Amplasarea bazelor militare SUA în România şi reacţia Federaţiei Ruse cu privire la angajamentele de securitate ale României

1. Amplasarea bazelor militare SUA în România şi
reac ia Federa iei Ruse cu privire la angajamentele de securitate
ale României
După atentatele de la 11 septembrie 2001, SUA au început să se gândească foarte
serios la modul în care îşi pot folosi bazele militare, din afara grani elor pentru a se apăra
mai bine. Departamentul de Stat a regândit amplasarea trupelor din străinătate, aşa încât în
2002, pentru opera iunea „Libertate de durată” din Afganistan, americanii au avut baze
aeriene în Kirghistan, Pakistan şi Uzbekistan şi au parafat acorduri pentru dreptul de
realimentare şi acces în spa iul aerian cu ările din Asia Centrală.
În 2003, pentru a compensa faptul că nu a primit acces în Turcia, au făcut uz de
aeroporturi şi porturi din România şi Bulgaria, pentru a sprijini campania militară din Irak.
Şi în următorii ani, Pentagonul va implementa ceea ce a numit Pozi ia Globală de Apărare
Revizuită (Global Defense Posture Review), adoptată în 2004 şi în care sunt expuse
planurile pentru cea mai radicală schimbare în strategia de plasare a bazelor americane de
la cel de-al doilea război modial încoace.
Primele discu ii concrete privind amplasarea unor baze militare americane pe
teritoriul României au avut loc la începutul anului 2004 în contextul în care România era
membră NATO şi putea fi solicitată să ofere sprijin pentru trupele alian ei. Înainte de a
deveni membru NATO, România oferise sprijin trupelor americane şi NATO pentru
interven iile din Afganistan şi Irak.
Rela iile militare dintre România şi SUA au fost intensificate după aderarea
României la parteneriatul pentru pace, în ianuarie 1994. Mai apoi, prin parteneriatul
strategic semnat în 1997, Statele Unite au oferit asisten ă României pentru sus inerea
pregătirii pentru integrarea în NATO. Parteneriatul româno-american în combaterea
terorismului s-a concretizat prin participarea României la stabilizarea şi reconstruc ia
Afganistanului şi a Irakului.
Astfel România a pus la dispozi ia trupelor americane în anul 2003, baza aeriană de
la Mihail Kogălniceanu din jude ul Constan a care a fost folosită temporar de trupele
americane pentru transferul solda ilor în zona de conflict din Irak.

2. De asemenea, baza aeriană de la Kogălniceanu şi portul Agigea Sud au fost folosite
pentru pentru transportul trupelor americane participante în for ele KFOR din Kosovo.
Amplasarea efectivă a unor baze militare americane pe teritoriul României s-a pus
mai intens în discu ie în anul 2003, pe fondul războiului din Irak, înainte ca România să
devină membru NATO.
Se punea problema desfiin ării bazelor americane din Germania şi amplasarea
altora, de mai mici dimensiuni dar mai flexibile în noi locuri, mai aproape de punctele de
criză politică şi militară, precum Afganistan sau Orientul Mijlociu.
Oficialii români au încercat să îi convingă pe americani de oportunitatea de a-şi
plasa bazele militare în România, în condi iile în care şi Bulgaria se oferise să găzduiască
asemenea baze. Problema amplasării bazelor americane în România s-a pus şi la întâlnirea
de la Washington dintre preşedintele Traian Băsescu şi George Bush.
În martie 2005, la vizita lui Traian Băsescu la Washington, ministrul apărării
Statelor Unite, Donald Rumsfeld, declara: "Plănuim să începem discu ii cu unele ări din
Europa pentru a avea acolo avanposturi şi am spus preşedintelui că suntem pregăti i să
începem discu ii cu ara dumneavoastră pentru a găsi un aranjament care să slujească
intereselor ambelor ări".
Acordul privind amplasarea facilită ilor militare americane pe teritoriul ării noastre
a fost semnat odată cu vizita secretarului de stat al SUA, Condoleezza Rice la Bucureşti pe
6 decembrie 2005. Aşa-numitul "Acord de acces" reprezintă, potrivit MAE, o etapă
decisivă a Parteneriatului Strategic dintre Romania şi SUA.
Acordul stabileşte ca loca ii Baza Aeriană de la Mihail Kogălniceanu, Baza de
Antrenament Babadag(din jud. Constan a), Zona de Antrenament Cincu(jud.Braşov) şi
Zona de Antrenament Smârdan(jud. Gala i). De asemenea, există posbilitatea amplasării
unei baze militare şi la Feteşti(jud. Ialomi a). Şeful statului a subliniat faptul că atât zonele,
cât şi bazele de antrenament vor fi destinate tuturor categoriilor de arme: terestre, aeriene,
navale. Baza aeriană de la Kogâlniceanu este agreată pentru instalarea comandamentului
american în România, a cărui sarcină este coordonarea opera iunilor de schimbare a
trupelor militare americane din teatre de opera iuni, precum Irak sau alte zone, în
momentul în care militarii respectivi vor tranzita ara noastră. De asemenea, americanii vor
putea folosi poligonul de la Babadag pentru antrenamentul trupelor înaintea misiunilor

3. interna ionale. Bazele vor fi construite pentru găzduirea permanentă a circa 500 de militari,
cu posibilitate de extindere însă până la 20.000.
Vasile Popa, în lucrarea sa “Redislocarea bazelor militare ale SUA în Europa de
Est-România”, publicată în 2005, a propus anumite loca ii pentru amplasarea aceptor baze
militare. Evaluările lui privind loca iile cele mai potrivite care ar putea fi adoptate de partea
americană includ: Bazele aeriene M. Kogălniceanu, Feteşti, Buzău, Timişoara(Giarmata),
Câmpia Turzii (Luna), poligonul Babadag şi Baza maritimă Constan a. Toate aceste destina ii
viitoare au caracteristici fizico-geografice şi militar-strategice, ca şi dotări utilitar-
administrative şi social-culturale, ce le fac foarte atractive. Infrastructura lor este adecvată
scopului urmărit, permi ând o dotare şi modernizare rapidă. Lucrul acesta este posibil, întrucât,
anul trecut, Ministerul român al Apărării Na ionale a semnat un contract-cadru cu compania
americană Northrop-Grumman pentru furnizarea de servicii şi asisten ă în probleme de
modernizare şi management al bazelor militare, care va reuşi, în timp scurt, aducerea acestora
la standardele NATO.
Poligonul Cincu
Se întinde pe teritoriul a două jude e (Sibiu şi Braşov) şi are o suprafa ă de 104 km
pătra i. Este autorizat pentru: executarea aplica iilor tactice cu trageri de luptă cu compania
şi batalionul de infanterie, bateria şi divizionul de artilerie, gruparea de artilerie (de brigadă
şi corp de armată), precum şi pentru executarea exerci iilor tactice cu trageri de luptă cu
piesa de artilerie şi cu plutonul; executarea tragerilor din pozi ii acoperite cu artileria şi cu
aruncătoarele de toate calibrele; executarea de trageri cu mijloace de foc ale avia iei;
executarea tragerilor de omologare şi experimentare cu artileria, precum şi cu elicopterele,
de către uzinele producătoare de armament şi muni ii. Poligonul Cincu este situat în
apropierea comunei Cincu, la 25 km Est de municipiul Făgăraş şi la 13 km de comuna
Voila.
Poligonul Mălina (Smârdan)
Suprafa a 8.500 ha, jude ul Gala i. Asigurp cazarea pentru 600 de persoane. Este
omologat pentru: trageri de instruc ie şi de luptă cu armamentul de pe maşinile de luptă ale
infanteriei şi tancurilor. Aplica ii tactice cu trageri de luptă cu infanteria şi tancurile (nivel
batalion); Aplica ii tactice cu trageri de luptă cu subunită ile de artilerie (bateria,

4. divizionul) şi gruparea de artilerie; trageri speciale şi trageri cu armamentul greu de
infanterie; şedin e de aruncare a grenadelor ofensive şi defensive; trageri cu armamentul
trupelor chimice; trageri în intele terestre cu armamentul de pe elicoptere şi avioane;
bombardament în picaj cu MIG-21 LanceR şi orizontal cu IAR-99; MIG-21 şi IL 28.
Poligonul Babadag
Suprafa a 2.700 ha, jude ul Tulcea. Asigură cazarea pentru 250 de persoane. Aici
pot fi executate aplica ii tactice cu trageri de luptă cu infanteria şi tancurile (nivel
companie); Aplica ii tactice cu trageri de luptă cu subunită ile de artilerie (bateria,
divizionul); trageri speciale şi trageri cu armamentul greu de infanterie; şedin e de aruncare
a grenadelor ofensive şi defensive; trageri în intele terestre cu armamentul de pe elicoptere
şi avioane.
Aerodromul Mihail Kogalniceanu
Lungime 3.500 metri, lă ime 45 metri. Pista de beton. Facilită ile existente asigură
conducerea zborului şi conducerea administrativă, clădiri pentru cazarea personalului şi
lucrul personalului tehnic, hangare pentru avioane, spa ii pentru depozitare.
În urma unui sondaj realizat in 2006, cu întrebarea „Crede i că amplasarea bazelor
americane în România în zona Mării Negre vor aduce siguran ă şi beneficii economice
ării?”,pe un eşantion de 617 de persoane, rezultatele au fost următoarele:
Da 330
53%
Nu 270
44%
Nu stiu 17
Prin acordul semnat, SUA s-au angajat să ofere României garan ii suplimentare de
securitate, iar România va fi o legătură directă a SUA către lumea orientală. Aceasta este şi
o premieră în istoria României, care s-a vazut în câteva rânduri surprinsă în plin război fără
alia i puternici şi cu o armată slab echipată.
Prezen a trupelor americane va asigura, desigur, securitatea României în caz de
război. ara noastră nu se confruntă, însă, cu amenin ări serioase din partea altor state.
Astfel, se poate aprecia că asigurarea este una pe termen lung. Pe timp de pace, prezen a
trupelor americane în România va aduce, în schimb, mai degrabă un deficit de securitate în

5. zona civilă. Bucureştiul, în special, probabil şi Constanta, sunt, mult mai mult decât până
acum, posibile inte ale atentatelor teroriste.
Practic, România va func iona ca o prelungire a intereselor americane în zonă, cu
posibilitatea de manifestare a propriilor interese. Se poate aprecia astfel că politica externă
a României a crescut în coeren ă şi în concrete e. De altfel, după semnarea acordului, şi
ac iunile diplomatice ale preşedintelui Traian Băsescu privind zona Mării Negre au căpătat
o semnifica ie mai clară. Reac ia Rusiei nu a fost nici surprinzătoare, nici dispropor ionată,
iar România a ac ionat foarte bine, orientându-şi ac iunile diplomatice către Orient şi nu,
aşa cum era de aşteptat, către Marea Neagră. Preşedintele Băsescu a întreprins o vizită în
Iordania şi apoi a vizitat trupele româneşti din Irak şi Afganistan, mesajul fiind, însă, unul
de pace. Pe de o parte, se poate vorbi de o încercare de relansare a rela iilor cu ările arabe,
în prelungirea unei tradi ii apreciate din perioada comunistă. Pe de altă parte, perspectiva
diplomatică corespunde intereselor americane în această zonă. Criticile aduse de preşedinte
strategiei SUA pentru Irak sunt în esen ă corecte, modalitatea de a transmite mesajul
(printr-un interviu) fiind, însă, discutabilă.
MAE consideră că "amplasarea unor facilită i militare americane pe teritoriul ării
noastre este de natură să conducă la întărirea profilului strategic al României, de aliat activ
în cadrul NATO şi partener euroatlantic ferm în lupta impotriva terorismului."
Preşedintele Băsescu a apreciat că Acordul "aşează România, în circuitul de
securitate globală, cu o contribu ie de securitate importantă. Din momentul semnării
tratatului şi validării lui de Parlament, România se va constitui într-un pilon de stabilitate
în regiune". Preşedintele Băsescu a mai declarat că amplasarea facilită ilor militare
americane pe teritoriul României înseamnă o confirmare a faptului ca Armata Română a
ajuns, "păstrând propor iile", la un poten ial în care poate fi un partener al Statelor Unite.
"De asemenea, înseamnă, că celelalte structuri de securitate ale României sunt capabile să
coopereze la cel mai înalt nivel cu structurile omologe ale Statelor Unite. În acelaşi timp,
decizia Washingtonului de a amplasa baze militare pe teritoriul României, facilită i
militare, înseamnă şi credibilitate politică din punct de vedere al României", a spus
preşedintele ării.
La rândul său, secretarul de stat american a apreciat discu ia cu preşedintele
României ca fiind una "foarte constructivă" şi s-a arătat extrem de încântată de semnarea

6. acestui „acord istoric”. În context, secretarul american a mul umit şefului statului român
şi echipei sale pentru eforturile care au făcut posibilă transformarea acestui acord în
realitate.
Întrebată de ce a fost aleasă România pentru amplasarea facilită ilor militare ale
SUA, doamna Rice a spus: "Cu România avem o rela ie mai strânsă din punct de vedere
militar. Avem rela ii bune şi cu Bulgaria, dar preşedin ii Bush şi Băsescu au discutat
despre acest acord."
"Mai este şi pozi ia geografică propice. În plus, în toate activită ile pe care le-am
avut cu România, această ară s-a angajat în transformarea armatei, tehnologizarea armatei,
consolidarea capacită ii militare. Aceasta este o recunoaştere a noastră că rela iile sunt
foarte strânse", a spus ministrul de externe american.
"Este un lucru remarcabil că, la 16 ani de la prăbuşirea comunismului în
România, o perioadă plină de evenimente în care a i devenit alia i NATO, vom semna
un acord care va permite SUA să sta ioneze for e aici pentru antrenamente şi să
folosească acest acces", a declarat Condoleezza Rice.
În continuare, Condoleezza Rice a inut să mul umească atât poporului român
pentru sprijin, cât şi familiilor solda ilor români prezen i alături de trupele americane în
locuri foarte dificile şi periculoase. "Nu există nici un angajament mai puternic decât
cel pe care putem să-l facem fa ă de viitorul unor noi democra ii, precum cele din
Irak sau Afganistan. Nu putem decât să-i protejăm pe cei care sunt în pericol, pentru
ca viitorul acestor democra ii să fie asigurat", a subliniat doamna Rice.
În încheierea discursului său, Condoleezza Rice şi-a exprimat convingerea că, în
această perioada plină de încercări pentru na iunile lumii libere, SUA au în România "un
partener mare şi foarte decis, pregătit să facă sacrificii şi să se angajeze atâta cât este
necesar pentru a asigura răspândirea liberă ii în lume".
“Acordul de acces" este un document cu caracter predominant politic, care
reglementează cadrul general de desfăşurare, pe diferite paliere (politic, militar, financiar,
logistic şi juridic), a activită ii for elor armate americane ce vor fi sta ionate în România,
stabilind cadrul de interac iune şi obliga iile reciproce ale Păr ilor în aplicarea prevederilor
documentului.

7. Preambulul Acordului statuează, ca bază a cooperării româno-americane în
domeniile apărării şi securită ii, principiile respectului deplin pentru suveranitatea fiecărei
Păr i, respectul fa ă de Carta Na iunilor Unite şi pentru obliga iile interna ionale ale
Păr ilor.
Acordul nu con ine clauze de extrateritorialitate, delimitând doar atribu iile armatei
americane pe teritoriul na ional. “Practic însă, nu se poate exclude cu totul posibilitatea
lansării unor ac iuni militare de pe teritoriul României”, a precizat Teodor Baconschi,
secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe. El a adăugat că nu există o obliga ie
formală ca SUA să ceară acceptul României pentru un asemenea demers. Referitor la acest
aspect, senatorul Ioan Talpeş a subliniat că este în primul rând interesul păr ii americane de
a informa omologii români de eventualitatea declanşării unui atac de la bazele militare
aflate pe teritoriul României.
Acordul mai prevede că solda ii americani care vor veni în misiune în ara noastră
nu vor beneficia de imunitate, dar vor putea fi judeca i de statul român doar cu acceptul
americanilor. "Militarii americani care vor veni în România nu vor fi proteja i de
Conven ia de la Viena, ei neavând statut diplomatic. Deci ei nu pot să dispară în 24 de ore,
proteja i de imunitatea diplomatică", a dat asigurări Teodor Baconschi. Daca poten iala
faptă penală este de asemenea gravitate încât poate avea un impact negativ emo ional
asupra opiniei publice româneşti, atunci păr ile se vor putea consulta, iar partea americană
va putea accepta "la rigoare" ca soldatul american să fie judecat după legea românească, a
spus Baconschi. "Este însă absolut natural să nu pretindem aplicarea oarbă a jurisdic iei şi
legisla iei româneşti pentru că este vorba de un acord interna ional, bilateral şi este normal
ca un subiect al dreptului american să fie judecat în primul rând după jurisdic ia
americană", a afirmat Teodor Baconschi.
România va furniza for elor Statelor Unite, fără plata chiriei sau a altor costuri
similare, toate facilită ile şi zonele convenite, inclusiv facilită ile şi zonele folosite în
comun de către for ele Statelor Unite şi cele ale României. For ele Statelor Unite vor
suporta toate cheltuielile opera ionale necesare care privesc utilizarea de către acestea a
zonelor şi facilită ilor convenite.
România va păstra drepturile şi titlurile de proprietate asupra facilită ilor şi zonelor
convenite puse la dispozi ia for elor Statelor Unite în baza acestui Acord. For ele Statelor

8. Unite vor înapoia României orice facilitate sau zonă convenită, precum şi orice diviziune a
acestora, odată ce nu mai sunt necesare for elor Statelor Unite. Păr ile sau Autorită ile
Desemnate se vor consulta în legătură cu modalită ile de returnare a oricăreia dintre
facilită ile şi zonele convenite, inclusiv cu privire la posibile compensa ii pentru
construc iile sau îmbunătă irile efectuate.
Statele Unite ale Americii şi contractan ii Statelor Unite vor păstra titlul de
proprietate asupra tuturor echipamentelor, materialelor, bunurilor, structurilor
reamplasabile, precum şi asupra altor proprietă i mobile care au fost importate în România
sau achizi ionate din România în legatură cu acest Acord.
România va lua toate măsurile rezonabile şi posibile pentru a asigura protec ia,
siguran a şi securitatea proprietă ii for elor Statelor Unite ale Americii împotriva
confiscării sau modificării regimului de folosin ă în interesul oricărei alte păr i, decât
Statele Unite, fără acordul prealabil scris al Statelor Unite.
“Acordul privind amplasarea bazelor americane pe teritoriul României are o
valabilitate de zece ani, cu posibilitatea ca, după încheierea acestei perioade, să rămână în
vigoare, dacă nici una din păr i nu notifică în scris cu un an inainte inten ia de încetare a
acordului”, a precizat, la rândul său secretarul de stat în MApN, Marius Balu.
Instalarea efectivă a for elor armate americane a început în luna septembrie 2006.
Prezen a trupelor americane în România, la Marea Neagră şi Gurile Dunării, este
considerată de analişti drept crucială pentru viitorul regiunii. În acelaşi timp, reac iile
critice venite dinspre Răsărit s-au soldat chiar şi cu amenin ări voalate privind eventuale
schimbări majore, geostrategice şi de doctrină militară.
Rusia este serios preocupată de amplasarea de baze americane pe teritoriul
Bulgariei şi României, a declarat reprezentantul Departamentului pentru cooperare militară
interna ională din cadrul Ministerului rus al Apărării, generalul Vladimir Nikisin, citat de
Interfax.
„Amplasarea de baze NATO în Bulgaria şi România înseamnă că Alian a îşi
creează baze pentru consolidarea for elor sale în Europa de est, ceea ce contravine
Tratatului For elor Conven ionale în Europa (CFE/)“, a afirmat generalul rus în cadrul
audierilor parlamentare privind suspendarea participării Rusiei la acest tratat.

9. În cadrul aceloraşi audieri, ministrul adjunct de externe Serghei Kisliak a declarat
că decizia de suspendare a participării ruse la CFE este un semnal serios pentru Vest,
subliniind însă că Moscova nu caută o confruntare cu partenerii săi occidentali.
„Scopul nostru este de a da un semnal, un semnal serios partenerilor noştri
occidentali că lucrurile nu pot continua aşa“, a afirmat Serghei Kisliak în fa a
parlamentarilor ruşi, potrivit Reuters.
El a adăugat că Rusia este pregătită să lucreze cu partenerii săi pentru rezolvarea
acestor probleme, avertizînd că în caz contrar, Moscova îşi va suspenda participarea la
CFE, la 12 decembrie 2007, dată cînd expiră termenul actului de notificare.
Kremlinul nu acceptă sub nici o formă plasarea bazelor militare ale SUA pe
teritoriul României. A confirmat-o chiar preşedintele Vladimir Putin, într-o întrevedere cu
secretarul american al Apărării, Robert Gates, după cum a declarat acesta din urmă pentru
Washington Post.
În întâlnirea desfăşurată în aprilie 2007 la Moscova, cei doi au discutat despre
bazele americane din Europa de Est, preşedintele rus declarându-se nemul umit de
amplasarea unor scuturi anti-rachetă în Polonia şi de sisteme radar în Cehia. În cadrul
întrevederii, Putin şi-a exprimat nemul umirea şi fa ă de amplasarea bazelor în România.
Konstantin Kosacev, preşedintele comisiei de afaceri externe din Duma de Stat de
la Moscova, a criticat dur, într-un comentariu publicat, în martie 2007, de Financial Times,
amplasarea bazelor militare americane în România şi Bulgaria. Oficialul rus sus ine că,
prin trimiterea a 5.000 de militari în cele două ări, Statele Unite au încălcat în elegerea
făcută cu Moscova de a nu desfăşura efective însemnate în noile state membre NATO.
Alexander Ciurilin, ambasadorul Rusiei în România, spune că rela iile Moscova-
Bucureşti ar avea de suferit din cauza prezen ei militarilor americani în România. Într-un
interviu acordat unui post de televiziune, diplomatul sus ine că Rusia nu pune în discu ie
legitimitatea amplasării bazelor americane în Est, ci doar adevăratul scop al ac iunii
Pentagonului.
Potrivit lui Alexander Ciurilin, dislocarea militarilor americani în România este în
concordan ă cu acordurile interna ionale în vigoare. Diplomatul consideră însă important
ca americanii să îşi declare scopul pentru care au desfaşurat trupe la Marea Neagră.

10. Ciurilin a mai spus ca rela iile dintre state ar trebui să fie bazate pe încredere, şi nu
pe prezen a militară.
“Eu cred că viitorul nu poate fi construit bazându-se pe obiective militare, ci pe
încredere reciprocă şi cooperare activă. Iar bazele militare şi liniile frontului sunt de
domeniul trecutului, aspecte ce apar ineau de fostul Război Rece”, a declarat ambasadorul.
Potrivit ambasadorului rus, “rela iile ruso-române reprezintă o chestiune de fine e”.
“Dacă bazele militare de pe lângă grani ele ării noastre pot deveni o amenin are pentru
Rusia, atunci ele pot afecta rela iile cu acele ări unde sunt amplasate acestea”, a adăugat
Ciurilin.
Preşedintele american George W. Bush a avertizat că Europa are nevoie urgentă de
un scut american antirachetă pentru a apăra alia ii săi, inclusiv Bulgaria şi România,
împotriva unor posibile atacuri ale Iranului. Bush a declarat că Teheranul ar putea dezvolta
până în 2015 o rachetă balistică intercontinentală, capabilă să atingă Statele Unite şi
Europa. „Oficialii iranieni au declarat că dezvoltă rachete cu razăde ac iune de 1.900 de
kilometri, oferindu-le posibilitatea de a ataca mul i dintre alia ii noştri din cadrul NATO,
inclusiv Grecia, România, Bulgaria şi posibil Polonia, Ungaria şi Slovacia”, a precizat
George W. Bush.