O slideshow foi denunciado.
Utilizamos seu perfil e dados de atividades no LinkedIn para personalizar e exibir anúncios mais relevantes. Altere suas preferências de anúncios quando desejar.
1                                CAPITOLUL I                           -NOŢIUNI INTRODUCTIVE-I.1        Aparatul dento-max...
2                              I.3 SISTEME DE NOTARE A DINŢILOR        Numărul destul de mare al dinţilor precum şi necesi...
3  I.4 ELEMENTE MORFOLOGICE DE BAZĂ ALE DINŢILOR UMANI PERMANENŢI         Fiecare dinte uman se compune din două elemente ...
4Pentru a putea localiza cât mai precis elementele morfologice ale dinţilor (pe care le vom studia încapitolele următoare)...
51.LOBUL DENTAR: -reprezintă unitatea embriologică din care s-a format coroana dentară. Maieste denumit şi tubercul dentar...
6       - şanţuri periferice (dacă direcţia lor principală este în sens V-O şi separă cuspizii M de ceiD).        2.şanţur...
7A. DATE GENERALE       Incisivii centrali superiori sunt situaţi în stânga şi dreapta liniei mediene a arcadei dentaremax...
8                               -în zona concavă a feţei palatinale pot să mai apară două depresiunilongitudinale mai mult...
9    INCISIVUL CENTRAL SUPERIOR DREPTA                                                       B                            ...
10C. CARACTERISTICI MORFOLOGICE RADICULARE Rădăcină unică, puternică, formă cilindro-conică. Secţiunea transversală la n...
11 MODELAJUL DIRIJAT ÎN GIPS AL INCISIVIVULUI CENTRAL                SUPERIOR DREPT (1.1)Modelajul în gips al incisivului ...
12                                            B’   2          4   A’                                                      ...
1312. Pe faţa vestibulară a blocului de gips se aplică desenul feţei vestibulare din fig.4.13. Pe faţa palatinală a blocul...
1416. Pe faţa incizală se vor uni printr-o dreaptă punctele de pe marginile incizale ale desenelorfeţelor vestibulară şi p...
15                                           NU UITA!        5 CRITERII DE IDENTIFICARE ŞI      POZIŢIONARE A INCISIVULUI ...
16•   -înălţimea totală : 21-22 mm•   -înălţimea coronară : 9 mm•   -înălţimea rădăcinii : 13 mm•   -diametrul coronar M-D...
17        INCISIVUL LATERAL SUPERIOR                   DREPT    A                                          B              ...
18II. FAŢA PALATINALĂ:        1.Contur:-are un contur asemănător cu cel al feţei vestibulare dar cu dimensiuni mult maired...
19                                                  1.2Înălţimea părţii coronare: 22mmDiametrul M-D: 18 mmDiametrul V-O: 1...
20                                                     2 4                            V                                   ...
2118. Se îndepărtează surplusul de gips care este cuprins în suprafeţele delimitate de liniile pe care le-am trasat.19. Se...
22                            NU UITA!       5 CRITERII DE IDENTIFICARE ŞI     POZIŢIONARE A INCISIVULUI LATERAL          ...
23A. DATE GENERALE:Caninii superiori sunt cei mai voluminoşi dinţi ai grupului frontal. În număr de doi, ei sunt încadraţi...
24           CANINUL SUPERIOR DREPT    A                                                         B                        ...
25III. FEŢELE PROXIMALE (MEZIALĂ şi DISTALĂ):        1.Contur:- are o formă triunghiulară (caracteristic pentru feţele pro...
26   MODELAJUL DIRIJAT ÎN GIPS AL CANINULUI SUPERIOR                      DREPT 1.3ÎNĂLŢIMEA CORONARĂ : 24 mmDIAMETRUL M-D...
27                         4     4                                                        4        4                      ...
2814. Pe faţa incizală a caninului se va trasa o dreaptă care va uni punctele B şi B’. Această dreaptăva marca vârful cusp...
29                          NU UITA!   5 CRITERII DE IDENTIFICARE ŞI POZIŢIONARE A CANINULUI SUPERIOR1. CEA MAI VOLUMINOAS...
305. RĂDĂCINA ESTE                           FOARTE VOLUMINOASĂ,                                    CU   FORMĂ     OVALĂ  ...
311.Dimensiuni:-înălţimea este egală cu cea a feţei vestibulare               -diametrul M-D este uşor mai mic decât cel a...
32INCISIVUL CENTRAL INFERIOR DREPT     A                                                   B                              ...
33III. FEŢELE PROXIMALE (MEZIALĂ şi DISTALĂ):       1.Dimensiuni:-cele două feţe au dimensiuni aproximativ egale între ele...
34       MODELAJUL DIRIJAT IN GIPS AL INCISIVULUI            CENTRAL INFERIOR DREPT. 4.1ÎNĂLŢIMEA PĂRŢII CORONARE: 18 mmDI...
35                  8                                         6                                                     8     ...
36                     NU UITA!   5 CRITERII DE IDENTIFICARE ŞI POZIŢIONARE A INCISIVULUI CENTRAL             INFERIOR1.  ...
37                   II.5 INCISIVUL LATERAL INFERIORA. DATE GENERALE:        Incisivii laterali inferiori, în număr de doi...
38INCISIVUL LATERAL INFERIOR DREPT    A                                              B                                    ...
39               INCISIVUL LATERAL INFERIOR DREPT.                     MODELAJ DIRIJAT ÎN GIPS.ÎNĂLŢIMEA CORONARĂ: 20 mmDI...
409. Pe faţa V se trasează o linie care uneşte punctele de intersecţie a dreptelor de pe marginile V alefeţelor M şi D.10....
41                      NU UITA!       5 CRITERII DE IDENTIFICARE ŞI     POZIŢIONARE A INCISIVULUI LATERAL                ...
42         Caninii inferiori ocupă poziţiile 3 pe hemiracadele mandibulare ei fiind încadraţi de incisiviilaterali inferio...
43            CANINUL INFERIOR DREPT    A                                                    B                            ...
44C. CARACTERISTICI MORFOLOGICE RADICULARE        Dimensiunile sunt mai reduse atât în sens axial cât şi transversal faţă...
45   CANINUL INFERIOR DREPT. MODELAJ DIRIJAT ÎN                     GIPS.ÎNĂLŢIMEA CORONARĂ:22 mmDIAMETRUL M-D:16 mmDIAMET...
46     10. Pe feţele V respectiv L vom trasa câte o linie care să unească punctele rezultate din intersecţia     dreptelor...
4720. Punctele B şi C de pe marginile M şi D ale laturii V le vom prelungi pe feţele M şi D paralel cumarginile M şi D ale...
48                           NU UITA!   5 CRITERII DE IDENTIFICARE ŞI POZIŢIONARE A CANINULUI INFERIOR1. COROANA ESTE MAI ...
49                        CAPITOLUL III                  -GRUPUL DINŢILOR LATERALI-                   III.1. GRUPUL PREMOL...
50II. FAŢA PALATINALĂ:       1.Dimensiuni : - sunt mai reduse decât cele ale feţei vestibulare.                      -înăl...
51PRIMUL PREMOLAR SUPERIOR DREPT     A                                                       B                            ...
52IV. FAŢA OCLUZALĂ:        1.Dimensiuni:-diametrul maxim este în sens V-P: 9 mm                        -diametrul minim e...
53        A                        C                 B              D               A. –secţiune axială V-L               ...
44851220 morfologia-dintilor
44851220 morfologia-dintilor
44851220 morfologia-dintilor
44851220 morfologia-dintilor
44851220 morfologia-dintilor
44851220 morfologia-dintilor
44851220 morfologia-dintilor
44851220 morfologia-dintilor
44851220 morfologia-dintilor
44851220 morfologia-dintilor
44851220 morfologia-dintilor
44851220 morfologia-dintilor
44851220 morfologia-dintilor
44851220 morfologia-dintilor
44851220 morfologia-dintilor
44851220 morfologia-dintilor
44851220 morfologia-dintilor
44851220 morfologia-dintilor
44851220 morfologia-dintilor
44851220 morfologia-dintilor
44851220 morfologia-dintilor
44851220 morfologia-dintilor
44851220 morfologia-dintilor
44851220 morfologia-dintilor
44851220 morfologia-dintilor
44851220 morfologia-dintilor
44851220 morfologia-dintilor
44851220 morfologia-dintilor
44851220 morfologia-dintilor
44851220 morfologia-dintilor
44851220 morfologia-dintilor
44851220 morfologia-dintilor
44851220 morfologia-dintilor
44851220 morfologia-dintilor
44851220 morfologia-dintilor
44851220 morfologia-dintilor
44851220 morfologia-dintilor
44851220 morfologia-dintilor
44851220 morfologia-dintilor
44851220 morfologia-dintilor
44851220 morfologia-dintilor
44851220 morfologia-dintilor
44851220 morfologia-dintilor
44851220 morfologia-dintilor
44851220 morfologia-dintilor
44851220 morfologia-dintilor
44851220 morfologia-dintilor
44851220 morfologia-dintilor
44851220 morfologia-dintilor
44851220 morfologia-dintilor
44851220 morfologia-dintilor
44851220 morfologia-dintilor
44851220 morfologia-dintilor
44851220 morfologia-dintilor
44851220 morfologia-dintilor
44851220 morfologia-dintilor
44851220 morfologia-dintilor
44851220 morfologia-dintilor
44851220 morfologia-dintilor
44851220 morfologia-dintilor
44851220 morfologia-dintilor
44851220 morfologia-dintilor
44851220 morfologia-dintilor
44851220 morfologia-dintilor
44851220 morfologia-dintilor
44851220 morfologia-dintilor
44851220 morfologia-dintilor
44851220 morfologia-dintilor
44851220 morfologia-dintilor
44851220 morfologia-dintilor
44851220 morfologia-dintilor
44851220 morfologia-dintilor
44851220 morfologia-dintilor
Próximos SlideShares
Carregando em…5
×

44851220 morfologia-dintilor

82.426 visualizações

Publicada em

Publicada em: Design, Negócios, Educação

44851220 morfologia-dintilor

  1. 1. 1 CAPITOLUL I -NOŢIUNI INTRODUCTIVE-I.1 Aparatul dento-maxilar este un ansamblu complex de ţesuturi şi organe reprezentate de:oasele maxilare, dinţii şi arcadele dentare, muşchii mobilizatori ai mandibulei, muşchii orofaciali,muşchii limbii, articulaţia temporo-mandibulară şi glandele salivare.DENTIŢIA: reprezintă totalitatea dinţilor existenţi în cavitatea bucală. În decursul vieţii umaneexistă două dentiţii: dentiţia temporară şi dentiţia permanentă. Unii autori mai descriu existenţaunei dentiţii, aşa numita dentiţie mixtă .DENTIŢIA TEMPORARĂ: se mai numeşte şi “dentiţia de lapte”. Este prezentă în cavitateabucală în perioada de viaţă cuprinsă între 6 luni şi 6 ani (vârsta apariţiei primului dinte permanent).Dentiţia temporară este formată din 20 de dinţi: 8 incisivi (4 superiori şi 4 inferiori), 4 canini ( 2superiori şi 2 inferiori), 8 molari (4 superiori şi 4 inferiori).DENTIŢIA MIXTĂ: este prezentă în cavitatea bucală în perioada de viaţă cuprinsă între 6 ani(vârsta apariţiei primului dinte permanent) şi 11-12 ani (perioada în care este pierdut ultimul dintetemporar).DENTIŢIA PERMANENTĂ: este alcatuită din 32 de dinţi repartizaţi astfel: 8 incisivi (4 superiorişi 4 inferiori), 4 canini (2 superiori şi 2 inferiori), 8 premolari (4 superiori şi 4 inferiori), 12 molari(6 superiori şi 6 inferiori). I.2 GRUPURILE DINŢILOR PERMANENŢI În numar de 32, 16 pe arcada superioră şi 16 pe arcada inferioară ( câte 8 pe fiecarehemiarcadă) , dinţii permanenţi sunt repartizaţi în 4 grupuri:1.Grupul incisivilor: câte 4 pe fiecare arcadă şi câte 2 pe fiecare hemiarcadă. În grupul incisivilorsunt cuprinşi incisivii centrali superiori (în număr de 2), incisivii centrali inferiori ( în număr de 2),incisivii laterali superiori ( în număr de 2 ) şi incisivii laterali inferiori ( în număr de 2).2.Grupul caninilor: câte doi pe fiecare arcadă , câte unul pe o hemiarcadă.3. Grupul premolarilor: câte patru pe fiecare arcadă ( doi pe o hemiarcadă).4.Grupul molarilor: cîte 6 pe fiecare arcadă şi cîte 3 pe fiecare hemiarcadă. Grupurile incisivilor şi caninilor formează împreună grupul dinţilor frontali. Grupurile dinţilor premolari şi molari formează împreună grupul dinţilor laterali. Fig.I.1 arcadele dentare permanente-
  2. 2. 2 I.3 SISTEME DE NOTARE A DINŢILOR Numărul destul de mare al dinţilor precum şi necesitatea identificării precise şi rapide afiecărui dinte în parte a dus la aplicarea unui număr variat de sisteme de notare a acestor dinti.Sistemele folosite urmăresc atât facilitarea comunicării între personalul medical de specialitate câtşi posibilitatea realizării unor fişe individuale cât mai precise şi ergonomice. De asemenea,sistemele de notare a dinţilor permit utilizarea facilă a informaţiilor în cadrul unui sisteminformaţional computerizat. La ora actuală există în lume mai multe sisteme de notare care se află în practica uzualăcotidiană: anglo-saxon, francez, american, aritmetic şi internaţional. La noi în ţară se foloseştesistemul internaţional elaborat de F.D.I.(Federaţia Dentară Internaţională ), sistem care îl vomprezenta şi folosi în continuare. Acest sistem a fost acceptat şi introdus în utilizare în ţara noastră în 1971 cu ocazia sesiuniianuale a Federaţiei Dentare Internaţionale care s-a desfăşurat la Bucureşti. Principalele elemente aleacestui sistem sunt următoarele:1. Există o dreaptă orizontală care face demarcaţia între arcada superioară şi cea inferioară.2. Există o linie verticală care separă hemiarcadele drepte (superioară şi inferioară) de hemiarcadele stângi (superioară şi inferioară). Această linie verticală va reprezenta linia mediană lângă care sunt plasaţi cei patru incisivi centrali. Feţele laterale ale dinţilor care privesc spre linia mediană se numesc feţe meziale iar cele opuse liniei mediene se numesc feţe distale. Intersecţia celor două drepte formează patru cadrane care sunt numerotate în sensul acelor de ceasornic cu 1, 2, 3, 4.3. Hemiarcada maxilară dreaptă are numărul 1 iar cea stângă numărul 2. Hemiarcada mandibulară stângă are numărul 3 iar cea dreaptă are numărul 4.4. Dinţii de pe fiecare hemiarcadă vor fi numerotaţi de la 1 la 8 începând cu incisivul central şi terminând cu molarul de minte. La fiecare dinte, în faţa numărului corespunzător se va ataşa ca prefix numărul care indică hemiarcada, după cum urmează:Pentru hemiarcada superioară dreaptă:1.1-incisivul central1.2-incisivul lateral1.3-caninul1.4-primul premolar1.5-al doilea premolar1.6-primul molar1.7-molarul secund1.8-molarul de minte În mod similar vor fi notaţi şi dinţii de pe celelalte trei hemircade, schimbând, însă prefixul1 cu cel corespunzător hemiarcadei pe care se află dintele în cauză. O exemplificare a sistemului denotare internaţional se poate observa în fig.I.2 Fig.I.2 sistemul internaţional de notare a dinţilor
  3. 3. 3 I.4 ELEMENTE MORFOLOGICE DE BAZĂ ALE DINŢILOR UMANI PERMANENŢI Fiecare dinte uman se compune din două elemente morfologice de bază: coroana dentară şirădăcina dentară.COROANA DENTARĂ:-este componenta dintelui vizibilă în cavitatea bucală (extraalveolară) şieste acoperită de smalţul dentar.RĂDĂCINA DENTARĂ:-este componenta intraalveolară a dintelui şi este acoperită de cement.COLETUL DENTAR:- este linia de demarcaţie dintre cele două componente ale dintelui şi are untraiect sinuos.COROANA DENTARĂ:-are doua extremităţi:-una liberă ( margine incizală pentru dinţii frontalisau suprafaţă ocluzală pentru dinţii laterali). -una inferioară reprezentată de coletul dentar. -la dintele implantat în alveolă, partea vizibilă în cavitatea bucală senumeşte coroană clinică. În funcţie de locul inserţiei gingivale, între coroana clinică şi coroana anatomică pot existatrei tipuri de relaţii: -coroana clinică=coroana anatomică--atunci cînd inserţia gingiei este la nivelul coletului. -coroana clinică este mai mare decît coroana anatomică: atunci cînd inserţia gingivală esteretrasă spre apex -coroana clinică este mai mică decît coroana anatomică: atunci cînd inserţia gingiei estemai înaltă decît coletul dintelui. Forma coroanelor dentare este asemănătoare cu cea a unor corpuri geometrice: piramidepentru dinţii frontali şi prisme pentru dinţii laterali. Fiecare coroană dentară prezintă mai multe feţe care sunt denumite după orientarea pe careo au:1.Faţa VESTIBULARĂ: -este acea faţă a dintelui care vine în contact cu buzele (caz în care maieste denumită şi faţă labială) sau cu obrajii ( caz în care este denumită faţă jugală)2.Faţa ORALĂ -este acea faţă a dintelui care este orientată spre interiorul cavităţii bucale.La dinţiisuperiori ea este orientată spre bolta palatină, motiv pentru care este denumită şi faţă palatinală. Ladinţii inferiori este orientată spre limba, motiv pentru care este denumită şi faţă linguală.3.Feţele PROXIMALE :-sunt acele feţe ale dintelui care privesc spre dinţii vecinii (sunt în numărde două). Faţa orientată spre mezial (spre linia mediană) este denumită faţă mezială. Faţa orientatăspre înapoi (spre distal) este denumită faţă distală.4.Faţa OCLUZALĂ:-este reprezentată de extremitatea liberă a dintelui. În cazul dinţilor frontaliexistă doar o muchie denumită margine incizală care are rol în tăierea alimentelor. În cazul dinţilorlaterali avem de-a face cu o suprafaţă, denumită suprafaţă ocluzală care are rol în masticaţiaalimentelor (măcinarea lor), motiv pentru care mai este denumită şi suprafaţă triturantă. I.5 REPERE LA NIVELUL DINŢILOR
  4. 4. 4Pentru a putea localiza cât mai precis elementele morfologice ale dinţilor (pe care le vom studia încapitolele următoare) vom diviza atât partea coronară cât şi cea radiculară după cum urmează:1.PARTEA CORONARĂ: a).în sens mezio-distal: coroana va fi împărţită în trei: 1/3 mezială, 1/3 mijlocie şi 1/3distală. b).în sens vertical (cervico-incizal): coroana va fi împărţită tot în trei: 1/3 ocluzală ( sauincizală în cazul dinţilor frontali), 1/3 medie şi 1/3 cervicală.2.PARTEA RADICULARĂ: va fi împărţită în sens vertical (axial) tot în trei: 1/3 cervicală, 1/3medie şi 1/3 apicală. EXTREMITATE A APICALĂ FAŢA MEZIALĂ FAŢA FAŢA VESTIBULARĂ DISTALĂ FAŢA ORALĂ 1/3 CERVICALĂ 1/3 MEDIE 1/3 INCIZALĂ EXTREMITATEA INCIZALĂ Fig.I.3 REPERE LA NIVELUL DINŢILOR I.6 ELEMENTE DE RELIEF CORONAR COMUNE DINŢILOR UMANI PERMANENŢI
  5. 5. 51.LOBUL DENTAR: -reprezintă unitatea embriologică din care s-a format coroana dentară. Maieste denumit şi tubercul dentar. Dinţii frontali prezintă 3 lobi vestibulari şi 1 lob oral, mai redus cadimensiuni şi care este denumit cingulum. La dinţii laterali lobul dentar are o formă caracteristică,piramidală, cu mai multe feţe (versante), creste (muchii), şanţuri şi un vârf denumit cuspid.2.CUSPIDUL: este extremitatea liberă a unui lob dentar. Cuspizii sunt proeminenţe piramidale cese proiectează pe suprafeţele ocluzale ale dinţilor laterali şi pe marginea incizală a caninilor.Numărul şi situarea cuspizilor este diferită de la un grup dentar la altul:-dinţi monocuspidaţi -caninii-dinţi bicuspidaţi:- premolarii-dinţi pluricuspidaţi:- molarii. În funcţie de poziţia lor pe suprafeţele ocluzale, cuspizii pot fi vestibulari şi orali (V si O),meziali (M) şi distali (D). Pentru nominalizarea şi precizarea poziţiei cuspizilor este necesarăcombinarea termenilor de V sau O cu M sau D. De exemplu, primul molar superior are 4 cuspizi:doi V şi doi P care se denumesc astfel: M-V, D-V, D-P, M-P.3.TUBERCULII DENTARI: -sunt formaţiuni mamelonate ce apar pe feţele V şi P ale molarilor( atât temporari cât şi permanenţi). Ei reprezintă muguri dentari reduşi în cursul filogenezei,apariţia lor având semnificaţia unor fenomene atavice. Se deosebesc de cuspizi prin formă, volum,dimensiune. Ei nu ajung niciodată să atingă planul de ocluzie. Cei mai frevent întâlniţi tuberculisunt:-tuberculul lui Carabelli: -pe faţa palatinală a primului molar superior permanent.-tuberculul lui Bolk:-pe faţa vestibulară a celui de-al doilea molar inferior-tuberculul lui Zuckerkandel: -pe faţa vestibulară a celui de-al doilea molar temporar.4.CRESTELE DE SMALŢ:-sunt proeminenţe de smalţ alungite, situate pe suprafeţele ocluzaleale dinţilor. Există mai multe tipuri de creste: A.Crestele marginale: - sunt proeminenţe liniare care se pot observa pe feţele orale aledinţilor frontali şi la extremităţile M şi D ale suprafeţelor ocluzale ale dinţilor laterali. Eledelimitează spre M şi D atât feţele orale ale dinţilor frontali cât şi feţele ocluzale ale dinţilorlaterali. B.Creste cuspidiene: - aparţin cuspizilor şi sunt de două tipuri: 1.creste sagitale (orientate în sens M-D): -delimitează spre V şi O suprafeţeleocluzale. Aceste creste prezintă două pante (una M şi una D) dispuse angulat cu deschiderea sprecolet. 2.creste ocluzo-vestibulare (pentru cuspizii V) şi ocluzo-orale (pentru cuspizii orali). Aceste creste pornesc de pe versantul ocluzal al cuspidului, intersectează creasta sagitală lavârful cuspidului şi se termină pierdut pe versantul vestibular, respectiv oral al cuspidului. Acestecreste sunt alcătuite din două segmente: -unul ocluzal = creasta esenţială- care împarte versantul ocluzal al cuspidului îndouă pante M şi D. -unul vestibular ( respectiv oral). C.Creste ocluzale: -rezultă din succesiunea segmentelor ocluzale ale crestelor ocluzo-vestibulare cu cele ale crestelor ocluzo-orale. Aceste creste pot fi transversale sau oblice. -crestele transversale: -sunt dispuse în sens V-O fiind perpendiculare pe crestelesagitale. Ele se formează prin continuitatea a două creste esenţiale a doi cuspizi situaţi faţă în faţă. -creste oblice: -unesc doi cuspizi diametrali opuşi (la dinţii superiori cuspidul M-Pcu cel D-V). Aceste creste sunt prezente pe feţele ocluzale ale primilor doi molari superiori. -creste accesorii: sunt dispuse de o parte şi de alta a crestelor esenţiale. În general,fiecare cuspid al dinţilor laterali are două creste accesorii.5.ŞANŢURILE:-sunt depresiuni liniare longitudinale situate pe diferitele feţe ale coroanelordentare şi care separă convexităţile coronare. Şanţurile situate pe feţele axiale ale dinţilor se numescşanţuri de descărcare. Şanţurile situate pe feţele ocluzale pot fi principale şi secundare. 1.şanţurile principale:-se mai numesc şi intercuspidiene.Ele pot fi -şanţuri centrale (dacă direcţia lor principală este în sens M-D şi separă cuspizii V de cei O).
  6. 6. 6 - şanţuri periferice (dacă direcţia lor principală este în sens V-O şi separă cuspizii M de ceiD). 2.şanţuri secundare: - sunt situate pe versantele ocluzale cuspidiene de o parte şi de alta acrestelor esenţiale. Ele delimitează pe versantul ocluzal al cuspidului cei trei lobuli de creştere (unulcentral şi doi laterali).6.FISURILE: -sunt adâncituri liniare înguste, extrem de profunde situate în grosimea stratului desmalţ care, uneori ajung până la limita smalţ-dentină. Reprezintă locul de coalescenţă a lobilordentari. Practic ele marchează locul de unire a doi lobi insuficient calcificaţi la marginile lor decoalescenţă.7.DEPRESIUNILE :-sunt foarte line şi apar mai frecvent pe feţele V ale frontalilor şi uneori apremolarilor, marcând delimitarea lobulilor de creştere.8.FOSELE: sunt prezente doar pe suprafeţele ocluzale ale dinţilor laterali şi sunt de două feluri : • fose centrale : sunt acele fose care iau naştere la intersecţia a două şanţuri principale. • fose marginale (proximale ):-sunt acele fose care se formează în locul în care un şanţ principal M-D întâlneşte o creastă marginală.9.FOSETELE:-sunt depresiuni mai mult sau mai puţin exprimate situate exclusiv pe feţele V şi O.În cazul incisivilor superiori există o fosetă situată la întâlnirea cingulumului cu partea concavă afeţei palatinale şi denumită foramen caecum.În cazul primilor molari permanenţi superiori şi inferiori există o fosetă situată aproximativ lajumătatea feţelor V. CAPITOLUL II -GRUPUL DINŢILOR FRONTALI- II.1 INCISIVUL CENTRAL SUPERIOR
  7. 7. 7A. DATE GENERALE Incisivii centrali superiori sunt situaţi în stânga şi dreapta liniei mediene a arcadei dentaremaxilare. Conform sistemului internaţional de notare, simbolurile pentru aceşti doi dinţi sunt: • 1.1-incisivul central superior drept • 2.1-incisivul central superior stâng. Incisivii centrali superiori erup pe arcada dentară la vârsta de 7-8 ani dar rădăcina lor va ficomplet edificată la 10 ani. Dimensiunile medii ale incisivilor centrali superiori sunt următoarele: • înălţimea coronară: 10 mm • înălţimea rădăcinii : 13 mm • diametrul coronar M-D : 8,5-9 mm • diametrul coronar V-O : 7 mm Numărul lobilor de dezvoltare:-3 lobuli de creştere pe faţa vestibulară -1 lob de creştere pe faţa palatinală care va forma cingulumul.B. CARACTERISTICI MORFOLOGICE CORONAREIncisivul central superior este dintele frontal cu cele mai mari dimensiuni atât în sens M-D cât şiV-O. Coroana sa are o formă de lopată . Perimetrul său este mai apropiat de forma unui pătrat decâtde un dreptunghi. Prezintă patru feţe laterale (M, D, V, P) şi o muchie incizală.I. FAŢA VESTIBULARĂ:-este cea mai mare faţă a incisivului central superior.1. Dimensiuni:-diametrul maxim = 9mm este situat în zona marginii incizale -diametrul minim = 6,5mm este situat în zona coletului2.Perimetrul (conturul) - este format de patru laturi: mezială, incizală, distală şi cervicală. a)marginea cervicală: are forma unui arc de cerc cu concavitatea spreincizal. Este mai mică decît marginea incizală. b).marginea incizală - opusă marginii cervicale. Este rectilinie. La dinţii cumorfologie primară are un aspect uşor crenelat dat de forma celor trei lobi de creştere de pe faţavestibulară. Are un traiect rectiliniu uşor înclinat în sens M-D. c)marginea mezială:- este mai mare decât marginea distală. Este convexă şiconvergentă spre colet. Formează cu marginea incizală un unghi drept (de 90grd) bine exprimat. d).marginea distală:-este mai scurtă decât marginea mezială. Acest lucruface ca ea să fie mai convexă şi mai convergentă spre colet decît marginea mezială. Unghiul formatde marginile distală şi incizală este mai aplatizat şi uşor rotunjit.3.Relieful:-este plan convex -convexitatea maximă :-în sens M-D este situată în 1/3 mezială -în sens cervico-incizal în 1/3 cervicală. -prezintă două şanţuri care o împart în 3 lobi : M, D, central. Lobul D este cel mai mare,cel M este mijlociu iar cel central este cel mai mic. Cele două şanţuri sunt mai accentuate în zonamarginii incizale şi ele se pierd treptat spre jumătatea înălţimii feţei vestibulare.II. FAŢA PALATINALĂ:1.Dimensiuni: -sunt puţin mai reduse decât cele ale feţei vestibulare2.Perimetrul (conturul): -este format de cele patru margini: M, D, cervicală şi incizală. Toate celepatru margini ale feţei palatinale respectă caracteristicile marginilor feţei vestibulare cu precizareacă sunt mai reduse ca dimensiuni decât acestea.3.Relieful:-este concav în 1/3 incizală şi 1/3 mijlocie şi convex în 1/3 cervicală. a)zona concavă: -este delimitată de 2 creste marginale de smalţ. Crestele sunt maiproeminente şi mai puternice spre 1/3 cervicală a feţei palatinale unde se întâlnesc cu cingulumul.
  8. 8. 8 -în zona concavă a feţei palatinale pot să mai apară două depresiunilongitudinale mai mult sau mai puţin vizibile. b) zona convexă:-se găseşte în 1/3 cervicală a feţei palatinale şi este reprezentată de cingulum. -cingulumul: -este o proeminenţă de smalţ emiseferică. El este format din cel de-al patrulea lob de creştere a incisivului central superior. Poate avea o formă bilobată sau trilobată -foramen caecum (gaura oarbă):-este o fosetă situată la baza cingulumului şi care apare ca o discontinuitate a stratului de smalţ.III. FAŢA MEZIALĂ:-are o formă triunghiulară cu vârful spre marginea incizală.1.Dimensiuni:- înălţimea : 9mm -diametrul V-O : 7mm -dimensiunile feţei M sunt mai mari decât cele ale feţei D.2.Conturul:-este reprezentat de marginile: P, V, cervicală. a)marginea cervicală: -are forma unui “V” deschis spre rădăcină şi cu vârful uşor rotunjit.Este baza triunghiului format de laturile feţei M. b)marginea vestibulară: -are forma unei linii curbe uşor convexe cu convexitatea maximăsituată în 1/3 cervicală. c)marginea palatinală: -are forma unei linii curbe care este convexă în 1/3 cervicală şi concavă în cele 2/3 incizale.3.Relieful: -este convex în dublu sens:-în sens V-O are convexitatea maximă în 1/3 cervicală. -în sens cervico-incizal are convexitatea maximă în 1/3incizală unde există şi punctul de contact cu dintele vecin.IV.FAŢA DISTALĂ:-are, de asemenea, o formă triunghiulară.1.Dimensiuni: sunt mai reduse decît cele ale feţei meziale2.Conturul: - este de formă triunghiulară format din marginile:P, V, şi cervicală.3.Relieful: -este mai convex decît cel al feţei meziale.V.MARGINEA INCIZALĂ: -este situată la polul opus marginii cervicale şi reprezintăextremitatea liberă a incisivului central superior. • are o formă rectilinie uşor oblică în sens M-D şi incizo-cervical • la dinţii cu morfologie primară are un aspect uşor crenelat cu 3 proeminenţe pe marginea incizală care corespund celor trei lobi de creştere vestibulari. În urma procesului de abraziune aceste proeminenţe dispar în timp. • Formează cu marginea mezială a feţei vestibulare un unghi drept, iar cu marginea distală un unghi obtuz cu vîrful rotunjit
  9. 9. 9 INCISIVUL CENTRAL SUPERIOR DREPTA B E D C A. Faţa vestibulară B. Faţa palatinală C. Faţa mezială D. Faţa distală E. Marginea incizală
  10. 10. 10C. CARACTERISTICI MORFOLOGICE RADICULARE Rădăcină unică, puternică, formă cilindro-conică. Secţiunea transversală la nivelul coletului este de formă triunghiulară cu unghiurile rotunjite. Vârful rădăcinii este uşor recurbat spre distalD. CAMERA PULPARĂ ŞI CANALUL RADICULAR CAMERA PULPARĂ:  are un volum de 3-4 ori mai mic decât cel al coroanei  forma este asemănătoare cu cea a coroanei dar turtită V-P  pe peretele incizal sunt prezente 3 coarne pulpare corespunzătoare celor 3 lobi de creştere CANALUL RADICULAR  Se găseşte în interiorul rădăcinii, fiind asemănător ca formă şi traiect cu aceasta.  La nivel apical prezintă numeroase ramificaţii care formează “delta apicală” A B A:secţiune axială M-D B: secţiune axială V-P
  11. 11. 11 MODELAJUL DIRIJAT ÎN GIPS AL INCISIVIVULUI CENTRAL SUPERIOR DREPT (1.1)Modelajul în gips al incisivului central superior drept se va face la dimensiuni mai mari decît celenaturale, la o scară aproximativă de 2,5:1. Acest lucru este valabil pentru toţi dinţii pe care îi vommodela în cadrul acestui stagiu.Dimensiunile care le vom folosi pentru partea coronară sunt următoarele:Înălţimea părţii coronare: 24 mmDiametrul M-D: 20 mmDiametrul V-P: 20 mm1. Pe feţele laterale ale blocului de gips se va trasa o linie la 24 mm care va delimita înălţimeaviitoarei părţi coronare a incisivului central superior. După delimitarea înălţimii părţii coronare sevor nota pe soclu feţele laterale ale blocului de gips M, D, V, P.2. Pe viitoarea faţă incizală se va desena un pătrat cu latura de 20 mm ca în fig.1 V 20 D M 20 P Fig.13. Se vor prelungi laturile pătratului pe feţele laterale ale blocului de gips până la linia caredelimitează înălţimea părţii coronare.4. Se îndepărtează surplusul de gips delimitat de liniile care le-am trasat, în aşa fel încât să obţinemîn zona părţii coronare A 4 2 B un paralelipiped cuînălţimea de 24 mm şi baza un pătrat cu laturade 20 mm.5. Pe faţa incizală a blocului de gips setrasează linia mediană în sens M-D şi seprelungeşte pe feţele M şi D ale blocului degips. P V6. Pe faţa mezială a 24 blocului de gips seaplică desenul feţei M din fig.27.Pe faţa distală a blocului de gips seaplică desenul feţei D din fig.3. 8 6 2 2 20 Fig.2 desenul fetei meziale
  12. 12. 12 B’ 2 4 A’ P V 24 8 6 2 2 20 Fig.3 desenul fetei distale8. Pe faţa incizală a blocului de gips se unesc punctele A cu A’ şi B cu B’,rezultând astfel, douălinii paralele. Suprafaţa cuprinsă între aceste două linii va delimita lăţimea marginii incizale aincisivului central superior.9. Pe faţa vestibulară se unesc punctele de pe marginile vestibulare ale desenelor de pe feţelemezială şi distală. Linia rezultată prin unirea acestor puncte va delimita zona de convexitatemaximă a feţei V a incisivului central superior.10. Pe faţa palatinală se unesc punctele de pe marginile palatinale ale desenelor de pe feţele mezialăşi distală. Linia rezultată prin unirea acestor două puncte va delimita zona de convexitate maximă afeţei palatinale a incisivului central superior.11. Se îndepărtează surplusul de gips care este cuprins în ariile delimitate de liniile pe care le-amtrasat la etapele anterioare.
  13. 13. 1312. Pe faţa vestibulară a blocului de gips se aplică desenul feţei vestibulare din fig.4.13. Pe faţa palatinală a blocului de gips se aplică desenul feţei palatinale din fig.5 4 6 2 D M 24 10 4 4 20 Fig.4 desenul fetei V 4 2 6 D M 24 10 4 4 20 Fig.5 desenul fetei P14. Pe faţa distală a blocului de gips se vor uni prin două drepte paralele punctele omoloage de pemarginile distale ale desenelor de pe feţele vestibulară şi palatinală. Linia superioră ne va ajuta lamodelarea unghiului disto-incizal mai rotunjit, în timp ce dreapta inferioară acesteia va delimitaconvexitatea maximă de pe faţa distală15. Pe faţa mezială se unesc printr-o dreaptă punctele omoloage de pe marginile meziale aledesenelor de pe feţele palatinală şi vestibulară. Această dreaptă va delimita convexitatea maximă afeţei meziale.
  14. 14. 1416. Pe faţa incizală se vor uni printr-o dreaptă punctele de pe marginile incizale ale desenelorfeţelor vestibulară şi palatinală. Această dreaptă va ajuta, de asemenea, la modelarea mai rotunjităa unghiului disto-incizal.17. Se va îndepărta surplusul de gips care este cuprins în ariile delimitate de dreptele pe care le-amtrasat anterior.18.Pe faţa incizală a blocului de gips se va aplica desenul feţei incizale din fig.6. V 6 4 D A B M 20 C D 2 2 4 F 20 P Fig.6 desenul fetei incizale19. Punctele care delimiteazădesenul feţei incizale se vor prelungi după cum urmează: • punctele A şi B se vor prelungi pe faţa vestibulară perpendicular pe baza acesteia. • punctul C se va prelungi pe faţa D în aşa fel încât linia trasată să fie paralelă cu marginea distală a feţei vestibulare • Din punctul D se va trasa pe faţa mezială o dreaptă care să fie paralelă cu marginea mezială a feţei vestibulare. • punctul F se va uni cu punctul care delimitează convexitatea maximă a feţei palatinale. Prin trasarea acestor linii vom delimita pe faţa palatinală o suprafaţă de gips care trebuieeliminată şi care se găseşte în zona supracingulară. Îndepărtarea ei va contribui la crearea zoneiconcave de pe faţa palatinală. Pe marginile mezială şi distală ale feţei V şi pe marginile vestibulare ale feţelor M şi D sevor delimita două sectoare de surplus de gips prin îndepărtarea căruia vom obţine o îngustare a feţeiV spre extremităţile ei M şi D. După îndepărtarea surplusului de gips se va trece la finisarea incisivului central superior pebaza datelor morfologice coronare specifice acestui dinte.
  15. 15. 15 NU UITA! 5 CRITERII DE IDENTIFICARE ŞI POZIŢIONARE A INCISIVULUI CENTRAL SUPERIOR1. COROANA MARE, VOLUMINOASĂ DE FORMĂ PĂTRATĂ ( ASEMĂNĂTOARE CU O LOPATĂ)2. UNGHIUL MEZIO –INCIZAL ESTE DE APROXIMATIV 90 DE GRADE IAR CEL DISTO-INCIZAL ESTE OBTUZ ŞI ROTUNJIT3. FAŢA MEZIALĂ ESTE MAI ÎNALTĂ DECÂT FAŢA DISTALĂ4. FAŢA PALTINALĂ PREZINTĂ UN RELIEF BINE EXPRIMAT CU CINGULUM, FORAMEN CAECUM ŞI CRESTE MARGINALE DE SMALŢ5. RĂDĂCINA ESTE UNICĂ,VOLUMINOASĂ ŞI CU APEXUL UŞOR RECURBATĂ SPRE DISTAL II.2.INCISIVUL LATERAL SUPERIORA. DATE GENERALE: Incisivul lateral superior este al doilea dinte al arcadei maxilare după incisivul centralsuperior. Conform sistemului internaţional de notare codul său este :1.2 pentru incisivul lateral superior drept2.2 pentru incisivul lateral superior stâng. Incisivii laterali superiori erup pe arcadă la vârsta de 8-9 ani iar rădăcina lor va fi completedificată la 11 ani. Dimensiunile medii ale incisivilor laterali superiori sunt următoarele:
  16. 16. 16• -înălţimea totală : 21-22 mm• -înălţimea coronară : 9 mm• -înălţimea rădăcinii : 13 mm• -diametrul coronar M-D: 6,5 mm• -diametrul coronar V-P: 5 mm Conform acestor dimensiuni incisivul lateral superior este cel mai mic dinte de pe arcadamaxilară. Numărul lobilor de dezvoltare: -4 lobi de creştere din care 3 pe faţa vestibulară şi 1 pe faţapalatinală din care se formează cingulumul.B. CARACTERISTICI MORFOLOGICE CORONARE: Coroana incisivului lateral superior este asemănătoare cu coroana incisivului centralsuperior, dar spre deosebire de acesta are dimensiuni mai mici şi o formă mai dreptunghiularădeoarece diferenţa dintre diametrul M-D şi cel V-P este mai mare decât în cazul incisivului centralsuperior. Coroana prezintă aceleaşi patru feţe ca şi ceilalţi incisivi.I.FAŢA VESTIBULARĂ : 1.Dimensiuni :-diametrul M-D:-maxim =6,4 mm în zona cervicală -minim =4,4 mm 2.Forma :-are o formă dreptunghiulară mai alungită decât cea a incisivului central superiordatorită diferenţei mai mari între înălţime şi lăţime. 3.Contur: este format din cele 4 margini caracteristice: D, M, incizală şi cervicală. a)marginea incizală: -este rectilinie dar mult mai oblică dinspre M spre D şi dinspreincizal spre colet decât marginea incizală a centralului. Cu marginea M formează unghiul mezio-incizal care este mai ascuţit decât unghiul omolog al incisivului central. Cu marginea D formeazăun unghi disto-incizal mai rotunjit decât omologul centralului. b).marginea de colet :-are forma unei linii curbe cu concavitatea spre incizal c c).marginea mezială: - este uşor curbată în 1/3 cervicală d d).marginea distală :-este mai scurtă şi mai convexă decât cea mezială. 4.Relieful:-este plan convex cu dublă convexitate în sens M-D şi cervico-incizal. -convexitatea maximă este situată în 1/3 cervicală în sens cervico-incizal şi în1/3 mezială în sens M-D. În concluzie, convexitatea maximă se găseşte la întîlnirea 1/3 meziale cu1/3 cervicală. -prezintă două şanţuri verticale ce delimitează trei lobi a căror ordine dupădimensiune este următoarea: D, M, central.
  17. 17. 17 INCISIVUL LATERAL SUPERIOR DREPT A B ED C A:FAŢA VESTIBULARĂ B: FAŢA PALATINALĂ C: FAŢA MEZIALĂ D: FAŢA DISTALĂ E: MARGINEA INCIZALĂ
  18. 18. 18II. FAŢA PALATINALĂ: 1.Contur:-are un contur asemănător cu cel al feţei vestibulare dar cu dimensiuni mult maireduse în ambele sensuri. 2.Relieful:-este concav în cele 2/3 incizale şi convex în 1/3 de colet. În zona concavă existădouă creste marginale de smalţ care se unesc cu cingulumul. Cingulumul poate avea forme şidimensiuni variate. În general este proeminent. Supracingular se găseşte foramen caecum, ce aparemult mai frecvent decât la incisivul central.III. FAŢA MEZIALĂ: -are o formă triunghiulară cu vârful spre marginea incizală şi baza lanivelul coletului. Forma marginilor este identică cu profilul FV şi FP.IV. FAŢA DISTALĂ: 1 & 2. Dimensiuni şi Contur:- asemănător cu FM dar cu dimensiuni mai reduse în celedouă sensuri : cervico-incizal şi vestibulo- oral. 3.Relieful :-este convex mai accentuat decât al FM. Linia de colet are concavitatea sprerădăcină , la fel ca la faţa mezială, dar mai puţin accentuată.C. CARACTERSTICI MORFOLOGICE RADICULARE  mai subţire decât a incisivului central  este cea mai mică dintre rădăcinile frontalilor superiori  are forma de con efilat  pe secţiune orizontală are o formă ovalară aplatizată M-D  prezintă patru feţe :V, P, D, M ( cea mai mare)  pe feţele proximale poate prezenta un şanţ longitudinalD. CAMERA PULPARĂ ŞI CANALUL RADICULAR CAMERA PULPARĂ  Formă asemănătoare cu cea a coroanei dar cu un volum de 3-4 ori mai redus.  Prezintă 3 coarne pulpare corespunzătoare celor 3 lobi de creştere. CANALUL RADICULAR  Aceeaşi formă cu cea a rădăcinii dar mult mai îngust. A: secţiune axială M-D B: secţiune axială V-P A B MODELAJUL DIRIJAT ÎN GIPS AL INCISIVULUI LATERAL SUPERIOR DREPT
  19. 19. 19 1.2Înălţimea părţii coronare: 22mmDiametrul M-D: 18 mmDiametrul V-O: 18 mm1. Pe feţele laterale ale blocului de gips se delimitează înălţimea părţii coronare la 22 mm.2. Se notează feţele laterale ale blocului de gips M, V, D, P.3. Pe viitoarea faţă incizală se aplică desenul din fig.1 P 18 M 18 D V Fig.14. Laturile pătratului care l-am desenat pe faţa incizală se vor prelungi pe feţele laterale ale bloculuide gips pînă la intersecţia cu linia care marchează înălţimea părţii coronare.5. Vom îndepărta surplusul de gips în aşa fel încît partea coronară să rămînă de forma unuiparalelipiped cu înălţimea 22 mm şi baza un pătrat cu latura de 18 mm.6. Pe faţa incizală vom trasa linia mediană în sens M-D şi vom prelungi această linie pe feţele M şiD ale blocului de gips.7. Pe faţa M a blocului de gips vom aplica desenul feţei M din fig.28. Pe faţa D a blocului de gips vom aplica desenul feţei D din fig.39. Pe faţa incizală se vor uni prin două drepte paralele punctele omoloage de pe marginile incizaleale feţelor M şi D. Aceste două drepte ne vor ajuta să delimităm grosimea viitoarei margini incizalea incisivului lateral superior.10. Pe faţa vestibulară se va trasa odreaptă care să 4 2 unească cele două puncte depe marginile vestibulare ale feţelor M şiD. Această linie va V delimita zona de convexitatemaximă a feţei V. P11. Pe faţa P se va trasa o dreaptă care săunească cele două 22 puncte de pe marginile P alefeţelor M şi D. Această linie va delimitazona de convexitate maximă a feţeiP.12. Se va îndepărta surplusul de gipscare este cuprins 6 în ariile delimitate de liniilepe care le-am trasat. 2 2 18 Fig.2 desenul fetei meziale
  20. 20. 20 2 4 V P 22 6 2 2 18 Fig.3 desenul fetei distale 13. Pe faţa V a blocului de gips se va aplica desenul feţei V din fig.4 14. Pe faţa P a blocului de gips se va aplica desenul feţei P din fig.5 15. Pe faţa incizală vom trasa o linie care să unească cele două puncte de pe marginile incizale ale feţelor V şi P. 16. Pe faţa D se vor trasa două 4 4 linii paralele care se obţin prin unirea punctelor omoloage de pe marginile D ale feţelor V şi P. 2 2 17. Pe faţa M se va trasa o linie care uneşte punctele de pe marginile M ale feţelor V şi P. 6 6M D 8 D 8 M22 22 4 2 4 18 2 18 P Fig.5 desenul fetei V Fig.5 desenul fetei P
  21. 21. 2118. Se îndepărtează surplusul de gips care este cuprins în suprafeţele delimitate de liniile pe care le-am trasat.19. Se finisează incisivul lateral superior drept în funcţie de caracteristicile sale coronare.
  22. 22. 22 NU UITA! 5 CRITERII DE IDENTIFICARE ŞI POZIŢIONARE A INCISIVULUI LATERAL SUPERIOR1. COROANA ESTE MAI ÎNGUSTĂ, MAI ALUNGITĂ ŞI MAI SCURTĂ DECÂT A INCISIVULUI CENTRAL SUPERIOR.2. UNGHIUL MEZIO-INCIZAL ESTE ASCUŢIT IAR CEL DISTO-INCIZAL ROTUNJIT.3. MARGINEA INCIZALĂ ESTE MAI ACCENTUAT OBLICĂ DINSPRE MEZIAL SPRE DISTAL DECÂT LA INCISIVUL CENTRAL SUPERIOR4. FAŢA PALATINALĂ ESTE MAI CONCAVĂ ÎN CELE 2/3 INCIZALE DECÂT LA INCISIVUL CENTRAL SUPERIOR.5. RĂDĂCINA ESTE MICĂ, EFILATĂ, APLATIZATĂ MEZIO-DISTAL ŞI CU APEXUL RECURBAT SPRE DISTAL. II.3 CANINUL SUPERIOR
  23. 23. 23A. DATE GENERALE:Caninii superiori sunt cei mai voluminoşi dinţi ai grupului frontal. În număr de doi, ei sunt încadraţipe arcadă de incisivul lateral superior (spre mezial) şi primul premolar superior (spre distal). Conform sistemului internaţional de notare codul lor este urmatorul: • 1.3 pentru caninul superior drept • 2.3 pentru caninul superior stâng.Caninii superiori erup pe arcada la vârsta de 11-12 ani iar rădăcina lor va fi complet edificată la 13-15 ani.Dimensiunile medii ale caninilor superiori sunt următoarele: • înălţimea coronară : 10mm • înălţimea rădăcinii : 17 mm • diametrul coronar M-D: ,5 mm • diametrul coronar V-P: 8 mmNumărul lobilor de dezvoltare este tot de 4,repartizaţi astfel: 3 pe faţa vestibulară, din care celmedian este cel mai mare şi va forma vârful cuspidului caninului, iar cel de-al patrulea este situatpe faţa platinală şi va forma cingulumul.B. CARACTERSITICI MORFOLOGICE CORONARE: Coroana caninului superior are formă caracteristică piramidală, ce poate fi asemănată cu unvârf de lance. Are patru feţe laterale şi o margine incizală.I.FAŢA VESTIBULARĂ: 1.Contur: -pentagonal format de marginile cervicală, mezială, distală şi incizală prinbraţele sale M şi D. a).marginile proximale: -sunt convergente spre colet, marginea D este mai scurtă,mai convexă şi mai convergentă decît cea M. b).marginea cervicală: -are forma unui semicerc cu convexitatea spre apex. c).marginea incizală: -are formă de unghi sau de “V” cu deschiderea spre cervical.Cele două laturi ale “V”-ului sunt inegale. Latura M este mai scurtă decât cea D care este şi maiascendentă. Inegalitatea laturilor situează vârful cuspidului mai aproape de marginea şi de unghiulmezio-incizal. Unghiurile care le face marginea incizală cu marginile proximale sunt obtuze.Unghiul D este mai mare decît cel M şi situat mai sus, aproape de 1/3 mijlocie. 2.Relieful:-este dublu convex, atât în sens vertical cât şi orizontal. -convexitatea maximă este situată M în 1/3 cervicală -lobii de creştere sunt mai evidenţi decât cei de la incisivi, fiind separaţi de douăşanţuri. Lobul central este cel mai proeminent şi mai mare, lobul D este cel mijlociu iar cel M estecel mai mic.II.FAŢA PALATINALĂ 1.Contur:-este tot pentagonal ca şi la faţa vestibulară dar are dimensiuni mai reduse. 2.Relieful : - este asemănător cu relieful feţelor palatinale ale incisivilor, dar în cazulcaninilor superiori toate elementele de relief sunt mult mai accentuate. a).cingulumul:-este foarte proeminent şi convex, având aspectul unuirudiment de cuspid de la care pleacă două creste marginale şi o creastă mediană. Cingulumul estesituat în 1/3 cervicală a feţei palatinale. b).crestele marginale:- pornesc de la cingulum şi ajung la unghiurile incizo-proximale. Creasta mediană este orientată spre vârful cuspidului. Creasta mediană separădepresiunea feţei palatinale în două compartimente: unul M şi unul D.
  24. 24. 24 CANINUL SUPERIOR DREPT A B ED C A: Faţa vestibulară B:Faţa palatinală C: Faţa mezială D: Faţa distală E: Marginea incizală
  25. 25. 25III. FEŢELE PROXIMALE (MEZIALĂ şi DISTALĂ): 1.Contur:- are o formă triunghiulară (caracteristic pentru feţele proximale ale dinţilorfrontali). Triunghiul este orientat cu baza spre colet şi vârful spre marginea incizală. 2.Relieful :-este convex în dublu sens (cervico-incizal şi V-P). În 1/3 cervicală a feţei Mexistă o uşoară depresiune. Faţa D are dimensiuni mai reduse decât faţa M dar are un relief maiaccentuat. Convexităţile sunt mai pronunţate iar depresiunea din 1/3 cervicală apare mai accentuată.Linia coletului are forma literei “C” şi este mai deschisă decât cea de la faţa mezială.IV. MARGINEA INCIZALĂ:-reprezintă zona de întâlnire a feţei vestibulare cu faţa palatinală şi are aspectul asemănător cu cel alunei creste de smalţ. Forma şi caracteristicile sale sunt descrise la marginea incizală a feţei V.C. CARACTERISTICI MORFOLOGICE RADICULARE  foarte puternică, având cele mai mari dimensiuni atât în sens axial cât şi transversal  pe secţiune transversală are formă ovalară care poate fi încadrată într-un triunghi  în 1/3 mijlocie a feţelor proximale este prezentă câte o depresiune longitudinală  apexul este uşor curbat spre distalD. CAMERA PULPARĂ ŞI CANALUL RADICULAR CAMERA PULPARĂ  Foarte voluminoasă ( depăşeşte în dimensiuni celelalte camere pulpare ale dinţilor frontali)  Forma este asemănătoare cu cea a coroanei  Prezintă trei coarne pulpare (cornul central este cel mai mare). CANALUL RADICULAR  Cel mai larg şi mai lung  Pe secţiune orizontală are aceeaşi formă cu secţiunea rădăcinii A B A: secţiune axială M-D B: secţiune axială V-P
  26. 26. 26 MODELAJUL DIRIJAT ÎN GIPS AL CANINULUI SUPERIOR DREPT 1.3ÎNĂLŢIMEA CORONARĂ : 24 mmDIAMETRUL M-D: 20 mmDIAMETRUL V-P: 20 mm1. Pe feţele laterale ale blocului de gips se delimitează înălţimea părţii coronare la 24 mm.2. Se notează feţele laterale ale blocului de gips : V, M, P, D.3. Pe faţa incizală a blocului de gips se desenează un pătrat cu latura de 20mm ca în fig.1. Laturilepătratului se prelungesc pe feţele laterale ale blocului de gips până la întâlnirea cu linia caredelimitează înălţimea părţii coronare. V 20 D M 20 P Fig.14. Se îndepărtează surplusul de gips în aşa fel incât săobţinem pentru partea coronară un paralelipiped cu înălţimea de 24 mm şi baza un pătrat cu laturade 20mm.5. Pe faţa incizală se trasează linia mediană în sens M-D şi se prelungeşte pe feţele M şi D aleblocului de gips.6. Pe faţa M a blocului de gips se aplică desenul feţei M din fig.27.Pe faţa D a blocului de gips se aplică desenul feţei D din fig.3
  27. 27. 27 4 4 4 4 V V P 24 P 24 8 8 2 M 2 2 D 2 20 20 Fig.3 desenul fetei Fig.2 desenul fetei M D8. Punctele de pe marginile incizale ale fetelor M şi D se unesc prin două linii paralele pe faţaincizală a blocului de gips. Aceste două linii paralele vor delimita grosimea marginii incizale acaninului superior drept.9. Punctele de pe marginile V ale feţelor M şi D se vor uni printr-o dreaptă pe faţa V a blocului degips. Această linie va marca zona de convexitate maximă a reliefului feţei vestibulare.10. Punctele de pe marginile palatinale ale feţelor M şi D se vor uni printr-o dreaptă pe faţa P ablocului de gips. Această linie va marca zona de convexitate maximă a reliefului feţei palatinale.11. Se îndepărtează surplusul de gips care este cuprins în ariile delimitate de liniile pe care le-amtrasat.12. Pe faţa V a blocului de gips se aplică desenul feţei V din fig.413. Pe faţa P a blocului de gips se aplică desenul feţei P din fig.5 8 B 12 12 B’ 8 2 2 A A’ 2 2 C C’ M D D 6 24 24 M D D’ 4 4 4 4 20 20 Fig.4 desenul feţei vestibulare Fig.5 desenul feţei palatinale
  28. 28. 2814. Pe faţa incizală a caninului se va trasa o dreaptă care va uni punctele B şi B’. Această dreaptăva marca vârful cuspidului caninului.15. Pe faţa mezială se unesc printr-o dreaptă punctele A şi A’ iar pe faţa distală se trasează dreaptaCC’. Din punctul D de pe marginea distală a feţei V se trasează pe faţa distală o dreaptăperpendiculară pe baza feţei distale.16. Se îndepărtează surplusul de gips care este cuprins în ariile rezultate prin trasarea dreptelor maisus menţionate.17. Pe faţa incizală vom aplica desenul feţei incizale din fig.618. Se vor prelungi următoarele puncte:• Punctul A se prelungeşte pe faţa V printr-o dreaptă care este perpendiculară pe baza acestei feţe. • Punctul E se prelungeşte pe faţa meziala printr-o dreaptă paralelă cu marginea meziala a feţeiV.• Punctul B se prelungeşte pe faţa distala printr-o dreaptă paralelă cu marginea distala a feţei vestibulare.• Punctul C se prelungeşte până la unirea cu punctul care marcheaza convexitatea maxima a feţei palatinale V 12 8 A M D 4 , 20 B E 2 C 20 P Fig.6 desenul fetei incizale19. Se îndepărtează surplusul de gips care este cuprins în ariile pe care le-am delimitat prin liniiletrasate.20. Se finisează modelul caninului superior în conformitate cu caracterisiticile morfologicecoronare ale acestui dinte
  29. 29. 29 NU UITA! 5 CRITERII DE IDENTIFICARE ŞI POZIŢIONARE A CANINULUI SUPERIOR1. CEA MAI VOLUMINOASĂ COROANĂ DINTRE TOŢI DINŢII FRONTALI.2. MARGINEA INCIZALĂ ARE FORMA DE “V”, EA REPREZENTÂND VÂRFUL CUSPIDULUI.3. VERSANTUL DISTAL AL “V”-ULUI INCIZAL ESTE MAI LUNG DECÂT CEL MEZIAL.4. FAŢA VESTIBULARĂ ESTE MAI CONVEXĂ ŞI ESTE ÎMPĂRŢITĂ ÎN DOUĂ VERSANTE (MEZIAL ŞI DISTAL) DE O LINIE DE SMALŢ
  30. 30. 305. RĂDĂCINA ESTE FOARTE VOLUMINOASĂ, CU FORMĂ OVALĂ SAU TRIUNGHIULARĂ PE SECŢIUNE. II.4. INCISIVUL CENTRAL INFERIORA. DATE GENERALE: Incisivii centrali inferiori ocupă primele poziţii în stânga şi în dreapta liniei mediene pearcada inferioară.În număr de doi , aceştia sunt notaţi în sistemul internaţional: • 3.1-incisivul central inferior stâng • 4.1-incisivul central inferior drept. Incisivii centrali inferiori erup pe arcadă la vârsta de 6-7 ani iar rădăcina lor va fi completedificată la 9 ani Dimensiunile medii ale incisivilor centrali inferiori sunt următoarele • înălţimea coronaei : 8,5-9mm • înălţimea rădăcinii : 12-12,5 mm • diametrul coronar M-D: 5-5,5mm • diametrul coronar V-L: 6 mm Numărul lobilor de dezvoltare este tot de 4 din care 3 pe faţa vestibulară şi 1 pe faţa lingualăcare formează cingulumul.B. CARACTERISITICI MORFOLOGICE CORONARE: Coroana are o formă de dăltiţă alungită, aplatizată în sens V-O mai puternic în cele 2/3incizale şi în sens M-D în 1/ 3 cervicală.I. FAŢA VESTIBULARĂ: 1.Dimensiuni:-înălţime:-8-9mm -lăţime (diametrul M-D):-5-5,5mm 2.Contur: -este dreptunghiular datorită diferenţei mari dintre valorile înălţimii şi lăţimii acestei feţe. -este format din patru laturi (margini):-mezială, distală, cervicală şi incizală. a).marginea incizală:-orizontală. Formează cu laturile M şi D unghiuri drepte. b).marginea cervicală:-este o linie curbă cu concavitatea spre incizal, de dimensiunireduse. c).marginile proximale:-sunt egale ca dimensiuni şi sunt paralele între ele peporţiunea celor 2/3 incizale, devenind convergente în 1/3 de colet. 3.Relief :-imediat după erupţie, pe faţa V sunt evidente cele două şanţuri care separă lobiide creştere între ei. Cei trei lobi de creştere au dimensiuni egale.II. FAŢA LINGUALĂ:
  31. 31. 311.Dimensiuni:-înălţimea este egală cu cea a feţei vestibulare -diametrul M-D este uşor mai mic decât cel al feţei vestibulare.2.Contur:-este format de marginile M, D, cervicală şi incizală3.Relieful:- este asemănător cu relieful feţelor palatinale de la incisivii centrali superiori. - concavitatea din cele 2/3 incizale nu este aşa exprimată ca la incisivii centrali superiori - convexitatea din 1/3 cervicală este mult mai puţin exprimată.Acest fapt a dus la afirmaţia că incisivii centrali inferiori nu au cingulum. Supracingular nu există foramen caecum. - Crestele marginale sunt foarte şterse şi foarte rar sunt decelabile de un observator avizat.
  32. 32. 32INCISIVUL CENTRAL INFERIOR DREPT A B E D C A: Faţa vestibulară B:Faţa palatinală C: Faţa mezială D: Faţa distală E: Marginea incizală
  33. 33. 33III. FEŢELE PROXIMALE (MEZIALĂ şi DISTALĂ): 1.Dimensiuni:-cele două feţe au dimensiuni aproximativ egale între ele. 2.Contur:-conturul celor două feţe este triunghiular cu baza spre colet şi vârful spremarginea incizală. Conturul este format de marginile: cervicală, vestibulară şi linguală. a).marginea vestibulară:-uşor convexă în zona coletului. b). marginea linguală:-este plană în 1/3 incizală, uşor concavă în 1/3 mijlocie şiconvexă în 1/3 cervicală. c).marginea cervicală:-are forma literei “V” cu vârful spre marginea incizală.C. CARACTERISTICI MORFOLOGICE RADICULARE  Este foarte mult aplatizată în sens M-D  Cele patru feţe ale rădăciniisunt mai evidente în 1/3 de colet, dispărând apoi treptat spre apical pe măsură ce forma rădăcinii se rotunjeşte  Feţele proximale sunt mai mari, mai plane, iar în 1/3 mijlocie prezintă un şanţ vertical.  Feţele V şi L sunt mai rotunjite şi mai reduse ca dimensiuni.D. CAMERA PULPARĂ ŞI CANALUL RADICULAR  CAMERA PULPARĂ: reproduce forma coroanei şi are dimensiuni foarte reduse.  CANALUL RADICULAR: - continuă camera pulpară, este foarte îngust şi turtit M-D. A B A. SECŢIUNE AXIALĂ M-D B:SECŢIUNE AXIALĂ V-L
  34. 34. 34 MODELAJUL DIRIJAT IN GIPS AL INCISIVULUI CENTRAL INFERIOR DREPT. 4.1ÎNĂLŢIMEA PĂRŢII CORONARE: 18 mmDIAMETRUL M-D: 10 mmDIAMETRUL V-L: 16mm1. Pe blocul de gips se delimitează (pe feţele laterale) înălţimea viitoarei părţi coronare de 18 mm.2. Vom nota pe soclu feţele laterale ale incisivului central inferior: V, L, M, D.3. Pe faţa incizală a blocului de gips se va aplica desenul din fig.1. L 16 D M 10 V Fig.1 fata incizala4. Vom prelungi laturile dreptunghiului de pe faţa incizală a blocului de gips pe feţele laterale pânăla intersecţia cu linia care marchează înălţimea părţii coronare.5. Vom îndepărta surplusul de gips în aşa fel încât partea coronară să rămână de forma unuiparalelipiped cu înălţimea de 18 mm şi baza un dreptunghi cu laturile de 16 x 10 mm.6. Pe faţa incizală vom trasa linia mediană în sens M-D şi o vom prelungi pe feţele M şi D aleblocului de gips.7. Pe faţa M vom aplica desenul feţei din fig. 28. Pe faţa D vom aplica desenul feţei D din fig.39. Pe faţa incizală a blocului de gips vom trasa două linii paralele( AA’ şi BB’) care unesc puncteleomoloage de pe marginile incizale ale feţelor M şi D.10. Pe faţa V vom trasa dreapta DD’ care uneşte cele două puncte de pe feţele M şi D rezultate dinintersecţia dreptelor din desenele feţelor M şiD. Vom repeta acelaşi lucru şi pe faţa L unde vomtrasa dreapta CC’.11. Se îndepărtează surplusul de gips care este reprezentat de porţiunea din afara ariei delimiate deliniile pe care le-am trasat.12. Pe faţa V a blocului de gips se aplică desenul feţei V din fig.413. Pe faţa L a blocului de gips se aplică desenul feţei L din fig5.14. Pe faţa D se trasează dreapta AA’ care uneşte punctele omoloage de pe laturile D ale feţelor Vşi L.15. Pe faţa M se trasează dreapta BB’care uneşte punctele omoloage de pe marginile M ale feţelorV şi L.Cele două linii trasate vor marca zonele de convexitate maximă de pe feţele V şi L.
  35. 35. 35 8 6 8 6 D D 18 A B B’ A’ 18 M 2 2 2 2 10 10 Fig.4 desenul fetei vestibulare Fig.5 desenul fetei linguale A 2 2 B B’ 2 2 A’ V L V 18 18 8 D C 8 8 C’ D’ 8 2 2 2 2 16 16 Fig.2 desenul fetei meziale Fig.3 desenul fetei distale16. Se îndepărtează surplusul de gips.17. Se finisează dintele din gips în conformitate cu caracteristicile morfologice coronare aleincisivului central inferior.
  36. 36. 36 NU UITA! 5 CRITERII DE IDENTIFICARE ŞI POZIŢIONARE A INCISIVULUI CENTRAL INFERIOR1. DINTELE CU COROANA CEA MAI PUŢIN VOLUMINOASĂ DINTRE DINŢII ARCADEI INFERIOARE2. UNGHIURILE MEZIO-INCIZAL ŞI DISTO-INCIZAL SUNT DREPTE ŞI APROXIMATIV EGALE.3. CELE DOUĂ FEŢE PROXIMALE SUNT EGALE ŞI PARALELE ÎNTRE ELE.4. RĂDĂCINA ESTE UNICĂ ŞI APLATIZATĂ MEZIO- DISTAL5. PE FAŢA DISTALĂ A RĂDĂCINII ESTE PREZENT UN ŞANŢ LONGITUDINAL MULT MAI ACCENTUAT DECÂT CEL DE PE FAŢA MEZIALĂ
  37. 37. 37 II.5 INCISIVUL LATERAL INFERIORA. DATE GENERALE: Incisivii laterali inferiori, în număr de doi (câte unul pe fiecare hemiaracadă mandibulară),ocupă poziţia imediat următoare după incisivii centrali inferiori. În conformitate cu sistemul internaţional ei sunt notaţi după cum urmează:• 3.2-pentru incisivul lateral inferior stâng• 4.2-pentru incisivul lateral inferior drept.Incisivii laterali inferiori erup pe arcadă la vârsta de 7-8 ani iar rădăcina lor va fi complet edificatăla 10 ani. Dimensiunile medii ale incisivilor laterali inferiori sunt următoarele:• diametrul coronar M-D: 5,5 – 6 mm• diametrul coronar V-L: 6,5 mm• înălţimea coroanei : 9,5 mm• înălţimea rădăcinii : 14 mm Numărul lobilor de dezvoltare: faţa vestibulară se formează prin coalescenţa a 3 lobuli de creştere iar cel de-al patrulea va da naştere porţiunii cingulare de pe faţa linguală, dar care este mult mai puţin evidentă.B. CARACTERSITICI MORFOLOGICE CORONARE: Forma coroanei incisivului lateral inferior este, de asemenea, asemănătoare cu cea a uneidăltiţe ca şi la incisivul central inferior. Semnificativ este faptul că incisivul lateral inferior este maimare în dimensiuni decât incisivul central inferior.I. FAŢA VESTIBULARĂ: 1.Relief:- plan convex cu convexitatea maximă în 1/3 cervicală. -în cele 2/3 cervicale pot fi observaţi cei trei lobi de creştere (mezial, central,distal) aproximativ egali între ei.II. FAŢA LINGUALĂ:-are un aspect dreptunghiular datorită diferenţei mari de dimensiune dintrecele două diametre. -crestele de smalţ şi cingulumul sunt, de asemenea, şterse dar sunt mult maievidente decât la incisivul central inferior.III. FEŢELE PROXIMALE (MEZIALĂ şi DISTALĂ):-au formă triunghiulară cu baza sprecolet şi vârful spre marginea incizală. - Faţa distală este mai puţin înaltă decât faţa mezială ceea e duce şi la o înclinare spre distal a marginii incizale. Relieful: acestor feţe este, în general, plan cu o uşoară convexitate spre 1/3 cervicală.Zonele de convexitate maximă reprezintă ariile de contact cu dinţii vecini .Convexitatea maximă afeţei distale este situată mai spre cervical decât la faţa mezială. - Linia coletului are un aspect sinusoidal accentuat.IV.MARGINEA INCIZALĂ: -deşi pare orizontală, această margine are, totuşi, o uşoară înclinaredescendentă spre distal.Unghiul disto-incizal este uşor rotunjit comparativ cu cel mezio-incizal.C. CARACTERISTICI MORFOLOGICE RADICULARE  Are dimensiuni mai mari în toate sensurile decât rădăcina incisivului central inferior.  Apexul este înclinat spre distal sau vestibular  Pe feţele proximale prezintă câte un şanţ mai puţin evident decât la incisivul central inferior. Şanţurile sunt verticale şi paralele între ele.
  38. 38. 38INCISIVUL LATERAL INFERIOR DREPT A B E D C A: Faţa vestibulară B:Faţa palatinală C: Faţa mezială D: Faţa distală E: Marginea incizală
  39. 39. 39 INCISIVUL LATERAL INFERIOR DREPT. MODELAJ DIRIJAT ÎN GIPS.ÎNĂLŢIMEA CORONARĂ: 20 mmDIAMETRUL M-D :12 mmDIAMETRUL V-L:16 mm1. Pe feţele laterale ale blocului de gips se delimitează înălţimea părţii coronare de 20mm2. Se notează feţele laterale ale blocului de gips : V, M, D, L.3. Pe faţa incizală se aplică desenul din fig.1 L 12 D 16 M V Fig.14. Se prelungesc laturile dreptunghiului de pe faţa incizală pe feţele laterale ale blocului de gipspână la intersecţia cu linia care marchează înălţimea părţii coronare.5. Pe faţa incizală se trasează linia mediană în sens M-D şi se prelungeşte pe feţele M şi D aleblocului de gips.6. Pe faţa M a blocului de gips se aplică desenul feţei M din fig.7. Pe faţa D a blocului de gips se aplică desenul feţei D din fig.3 22 22 L 20 L 20 V V 8 8 8 8 2 2 2 16 2 16 M D Fig.2 desenul fetei M Fig.3 desenul fetei D8. Pe faţa incizală se unesc prin două linii paralele punctele omoloage de pe marginile incizale alefeţelor M şi D.
  40. 40. 409. Pe faţa V se trasează o linie care uneşte punctele de intersecţie a dreptelor de pe marginile V alefeţelor M şi D.10. Pe faţa L se trasează o linie care uneşte punctele de intersecţie a dreptelor de pe marginile L alefeţelor M şi D.11. Se îndepărtează surplusul de gips.12. Pe faţa V a blocului de gips se aplică desenul feţei V din fig.413. Pe faţa L a blocului de gips se aplică desenul feţei L din fig.5 6 6 8 8 D M M D 20 20 2 2 2 12 12 V Fig.5 desenul fetei L Fig.4 desenul fetei V14. Pe faţa D se trasează o linie care uneşte punctele de pe marginile D ale feţelor V şi L.15 .Pe faţa M se trasează o linie care uneşte punctele de pe marginile M ale feţelor V şi L.16. Se îndepărtează surplusul de gips.17. Se finisează dintele în concordanţă cu caracteristicile morfologice coronare ale incisivuluilateral inferior drept.
  41. 41. 41 NU UITA! 5 CRITERII DE IDENTIFICARE ŞI POZIŢIONARE A INCISIVULUI LATERAL INFERIOR1. DIMENSIUNILE CORONARE ŞI RADICULARE SUNT MAI MARI DECÂT CELE ALE INCISIVULUI CENTRAL INFERIOR.2. UNGHIUL DISTO-INCIZAL ESTE UŞOR ROTUNJIT.3. FAŢA MEZIALĂ ESTE MAI ÎNALTĂ DECÂT FAŢA DISTALĂ.4. RELIEFUL FEŢEI LINGUALE ESTE MAI ACCENTUAT DECÂT CEL AL INCISIVULUI CENTRAL INFERIOR.5. MARGINEA INCIZALĂ ESTE DESCENDENTĂ SPRE DISTAL II.6 CANINUL INFERIORA. DATE GENERALE:
  42. 42. 42 Caninii inferiori ocupă poziţiile 3 pe hemiracadele mandibulare ei fiind încadraţi de incisiviilaterali inferiori spre mezial şi de primii premolari inferiori spre distal. Conform sistemului internaţional de notare ei au următoarele coduri:• 3.3.:-pentru caninul inferior stâng• 4.3:-pentru caninul inferior drept Caninii inferiori erup pe arcada dentară mandibulară la vârsta de 9-10 ani iar rădăcina lor va fi complet edificată la 12-14 ani. Dimensiunile medii ale caninilor inferiori sunt următoarele:• înălţimea coronară: 10 – 11mm• înălţimea rădăcinii : 16 mm• diametrul coronar M-D : 7mm• diametrul coronar V-L: 7,5-8 mm Numărul lobilor de dezvoltare este de 4 (3 pe faţa V şi 1 pe faţa L).B. CARACTERISTICI MORFOLOGICE CORONARE: Caninii inferiori seamănă cu cei superiori dar au dimensiuni mai reduse decât aceştia şi au oformă alungită asemănătoare cu o lance. Caninii inferiori reprezintă dinţii de tranziţie între dinţiifrontali şi cei laterali. Caninii inferiori sunt mult mai turtiţi M-D atât la nivel coronar cât şiradicular faţă cei superiori, ceea ce le dă o formă mai zveltă.I. FAŢA VESTIBULARĂ: 1.Conturul:-este pentagonal format din laturile: cervicală, incizală (cu două pante: M şi D)şi laturile proximale M şi D. a).marginea de colet:-este o linie curbă mai accentuată decât la caninul superior cuconcavitatea orientată spre incizal b)marginile proximale:- sunt mai puţin divergente spre incizal faţă de caninulsuperior. c)marginea incizală:-este formată din două segmente (mezial şi distal) care prinunirea lor formează un unghi mult mai bine exprimat decât la caninul superior. -este asimetrică deoarece latura mezială este mai scurtă şi maipuţin înclinată decât cea distală.Vârful cuspidului este mult mai mezializat decât la caninulsuperior. 3.Relieful:-este convex atât în sens M-D cât şi cervico-incizal - convexitatea maximă: -în sens cervico-incizal este situată în 1/3 cervicală -pe faţa vestibulară sunt prezente două depresiuni care delimitează trei lobi decreştere. În ordinea mărimii lor aceştia sunt următorii: central, distal, mezial.II. FAŢA LINGUALĂ(ORALĂ): 1.Dimensiuni:-sunt mai reduse în toate sensurile decât la faţa vestibulară. 2.Conturul:-asemănător cu cel al feţei vestibulare 3.Relieful:-este similar cu cel al feţei palatinale a caninilor superiori cu deosebirea că acesteelemente de relief sunt mai şterse (nu sunt aşa proeminente). - cingulumul este prezent dar este mai şters şi fără o delimitare netă. - Foramen caecum nu există - Sunt prezente cele două creste marginale precum şi creasta centrală care unesc cingulumul cu marginea incizală dar sunt mult mai şterse decât la caninii superiori.III. FEŢELE PROXIMALE: 1.Dimensiuni:-sunt mai înalte decât la caninii superiori. -diferenţa de înălţime dintre faţa M (mai înaltă) şi faţa D (mai joasă) este maiaccentuată decât la caninul superior. -cele două feţe proximale sunt paralele între ele. 2.Conturul:-este triunghiular alungit datorită înălţimii mai mari comparativ cu lăţimea. 3.Relieful:-prezintă o convexitate mai puţin pronunţată în sens V-O.
  43. 43. 43 CANINUL INFERIOR DREPT A B E CD A: Faţa vestibulară B:Faţa palatinală C: Faţa mezială D: Faţa distală E: Marginea incizală
  44. 44. 44C. CARACTERISTICI MORFOLOGICE RADICULARE  Dimensiunile sunt mai reduse atât în sens axial cât şi transversal faţă de rădăcina caninului superior.  Dimensiunile radiculare sunt cu mult mai mari decăt ale celorlaţi dinţi frontali inferori.  Formă aplatizată în sens M-D.  Pe feţele proximale sunt prezente câte un şanţ longitudinal.  Apexul este orientat spre distal.D. CAMERA PULPARĂ ŞI CANALUL RADICULAR A: -secţiune axială V-L B. –secţiune axială M-D A D B C: - secţiune transversală la nivelul coletului D: - secţiune transversală la nivelul 1/3 apicale C  CAMERA PULPARĂ  Dimensiuni reduse  CANALUL RADICULAR  Excepţional pot fi prezente două canale radiculare (V şi L)
  45. 45. 45 CANINUL INFERIOR DREPT. MODELAJ DIRIJAT ÎN GIPS.ÎNĂLŢIMEA CORONARĂ:22 mmDIAMETRUL M-D:16 mmDIAMETRUL V-L:20 mm1. Pe feţele laterale ale blocului de gips se trasează o linie la 22 mm care să delimiteze înălţimeapărţii coronare a caninului inferior drept.2. Pe soclu se notează feţele laterale ale caninului inferior drept : V, M, D, L.3. Pe faţa incizală a blocului de gips se aplică desenul din fig.1 L 16 D M 20 V4. Laturile dreptunghiului de pe faţa incizală se prelungesc pe feţele laterale ale blocului de gips Fig. 1până la intersecţia cu linia care marchează înălţimea părţii coronare.5. Se îndepărtează surplusul de gips în aşa fel încât partea coronară a caninului inferior drept sărămână de forma unui paralelipiped cu înălţimea de 22 mm şi baza un dreptunghi cu laturile de 20x 16 mm.6. Pe faţa incizală se trasează linia mediana în sens M-D. Se prelungeşte această linie pe feţele M şiD ale părţii coronare.7 Pe faţa M a blocului de gips se aplică desenul feţei M din fig.2.8. Pe faţa D a blocului de gips se aplică desenul feţei D din fig.3. 2 2 2 2 22 22 V L L V 8 8 8 8 2 2 2 2 20 20 M D Fig.1 desenul fetei M9. Pe faţa incizală vom trasa două linii paralele care să unească punctele omoloage deD marginile Fig.2 desenul fetei peincizale ale feţelor M şi D.
  46. 46. 46 10. Pe feţele V respectiv L vom trasa câte o linie care să unească punctele rezultate din intersecţia dreptelor din desenele feţelor M şi D. 11. Vom îndepărta surplusul de gips. 12. Pe faţa V a blocului de gips vom aplica desenul feţei V din fig.4 . 13. Pe faţa L a blocului de gips vom aplica desenul feţei L din fig.5. 10 A 6 6 A’ 10 2 2 4 4 B’D D B M D’ D 6 6 8 22 822 C’ C E E’ 2 2 2 2 16 16 V L Fig.4 desenul fetei V Fig.5 desenul fetei L 14. Pe faţa incizală vom trasa o linie care să unească punctele A şi A’ de pe marginile incizale ale feţelor V şi L. Această linie va marca vârful cuspidului caninului inferior. 15. Pe faţa M vom trasa două linii paralele BB’ şi CC’ care să unească punctele omoloage de pe marginile M ale feţelor V şi L. Aceste două linii vor marca relieful feţei M a caninului inferior. 16. Pe faţa D vom trasa două linii paralele DD’ şi EE’ care să unească punctele omoloage de pe marginile D ale feţelor V şi L. Aceste linii vor marca relieful feţei D a caninului inferior. 17.Vom îndepărta surplusul de gips. 18. Pe faţa incizală a blocului de gips vom aplica desenul feţei incizale din fig.6 19.Vom prelungi punctul A de pe marginea vestibulară perpendicular pe baza feţei V.
  47. 47. 4720. Punctele B şi C de pe marginile M şi D ale laturii V le vom prelungi pe feţele M şi D paralel cumarginile M şi D ale feţei V.21. Punctele B şi C de pe marginile M şi D ale laturii L le vom prelungi pe feţele M şi D până launirea cu punctele care marchează convexitatea maximă a feţelor proximale.22. Se îndepărtează surplusul de gips.23. Se finisează modelul de gips în conformitate cu caracteristicile morfologice coronare alecaninului inferior drept. 6 V 10 A 2 20 M B C D 2 16 L Fig.6 desenul fetei incizale
  48. 48. 48 NU UITA! 5 CRITERII DE IDENTIFICARE ŞI POZIŢIONARE A CANINULUI INFERIOR1. COROANA ESTE MAI ALUNGITĂ (DATORITĂ DIFERENŢEI MARI DINTRE ÎNALŢIME ŞI LĂŢIME)2. “V”-UL INCIZAL ESTE MULT MAI PRONUNŢAT, CU VERSANTUL DISTAL MAI LUNG ŞI MAI ÎNCLINAT.3. RELIEFUL FEŢEI LINGUALE ESTE MAI ŞTERS COMPARATIV CU CEL AL CANINULUI OMOLOG.4. FAŢA MEZIALĂ A COROANEI SE CONTINUĂ CU FAŢA MEZIALĂ A RĂDĂCINII .5. ÎN MOD EXCEPŢIONAL RĂDĂCINA POATE FI DUBLĂ SAU UNICĂ DAR CU DOUĂ CANALE.
  49. 49. 49 CAPITOLUL III -GRUPUL DINŢILOR LATERALI- III.1. GRUPUL PREMOLARILOR III.1.1 PRIMUL PREMOLAR SUPERIORA. DATE GENERALE: Primii premolari superiori ocupă poziţiile 4 pe cele două hemiaracade maxilare fiind vecinicu caninii superiori spre mezial şi cu premolarii doi superiori spre distal. În conformitate cusistemul internaţional de notare codurile acestor dinţi sunt următoarele:• 1.4-pentru primul premolar superior drept• 2.4-pentru primul premolar superior stâng. Primii premolari superiori erup pe arcada maxilară la vârsta de 10-11 ani, iar rădăcina lor va ficomplet edificată la 12 – 13 ani. Dimensiunile medii ale primilor premolari superiori sunt următoarele: • înălţimea coroanei : 8-8,5 mm • înălţime rădăcinii : 14 mm • diametrul coronar M-D: 7 mm • diametrul coronar V-P: 9 mmNumărul lobilor de dezvoltare pentru aceşti dinţi este de 2 (unul V şi unul P), fiecare din aceşti doilobi de creştere având la rîndul lor câte 3 lobuli de dezvoltare.B. CARACTERISTICI MORFOLOGICE CORONARE: Premolarii primi superiori sunt primii dinţi din grupul dinţilor laterali şi fac parte din aşazisul grup al dinţilor “bicuspidaţi”(grupul premolarilor). Aceştia sunt consideraţi ca fiind dinţii detranziţie de la dinţii frontali la molari.Coroana primului premolar superior are o formă paralelipipedică iar pe secţiune arată ca undreptunghi cu colţurile uşor rotunjite şi turtit în sens M-D. Prezintă 4 feţe laterale (V, P, M, D) şi ofaţă ocluzală.I. FAŢA VESTIBULARĂ: -seamănă cu faţa vestibulară a caninului dar este mai mică şi mairotunjită. 1.Dimensiuni :-înălţime: 8-8,2 mm -lăţime : 7 mm -dimensiunile sunt mai reduse decât la canin în ambele sensuri (cervico-incizal şi M-D). 2.Contur:- este format din cele două margini proximale (M şi D) , o margine cervicala şi omargine ocluzală a).marginile proximale (M şi D): -sunt verticale , uşor convergente spre colet. b).marginea cervicală (linia coletului):-are forma unui semicerc cu concavitateaspre ocluzal. Este mai puţin concavă decât la canin. c)marginea ocluzală: este formată din două segmente inegale (unul mezial şi unuldistal). Segmentul mezial este mai lung decât cel distal. Împreună, cele două segmete formează un“V” mai deschis şi mai rotunjit decât cel de la cuspidul caninului. 3.Relieful :-este convex în ambele sensuri. -convexitatea maximă este situată în 1/3 cervicală mezial. -în jumătatea ocluzală a feţei vestibulare sunt vizibile două şanţuri verticale care delimitează cei 3 lobi de creştere ai lobului vestibular. Lobul central este cel mai mare, urmează cel distal iar cel mezial este cel mai mic.
  50. 50. 50II. FAŢA PALATINALĂ: 1.Dimensiuni : - sunt mai reduse decât cele ale feţei vestibulare. -înălţimea ~7 mm -lăţimea ~6 mm 2.Contur:-prezintă aceleaşi margini ca şi faţa vestibulară dar au dimensiuni mai reduse. a).marginea ocluzală:-are tot formă de “V” dar este mai rotunjit decât cel de pe faţavestibulară. -pe secţiune orizontală conturul acestei feţe este de semicerc. 3.Relieful:-are o dublă convexitate care atinge maximum la unirea 1/3 mijlocii cu 1/3mezială. -începând cu 1/3 mijlocie această faţă este înclinată oblic spre V în sens cervico-ocluzal.III. FEŢELE PROXIMALE (MEZIALĂ şi DISTALĂ): -datorită faptului că acest dinte esteturtit în sens M-D aceste două feţe sunt cele mai mari. Ele sunt uşor convergente spre palatinal. A)FAŢA MEZIALĂ: 1.Dimensiuni: înălţimea 7,5 mm lăţimea 9 mm 2.Conturul:-este format de patru margini: cervicală, ocluzală, palatinală şivestibulară. Aceste margini dau forma unui trapez cu baza mare la colet. a).marginea cervicală:-reprezintă baza mare a trapezului şi are forma uneilinii curbe cu convexitatea spre ocluzal. b).marginea ocluzală: formează baza mică a trapezului şi are forma unui“V” larg deschis cu deschiderea spre ocluzal c).marginea vestibulară:-linie curbă cu convexitatea maximă în 1/3 cervicală d).marginea palatinala:-linie curba cu convexitatea maximă în 1/3 mijlocie.Este mai scurtă decât marginea vestibulară. 3.Relieful: -în 1/3 ocluzală este convex mai accentuat în 1/3 vestibulară unde existăşi punctul de contact cu dintele vecin. -în 1/3 cervicală este plană cu o uşoară depresiune care se adînceşte maimult chiar la colet şi se continuă în şanţul interradicular. B).FAŢA DISTALĂ: 1.Dimensiuni:-mai mici decât ale feţei meziale 2.Contur:-asemănător cu cel al feţei meziale 3.Relief:-este mai convex decât cel al feţei meziale. -aria de contact cu dintele vecin este mai spre V şi mai spre cervical decât lafaţa mezială.
  51. 51. 51PRIMUL PREMOLAR SUPERIOR DREPT A B E C D A: Faţa vestibulară B:Faţa palatinală C: Faţa mezială D: Faţa distală E: Faţa ocluzală
  52. 52. 52IV. FAŢA OCLUZALĂ: 1.Dimensiuni:-diametrul maxim este în sens V-P: 9 mm -diametrul minim este în sens M-D : 7 mm 2.Contur:-este format de patru margini:M, P, V şi D. Împreună formează un dreptunghi cuunghiurile rotunjite. a).marginea vestibulară:-are o formă convexă cu două depresiuni ce corespundcelor două şanţuri de pe faţa vestibulară care separă cei 3 lobi de creştere. b).marginea palatinală: -formă de semicerc. Este mai mică decât margineavestibulară. c).marginea mezială: are forma unei linii uşor curbate. d). marginea distală: este mai scurtă şi mai convexă decât cea mezială.Marginile mezială şi distală au o orientare uşor convergentă spre palatinal. 3.Relieful:-este format din următoarele elemente:2 cuspizi, 2 fosete, 1 şanţ intercuspidian, 2creste de smalţ marginale, 2 creste de smalţ esenţiale şi 2 creste de smalţ sagitale (ale cuspizilor Vşi P). a).cuspidul vestibular: -este mai voluminos şi mai proeminent decât cel palatinal.Prezintă o creastă ocluzală sagitală situată la 1 mm de marginea vestibulară spre deosebire decreasta sagitală a cuspidului palatinal care este la 1,5-2 mm de marginea palatinală. b).crestele esentiale:- se mai numesc şi creste axiale. Au o extremitate pe vârfulcuspidului (mai evidentă ) şi una în sanţul intercuspidian (mai ştearsă). Crestele ambelor cuspizi auaspectul unor segmente convexe mai apropiate de marginea mezială. Ele separă jumătatea ocluzalăa cuspidului în 2 versante: unul M (mai mic) şi unul D (mai mare). Paralel cu crestele esenţialeexistă şi alte creste mai mici numite creste accesorii (creste de descărcare sau secundare). c).şanţul intercuspidian:-are forma unei linii drepte cu orientare M-D. Este maiaproape de marginea P a feţei ocluzale. d).fosetele:-sunt situate la extremităţile şanţului intercuspidian şi au o formătriunghiulară. Foseta mezială este mai mare decât cea distală. e).crestele marginale (proximale): delimitează la exterior fosetele marginale. Ele seunesc cu crestele sagitale ale celor doi cuspizi delimitând, astfel, depresiunea feţei ocluzale.C. CARACTERISTICI MORFOLOGICE RADICULARE  pot apare mai multe variante: 1. cel mai frecvent: două rădăcini: una vestibulară (mai lungă şi mai voluminoasă) şi una palatinală (mai redusă ca dimensiuni). Cele două rădăcini sunt separate de la nivelul coletului iar direcţia lor poate fi paralelă sau divergentă spre apex. 2. Rădăcina bifidă: este o rădăcină unică care se separă în 1/3 apicală. Prezintă două canale radiculare. 3. Rădăcină unică 4. Foarte rar pot apare trei rădăcini ( 2 vestibular şi una palatinal).D. CAMERA PULPARĂ ŞI CANALUL RADICULAR  CAMERA PULPARĂ  Are dimensiuni relativ mari  Prezintă două coarne pulpare corespunzătoare cuspizilor vestibular şi palatinal.  CANALUL RADICULAR: continuă camera pulpară şi poate fi unic sau dublu în funcţie de tipul rădăcinii
  53. 53. 53 A C B D A. –secţiune axială V-L B: - Secţiune axială M-D C: D- secţiuni transversale la nivelul coletului PRIMUL PREMOLAR SUPERIOR DREPT. MODELAJ DIRIJAT ÎN GIPSDimensiuni:-înălţimea coroanei : 20 mm -diametrul M-D: 16 mm

×