Această lucrare constituie un suport util şi necesar pentru dobândirea şi aplicarea cunoştinţelor legate de realizarea şi implementarea Sistemelor Informatice Geografice atât pentru studenţi cât şi pentru absolvenţi implicaţi în proiecte de acest gen şi care îşi desfăşoară activitate în învăţământ, topografie şi cadastru, administraţie publică, agricultură, turism etc. şi care doresc a realiza şi implementa un sistem decizional complex şi eficient.

2. CUPRINS
CAPITOLUL 1
PRINCIPII DE REALIZARE, IMPLEMENTARE ŞI UTILIZARE A SISTEMELOR
INFORMATICE GEOGRAFICE (G.I.S.)
1.1. INTRODUCERE 7
1.2. CONCEPTUL DE GIS 8
1.3. DATE GEOGRAFICE 10
1.4. DISCIPLINE CARE CONTRIBUIE LA FUNDAMENTAREA GIS-ULUI 11
1.5. SCOPUL UNUI PROIECT GIS 12
1.6. COMPONENTELE UNUI GIS 14
1.6.1. COMPONENTE HARDWARE 14
1.6.2. COMPONENTE SOFTWARE 15
1.6.3. COMPONENTA DATE 16
1.6.4. COMPONENTA PERSONAL 18
1.6.5. COMPONENTA METODE 18
1.7. CERINŢELE UNUI GIS 18
1.8. FUNCŢIILE UNUI GIS 19
1.9. ETAPELE IMPLEMENTĂRII UNUI GIS 24
1.10. EVALUAREA ECONOMICĂ A IMPLEMENTĂRII UNUI GIS 25
1.11. SCHEMA DE ORGANIZARE 26
1.12. STRATEGII DE IMPLEMENTARE 30
1.13. ACTIVITATEA DE MANAGEMENT 32
1.13.1. PLANIFICAREA PROIECTULUI GIS 32
1.13.2. PROCESUL DE DECIZIE 32
1.13.3. RAPOARTE 33
1.13.4. NIVELE DE DECIZIE 34
2

3. 1.14. CLASIFICAREA SISTEMELOR INFORMATICE 35
1.14.1. FUNCŢIE DE ROLUL JUCAT ÎN ACTIVITATEA
DE MANAGEMENT 35
1.14.2. FUNCŢIE DE ARIA ACOPERITĂ PRIN
ACTIVITATEA DE MANAGEMENT 36
1.14.3. FUNCŢIE DE DESTINAŢIE 36
1.15. DOMENII DE UTILIZARE ALE UNUI GIS 37
1.15.1. ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ LOCALĂ 38
1.15.2. UTILITĂŢILE MUNICIPALE 39
1.15.3. ADMINISTRAŢIA GUVERNAMENTALĂ 41
1.15.4. TRANSPORTURI 41
1.15.5. AFACERI 42
1.15.6. EDUCAŢIE 42
1.15.7. ADMINISTRAREA PATRIMONIULUI 43
1.15.8. PLANIFICAREA DEZVOLTĂRII 43
1.16. STANDARDE SI INTEROPERABILITATE IN DOMENIUL GIS 44
1.16.1. REALIZAREA DE STANDARDE APLICABILE
DATELOR GEOSPAŢIALE 45
1.16.2. STANDARDE ŞI INTEROPERABILITATE 46
1.16.3. STANDARDE UTILIZATE IN DOMENIUL INFORMAŢIONAL 48
1.16.4. SUPORT PENTRU METADATE 49
1.16.5. ALINIEREA LA DIRECŢIILE GENERALE ALE IT 49
CAPITOLUL 2
SISTEME DE REPREZENTARE
2.1. HARTA ŞI PLANUL 51
2.1.1. CLASIFICAREA HĂRŢILOR 51
2.1.2. CLASIFICAREA PLANURILOR 52
2.2. SCĂRI NUMERICE ŞI GRAFICE 53
2.2.1. SCARA NUMERICĂ 53
2.2.2. SCĂRI GRAFICE 53
2.3. FORMA ŞI DIMENSIUNILE PĂMÂNTULUI 54
2.4. SISTEME DE REFERINŢĂ ŞI DE COORDONATE 58
2.4.1. COORDONATE GEOGRAFICE 60
2.4.2. COORDONATE CARTEZIENE ŞI POLARE 60
2.4.3. REPREZENTAREA CILINDRICĂ
TRANSVERSALĂ - GAUSS–KRUGER 61

4. 2.4.3.1. DEFORMAŢIILE DISTANŢELOR 63
2.4.4. PROIECŢIA UTM
(UNIVERSAL TRANSVERSAL MERCATOR) 64
2.4.4.1. DEFORMAŢII ÎN PROIECŢIA UTM 66
2.4.5. PROIECŢIA STEREOGRAFICĂ 1970 68
2.4.5.1. DEFORMAŢIILE DISTANŢELOR 69
2.4.5.2. TRANSFORMAREA COORDONATELOR
DIN PLAN TANGENT ÎN PLAN SECANT 69
CAPITOLUL 3
REALIZAREA HĂRŢILOR DIGITALE ŞI ANALIZE SPAŢIALE
3.1. SCARA HĂRŢII DIGITALE 71
3.2. SURSE DE DATE 72
3.3. GEOREFERENŢIEREA 73
3.4. ACHIZIŢIA DATELOR EXISTENTE 75
3.4.1. DIGITIZAREA CLASICĂ 75
3.4.2. DIGITIZAREA AUTOMATĂ (SCANARE - VECTORIZARE) 77
3.4.2.1. COMPARAŢIE DIGITIZARE/SCANARE – VECTORIZARE 80
3.4.3. MODELE RASTER ŞI MODELE VECTOR 81
3.4.3.1. TOPOLOGIA DATELOR VECTORIALE 86
3.5. ACHIZIŢIA DATELOR NOI UTILIZÂND TEHNOLOGIA GPS 87
3.5.1. DESCRIEREA SISTEMULUI DE REFERINŢĂ GPS 87
3.5.2. PRINCIPIUL MĂSURĂTORILOR GPS 89
3.5.3. STRUCTURA SISTEMULUI GPS 91
3.5.3.1. SEGMENTUL SPAŢIAL 91
3.5.3.2. SEGMENTUL DE CONTROL 92
3.5.3.3. SEGMENTUL UTILIZATOR 94
3.5.4. METODE DE MĂSURARE GPS 97
3.5.5. SURSE DE ERORI ÎN MĂSURĂTORILE GPS 99
3.5.6. PRELUCRAREA DATELOR GPS 101
3.5.7. CARACTERISTICI GENERALE ALE REŢELELOR
GEODEZICE CREATE PRIN MĂSURĂTORI GPS 103
3.5.8. INTEGRAREA REŢELELOR DETERMINATE
PRIN MĂSURĂTORI GPS ÎN REŢELE EXISTENTE 104
3.6. PRELUCRAREA DATELOR ŞI IMAGINILOR UTILIZATE ÎNTR-UN GIS 105
3.6.1. PRELUCRAREA DATELOR 105
3.6.1.1. TRANSFORMAREA BIDIMENSIONALA

5. A COORDONATELOR ÎNTRE 2 SISTEME DE REFERINŢĂ 106
3.6.1.2. TRANSFORMAREA TRIDIMENSIONALĂ
A COORDONATELOR ÎNTRE 2 SISTEME DE REFERINŢĂ 107
3.6.1.3. MODELUL MATEMATIC AL TRANSFORMĂRII
COORDONATELOR DIGITIZOR ÎN COORDONATE TEREN 110
3.6.1.4. ÎMBUNĂTĂŢIREA COORDONATELOR TEREN
OBŢINUTE PRIN DIGITIZARE 112
3.6.2. PRELUCRAREA IMAGINILOR 113
3.6.2.1. REPREZENTAREA IMAGINILOR PRIN ARBORI 114
3.6.2.2. PROCESAREA ŞI CORECTAREA IMAGINILOR RASTER 116
3.6.2.2.1. SPAŢIUL CULORILOR ÎN SISTEMUL RGB 121
3.7. ANALIZE SPAŢIALE 121
3.7.1. OPERAŢII PE UN SINGUR STRAT 122
3.7.2. OPERAŢII PE STRATURI MULTIPLE 123
3.7.3. ANALIZA STATISTICÃ 124
3.7.4. REALIZAREA MODELULUI DIGITAL AL TERENULUI 125
3.7.4.1. PRINCIPIUL DE REALIZARE A UNUI DTM 125
3.7.4.2. ETAPELE REALIZĂRII DTM 125
3.7.4.3. PRECIZIA MODELELOR DIGITALE ALE TERENULUI 129
3.7.4.4. GENERAREA MODELULUI DIGITAL AL TERENULUI 129
3.7.4.5. INTERPRETAREA MODELULUI DIGITAL AL TERENULUI 131
CAPITOLUL 4
BAZE DE DATE ŞI SOFTWARE G.I.S.
4.1. AVANTAJELE UTILIZARII UNEI BAZE DE DATE 135
4.2. COLECŢII DE DATE 135
4.3. TIPURI DE BAZE DE DATE 138
4.4. PROIECTAREA BAZELOR DE DATE 140
4.4.1. ENTITĂŢILE PRINCIPALE CARACTERIZATE ÎN BAZA DE DATE 140
4.4.2. STRUCTURA BAZEI DE DATE 142
4.4.2.1. ZONE 143
4.4.2.2. PARCELE 144
4.4.2.3. ARTERA DE CIRCULAŢIE 145
4.4.2.4. CLĂDIREA 145
4.4.2.5. NOMENCLATOARE 146

6. 4.5. BAZE DE DATE MICROSOFT ACCESS 150
4.5.1. TABELE 152
4.5.2. INTEROGARI 152
4.5.3. MACHETE 153
4.5.4. RAPOARTE 153
4.5.5. PRELUCRAREA DATELOR 154
4.5.6. FOLOSIREA TABELELOR CORELATE 154
4.5.7. ADMINISTRAREA BAZELOR DE DATE ACCESS 155
4.6. PROIECTAREA BAZELOR DE DATE SPAŢIALE 155
4.7. SOFTWARE DEDICAT G.I.S. 157
4.7.1. AUTOCAD MAP 157
4.7.2. ARCGIS 160
4.7.3. WINGIS 163
APLICAŢIA 1
INTRODUCERE – INTERFAŢĂ - ELEMENTE DE BAZĂ ÎN ARCGIS 166
APLICAŢIA 2
GEOREFERENŢIEREA HĂRŢILOR TOPOGRAFICE DUPĂ COORDONATE CUNOSCUTE
179
APLICAŢIA 3
GEOREFERENŢIEREA HĂRŢILOR LA CARE NU SE CUNOAŞTE SISTEMUL DE PROIECŢIE ŞI
NU EXISTĂ PUNCTE DE CONTROL CU COORDONATE CUNOSCUTE 199
APLICAŢIA 4
IMPORTUL DATELOR 207
APLICAŢIA 5
ACHIZIŢIA DATELOR UTILIZATE ÎNTR-UN G.I.S. UTILIZÂND
RECEPTORUL GPS L1 Leica SR20 221
BIBLIOGRAFIE 234

7. PREFAŢĂ
Sistemele Informatice Geografice (G.I.S.) reprezintă o tehnică tot mai des utilizată
în prezent, atât în domeniul cercetărilor teoretice, cât şi în foarte multe activităţi practice.
G.I.S.- ul este de fapt un sistem care are mai multe componente de tip informaţional
raportate la coordonate geografice. Introducerea, stocarea, manipularea şi analiza
componentelor se face cu ajutorul calculatorului iar rezultatul constă în primul rând în
vizualizarea unor informaţii complexe referenţiate spaţial faţă de coordonatele geografice
reale, iar în al doilea rând în posibilitatea efectuării unor analize şi corelaţii de mare
complexitate, imposibil de realizat eficient cu tehnicile clasice
Această lucrare constituie un suport util şi necesar pentru dobândirea şi aplicarea
cunoştinţelor legate de realizarea şi implementarea Sistemelor Informatice Geografice
atât pentru studenţi cât şi pentru absolvenţi implicaţi în proiecte de acest gen şi care îşi
desfăşoară activitate în învăţământ, topografie şi cadastru, administraţie publică,
agricultură, turism etc. şi care doresc a realiza şi implementa un sistem decizional
complex şi eficient.
Aplicabilitatea imediată a Sistemelor Informatice Geografice într-o multitudine de
domenii (educaţie, transporturi, administraţii, geologie, agricultură, protecţia mediului
etc.) face din această ştiinţă interdisciplinară, relativ nouă, să fie studiată tot mai intens de
către specialişti din aceste domenii de activitate.
Prelucrarea şi analiza informaţiilor geospaţiale într-un G.I.S. asigură ca procesul
decizional să fie cât mai precis, eficient şi rapid în domeniul respectiv de activitate.
Sistemele Informatice Geografice constituie o abordare modernă pentru
îmbunătăţirea şi perfecţionarea permanentă a serviciilor şi deciziilor care trebuie adoptate
în vederea tendinţelor de globalizare şi integrare europeană prin metode moderne şi
eficiente.
Scopul acestei lucrări este de a iniţia studenţii care au prevăzute în programa
analitică discipline din acest domeniu, precum şi specialiştii care îşi desfăşoară activitatea

8. în domeniile în care realizarea şi utilizarea unui Sistem Informatic Geografic poate fi
utilă în găsirea unor soluţii rapide, precise şi eficiente la problemele apărute în practică.
Lucrarea prezintă într-o succesiune logică modul de realizare a unui G.I.S.,
componentele principale ale unui astfel de sistem, modul de achiziţionare şi prelucrare a
datelor precum şi reprezentarea acestora în funcţie de necesităţile utilizatorilor. Modul de
stocare a acestor date în baze de date specifice şi analizele spaţiale ale acestora din mai
multe puncte de vedere reprezintă un studiu important cu privire la realizarea şi utilizarea
unui G.I.S.
În partea finală a lucrării sunt prezentate câteva aplicaţii practice din domeniul
Sistemelor Informatice Geografice, aplicaţii care au ca scop înţelegerea cât mai bună a
noţiunilor prezentate în partea teoretică a acestei cărţi.
Autorii,