1.
1. INVESTIŢIILE STRĂINE DIRECTE – ASPECTE GENERALE
2. EFECTELE INVESTIŢIILOR STRĂINE DIRECTE
3. EVALUAREA IMPACTULUI CRIZEI ECONOMICE ŞI FINAN-
CIARE ACTUALE ASUPRA FLUXURILOR GLOBALE DE ISD
 EVALUAREA IMPACTULUI CRIZEI ECONOMICE ŞI FINAN-
CIARE ACTUALE ASUPRA FLUXURILOR GLOBALE DE ISD
 SOLUŢII DE URGENŢĂ ÎN VEDEREA SOLUŢIONĂRII
CRIZEI ECONOMICE
4. ROLUL ISD ÎN SUSŢINEREA CREŞTERII ECONOMICE
5.ANALIZA FLUXULUI DE INVESTIŢII STRĂINE DIRECTE PE
PERIOADA 2007 – 2009
 SOLDUL ISD LA SFÂRŞITUL ANILOR 2007, 2008, 2009
 REPARTIZAREA ISD PE PRINCIPALELE ACTIVITĂŢI ECO-
NOMICE
6. INVESTIŢIILE STRĂINE DIRECTE – TENDINŢE ŞI PERSPEC-
TIVE
CONCLUZII

2.
INVESTIŢIILE STRĂINE DIRECTE
-ASPECTE GENERALE-
Definiție
Investiţia străină directă reprezintă o relaţie investiţională de durată, între o entitate
rezidentă şi o entitate nerezidentă; de regulă, implică exercitarea de către investitor a unei
influenţe manageriale semnificative în întreprinderea în care a investit.
Componentele investiţiilor străine directe:
Majoritatea autorilor şi organismelor interne şi internaţionale consideră că fluxurile de
investiţii străine directe se compun din:
 Capitaluri proprii;
 Creditul net.
Tipurile investiţiilor străine directe
 Greenfield: înfiinţarea de întreprinderi de către sau împreună cu investitori străini (investiţii
pornite de la zero);
 Fuziuni şi achiziţii: preluarea integrală sau parţială de întreprinderi de către investitori străini
de la rezidenţi;
 Dezvoltare de firme: majorarea deţinerilor de capital ale investitorilor străini în întreprinderi
investiţie străină directă.

3.
EVALUAREA IMPACTULUI CRIZEI ACTUALE
DIN ROMÂNIA ASUPRA ISD
Criza economică pe care România o traversează este cu precădere o
criză internă, determinată de politicile macroeconomice luate în ultimii ani.
Anul 2008 a marcat sfârşitul unui ciclu de creştere a investiţiilor
internaţionale, care a început în 2004 şi care a înregistrat un record istoric al
intrărilor de ISD de 1900 miliarde de dolari în 2007.
Având în vedere impactul în curs de desfăşurare al crizei economice şi
financiare la nivel mondial, s-a estimat scăderea fluxurilor ISD.
Industriile cele mai afectate de scăderea fluxurilor de ISD în 2008 au fost
cele din domeniul serviciilor financiare, industria auto, a materialelor de
consum şi industria bunurilor de consum. Dar consecinţele crizei se extind
rapid şi asupra ISD din alte domenii, variind de la sectorul primar la serviciile
non-financiare. Practic, toate sectoarele au fost afectate de o scădere a
achiziţiilor şi fuziunilor transfrontaliere în 2008, exceptând industria
petrolului şi a mineritului şi întreprinderile agro-alimentare.

4.
SOLUŢII DE URGENŢĂ ÎN VEDEREA
REZOLVĂRII CRIZEI ECONOMICE
Pe termen scurt:
1. Garantarea pasivelor mult mai riguroasă;
2. Separarea activelor toxice (bad assets);
3. Recapitalizarea instituţiilor afectate;
4. Măsuri de contracarare a creşterii gradului de sărăcie
– crearea de noi locuri de muncă (investiţii publice în infrastructuri);
5. Preluarea de către stat a unor active bancare.
Pe termen lung:
1.Problema creşterii transparenţei, prudenţialităţii, îmbunătăţirii,
reglementării şi supravegherii financiare;
2. Problema împrumuturilor de la FMI (13 mld €), UE (5mld €), BM
(1 mld €), BERD (1 mld €);
3. Programe sociale;
4. Investiţii în infrastructură publică;
5. Creditarea IMM.

5.
Reprezentaţii Unicredit Ţiriac Bank au susţinut următoarele: “Creşterea
economică a încetinit în 2009, dar anul 2010 adus la o relansare a economiei.
Aspectul pozitiv al acestei decelerării din 2009 este reducerea semnificativă a
deficitului de cont curent dar şi îmbunătăţirea outlook-ului inflaţiei.”
15% Scenariul
CA/PIB neacoperit de ISD macroeconomic
CA/PIB acoperit de ISD 2007 2008 2009 2010
10%
ISD/PIB% 8.9% 630,4
8.5% PIB nominal, mln RON 404,709 503,959 562,697 02
6.6% 6.6% PIB real, creștere anuală % 6.0 7.1 0.6 2.0
5.9%
Inflație (CPI) 6.6 6.3 4.7 4.2
5% 3.7% 3.6% 3.3%
2.8% 2.9% 2.5% Inflație medie 4.8 7.9 5.4 4.3
Creșterea anuală a salariul
net mediu lunar 20.3 23.1 7.0 8.0
0%
Curs valutar RON /€, eop 3.61 3.99 4.50 4.28
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008f 2009f 2010f
Curs valutar mediu 3.33 3.68 4.46 4.39
Rata de politică monetară 7.50 10.25 8.50 7.00
-5%
Rata Şomajului 4.3 4.0 6.0 5.0
Datoria externpe
TML/PIB(%) 31.7 36.5 44.6 45
-10%
Rezerve valutare(EUR mld) 27.2 28.2 25.4 26.7
Cont curent/PIB (%) -13.7 -12.3 -9.8 -8.1
ISD/ PIB (%) 5.9 6.6 3.6 3.3
-15%
Deficit bugetar/PIB (%) -2.3 -4.8 -5.0 -4.5

6.
STRUCTURA SOLDULUI ISD LA
31 DECEMBRIE 2007-TABEL
Total economie 3% 3.2%
4.5%
42.770 mil. euro 4.8%
32.9%
Industria prelucrătoare 32.9% 6.5%
7.8%
Intermedieri financiare și 23.3%
asigurri 14%
23.3%
Comerțcu amănuntul și cu 14.0%
ridicata
Construcții şi tranzacții 7.8 %
imobiliare
Poştă şi telecomunicații 6.5 %
Industria extractivă 4.8%
Servicii prestate 4.5%
întreprinderilor *)
Energie electrică, termică, 3.0%
gaze şi apă
Alte activități 3.2%
8

7.
STRUCTURA SOLDULUI ISD
LA 31 DECEMBRIE 2008-TABEL
Total economie 3.3% 1.4% 1% 0.4% 0.4%
4.4%
48.798 mil. euro
5.6%
Industria prelucrătoare 31.3% 31.3%
6.7%
Intermedieri financiare şi asigurări 20.5%
12.4%
Construcţii şi tranzacţii imobiliare 12.6%
12.6% 20.5%
Comerţ 12.4%
Informaţii şi telecomunicaţii 6.7%
Energie electrică, termică, gaze şi apă 5.6%
Industria extractivă 4.4%
Activităţi profesionale, ştiinţifice, 3.3%
tehnice şi administrative şi servicii
suport
Agricultură, silvicultură şi pescuit 1.4%
Transporturi 1.0%
Hoteluri şi restaurante 0.4%
Alte activităţi 0.4% 9

8.
Total economie 1.4% 1.1% 0.4%
0.4%
49.984 mil.euro 4.6%
4.5%
Industria prelucrătoare 31,1% 5.8% 31.1%
6.5%
Intermedieri financiare si asigurari 19,0%
12.3%
Construcţii şi tranzacţii imobiliare 12,9%
19%
Comerţ 12,3% 12.9%
Tehnologia informaţiei şi comunicaţii 6,5%
Energie electrică, gaze şi apă 5,8%
Activităţi profesionale, ştiinţifice, 4,6%
tehnice şi administrative şi servicii
suport
Industria extractivă 4,5%
Transporturi 1,4%
Agricultură, silvicultură şi pescuit 1,1%
Hoteluri şi restaurante 0,4%
Alte activităţi 0,4%
10

9.
REPARTIZAREA ISD PE PRINCIPALELE
ACTIVITĂŢI ECONOMICE
ANII 2007, 2008, 2009 (1)
2007 2008 2009
INDUSTRIE 40,7 % din total ISD 41,3 % din total ISD 41,4 % din total ISD
INTERMEDIERI 23,3 % din total ISD 20,5 din total ISD 19 % din total ISD
FINANCIARE ŞI
ASIGURĂRI
COMERŢ 14 % din total ISD 12,4 % din total ISD 12,3 % din total ISD
CONSTRUCŢII ŞI 7,8 % din total ISD 12,6 % din total ISD 12,9 % din total ISD
TRANZACŢII
IMOBILIARE
TEHNOLOGIA 6,5 % din total ISD 6,7 % din total ISD 6,5 % din total ISD
INFORMAŢIEI ŞI
COMUNICAŢII

10.
REPARTIZAREA ISD PE PRINCIPALELE
ACTIVITĂŢI ECONOMICE
ANII 2007, 2008, 2009 (2)
2007 2008 2009
AGRICULTURĂ, 0,5 % din total ISD 1,4 % din total ISD 1,1 % din total ISD
SILVICULTURĂ ŞI
PESCUIT
TRANSPORTURI 1,2 % din total ISD 1 % din total ISD 1,4 % din total ISD
HOTELURI ŞI 0,6 % din total ISD 0,4 % din total ISD 0,4 % din total ISD
RESTAURANTE
ALTE ACTIVITĂŢI 1,4% din total ISD 3,7 % din total ISD 5 % din total ISD
TOTAL 42.770 Milioane 48.798 Milioane 49.984 Milioane
Euro Euro Euro

11.
STRATEGII DE ATRAGERE A ISD
ÎN ROMÂNIA
Obiectivele strategice de atragere a investiţiilor străine directe vizează:
 construirea unei credibilităţi externe reale a României ca potenţială piaţă
investiţională, în perspectiva integrării în structurile Uniunii Europene şi
NATO;
 promovarea României, ca potenţială piaţă receptoare de investiţii, în contextul
competiţiei cu ţările cu economie în tranziţie din Europa Centrală şi de Sud-
est.
Politica de atragere a investiţiilor străine directe trebuie să fie pro
activă, generatoare de investiţii.
Pentru abordarea pro-activă a investitorilor străini trebuie identificate
sectoarele prioritare şi dirijate investiţiile străine în proiecte concrete, prin:
 identificarea proiectelor de investiţii ce urmează a fi promovate în străinătate;
 determinarea pieţelor externe;
 generarea unor decizii investiţionale favorabile din partea clienţilor ţintă;
 menţinerea unui cadru legislativ atractiv, stabil, favorabil mediilor de afaceri.

12.
TENDINțE șI PERSPECTIVE
Conform UniCredit, investiţiile străine directe în România vor fi de 4-5 miliarde euro în
2011.
Economistul şef al UniCredit Ţiriac Bank, Rozalia Pal, estimează că investiţiile străine
directe în România se vor situa în acest an între 4 şi 5 miliarde euro, iar decalajul între revenirea
economiei în România şi în ţările din ECE poate afecta investitorii de portofoliu.
“Pe partea negativă, România este în urmă faţă de restul ţărilor din Europa Centrală şi de
Est (ECE) pentru că înregistrăm în continuare scădere economică. În primul şi în al doilea
trimestru din 2011 încă vom vedea câteva cifre negative, care schimbă destul de mult sentimentul
investiţional. Deşi sunt lucruri pozitive în prima lună a acestui an atât pe plan local, cât şi pe plan
internaţional, acest decalaj poate afecta negativ perspectiva investitorilor”, a menţionat Rozalia
Pal.
Guvernul mizează pe dublarea volumului de investiţii străine în următorii trei ani, la 5,8
miliarde de euro, dar intenţionează ca în acelaşi interval să reducă la jumătate plafonul garanţiilor
de stat care pot fi emise de Ministerul Finanţelor şi autorităţile locale, pentru a diminua riscul
bugetar.
Proiectul programului de convergenţă pentru perioada 2011- 2014, document obţinut de
MEDIAFAX şi pe care Executivul urmează să îl transmită Comisiei Europene, relevă că Guvernul
se aşteaptă ca în acest interval valoarea investiţiilor străine să crească de la 3,6 miliarde de euro
(2,8% din PIB) la 5,8 miliarde de euro (3,3% din PIB).

13.
CONCLUZII
Aderarea la Uniunea Europeană a adus o îmbunătăţire a mediului de
afaceri românesc, îmbunătăţire care a început să se facă simţită în ceea ce
priveşte un cadru legislativ mai stabil şi existenţa unor practici de afaceri
mai transparente. Au fost deja eliminate sau sunt în curs de eliminare
barierele în calea liberei circulaţii a serviciilor şi a mărfurilor. Un cadru
legislativ comun furnizat de Piaţa Unică va creşte eficienţa generală a
economiei româneşti prin îmbunătăţirea alocării resurselor, creşterea
gradului de specializare şi încurajarea concurenţei. În condiţiile
îmbunătăţirii mediului de afaceri, România este deja o ţintă atractivă pentru
investiţiile străine. La aceasta va contribui în continuare şi statutul de
economie de piaţă funcţională obţinut de România. Atragerea unui volum
mare de investiţii străine va asigura rapid şi direct accesul la management
eficient, la tehnologii moderne, precum şi la noi segmente de piaţă.