1. Memoriu tehnic incinta pentru substructura Felix Plaza-
Ansamblului de birouri str. Dr. Iacob Felix nr 33-39 Bucuresti
Generalitati
Prezenta documentaţie rezolvă din punct de vedere tehnico-economic execuţia
pereţilor de incintă pentru realizarea infrastructurii ( 5 subsoluri) ansamblului de
birouri .
Amplasamentul
Amplasamentul se gaseste intr-un perimetru delimitat de strazile Dr. Felix, B-dul
Alexandru Ioan Cuza si Intr. Dr. Felix. In vecinatatea obiectivului se gasesc
constructii de diferite inaltimi si cu solutii constructive diferite. In acest sens se
precizeaza sediul Generali, o constructie multietajata S+P+16E, BRD cu regim
de inaltime 4S+P+17+18E inalt +4E, blocuri de locuit, in regimuri variabile de
inaltime S+P+8-9E, precum si case P si P+1E.
Actiuni climatice
Din punct de vedere climatic, zona studiata se caracterizeaza printr-o clima
temperat-continentala, cu temperaturi medii anuale de 11 C, maxima depasind
uneori +40 C, in luna iulie, iar minima poate ajunge la -30 C, in luna februarie.
Precipitatiile medii anuale sunt de 550 mm; in anii ploiosi se pot atinge 900
mm/an, iar in cei secetosi in jur de 350 mm/an.
Adancimea de inghet este cuprinsa intre 80-90 cm, de la suprafata terenului.
Date geotehnice , hidrologice si geomorfologice
Din punct de vedere geomorfologic, orasul Bucuresti este situat in Campia
Vlasiei-subdiviziune a Campiei Romane. Terenul pe care se afla constructia este
relativ plan.
Stratificatia de ansamblu este urmatoarea:
- in suprafa, un orizont de umpluturi antropice, cu grosimi cuprinse intre 0,60 si
1,30 m;
- sub acest orizont, un complex coeziv argilos....argilos prafos, cu grosimi
cuprinse intre 1,20 si 3,20 m;
- sub complexul argilos, in foraje, s-a interceptat un orizont necoeziv, nisipos,
nisipos prafos si nisipos argilos, cu grosimi variabile de la 1,00m la 3,70 m;
- sub orizontul nisipos prafos - nisipos argilos, urmeaza un strat necoeziv
constituit din pietrisuri cu nisipuri, ce are grosimi cuprinse intre 2,2 m si 6,0 m.
Orizontul necoeziv este constituit din nisipuri cu pietrisuri ce prezinta intercalatii
de argile si argile nisipoase cu grosimi de cca. 2 m.
- sub complexul necoeziv grosier, in foraje, s-a interceptat un orizont coeziv
constituit din argile, argile prafoase, argile nisipoase cu intercalatii de nisipuri

2. prafoase, nisipuri, nisipuri argiloase, cu grosimi de cca. 20,00-21,00 mm.
Orizontul coeziv si semicoeziv este urmat de un orizont necoeziv constituit din
nisipuri fine-medii, uneori slab cimentate, cu granulozitate uniforma, mediu
indesate.
- Forajele au interceptat pe intervalul de adancime 48,00-48,50-50,00 m o argila
cenusie, plastic vartoasa, cu aspect marnos.
Complexul argilos de suprafata este alcatuit din argile prafoase, cu plasticitate
mare, consistenta in domeniul plastic vartos si compresibilitate medie.
Orizontul necoeziv este alcatuit din nisipuri…nisipuri cu rar pietris mic si este
afanat in suprafata si cu indesare medie pe masura ce se avanseaza in
adancime.
Din punct de vedere chimic, apa subterana prezinta o agresivitate slab carbonica
asupra betoanelor iar fata de metale este slab corosiva, la corosiva si la puternic
corosiva
Nivelul hidrostatic initial este de 5,43 m.
Descrierea lucrarilor
Lucrarea se va realiza intr.-o incinta din pereti mulati completata, pe partea cu
cladiri apropiate cu un sistem de sprijinire verticala cu piloti secanti de beton
armat, alternand cu piloti de beton simplu, dispusi la interax 1.40m. Peretii vor fi
condusi la adancimea de 26-27 m fata de cota actuala a terenului.
Apa subterana a fost interceptata la adancimi de 5,43-5,60 m fata de cota
actuala a terenului neamenajat si pana la adancimea de -20 m exista orizonturi
de ordinul metrilor de nisip si pietris
In aceste conditii incastrarea peretilor mulati si a pilotilor se va realiza intr-un
complex coeziv argilos...argilos prafos care va crea conditiile realizarii
excavatiilor ulterioare intr-un sistem inchis
Apa subterana existenta pana la adancimea de -20 m se va evacua prin
pompare directa concomitent cu excavarea pamantului pe baza unui proiect de
specialitate.
Incastrarea peretilor mulati in terenul natural se va realiza pe aprox. 6-7 m in
raport cu baza excavatiei generale
Masuri ce se vor respecta in timpul executiei
• Ritmul de executie al pilotilor secanti si al peretilor mulati va fi astfel
organizat incat pilotii secundari (armati), care se foreaza prin carotarea in
pilotii primari, realizati din beton simplu, sa se execute mereu in a treia
sau a pata zi dupa turnarea celor primari.
• Timpul in care incinta ramane deschisa trebuie sa fie cat mai scurt, deci
ritmul de executie trebuie sa fie cat mai rapid. In nici un caz nu se va
intrerupe executia dupa ce s-au realizat lucrarile de excavatii.
• In timpul excavarii se vor curate pilotii de pamant prin raclare si se vor
peria cu peria de sarma .Intre piloti si diafragma se va monta hidroizolatia
si un strat de polistiren extrudat, in asa fel incat grosimea finala a acestui
strat de separare sa fie 3 cm.

3. • Peretele de beton armat se va turna perimetral cu grosimea de 30 cm si
va avea, din loc in loc, elemente verticale mai dezvoltate care vor asigura
rigidizarea lui si rezemarea pe contur a elementelor orizontale ale
structurii interioare a subsolurilor.
• Dupa spargerea perimetrala a acoperirii cu beton a pilotilor , in vederea
rezemarii radierului, se vor aplica in prealabil benzi de etansare.
O atentie deosebita se va acorda la realizarea panotajului, astfel incat sa fie
eliminata posibilitatea existentei unor lufturi. Acestea ar putea favoriza posibile
antrenari hidrodinamice ale nisipurilor si pietrisurilor inundate inspre interiorul
incintei cu efecte nefavorabile asupra terenului din imediata vecinatate si implicit
asupra stabilitatii constructiilor din apropiere.
Metoda cea mai potrivita de sapare a incintei se apreciaza ca fiind metoda TOP
DOWN.
Sustinerea peretilor incintei cu spraituri si filate este greu de realizat data fiind
suprafata mare in plan a excavatiei si impingerilor importante date de teren si
apa.
In acest sens se vor respecta prevederile reglementate prin normativul de
executie al peretilor de adancime.
Pentru fundarea directa a constructiilor proiectate la adancimea de – 20 m fata
de cota actuala a terenului, se va lua in consideratie o presiune conventionala de
calcul (definita conform STAS 3300/2-85):
pconv.= 350 kPa
Daca pilotajul se va realiza de la baza excavatiei generale, se recomanda
executia prealabila a unei platforme de lucru din material granular (balast, piatra
sparta). Aceasta (platforma) se va indeparta ulterior din lucrare, concomitent cu
pamanturile excavate pentru realizarea radierului. Pilotii de diametru mare
(coloanele) din categoria precizata se vor considera flotanti si se vor incastra in
orizontul argilos, cu consistenta ridicata la adancimea de aproximativ 40,00 m de
la CTA.
Pilotii pot fi executati si de la suprafata terenului, concomitent cu executia
peretilor mulati. In acest caz, armarea si betonarea se vor realiza pana la
suprafata superioara a radierului, urmand ca dupa realizarea excavatiei
generale, capetele pilotilor sa fie sparte pentru incastrarea si solidarizarea in
radier.
Prevederi generale pentru incinta adanca
Realizarea unei excavaţii adânci în zone urbane presupune obţinerea în prealabil
de date şi informaţii privind:
-Terenul de fundare
-Condiţiile meteo-climatice ale zonei
-Amplasamentul şi vecinătăţile
-Starea construcţiilor şi utilităţilor aflate în zona de influenţă
Principalele etape ale realizării excavaţiei adânci în zone urbane sunt:
-Alegerea dimensiunilor în plan şi adâncimii excavaţiei
-Alegerea soluţiei de excavare

4. -Alegerea soluţiei de epuisment
-Verificarea siguranţei construcţiilor şi utilităţilor aflate în zona de influenţă
-Proiectarea excavaţiei
-Evaluarea şi limitarea deplasărilor terenului produse de excavaţie şi de
coborârea nivelului apei subterane
-Execuţia excavaţiei
-Monitorizarea lucrărilor incintei şi a construcţiilor din zona de influenţă
Zona de influenta a excavatiei in corelatie cu cladirile vecine
Zona de influenta a excavatiei, adica volumul de teren in care se resimt influente
reciproce intre constructiile vecine, s-a stabilit in conformitate cu NT 074-2002 si
NT 120-2006, de care s-a tinut seama la alegerea solutiei de fundare si sprijinire.
In aceste conditii rezulta:
-zona de influenta a cladirii proiectate este suprafata care se inscrie in
perimetrul ecranului de piloti, respectiv suprafata amplasamentului cuprinsa
limitele de proprietate, iar ca adancime sub baza pilotilor cu cca. 1,2m;
- zona de influenta a cladirilor invecinate, (cele cu parter si P+1), cu cote de
fundare cuprinse intre 0,5m si 1,0m de la suprafata terenului, este delimitata in
plan de suprafata fundatiilor acestor cladiri si se extinde lateral pana la ecranul
de piloti, in adancime bulbul de presiune al cladirilor vecine se extinde pana la
cca. 3m de la suprafata terenului.
Prin solutia de sprijinire –ecran de piloti forati cu diametrul de 880mm,cu fisa de
27 m si pereti mulati cu grosime de 800mm, si respectandu-se fazele de executie
mentionate, se respecta prevederile normativului privind cerintele de proiectare si
executie a excavatiilor adanci in zone urbane NP 120/06, limitandu-se zona de
influenta a viitoarei constructii strict la conturul acesteia, ecranul de piloti si
pereti mulati fiind astfel dimensionat incat sa fie exclusa deplasarea acestuia
spre interior, terenul din aproprierea incintei nefiind deranjat.
Urmărirea comportării în exploatare a incintelor adânci şi a construcţiilor
existente , respectiv:
1. La peretii cladirilor invecinate se vor monta, de o parte si de alta cate o
borna de nivelment.
2. se efectueaza masuratori de nivelment la acesti reperi, in modul urmator:
• inainte de inceperea lucrarilor de pilotaj
• dupa terminarea pilotilor inainte de inceperea sapaturii
• dupa executia radierului
• cand structura a ajuns la etajul 2
• dupa terminarea structurii de rezistenta
• periodic la 6 luni in primul an si la un an timp de doi ani.
3. rezultatele masuratorilor de nivelment se vor comunica beneficiaruluisi
proiectantului pentru a se preveni eventualele avarii la cladirile vecine.
Proiectantul se va anunta de urgenta daca se constata aparitia unor fisuri
noi pe zidaria cladirilor din vecinatate.

5. Pentru mentinerea functionalitatii si asigurantei in exploatare, beneficiarului
cladirii ii revin urmatoarele obligatii:
• efectuarea la timp a lucrarilor de intretinere si reparatii
• exploatarea constructiei numai in scopurile pentru care a fost
proiectata
• efectuarea, dupa caz, de modificari, transformari si modernizari
numai pe baza de proiecte intocmite de personae autorizate.
• Urmarirea comportarii in timp a constructiilor, conform
reglementarilor in vigoare.
Fenomene supuse urmaririi curente
Fenomene obisnuite
a. Schimbari de forma si de pozitie a obiectelor de constructie in raport cu
mediul de implantare al acestora, manifestate prin deplasari vizibile,
orizontale si verticale, inclinate sau prin efecte secundare vizibile, cum ar
fi:desprinderea trotuarelor, scarilor de soclul sau corpul cladirilor si aparitia
de rosturi, crapaturi, descciderea sau inchiderea rosturilor de diferite tipuri
dintre elementele de constructii, intepenirea usilor sau ferestrelor, greutati
sau blocarea in functionarea utilajelor, indoirea barelor sau altor elemente
constructive.
b. Schimbari in gradul de protectie si confort oferite de constructie sub
aspectul etanseitatii elementelor de inchidere si compartimentare, al
izolatiilor fonice, termice, hidrofuge, antivibratorii.
c. Defecte si degradari in structura de rezistenta cu implicatii asupra
sigurantei obiectelor in constructii, fisuri si crapaturi, coroziunea
elementelor metalice si al armaturilor la cele de beton armat, defecte
manifestate prin pete, fisuri, exfolieri, coroziuni…, flambajul unor elemente
componente comprimate sau ruperea altora intinse, degradari ale
straturilor de protectie ale structurii metalice.
Fenomene deosebite
a. Semne de umezire a terenului de fundare in jurul obiectelor de constructie
si a tuturor masurilor de indepartare a apelor de la fundatia obiectelor de
constructie, etansarea rosturilor trotuar-cladire si scurgerea apelor la
canalizarea exterioara.
b. In tegritatea si etansarea conductelor purtatoare de lichide
c. Modificari in actiunea factorilor de mediu natural si tehnologic care pot
implica comportarea constructiei
Se recomanda cu putere ca, dupa fiecare cutremur mare sau moderat,
proiectantul, impreuna cu beneficiarul sa urmareasca comportarea constructiei
prin analiza calitativa si cantitativa. Intocmirea analizelor cade in sarcina
proiectantului, care le va efectua la comanda beneficiarului.
Analiza calitativa va stabili starea de afectare (prin determinarea gradului de
afectare a constructiei) si va descrie comportarea constructiei.
Analiza cantitativa va fi realizata cu analize prin calcul care se vor corela cu
rezultatul inregistrarilor si al analizei calitative, in cazul cand constructia este

6. prevazuta cu instrumente de control si masurare a diferitelor raspunsuri ale
elementelor constructiei in ansamblu, la diferite actiuni.
In cazul in care s-au produs degradari sau avarii, proiectantul, prin expertiza
tehnica, va stabili masurile de reparatii locale sau consolidari, dupa caz.
Inspectarea si expertizarea constructiei se face dupa fiecare actiune
exceptionala prin care trece constructia sau la termene fixate prin intelegere intre
proiectant si beneficiar , in afara celor precizate in P130-99.
Urmarirea tasarii constructiei se face conform C61-74 si dupa fiecare cutremur
puternic. Valoarea tasării efective măsurată la o anumită dată este diferenţa
dintre cota stabilită iniţial (la plantarea mărcilor şi reperelor) şi cota măsurată la
acea dată.
NORME DE PROTECŢIA MUNCII
Norme Generale de Protecţia Muncii
Norme de lucru specifice utilajelor folosite
Norme specifice de protecţia muncii pentru terasamente
La executia lucrarilor de constructii aferente prezentului proiect, constructorul va
lua toate masurile necesare pentru respectarea normelor actuale de protectie si
securitate a muncii avizate de M.L.P.A.T. si M.M.P.S.cu Ordinul nr 578/DB/
5840 –1996.
La elaborarea prezentului proiect s-au avut in vedere urmatoarele normative si
prescriptii pentru protectia muncii :
- Legea Protecţiei Muncii Nr. 90/1996 (L90) , republicată în anul 2001, şi
Normele Metodologice de aplicare a Legii Protecţiei Muncii Nr. 90/1996 (NM),
republicată în anul 2001,
- Norme Generale de Protecţie a Muncii (NGPM) din 2002,
Funcţie de tipul lucrării executate şi de tehnologiile aplicate vor fi respectate şi
prevederile următoarelor norme specifice de protecţie şi securitate a muncii :
- Prescripţii minime pentru semnalizarea de securitate şi sănătate la locul de
muncă din 1999 ;
- Norme Specifice de Protecţia Muncii (NSPM) pentru manipularea, transportul
prin purtare şi cu mijloace nemecanizate şi depozitarea materialelor – cod
57/1999 ;
- NSSM pentru constructii si confecţii metalice – cod 42/2000 ;
- NSPM pentru transportul intern – cod 6/2000 ;
- NSPM pentru activităţi de terasamente
La executia lucrarilor, cat si in activitatea de exploatare si intretinere se va urmari
respectarea cu strictete a prevederilor actelor normative mentionate care
vizeaza activitatea pe santier.
In cele ce urmeaza se prezinta principalele masuri care trebuie avute in vedere la
executia lucrarilor:
- Personalul muncitor sa aiba cunostintele profesionale si cele de
protectia muncii specifice lucrarilor ce se executa, precum si cunostinte privind
acordarea primului ajutor in caz de accident.

7. - Sa se faca instructaje si verificari ale cunostintelor referitoare la NTS cu
toti oamenii care iau parte la procesul de realizare a investitiei,.
Acesta este obligatoriu pentru intreg personalul muncitor din santier, precum si
pentru cel din alte unitati care vine pe santier in interes de serviciu sau interes
personal.
Pentru evitarea accidentelor sau a imbolnavirilor, personalul va purta
echipamente de protectie corespunzatoare in timpul lucrului sau de circulatie
prin santier.
Aparate de sudura (grupuri de sudura), precum si generatoare de acetilena vor
trebui controlate inainte de inceperea si in timpul executiei sudurilor de catre
serviciul ''Mecanic sef'' al intreprinderii sau a santierului respectiv.
- In timpul montajului se vor evita manevrele langa stalpii electrici aerieni
pentru a nu se produce avarierea acestora.
- Se vor monta placute avertizoare pentru locurile periculoase.
Aceleasi norme vor fi respectate de beneficiar si executant.
MĂSURI DE PREVENIRE ŞI STINGERE A INCENDIILOR
In vederea prevenirii si stingerii incendiilor, este necesara respectarea cu
strictete a urmatoarelor norme si decrete:
• Norme generale de prevenire şi stingere a incendiilor, aprobate
cu ordin MI nr.775/98;
• Dispozitii Generale PSI – 001 / Ordinul Ministrului de Interne
-1023/1998 ;
• Dispozitii Generale PSI – 002 / Ordinul Ministrului de Interne
-1080/2000 ;
• Normativ de prevenire şi stingere a incendiilor pe durata
executării de construcţii şi instalaţii aferente, indicativ C300/94,
aprobat cu ordin MLPAT nr. 20/N/11.06.1994;
• Normativ de siguranţa la foc a construcţiilor, indicativ P 118-99;
• Legea nr.307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor;
• Ordinul M.I. nr.791/02.09.98 pentru aprobarea Normelor
metodologice de avizare şi autorizare privind prevenirea şi
stingerea incendiilor;
Normele indicate mai sus sunt obligatorii atat pentru proiectant, cat si pentru
beneficiarul si executantul lucrarilor, fiecare in domeniul sau de responsabilitate.
Se va acorda o atentie deosebita depozitarii si manipularii materialelor
inflamabile, in scopul prevenirii oricaror posibilitati de incendiu.
La punctele de lucru se vor organiza pichete de incendiu, luandu-se toate
masurile necesare in scopul respectarii cu strictete a Normelor PSI.
Echipelor de interventie li se vor face instructaje speciale privind acordarea de
ajutor in caz de incendiu.

8. Pentru perioada de executie a lucrarilor, masurile de prevenire a incendiilor se
stabilesc de catre elaboratorul documentatiei de organizare de santier si de catre
unitatea de executie.
Receptia si punerea in exploatar a lucrarilor cuprinse in prezentul proiect se va
face numai daca s-au realizat masurile PSI indicate in Normele mentionate mai
sus.
Intocmit,
Ing. C. Motelica

9. Caiet de sarcini
Executarea pilotilor forati
880 - 1500 mm cu Tubaj recuperabil
INTRODUCERE
Scopul acestei caiet de sarcini este de a stabili condiţiile de realizare a
piloţilor de beton armat foraţi cu tubaj recuperabil p880 – 1500 mm.
CONDIŢII PREALABILE
Analizarea studiului geotehnic în sensul depistării şi localizării unor
eventuale obstacole subterane (hrube, pivniţe, conducte etc.) şi stabilirea
măsurilor necesare.
Pregătirea platformei de lucru: defrişare, decapare strat vegetal, nivelare,
atât pe amplasamentul construcţiei cât şi pe spaţiul înconjurător, necesar
manevrării utilajului de forat, a betonierei, a macaralei şi pentru depozitarea
carcaselor.
Stabilirea tehnologiei optime de forare (adaptată naturii terenului) in funcţie
de tipul utilajului .
Împrejmuirea amplasamentului si plantarea indicatoarelor de semnalizare a
lucrului în zonă.
EXECUŢIA PILOŢILOR
Înainte de începerea execuţiei piloţilor se efectueaza operatiunea de trasare,
materializându-se în teren axul piloţilor cu ajutorul ţăruşilor şi fixarea de
repere în afara amplasamentului pentru a se putea retrasa sau verifica
execuţia forajului.
Fazele tehnologice de execuţie a piloţilor foraţi cu tubaj recuperabil sunt:
- trasarea în teren a poziţiei piloţilor, numerotarea şi marcarea lor;
- fixarea prin ţăruşi a poziţiei fiecărui pilot;
- instalarea utilajului pe poziţie;
- introducerea tubajului concomitent cu săparea găurii in uscat sau sub apa:
Este cu desavarsire interzisa saparea in avans - se urmareste ca
baza tubajului sa se afle in permanenta sub fundul gaurii sapate cu
cel putin 0,50m.
- curăţarea fundului săpăturii care se executa cu cel mult 2 ore inainte de
betonare;
- introducerea carcasei de armătură
- betonarea pilotului in uscat sau sub apa:
Daca in timpul executarii forarii in tubaj apare un curent de infiltratie
pe la baza acestuia, este obligatoriu sa se introduca apa in tubaj, pe
la partea superioara, in vederea crearii unei contrapresiuni. Nivelul
apei in tubaj trebuie sa fie pe toata durata de executie a forarii, de
introducere a carcasei de armatura si de betonare cu cel putin 1

10. metru deasupra nivelului liber al apei din amplasament. Betonarea
sub apa se face cu metoda Contractor (metoda palniei fixe
ridicatoare)
- extragerea tubajului pe masura turnarii betonului; se urmareste ca baza
tubului sa se afle in permanenta cu cel putin 2,0m sub nivelul
betonului.
Pentru asigurarea unei bune desfăşurări a lucrărilor, se vor lua măsurile
necesare de menţinere în uscat a platformei de lucru (pante, şanţuri etc.),
care să asigure colectarea şi evacuarea apei de orice provenienţă.
TRASAREA
La trasarea şi fixarea poziţiei în plan a fiecărui pilot nu se admit abateri mai
mari de 5 mm faţă de proiect.
Poziţia axelor rândurilor de piloţi se marchează prin borne aflate în afara
perimetrului construcţiei, în locuri în care nu există pericol de degradare sau
de mişcare a acestora pe timpul execuţiei lucrărilor.
Poziţia fiecărui pilot va fi marcată cu un ţăruş.
Numerotarea piloţilor se va face prin litere sau cifre, conform notaţiilor din proiect.
INSTALAREA UTILAJELOR PE POZIŢIE
Instalarea utilajului pe poziţie se realizează prin mijloace specifice
utilajului folosit. Se verifică verticalitatea.
INTRODUCEREA TUBAJULUI si EXECUTAREA GĂURII FORATE
Săpătura se execută prin forare sub protecţia tubajului.
După fixarea corectă a tubajului pe punct şi verificarea verticalităţii acestuia,
se incepe introducerea tubului in pamant.
In functie de tipul utilajului folosit saparea pamantului se poate face
concomitent cu introducerea tubului sau in etape succesive: introducerea
tubului, excavarea pamantului, introcerea tubului s.a.m.d.
Operaţia de săpare a forajului se însoţeşte de notarea stratificaţiei
terenului, de stagnările în excavare, obstacolele întâlnite etc.
Execuţia corectă a forajului este direct condiţionată de poziţia
corectă a utilajului, pentru aceasta:
- utilajul purtător al echipamentului trebuie să se
găsească în permanenţă în poziţie orizontală;
- se va verifică cu bolobocul platforma utilajului care
trebuie să fie în permanenţă orizontală;
- legătura tijă-sapă să fie rigidă fără joc, se verifică prin
împingerea cu mâna sau prin zgomotul produs când se
aşează sapa pe pământ.
După săparea forajului şi înaintea betonării se trece la operaţia de
curăţire a săpăturii.
Măsurarea adâncimii forajului şi a verticalităţii: stabilirea cotei la
care se găseşte săpătura atât în timpul forajului cât şi în cel al

11. curăţirii este o operaţie importantă, de a cărei precizie depinde
calitatea piloţilor. O primă posibilitate de măsurare este de a folosi
tija instalaţiei gradându-se din m în m astfel ca în momentul în
care sapa ajunge la talpa săpăturii să se poată citi direct pe ea
adâncimea. Aceasta este o măsurare aproximativă. Pentru a
măsura cu precizie se foloseşte o sondă confecţionată pe
principiul unui fir lung cu plumb. Firul confecţionat dintr-un
material inextensibil este gradat din metru în metru. Măsurarea se
face pe parcursul săpăturii şi obligatoriu la terminare, înainte de a
retrage utilajul de pe poziţie.
După excavarea primului foraj se mută instalaţia pe următorul loc;
este indicat ca acesta să fie în imediata vecinătate.
INTRODUCEREA CARCASEI DE ARMĂTURĂ
Armarea piloţilor se face cu bare longitudinale care sunt distribuite în mod
simetric faţă de axa verticală a pilotului şi armătura transversală sub formă de
fretă. La armarea piloţilor, barele longitudinale vor fi scoase peste capătul
pilotului cu lungimea minimă necesară realizării încastrării în grindă sau radierul
de fundaţie, conform prevederilor din STAS 2561/3-83.
Înainte de introducerea carcasei de armătură în gaura forată, se face recepţia ei,
prin verificarea concordanţei cu proiectul, a rigidităţii, a sudării corecte a barelor,
a dispozitivelor de menţinere a formei, distanţierilor, etc.
Pentru piloţii cu lungimi care depăşesc 10 m, carcasă de armătură se
confecţionează din tronsoane care se îmbină între ele prin sudură electrică, la
gura forajului.
Lungimea maximă a unui tronson este în funcţie de greutatea lui şi de
înălţimea de ridicare a utilajului cu care se manevrează, fiind în general de 6
...10 m.
Înainte de introducerea carcasei de armătură în gaura forată, se va face
recepţia ei prin verificarea concordanţei cu proiectul privind: diametrul
barelor, pasul fretei, rigiditatea carcasei, executarea corectă a sudurii la
barele dispozitivelor de menţinere a formei, distanţierilor etc.
Înainte de introducerea carcaselor de armătură, se va verifica concordanţa dintre
adâncimea găurii forate şi lungimea carcasei de armătură. Diametrul interior al
carcasei este limitat de diametrul burlanului de betonare (15...25 cm), care se
introduce în interiorul carcasei, cu un spaţiu de siguranţă de minimum 5 cm
necesar pentru manevrare şi pentru o ascensiune uşoară a betonului în coloană
(în timpul betonării).
Carcasa metalică trebuie prevăzută cu distanţieri rigizi, care să permită o
alunecare uşoară a acesteia pe pereţii găurii de foraj sau a tubajului. Distanţierii
se vor dispune la 1...3 m, în funcţie de diametrul carcasei, astfel încât să se
asigure corecta centrare a armăturii în foraj.
În cazul unor lungimi mari de piloţi (peste 10 m), armătura se va menţine
suspendată la gura forajului, evitându-se astfel frecările armăturii de pereţii
forajului.

12. Coborârea carcasei în foraj se face cu troliul sau macaraua. Carcasa se va
coborî până aproape de talpa forajului, fără a se sprijini de aceasta,
suspendându-se la gura forajului cu ajutorul urechilor de agăţare.
BETONAREA PILOŢILOR
Pentru a putea asigura betonarea piloţilor în bune condiţiuni, se recomandă a se
corela diametrul minim admisibil al pilotului cu lungimea sa.
Agregatele trebuie să fie de râu sortate, iar dimensiune maximă a granulelor să
nu depăşească 31 mm.
Pentru piloţii situaţi în terenuri cu ape agresive la alcătuirea reţetei de betoane se
va ţine seama de prevederile STAS 3011-83 şi STAS 3349/1-83.
Consistenţa betonului exprimată în tasarea pe con trebuie să fie de 10...15 cm la
betonarea în uscat şi 15...18 cm la betonarea sub apă sau sub noroi bentonitic.
Armăturile piloţilor se realizează din oţel tip OB 37 sau PC 52 STAS 438/1-89.
Clasa betonului, dozaje, agregate şi armare este specificată în proiect
Pentru piloţii situaţi în terenuri cu ape agresive, la alcătuirea reţetei de
betoane se va ţine seama de prevederile STAS 3011/83 şi STAS 3349/83.
Caracteristica principală a betoanelor destinate piloţilor foraţi şi turnaţi pe loc
cu ajutorul coloanelor de betonare este lucrabilitatea; consistenţa betonului
se măsoară folosind procedeul tasării pe con care trebuie să fie între 15 şi
18 cm. Daca betonarea pilotului durează mai mult de 4 ore, la prepararea lui
se va folosi aditiv întârzietor de priză.
Betonarea piloţilor se va face după sistemul Contractor, prin intermediul unui
tub de betonare (cu diametrul 17 - 20 cm), alcătuit din tronsoane care se
prind între ele prin „filet cu şnur”, la partea superioară a tubului fiind montată
pâlnia de betonare.
Înainte de turnarea primei şarje de beton, se astupă gâtul pâlniei cu un
obturator care se trage în momentul când pâlnia este plină (dopul tubului de
betonare fiind la maximum 10 cm de talpă), betonul curgând în continuare în
tub, cu o viteză constantă care să asigure curgerea fără ca pâlnia sa se
umple. Când pâlnia se umple totuşi, se opreşte curgerea în pâlnie şi se
ridică cu troliul 0,50 ÷ 1,00 m, în aşa fel încât ţeava să fie tot timpul înecată
în beton pe minim 2 m.
Nu sunt permise întreruperi mai mari de 1 – 2 ore, pentru evitarea întăririi
betonului în coloană.
Operaţia de betonare se consideră terminată în momentul apariţiei betonului
la cota din proiect.
Pentru a se evita antrenarea carcasei de armătură la extragerea coloanei,
carcasa piloţilor trebuie prevăzută la partea inferioară cu un grătar din
cupoane de armătură pe care presează greutatea betonului turnat.
CONTROLUL ŞI EVIDENŢA LUCRĂRILOR DE PILOTAJ
Executantul este obligat la recepţia lucrărilor să aibă toate certificatele de
calitate pentru beton, oţel beton etc.
În timpul execuţiei se va asigura un control permanent asupra următoarelor
aspecte principale:

13. - realizarea adâncimii din proiect;
- confecţionarea corectă a armăturii;
- calitatea betonului pus în operă;
- execuţia corectă a betonării;
- volumul de beton şi nivelul betonului, prin comparaţie cu volumul
găurii.
Pe parcursul betonării trebuie să se efectueze următoarele determinări :
- la fiecare 10 mc de beton pus în operă, la locul de turnare se determină
consistenţa prin metoda tasării conului , STAS 1759/80.
- la fiecare 20 mc de beton pus în operă, dar cel puţin o dată pentru
fiecare pilot, se prelevează probe (trei cuburi) de beton de la locul de
turnare şi se determină clasa betonului conform STAS 1759/80 si STAS
1275/81.
Executantul este obligat să dovedească la recepţia lucrărilor, că betonul folosit
pentru confecţionarea piloţilor a fost de bună calitate. Aceasta se face prin
încercări de laborator efectuate în laboratorul de şantier pe probe de beton
prelevate din lucrare.
Delegatul beneficiarului poate cere executantului să se preleveze cuburi
suplimentare de control, ori de câte ori există îndoieli asupra calităţii betoanelor
puse în operă.
Pentru fiecare pilot în parte se va întocmi fişa tehnică ce va fi inclusă în
registrul de procese verbale de lucrări ascunse.
ABATERI ADMISE LA POZIŢIA PILOŢILOR FAŢĂ DE PROIECT
Abaterea limită admisă faţă de proiect la poziţia în plan a piloţilor la nivelul
bazei fundatiei este de max. 10 cm. Înclinarea piloţilor faţă de verticală nu
trebuie sa depăşească 2%.
Executantul şi reprezentantul beneficiarului vor face recepţia piloţilor înainte
de executarea, întocmind un releveu cu poziţia exactă a piloţilor.
Actiunile corective de remediere a neconformitatilor
• La abateri ale pilotilor spre incinta, peste limita admisa, se va interveni prin
buciardare;daca la turnarea pilotilor exista abateri pe verticala pana la 10
cm, raportate la linia interioara a pilotilor proiectata, aceasta abatere va fi
preluata prin reducerea corespunzatoare a peretelui la subsol-in cazul in
care betonul pilotului are evazari locale, betonul in exces se va sparge,
pastrandu-se acoperirea minima a armaturii prevazute in proiect, pentru
abateri mai mari de 10 cm se va modifica local configuratia peretelui de
subsol, prin dispozitii date de proiectant de la caz la caz.
• In cazul rosturilor deschise se va interveni cu pene si injectii de lapte de
ciment cu priza rapida, sau de mortare speciale , fara contractii, cu intarire
rapida.
• In cazul intreruperilor de betonare a pilotilor la partea superioara, dupa
indepartarea depunerilor, se cofreaza si se betoneaza prin suprabetonare
VERIFICAREA CALITĂŢII LUCRĂRILOR DE PILOTAJ

14. Verificarea calităţii se face prin:
a) examinarea poziţiei reale a tuturor piloţilor, notată pe planurile de
execuţie, cu modificările sau abaterile survenite în timpul execuţiei;
b) corespondenţa dimensiunilor cu cele din proiect;
c) controlul calităţii betonului pus în corpul pilotului.
REGLEMENTARI TEHNICE
Normativ pentru verificarea calităţii în construcţii - C56/2002
Clasificarea şi identificarea pământurilor - STAS-1243/74
Caracteristici fizice şi mecanice ale pământurilor - STAS 1917/73
Produse de oţel pentru armarea betonului - STAS 438/89
NORMATIV privind cerinţele de proiectare şi execuţie a excavaţiilor adânci în
zone urbane-Indicativ NP 120-06
Normativul privind principiile, exigenţele şi metodele cercetării geotehnice a
terenului de fundare (NP 074/2002)
Cimenturi rezistente la agresivitatea apelor cu sulfaţi - SR 3011/A1
Piloţi foraţi de diametru mare – STAS 2561/4-90
Ghid practic privind tehnologia de executie a pilotilor pentru fundatii – GE 029/97
Intocmit,
Ing. C. Motelica