Intre 29-30 noiembrie la evenimentul Bucuresti Business Days, 4 categorii de oameni de afaceri de top: specialisti in finante-banci, investitori, antreprenori de top si top manageri la unele dintre cele mai importante companii din Romania au acceptat provocarea noastra de a crea o sinteza asupra modului in care noua paradigma economica a afectat economia, a modului in care aceste vremuri tulburi au determinat oamenii de afaceri sa-si schimbe uneori din temelie modul in care isi gestioneaza afacerile, a modului in care criza financiara a resetat definitia succesului si mai ales a modului in care poti face rost de bani pentru a-ti sustine nevoile de dezvoltare. Acest document este o sinteza al acestor concluzii si a fost conceput impreuna cu Daedalus Millard Brown.

1. “Antreprenorii se fac, nu se nasc” spune 3 pasi pentru orice
Marius Ghenea, completand cu mentiunea
antreprenor
ca cele mai multe atribute antreprenoriale
se dezvolta in timp. Totusi, “nu toti oamenii
• (1) sa se intrebe daca omenirea are
sunt facuti antreprenori” ne avertizeaza nevoie de businessul lui,
Radu Georgescu, in timp ce Florentin (2) sa se intrebe care sunt nevoile
clientilor sai,
Banu puncteaza ca “antreprenorii sunt (3) sa verifice ipotezele
acele profile care ies din masa”. Vlad Stan
Marius Ghenea
Multi antreprenori beneficiaza de ajutor din partea familiei, iar participantii au fost de acord cu faptul ca acesta poate fi
un element cheie in dezvoltarea unei afaceri.
Despre Bani
Un antreprenor are privilegiul de a face ce
vrea cu viata lui considera Florentin Banu.
• “La inceput, orice este peste zero,
Vlad Stan completeaza cu faptul ca un este foarte bine”
antreprenor face lucruri care ii plac, isi Florentin Banu
• “Nu exista fun in nicio companie,
Florentin aduce contributia pentru dezvoltarea unui
daca nu exista profit”
Banu lucru si face profit. Florentin Banu
• “Cash flowul este foarte important,
acesta fiind un lucru pe care
antreprenorii il invata in mod dureros”
Marius Ghenea
Cu totii suntem antreprenori, intr-o forma sau alta, daca ne raportam la
• ”Singurul obiectiv al companiei este
multiplele forme de antreprenoriat prezentate de Marius Ghenea: de sa faca profit”
business, social, politic, cultural, artistic, de cunoastere, intreprenoriat, Radu Georgescu
netprenoriat.
Totusi, conform lui Vlad Stan, multi oameni aleg sa nu isi dezvolte aceasta latura, iar
Vlad
Stan principalele motive din cauza carora oamenii se indeparteaza de antreprenoriat sunt:
(1) comoditatea (2) considera ca nu merita sa fie antreprenor (3) se gandesc ca pur si simplu
nu se poate si (4) se gandesc ca ei personal nu pot. Mai presus de orice altceva, aceste
bariere emotionale trebuie infruntate de orice om care isi doreste propria lui afacere.

2. Radu Georgescu (Gecad) crede ca antreprenorii trebuie sa aiba energia si determinarea
de a incepe si duce la capat ceea ce viseaza. Desi recunoaste ca ratarea se afla si in ADN-ul
fiecarui antreprenor, oricine trebuie sa viseze si sa planifice pentru afaceri de miliarde – sa
nu se limiteze. Un alt sfat pentru antreprenori este acela de a sti cand sa vanda compania –
Radu
Georgescu inainte de a ajunge la varful de potential.
Adrian Florea (Trend Consult) a identificat cateva idei de care trebuie sa tina cont un antreprenor:
 Ideea geniala nu e suficienta pentru succesul unei afaceri. Verificati
Adrian Florea
ipoteza venita din viziunea nascuta din idee
 Cei 4 inamici: Comoditatea, "nu merit", "nu se poate", "eu nu pot"
 Distrati-va! Nu veti face fata presiunilor implicate de antreprenoriat
daca ceea ce faceti nu va face placere. Fara profit nu exista FUN, deci
nu se poate respecta ideea de dinainte
 Daca piata romaneasca nu este potrivita, piata romanilor de afara
merita si ea luata in calcul
 Pentru a trece de la firma de familie (sau cu atmosfera de familie)
catre nivelul urmator (corporatie) este nevoie de knowledge, munca
si stres. Atrageti ca investitor un partener cunoscut pentru a da
credibilitate proiectului, mai ales cand aveti nevoie de corporatisti in
echipa
 Spiritul antreprenorial se pierde prin educatie. Cautati mereu sa va
dezvoltati abilitatile si cunostintele fara a va pierde spiritul si
curajul
 Asteapta-te sa dai in gropi, sa cazi, dar de fiecare data ridica-te
Despre Domeniu
si reinventeaza-te!
• “Sectorul este foarte important pentru
Din pacate, mediul antreprenorial din
ca odata ce ai intrat in el, nu mai poti
sa il schimbi, in timp ce
Romania este unul distorsionat. Conform managementul poate fi imbunatatit”
spuselor lui Mihai Marcu (Medlife), liniile Cornel Marian
• “Exista sectoare in Romania care au
false de antreprenoriat precum eludarea
fost distruse de o competitie
taxelor, afacerile cu statul, afacerile cu terenuri, nasanatoasa, la nivel de pret.
au dominat mediul de afaceri romanesc, Fondurile de investitii se feresc de
Mihai asa ceva”
Marcu Cornel Marian

3. contribuind la lipsa unor modele adevarate de antreprenoriat.
La toate acestea, se adauga si lipsa de solidaritate dintre antreprenorii romani, un element care ar putea impulsiona
dezvoltarea mediului antreprenorial din Romania.
In ceea ce priveste oportunitatile de afaceri, Cornel Marian (Oresa Ventures) ne
spune ca “nu oricine trece clasa”, asa cum se intampla in 2008. Totusi, in Romania
exista oportunitati si exista bani, estimarile aratand ca disponibilul fondurilor de
investitii pentru Romania este de peste 1 miliard de euro.
In Romania, acei “multiples” de evaluare a companiilor au
Daniel Visoiu scazut considerabil din 2008, iar acum se situeaza la 3-4 Cornel Marian
EBITDA, conform lui Dan Visoiu (Biris-Goran). Mediul de
afaceri din Romania a devenit mai predictibil si mai
transparent. Radu Enescu (PWC) ne povesteste din
experienta sa ca in Romania multi antreprenori nu sunt
suficient de experimentati: au asteptari nealiniate cu
realitatile pietei, vor sa primeasca toti banii odata si prefera
Radu Enescu
solutiile simple de finantare.
De-a lungul timpului, Valeriu Nistor (Soar Management) a remarcat in randul
antreprenorilor atasamentul emotional fata de un produs anume la care au lucrat
cateodata ani de zile. Desi au ocazia sau nevoia de a se desparti de acel produs,
antreprenorii aleg sa nu o faca datorita acestui atasament. Maximizarea potentialului unei
afaceri consta in conceperea acesteia ca si cand ar fi in pregatiri pentru a fi vanduta.
Pentru Cristian Onetiu (Life Care) prezentul pe care il traim este rezultatul intentiei
noastre din trecut si a institutiilor create pentru a sustine aceasta intentie si propune ca
noua paradigma sa includa conceptele de management organic si sustenabilitate.
Bucuresti Business Days 29-30 noiembrie 2011

4. Exista putine certitudini pe care le putem avea pentru perioada urmatoare. Daca inainte
Mukul Pal
de criza, bugetele puteau fi planificate pentru trei sau cinci ani, astazi exista o vizibilitate
restransa la un maxim de trei luni in viitor.
Mukul Pal (Orpheus Capital) a prezentat teoria ciclurilor economice din perspectiva
sirului Benner-Fibonacci. Conform acestei teorii care modeleaza ciclurile economice
perioada urmatorilor 2-3 ani ar trebui sa fie caracterizata de revenire economica.
Privind in viitor, Andreea Rosca (Excel Communications) considera ca Europa va
continua sa creasca foarte incet si sa fie trasa in jos de datoriile publice si de nevoia de a-si
revedea toate principiile legate de asistenta social.
In plus, una din marile provocari va fi ca firmele romanesti sa gaseasca resursele de a-si
finanta cresterea sau nevoile din fiecare zi si sa ramana si profitabile, in acelasi timp.
Andreea Rosca Vremea in care firmele faceau planuri pe cinci ani e demult apusa. Sa poti prevedea pentru
sase luni in viitor va deveni un privilegiu.
Florian Libocor (BRD) sustine ca exista posibilitatea ca in 2012, banii existenti in piata sa
fie mai putini si sa asistam astfel la cresterea dobanzilor de creditare. Aceasta ipoteza este
sustinuta atat de tendintele de crestere inregistrate de CDS-urile din regiune, cat si de
efectele monetare create de fenomenul repatrierilor de capital efectuate de companiile de
origine americana (prezentate de Dan Bucsa de la Unicredit Tiriac Bank).
In afara Poloniei si Turciei, tarile din centrul si estul Europei
Florian Libocor vor fi in continuare lipsite de investitii straine directe
importante.
In acelasi timp insa, tarile din zona sunt atractive pentru investitorii de portofoliu.
Pe termen lung, specialistii intrevad costuri marite pentru finantarea din surse bancare.
Coroborat cu scaderea investitiilor straine directe, acest lucru va responsabiliza
deciziile de finantare – atat pe partea de oferta cat si pe cea de cerere. In plus, cresterea
nivelului de absorbtie a fondurilor europene va deveni o prioritate. Dan Bucsa

5. Initiativa Rowmania dezvoltata de Ivan Patzaichin si Teodor Frolu isi propune
Dan Bucsa
sa sustina comunitatile din Delta Dunarii si sa construiasca un ecosistem de afaceri
care sa imbine mestesugul romanesc, turismul ecologic si domeniul modei.
Canotca, un nou tip de barca cu vasle, este punctul de pornire intr-o aventura
Ivan Patzaichin si Teodor Frolu sociala si comerciala.
ARCA – Asociatia Romana pentru Cosmonautica si Aeronautica, isi propune sa
castige competitia “Google Lunar X Prize” si sa lanseze in cosmos prima racheta
romaneasca capabila sa transporte un cosmonaut. Finantarea acestor proiecte provine
exclusiv din surse private, iar Dumitru Popescu reuseste sa inspire audienta prin Dumitru Popescu
dedicarea cu care crede in aceasta initiativa.
Cornel Marian (Oresa Ventures) considera ca principalul atu pe care il ofera Romania
Cornel Marian
fondurilor de investitii este posibilitatea de a achizitiona companii lideri de piata la preturi
mai reduse decat in restul tarilor din zona noastra.
In acelasi timp insa, piata romaneasca ofera astazi mai putine oportunitati de afaceri cu
grad scazut de complexitate iar fondurile de investitii, desi au in jur de 1 miliard de euro la
dispozitie, sunt interesate de companii de talie mare.
Pentru anii urmatori, ratele de crestere ale afacerilor sunt prognozate sa fie mai mici,
implicarea guvernelor in economie sa creasca, iar creditele sa fie mai scumpe.
Daniel Visoiu (Biris Goran) a oferit sfaturi pentru antreprenorii care doresc sa
negocieze vanzarea companiilor lor:
 Angajarea unor consultanti cu experienta economiseste bani si timp
 Se recomanda folosirea uneltelor de tip MOU, letter of intent sau term sheets
 Se recomanda folosirea unor structuri offshore care asigura aplicabilitatea unor
drepturi precum tag-along, drag-along, buy-me/buy-you etc
Daniel Visoiu  Se recomanda folosirea “vendor due diligence” pentru o vanzare mai rapida
 Vanzarile de tip licitatie pot crea mai multa valoare pentru antreprenor

6. In ceea ce priveste evolutia anului 2012, parerile top
Doina Costache managerilor romani converg in aceeasi directie, cea a
optimismului prudent.
Felix Daniliuc (Raiffeisen Leasing) ne spune ca: 2012 nu
se arata atat de tensionat pe cat percepem noi. Am asteptari
pozitive pentru perioada urmatoare. Violeta Ciurel (Axa)
inclina spre un optimism prudent, mentionand ca in aceasta Felix Daniliuc
perioada companiile de asigurari vor apela la schimbari de Violeta Ciurel
strategie, influentate de atitudinea fata de risc, modificarea
comportamentului consumatorului si schimbarile in
reglementari. Despre anul viitor, Doina Costache (Google)
ne spune: Nu stiu ce o sa fie in 2012, dar stiu ca vom avea
parte de mai multa tehnologie si cei care vor sti sa profite vor
fi cu adevarat castigatorii pe viitor.
Felix Daniliuc (Raiffeisen Leasing) are doua sfaturi pentru cei ce cauta oportunitati
Bogdan Balaci in 2012: (1) sa nu astepte ca oportunitatile sa vina din piata, ci sa le creeze, si (2) sa se
uite cu mai mare atentie la mediul intern si sa isi eficientizeze fluxurile interne.
Un element de success in IT care poate fi preluat si de alte industrii este investitia in
resursa umana, Bogdan Balaci (IBM) atragand atentia ca economia bazata pe
cunoastere va duce la evolutia societatii romanesti in totalitatea ei.
In ceea ce priveste oportunitatile, Doina Costache (Google) ne-a oferit cateva exemple
despre cum tehnologia ne poate ajuta sa ne indeplinim scopurile de business: de la faptul
ca oricine isi poate face reclama prin youtube (chiar si un liber profesionist din India),
pana la proiecte precum monitorizarea cautarilor pe internet, jocuri interactive, sau
proiecte derulate in comun cu clientii.
Violeta Ciurel (Axa) a vorbit despre leadership-ul in perioada de criza si despre impactul
psihologic al crizei: Ceea ce vad, nu doar in Romania, ci si in alte tari, este impact psihologic:
teama mai mult decat realitate. Recomand ca in aceasta perioada sa fie utilizate mai mult
elementele “soft”, de inteligenta emotionala din leadership.
Conform studiilor prezentate de Violeta Ciurel, in perioada de criza liderul de success are
nevoie in primul rand de o foarte buna capacitate de comunicare. Violeta Ciurel

7. Cand vorbim despre fiscalitate intervine factorul extern, si anume factorul politic, vorbim
deci despre politici fiscale ne averizeaza Gabriel Biris (Biris-Goran). Propunerile lui
Gabriel Biris pentru imbunatatirea situatiei mediului de afaceri sunt: largirea bazei
de impozitare (si nu a impozitelor), promovarea legislatiei pentru stimularea
amplasarii holdingurilor, grija pentru capitalul autohton – Capitalul este un animal
sperios, el nu sta sa se bata, ne spune el.
Gabriel Biris are si un sfat pentru statul roman, caruia ii recomanda sa isi schimbe
abordarea fata de contribuabil: Avem nevoie de prevederi care sa faca fiscalitatea
rezonabila, care sa fie usor de aplicat, usor de inteles, sa nu implice costuri
Gabriel Biris
administrative foarte mari.
Bogdan Balaci (IBM) remarca si un lucru pozitiv intamplat in ultima perioada:
Mihai Iordache maturizarea accelerata a pietei romanesti: Se observa clar ca deciziile se iau mult mai
judicios decat inainte. Acest lucru este pregnant in sectorul privat, dar incepe sa apara si
in sectorul public.
Ca reprezentat al industriei finanaciare, conectat direct la evolutia economiei, Felix
Daniliuc (Raiffeisen Leasing) ne-a vorbit despre doua schimbari importante, cu
caracter pozitiv, pe care le-a remarcat in piata:
(1) repozitionarea institutiilor financiare, acestea mutandu-se de la vanzarea de produse
inspre oferirea de solutii si (2) reintoarcerea companiilor la activitatile de baza.
Acest din urma factor este mentionat si de Bogdan Balaci care analizeaza principalele
tendinte din punct de vedere tehnologic:
(1) business intelligence,
(2) cloud computing – virtualizare, tendinta valabila atat pentru clientii mari, cat si
pentru cei mici,
(3) externalizarea anumitor servicii, intrucat companiile incearca sa se concentreze pe
activitatea lor de baza.
Doina Costache (Google) a tinut partea tehnologiei, sustinand prin statistici si
exemple modul in care tehnologia ne influenteaza evolutia: In doar 7 ani, stocarea
informatiei a trecut de la 75% in format fizic (carti, benzi video, audio) in anul 2000 la
94% in format electronic in anul 2007. Mai mult decat atat, in India mai multi oameni au
Constantin Stan acces la internet mobil decat la latrina, iar in Africa mai multi oameni au access la
telefonul mobil decat la apa potabila.

8. Pe viitor, Bogdan Balaci considera ca pentru a supravietui, companiile vor incepe sa
investeasca din nou. In aceasta arie, schimbarea este mutarea de la o finantare simpla,
la o finantare mai complexa. Companiile cauta investitori mai degraba decat
finantatori pentru ca au nevoie de know how – situatie care se intampla chiar si in
sectorul public.
Florin Campeanu (Rentrop si Straton) – lumea se schimba si trebuie sa evoluam, sa ne
adaptam.
Constantin Stan (Ascendis) - Eficientizare inseamna a produce si mai ales a vinde mai
Florin Campeanu mult, utilizand aceleasi resurse, sau chiar utilizand mai putine resurse, simpla taiere de
costuri nu aduce succes in business. Mai mult, reducerea de costuri, facuta arbitrar,
poate duce chiar la faliment.
Mihai Iordache (Microsoft) – la nivel de Europa conform unor statistici al UE avem
cele mai putine IMM-uri la mia de locuitori. 2/3 din cifra de afaceri a companiilor din
Romania sunt acoperite de IMM-uri, de cele 400.000 de IMM-uri, a caror numar din
pacate nu creste an de an, 25% dispar, 25% apar noi firme. Trebuie sa ne straduim cu
totii sa devenim mai relevanti sis a sprijinim acest segment care poate schimba viitorul
Romaniei.
Cristian Secosan (Siemens) ne-a aratat care sunt tendintele globale care vor influenta in
mod inerent evolutia afacerilor in viitor: Cristian Secosan
 Urbanizarea
 Schimbarea climaterica
 Cresterea demografica
Un alt aspect care este de luat in seama sunt provocarile la care vor fi supuse
aglomeratiile urbane:
 Traficul si transportul
 Securitatea si siguranta cetateanului
 Consumul tot mai mare de energie
 Resursele naturale limitate si in scadere
 Protectia mediului si sanatatea cetateanului

9. Participand la Business Days Bucuresti am vazut, mai evident ca in trecut, diferenta de
metalitate dintre manageri, analisti si antreprenori.
Daca antreprenorii sunt obisnuiti cu lupta pentru supravietuire si cu limitari de toate
felurile, ei par sa fi ramas optimistii de serviciu. Daca astazi economia merge prost, ei
se gandesc cu obstinatie la viitorul exit care va fi banos. Daca in jur se vorbeste despre
probleme, ei cauta solutii.
In tabara de peste drum, managerii si analistii par sa ramana inganduratii zilei de
astazi. Pentru ei, economia va continua sa fie plina de capcane pe care nimeni nu le va
putea ocoli. S-a spus in conferinta ca un antreprenor prins in alt rol se rateaza ca om si
este o asertiune corecta. In conditiile de astazi insa, simtim cu totii nevoia de a ne
dezvolta spre personalitati duale: lucizi si instruiti precum managerii de top de la
conferinta, dar optimisti si energici precum antreprenorii nostri.
Traim in vremuri tulburi, suntem afectati de efectele macroeconomice ale crizei
financiare si de schimbarile economice care au loc la nivel global. Nu mai este un
secret pentru nimeni ca am intrat si traim deja noua paradigma economica. Acest lucru
ne determina sa ne schimbam comportamentul pe piata, sa adoptam noi aptitudini si
sa dezvoltam noi abilitati, printre care cele mai importante sunt:
 Acceptarea schimbarii ca o constanta in viata noastra
 Dezvoltarea capacitatii de adaptare si imbunatatirea vitezei de reactie la
probleme si oportunitati
 Dezvoltarea flexibilitatii si cresterea gradului de empatie
 Acceptarea spiritului asociativ ca o componenta esentiala a succesului pe
termen lung
Laszlo Pacso