vecine (prezentari caz) Katsanos K, J Vasc Interv Radiol 2009
  • 27. Complicatii tardive (> 1 saptamana post montare proteza) (10-15%)  Migrare (UC vs PC)  Protezele migrate partial pot fi extrase si repozitionate  Montare stent secund  Invazia tumorala (Uc vs PC)  Fistulizare/perforatie  Sangerare  GERD/aspiratie
  • 28. Invazie tumorala Impactare Migrare stent alimente  Disfagia recurenta (20-35%):  Invazia tumorala  Tesut granulatie  Hiperplazie epiteliala  laser, coagulare plasma argon  dilatare cu balon  reprotezare (60% la 6 luni)  migrare si reocluzie Laasch HU, Cardiovasc Interv Radiol 2006
  • 31. Dilatare esofag  sonde de cauciuc cu mercur Maloney [Medovations, WI]  dilatatoare rigide cu fir ghid Savary-Gilliard [Cook Medical]  dilatatoare cu balon prin endoscop (TT sau cu fir ghid [Boston Scientific]
  • 32. Dilatarea esofagiana Acalazie  Depinde de lungime si diametru  Stenoze stranse sau complexe  < 10 mm in diametru  > 2 cm in lungime  Bujii cu fir ghid sau baloane sub control fluoroscopic si endoscopic  Stenoze simple - bujii Maloney  Dilatare progresiva (saptamani-luni) cu cresterea graduala a diametrului bujiilor  Remisia disfagiei dupa dilatare la 40 - 54 French  Nu necesita terapie de mentinere  Studiu cu gastrografin post dilatare /Ba pasaj  Exclude perforatia esofagiana
  • 33. Complicatii  Dilatare esofagiana  perforatie ,  sangerare ,  bacteriemie - 0 )  Stenoze maligne sau post-iradiere – risc crescut perforatie  Regula de trei:  Maxim 3 dilatari succesive /sesiune  Diametru esofagian > 15 mm  din pacientii dilatati la mm nu prezinta recurenta la 24 luni
  • 34. Stenoze esofagiene benigne Selectare proteza  Stentul ideal:  Acoperit total  Dimensiune suficienta  Flexibil  Retractabil  PolyFlex  SEMS acoperite total  Niti-S cervical  Stenoze complexe hipopfringeale Siersema. at Clin Pract Gastroenterol Hepatol 2008
  • 35. Complicatii  Perforatie esofagiana– 3% - 5%  Migratie (20-25%)  Hematom intramural  Laceratii mucoasa esofagiana  Febra (remite spontan)  Durere toracica severa post procedurala– 15%  GERD- incidenta de 2%
  • 36. Stenoze esofagiene benigne Rezultate dezamagitoare?  Durata si severitatea raspunsului inflamator: Temporar in stenozele peptice Cronic in stenoze post-anastomotice, post-iradiere si caustice  Tip stent: SEMS partial acoperite se asociaza cu roliferãri de tesut conjunctiv reactiv SEPS procent ridicat de migrare Dua KS, et al. Am J Gastroenterol 2008
  • 37. Concluzii  Acoperit e mai bine (JGE – migrare)  Nitinol (curbe) vs otel (forta radiala mai mare)  Diametrul mai mare este mai eficient  Protezarea JGE – doza dubla IPP, prokinetice
  • 38. Concluzii  UltraflexTM, Wallflex si Niti-S stents – paliatia disfagiei maligne  Z-stents si Polyflex® - procent ridicat de complicatii  Nu exista diferente in ceea ce priveste eficienta bujiilor Savary-Gilliard® si dilatatoarelor cu balon in tratamentul stenozelor esofagiene benigne  Protezele sunt montate la pacientii cu stenoze benigne complexe refractare la terapia de dilatare

Editor's Notes

  1. Esophageal strictures are a problem commonly encountered in gastroenterological practice and can be caused by malignant or benign lesions.Upper endoscopy is the diagnostic procedure of choice for the detection of an esophageal stricture and its underlying cause. Nevertheless, it is mandatory that biopsy samples are taken to confirm whether the stricture is benign or malignant in nature, particularly if the suspicion of malignancy is high. Most treatment options available for the relief or treatment of dysphagia can be performed endoscopically.but can also be caused by
  2. Various modalities are currently available for the relief of dysphagia caused by malignant esophageal stricturesThe options available can be divided into endoscopic and non-endoscopic procedures, and these are equally effective for strictures resulting from either esophageal squamous cell carcinoma or esophageal adenocarcinoma.Worldwide, the most frequently used method to treat dysphagia caused by esophageal or gastric cardia cancer is stent placement. Brachytherapy with or without external beam radiation therapy is another option, which has so far been mainly used in some European countries
  3. Over the past 15 years, SEMS have emerged as the treatment of choice for the palliation of malignant dysphagia. In general, SEMS and SEPS work by splinting open the lumen by their inherent memory that generates a radial expansile force against the obstructing disease. They differ in stent material (steel, nitinol, plas- tic, biodegradable), design, luminal diameter, radial forceexerted, flexibility, and degree of shortening after deploy- ment (braided stents shorten, whereas nonbraided stents do not). Nitinol has now have replaced stainless steel as the dominant material for SEMS given the advantages of shape memory, elasticity, ability to conform better to angulations, and higher radial resistive forces. In addition, nitinol stents are ferromagnetic and thus permit magnetic resonance imaging studies.
  4. —inoperable, poor surgical candidate, contraindication to chemoradiation(primary or secondary mediastinal and lung tumors balloon dilation and not surgically amenable
  5. Fara a rezolvamaiintairiscul de compresie a cailoraeriene
  6. Radiological studies help provide knowledge of a fistula, the proximity of a tumor to airways, to help chose an appropriate length stent and avoid the devastating complications of airway compres- sion. In the latter situation, an endobronchial stent placed prior to treatment would allow for safer deployment of an esophageal stent.24,25 Also, the knowledge of a very high stricture (ie, within 2 cm of the upper esophageal sphincter) on a prior imaging or endoscopic study should probably prompt consideration of a different modality for palliation, given the intense globus sensation and pain that are associated with stents in this location in a significant majority of patients. Radiological stud- ies help provide knowledge of a fistula, the proximity of a tumor to airways, to help chose an appropriate length stent and avoid the devastating complications of airway compres- sion.23 In the latter situation, an endobronchial stent placed prior to treatment would allow for safer deployment of an esophageal stent. Also, the knowledge of a very high stricture (ie, within 2 cm of the upper esophageal sphincter) on a prior imaging or endoscopic study should probably prompt consideration of a different modality for palliation, given the intense globus sensation and pain that are associated with stents in this location in a significant majority of patients. Radiological stud- ies help provide knowledge of a fistula, the proximity of a tumor to airways, to help chose an appropriate length stent and avoid the devastating complications of airway compression. In the latter situation, an endobronchial stent placed prior to treatment would allow for safer deployment of an esophageal stent. Also, the knowledge of a very high stricture (ie, within 2 cm of the upper esophageal sphincter) on a prior imaging or endoscopic study should probably prompt consideration of a different modality for palliation, given the intense globus sensation and pain that are associated with stents in this location in a significant majority of patients.
  7. The initial esophageal SEMS were uncovered in design, but because of rapid tumor or granulation tissue ingrowth, partially covered SEMS were developed that significantly re- duced this problem.From left to right: Ultraflex (Boston Scientific), Wallflex (Boston Scientific), An- tireflux Z-stent (Dua Stent; Cook Inc), and Evolution (Cook, Inc).Comparison between various partially covered SEMS:
  8. From left to right: Alimaxx-ES (Merit Endotek), Wall- flex (Boston Scientific), Evolution (Cook, Inc), Niti-S (Taewoong Medical), and double-type Niti-S (Taewoong Medical).It had antimigration struts that were designed to reduce its migration and a polyurethane coating on the entire stent to reduce tissue injury and hyperplasia. However, some case reports indicated disintegration of the polyurethane, leading to stent fragmentation during removal, which was sometimes traumatic and other times technically difficult.Designed to serve the same purpose as the partially covered SEMS for malignant strictures and to be removable for benign conditions similar to the SEPS, several significant limitations still exist, of which new stricture formation at the ends of the stents and high rates of stent migration are the biggest
  9. Currently, the only available SEPS is the Polyflex stent (Boston Scientific). It is made from a polyester mesh with an inner lining of silicone that extends from the top to the bottom of the stent and covers the ends and tends to reduce the tissue damage and resultant hyperplasia. The top of the stent is flared in an effort to reduce the migration rate, with the middle and bottom of the stent being the same size. Barium is impregnated into the proximal, distal, and mid- points of the stent to facilitate fluoroscopic placement. The stent must be loaded onto a fairly bulky delivery system measuring 12-14 mm prior to placement. This large diam- eter of the delivery systems means that a dilation of the stricture is often required prior to placement.41 The stent can be placed under direct endoscopic visualization or under fluoroscopic guidance alone.Retrieval and/or repositioning can be done with a foreign body grasp- ing forceps or a standard polypectomy snare. The same stent can be reused by reloading it back onto the delivery device in case of a complete migration
  10. Fully and partially covered SEMS that are used to bridge the esophagogastric junction can lead to significant acid reflux and its associated symptoms and complications.Stents with antireflux valves were designed with the intent to reduce this problem. The valve is usually just an extension of the existing lining of the stent (polyurethane or silicone).
  11. The double-type Niti-S stent (Taewoong Medical)A fully covered inner nitinol stent prevents tumor ingrowth, and an outer uncovered nitinol sleeve in the mid-portion of the stent is meant to prevent migration, thus combining the best properties of both stent types.
  12. The largest case series using a biode- gradable stent is from Japan in 13 patients with benign strictures. Spontaneous stent migra- tion occurred in 10 patients within 10-21 days and remained in position in 3 patients. None of the patients had symptoms of restenosis requiring repeat endoscopic intervention
  13. designed to treat refractory cases of esophageal variceal bleeding where transjugular intrahepatic portosys- temic shunt or balloon tamponade would have been the only available alternatives
  14. The Ultraflex and the newer Wallflex stents (Boston Scientific) are both deployed over a stiff guidewire using fluoroscopic and sometimes endoscopic control.The Wallflex stent can also be reconstrained in case there is a need to reposition it prior to full deployment. The Z-stent (Cook, Inc) is also delivered over a stiff guidewire, but it does need to be preloaded into the delivery sheathGiven its nonbraided design, there is no fore- shortening, thereby potentially allowing more accurate ini- tial placement. The stent may be repositioned only proximally by pulling on a suture through the proximal flange of the stent. Given its nonbraided design, there is no fore- shortening, thereby potentially allowing more accurate ini- tial placement. The stent may be repositioned only proximally by pulling on a suture through the proximal flange of the stent.
  15. Once the stent is deployed, it probably is a good idea to invest a few minutes to endoscopically evaluate the final resting place of the proximal end of the stent and ensure its adequate expansion.However, endoscopists should resist the temptation to pass a conventional endoscope through the stent for fear of causing early stent displacement, particu- larly if the stent has not fully expanded. Water-soluble contrast can be injected through the scope to assess the mid and distal portions of the stent if desired during the proce- dure itself. The day after stent placement, we routinely order an esophogram to evaluate its position and function. The pur- pose of this study is to answer a few questions. Does the stent adequately bridge the stricture or close the esoph- agoairway fistula? Is expansion adequate? Does it abut the contralateral wall or is it so angulated to preclude its use? After being satisfied with stent position and function, a dietary consultation and patient education about eating a soft diet with copious fluids are very important. If the stent crosses the esophagogastric junction, aspiration precautions and an antireflux regimen are advised.
  16. (if reflux post stent placement is defined as a complication)
  17. Prolonged chest pain caused by stent expansion is more common with larger and more flared stents.case reports of erosion of the stents into the airway or adjacent vascular structures, which can occur early or late
  18. Fully covered SEMS and SEPS have a higher incidence migration compared with partially covered SEMSUncovered stents have the best antimi- gration properties, but lead to the quickest occlusion with tumor/tissue ingrowth, which can cause complete obstruc- tion, sometimes within weeks. At this time, the main ad- vantage of plastic stents over fully covered metal stents is the tendency to cause a lesser hyperplastic tissue response than metal. Larger stents do reduce the risk of migration, but come with the price of more discomfort and increased risk of pressure necrosis
  19. Late recurrent dysphagia can be caused by tumor overgrowth or ingrowth, granulation tis- sue, or epithelial hyperplasia, which can be treated with debulking therapy (laser, argon plasma coagulation), bal- loon dilation, or restenting.The need for repeat procedures after esophageal stenting, according to the British Registry of Esophageal stenting, approaches 60% at 6 months, with stent migration and reocclusion being the most common reason for reintervention.
  20. The mainstay of treatment for benign esophageal strictures is dilation. Although dilation usually results in symptomatic relief, recurrent strictures do occur. In order to predict which types of stric- tures are most likely to recur, it is important to differentiate between esophageal strictures that are simple and those that are more complex
  21. Of these, the Savary-Gilliard® and TTS balloon dilators are currently by far the most frequently used. The main difference between these two dilators is their mechanism of action. A Savary-Gilliard® dilator exerts a radial force as it is passed down, but some of its dilating force is transmitted longitudinally because of its shearing effects. By contrast, longitudinal forces are not transmitted with balloon-type dilators.Nonetheless, no clear advantage has been demonstrated for either one of these two dilator typesSavary-Gilliard® dilators are more cost-effective as they can be re- used, whereas TTS balloon dilators are intended for single use only.
  22. Simple stricture- 1–3 dilations are required to relieve symptoms, with an additional 25–35% of patients requiring repeat dilationsComplex stricture- at least three dilation sessions to relieve symptoms recur within a time interval of 2–4 weeks, or require ongoing (more than 7–10) dilation sessions stent placement and incisional therapy
  23. The main complications associated with esophageal dilation include perforation, hemor- rhage and bacteremia. To minimize the risk of perforation, the &quot;rule of threes”:
  24. SX-Ella