Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 3

1. 1H. 1920. No. ARHIVA DOBROGEI REVISTA PENTRU CERCETAREA Si STUDIEREA PUBLICATIUNE TRIMESTRIALA SUB D-LUI CONSTANTIN MOISIL PROFESOR MEMBRU CORISFONDEN1' AL TIPOGRAFIA REGALE, F. 19, STRADA 19 1920. www.dacoromanica.ro

2. CUPRINSUL AL P. Arbore, Lipovenilor Dobrogea. W. Knochtel, de Din istoria Strliveebe. Pisciculfor. peseuitul In Dobrogea. Dibliografie: V. din Callatis (C.M.); Analele Dobrogei (C.M.) Dare de Redactia autorilor libertatea, ei singuri de exprimate articolele ce revistl. www.dacoromanica.ro

3. Lipovenilor RuOor din Dobrogea populatiunile cari etnografic al brogei, interesant, rasa slava grupul care regiuniie gurile ale marilor lagune lacuri - mai ales in judetul Tulcea - uncle locuri paduroaso sau malul Dunarii. simt Ucrainieni, Malo-Rusi sau pe cand Lipovenii sunt Rusi-Mari, cum se mai - din regiunile sau din alte parti ale interioare. priveste vechimea in nici un caz nu pot fi ca o vremea primelor Penin- sula- Balcanica, numai refugiate la gurile Dunarii alte ale Dobrogei vremuri mai recente, cari nu mai departe de veacul al XVII-lea. * Liporenii, sau Raseolnicil datoresc individuali- de ceilalti asezarile singuratice in diferite parti ale Europei rasaritene, unor mis- caracter cari au avut Rusia earn pe la locul veacului al XVII-lea. Nicon in mitropolitan Rusiei, ca al Dionisiu de Troita - 1654 - a duca la bun cari le sfinte textul care fusese de acest din urmit tropolit. liturgige de ritual, prin manuscrise din cauza lipsei tiparului, ajunseser o de gre- www.dacoromanica.ro

4. lui, le socotea acum drept adevarate nos- chimbat a textelor sfinte. Nicon de eclesiastici, reforma, se spiritul credinta popor, care privea profonare religiunei. ignorant, o parte din religioase, le considerate sfinte, tentativa a in- Oren o itidraznealu de neertat impotriva spiritului nesc al religiunei. executarea ritualului, greselile stre- curate aceste carti, hisasi altor sacramente era eu rit al ortodoxiei. Astfel obiceiuri acum lucruri sfinte, nu voiau barba, faceau degete in trei, li- turghia «prosphire» nu voiau citeascit numele ci Ineheierile sinodului din care cautat sa pozitiune impotriva unor astfel rutaciri ale privinta urniatoarele puncte, sit le primeasea acei cari abatusera de la ele 1) Sa se fara nici o bise- rasaritene apostolice a lui Cristos ; 2) primeasea sa intrebuinteze din uou traduse, indreptate binecuviintatc sinod ; 3) Sa shubol adaugirea tul» : 4) sa pronunte ori adaugirea tie D-zeule» ; sa faca semnul erucii en degete toti ortodoxii Orient ; 6) sa pronunte lui Isus la i la adunare Isuse Cristoase Dumnezeul nostru, ; 7) sa punu prescuri eu patru tremitati 8) sa pastreze or(induiala manastireasca sfintilor Apostoli sfintilor Parinti ; 9) pastorii combinând ca formeze anagramele IS. XS. Neprimind aceste puncte impuse de sinod, bune vechile religiunii despiirtit de grupul orto- rusesti, consideradu-se numai ei adevarati credinciosi rovieti»; nastere secta vechilor 1) Rainbaud, de la Rusie, Paris 1878 pg. ; Lipocenismul, 1871 pg. ; Entstehen und die der in www.dacoromanica.ro

5. Din pricina acestei creindu-H-se o de suferit in Rusia, o parte din ei n'au mai putut hotarele acestui stat fost nevoiti caute adApost in parte. mai nici o ierarhie de la care sa-si preotii, unii din ramas preoti, au de mireni dintre mai credincioi cari ajungeau credintei. s'a secta wpopista sau care nu admite ci se se pot face au perdut, moarte, preotii cu cari fugiseru, sa la toti preotii condam- pentru diferite fapte nelegiuite. care-I indeplineau fata acestia prin care curata ere- niconiane, ei ca adevärati tfansformati in adeviiratci dogme, Incredintându-le astfel conducerea su- bor. au format secta popistd san care are tonte tainele afara de hirotonic, pe nu mite confesiunea; mireni cari au voit pastreze format-o ide- ile Dintre nepopiti, cari nu dect : botezul comuniciitura, unii casatoria ca indeplinita intre o alta formalitate re- sau civilrt, o considera ca un act religios sa fie desfacut. Pe cale s'a ca chiar sa proscrie asatoria, prediand un comunism barbati de unde a rezultat injghebarea seopirnor. Arehiv oester. Bd. LXXXI Wien 1S96 pg. 237, 305, editic separatii); Goehlert, Die der Bu- kowina in Sitzuugsberichte der philosophisch-hist. der K. der. Wiss. Band (1863) Wien pag. ; I. Polek' Die Lippowaner-Colwrien in der Bukwrina Mitheilungen der K. Königl. Geographischen in Wien 1885 XXVIII (der neuren Folge XVIII) pg. 301 ; Melchisedec 31. www.dacoromanica.ro

6. 4 Anticrist s'a sperau ca el arzndu-se de vii primind astfol sau china- rile foamei, mijloace cari sa mai cerurilor dorita Incerdindu-se sa adevarata intat impotriva mijloacele, ermite lipsit adeseori. i-a facia pe unii dintr'insii cap sa se in alto credem se vor fi in Dobrogea, ca in sudul Basarabiei, apoi s'an stramutat in Bucovina. Dobrogea nu avem cari sa ne confirme provincie, mai de Dintre grupe din osebite timpul nu vedere religios, ci molt din cauza drepturilor a politice: simpli aici printre loeuitori ai turcese de privilegii baza imor anumite militare, par sa fi zat in pricina religioase se lipoveni, ceilalti dupa numele vechitdui stabilit datorita altor cauze cari nu le 1). Dupd simplii rascolnici venit Dobrogea timpul lui Petra eel sigur nu se spune, marturiile o asemenea afirmatiune Se pare totusi ca pe cari in aiitoria lui din in Sarachioi, de o zeci case, 3). Satul Sarachioi sigur Sarichioiul de asezat pe Razim, Boscovich asezat malul unui brat Dunarii care era foarte 'mare dar care ') Melchisedec, pg. 2) Ed. les du Galatz Joseph en pa. 101. 4) Bratul acesta care este vorba, fi lacul pe care calatori socoteau ca un al Duniirii www.dacoromanica.ro

7. Nu spune precis, din lipsa sigure, ce la veacului al XVIII, in satul sau alte din delta Dunarii, - de urma ar fi vechia» -, era for- din sau din Malo-Rusi sau Ucrainieni acei cari pe basarabean, in se se ocupau prepararea pentru veneau negustori din Lodomeria, Moldova printre Lipovenii in aceste ale gurilor prins propaganda un ofiter aus- trine care i-a se mute de aici in anumite teritorii din Austria ; propagandA a pe Zaporogi, mai departe. In anul 1789 ce au obtinut din lui Envnberg, guvernatorul austriac din Cernauti, au inceput sa se Lipovenii gurile in cele sate din Bucovina locuesc astazi 3). La inceputul veacului al XIX, Lipovenii cele mai principale pescarii de la gurile 4) fusescra foarte bine primiti de catre Poaita otomana refugiul acest cauza indurate mai ales timpul ('aterinci II. De mai departe vrasmasi de moarte ai impotriva 5). S'a din partea lui o din Nekrasovti se viirsa in el de era un brat al Erliia Celebi, jumiitatea veacului al XVII, vorbind de satul Cara- barman, pe lacului Razim, asemenea e un brat al cf. P. Arbore, Contribujiuni la Tureilor Dobroyea, Dobrogei An. II (1919) p. 221. Tradueerca ciintoriei Evllia Celdbi tot pg. 139-140. N. Docan, austriaee pe in Analele XXXVI sect. istorice pg. 2) Ibidem 1. pg. I. Die in der Bukowina pag. Vine. Die Lippowaner in der pg. 479. 4) Condratovici. Kiew 1882. pg. 5) Lejean, der in Petermann's lungen pag. 31. www.dacoromanica.ro

8. 6 din Dobrogea care sa fie organizatii cea pentru a mai succes ; aceasta n'a rensit 1). In schimbul sprijinului ce dea pentru apararea Lipovenii an obtinut concesiunea a unor teritorii seama o autonomie. Patrunznd Zaporogii-Cazaci in Dobrogea privilegii, a Lipoveni Zaporogi, care a administratiunea mute pe Starovietii-rascoinici, mai vechi, in Asia prin imprejurimile Samson- Kazacli, districtul Bolat Maniyas 2). Cei au luptat Impotriva Lipovenilor nu tot viet:, cum a crede unii autori, ci Zaporogi 3). In proectul care generalul Nicolae I 1826, impotriva Turcilor, se trimiterea se arda marele sat se distrnga fari de o se adapostesc Rusii cei mai ai Turcilor rizboaie. adau0 in 1808, acest sat avea mai mult de 4). ') Condratovici pg. 2) Condiatovici e. pg. 39. Cei cari sustin o asemenea piirere simt: Engelhard, e. pg. ; Leon de Rosy, Les Paris 1882 pg. 122; Lejan, der (P. M. 1861) pg. 36. 4) III Supt. I pg. 68: On doit aussi envoyer des forces pour ineendier un grand village nommé et sans pitié en les habitants. Ce sont les Nekrasowtsy, nos ennemis les et les plus cruels. fournissent aux Cosaques fort dangereux pour les En 1808, ce arait plus 3000 habitants. - Asupra importantei acestui sat se pot toarele informatiuni: K. F. Peters, Bericht eine der Dobroudscha 1864 pg. 8: Von luragebilden habe ich zahlreichen eines grauen thonigen Kara- (schwarze-Berge) am Dunavez, ron dein einst Dorfe glichen Namens, jetzt eine Gruppe von Erdhalen Nogaischer und Krimseher Tartaren. Ammonites biblicatus und andere Plamilaten gefunden. nous venons faire mention, la distance de trois verstes du Danube est situi le village de jadis par des krasowtsi, qui l'ont abandonné et l'endroit ne sert aujourd'hui d'asile www.dacoromanica.ro

9. mai in aceste se ca de episcopal Melchisedec, ce explica numirea marelui lac Razim numele unui vestit rebel care al XVII avea o banda de arata ca un jefuitor al na- vilor ce strabateau Marea-Neagra, locurile de i in prin stufariile acestui lac. ramasiti astazi, putea cons- titui dovada asupra ale Lipovenilor in regiunea aceasta ape jurul marilor lagune a gurilor Dunarii Venirea Cazacilor Zaporojeni In Dobrogea de a stapiThirea gurile determinat aceste doua populatiune care s'a in cele din urma eu alungarea Lipovenilor din deltei mai centru se pen- Sariehioi cari insa Lipovenii n'au fi Acestor lupte datoreste Lipovenilor din regiunea spre s'an Slava tarmul aptis lacidui Razim, care o de Zaporogi 2). * * quelques moldaves redactate 1830 vederea de otoman, Rusia de tratatul separat relativ la Principatele Moldovei Valahiei armate de cercetare asupra de la 1903 pg. 3 . pus In localitatea Lodonarici, pe harta lui Pietro Vesconte din 1318, cam la punct in (Pauly-Wissowa) 1331-1432.1 se i Noricum pe Lind, a;ezari ca localitatca Dobrogea, care fi o pe urma vechilor slave de Cor- L«inarum 2691 1) pg. P. Licherdopol, in 1900 pg. 2) Condratovki t. e. pg. 33. www.dacoromanica.ro

10. 8 sau Haholii asezat Dobrogea- Zaporogilor de la gurile Niprului de catre-- Techdia 1). 1596 in patru unii locuiau sub neat(irnatul Nalevajko Volhinia, altii sub Maf- fus la pustilan Lituania, al grup sub Loboda Sask rttzboiau in inima in al patrulea Zaporogii pAziau insulile Niprului Orisewoski, ca totii o lonilor a Unirei Deprinsi in pustii, caracterul din particularit unor astfel locuitori. In hoardele ei aflascra de eel mai potrivit impotriva acestor hoti pustiu, cazhnd ici, colo groaza nuturile in 1602 ataca Basarabia ; 1603 Zaporojcnilor s'a desfiintat, unii din ei au ramas Rusia formand armata Nipru jos - zburat peste Duniire»-, asezat regiunea gurilor aprobarea guvernului turcese. Alte mai vechi n'avem despre istoria acestor din Dobrogea la 1828, povestirea Anania Ivanorici singurul care trecutul dupa Condratovici in parte istoria Cazacilor Zaporogilor s'a facut treptat in mai multor Conventiunea din Constantinopol data de 10 Martie 1799, constatil Cazaci Zaporogi marelui fluvin, e vorba Zaporogi din partea Turciei Rusia, ar voi sa se Th. Condratovici pag ; Th. Volkov, Dobroudji (La pgehe ukrainienne pg. 1. Engel der Ukraine und der pg. ; Hans zur des 1888 pg. 68-70. 3) Engel, pag. ; N. Geschiehte des rumänischen ; Gesch. des Reiches IV pg. 500. www.dacoromanica.ro

11. 9 contrar vor trebui retrasi de la mai interiorul 1). Prin anul 1785, in urma propaganda pe care a acestea Redange printre Lipoveni, se pare Zaporogii Dobrogea ar fi fost pentru o emigrare Austria. prezentatA comandantului Baedeus din aratat dorinta ar voi se mute de la gurile in tria; se spunea cifra de 2000 familii 2). stfel asezat in Banat. Cei cari s'a stabilit acest anume Baci, in 1785, erau Lipoveni Cazaci Zaporoji 3). la In Binat o secia la gurile n'a existat, ci au trait toatä delta in mod limanurilor basarabenc, jurul noel, a Letii, avân- centrul lu pe care Condratovici nu identifice pe harta 4), dar care gura bratului Sf. Ghcorghe, ce odinioari se numia Bogaz sau Hidrelias Bogaz 5), de la care numele satului de astazi Gheorghe, pe care populatiunea se aflau prin aceste se vede din descrierile lui Redange care vorbind despre wzat pe Chilia ca era locuit numai de Cazaci lauter Kosaken» 6). ce fost izgoniti din Banat-din ce motive nu organizati Dobrogean Seimenii- -Silistra locuind saricacioase, au stat in 1812. Prezenta aici a pricinuit multe neajunsuri satelor din de peste Dunare. D. A. Sturza, la vol. pg. 153 No. 34. 2) N. Docan, Explora(iuni pe An. t-XXXVI 582 rapoartele aflate Arhiva rizboiului - Hofkriegsrath - sub Th. Condratovici, e. pg. 23 spune Ghendliovici, un ofiter evaluiazii Binat la 8000 de oameni. Freiherr Czoernig: der Wien 1855 vol. II III 1857 vol. I. Vol. III cap. pg. 148 unde aratii de asemcnea ei erau in de 8000. 4) Condratovici, pg. 26. 5) N. pg. 677. Ibidem pg. www.dacoromanica.ro

12. 10 Intre altele, ei pusera In mod samavolnic, limitrofe sate, din ele, proprietari pe taranilor români pagubind boeri Unii dintr trecând Dunarea se dedeau la jafuri prAdau satele, s'au 1803, satul Alte ori impedecau slujitorii ca Dunarii sa caute «Htrele» aceasta s'a facut din partea 1803, catre comandantul 1). au parte in ruo-turc din au fost adusi in cetatea Rusciucului ; vre-o 2300 prizonieri fost restituiti Turcilor. dratovici ca se alimentat de fugara din Moldova Valahia, care supusa la o 1) A. Ureche, vol. XI pg. 109 : Cartea ce s'a Cotovein, comandantul Zaporojenilor Rusi: Dumneta al Zaporojenilor bindle iti la facem scire, aici la Domnia-Noastrii jalbc locuitorii dinprejurul tarii din jud. Ialornita plasa cari din inceputul s'au hranit pestelui de a care acel ce s'a din inceput s'au apucat estimp de au cheltuelile pentru pestelui, iar de au au coprins toate grlele, jefuir leasa striand toate inehisorile izgonind ci se scum Zapoyojeni acum la ridicarea pestclui; deosebit de boerii ce sunt acelor asemenea la Dom- nia-Mea, pentru Zaporojeni, dreptatea a fi opriti de a-si bidtilor sale slobozeniile pentru i la Ispravnicii judetului de la ceilalti slujbasi din ne-au venit ne soda nu numai le-au coprins pre locuitori de dreptul bor. ci unii dintre Zaporojeni, la zi acestei luni, noaptea esit au un sat anume Pdrfani mai pe un Mincu locuitorul GO cu mdrunlaele ce le area in cask pre un Marin 20, sulita din care este aproape dea 1803 Main 10). Ibidem vol. XI pg. 570, gheneralul ce inteacest timp este huzmetul prost, de se mai mult apoi pe a in caute ce au din unii din zece . . . . (1811 August 23). www.dacoromanica.ro

13. se facea voit se intoarca Rusia, ci a trecut Duniirea aläturandu-se Zaporojenilor. Indeletnicindu-se mai mult pescaria, acestia väzut la o vreme sa-si caute favorabile pentru o atunci indreptat catre gurile Chiar de aici, ieseau -100 in delta la pescu it, i ales in gura conflict Nekrasovtii-Lipoveni delta Dunarii. ca se aseze in delta Dunarii, s'an orga- nizat o parte ei in doua cari coborandu-se pe Dunar in jos, in gura bratului Chilia, la De aici bärcilc mare au intrat Portita Razim, directiunea spre Sarichioi, care Lipovenii ca sa apere ; aceasta localitate Zaporogii indreptat Tulcea au macelarit ingrozitor pe Lipoveni. 1812 s'a restul Zaporogilor din mute en tot la gurile Esind Sei- meni ajuns la Isacea, undo i-a surprins o iarna Dunarii, silindu-i sa stea primavara anului 1813, spre gura SE. Gheorghe, uncle stabilit «kosul» Aceasta mutare delta s'a facut sub conducerea lui Nepierzänd din vedere scopul Dunavatul, care prezenth mai multe mai mari faptul, aici pentru agricultura, de care absoluta tróbuinta, precum se folosi de bogate pentru vite, - celelalte sate precum Catärletul, Ivancea Gorgova favorabile numai penuru pescuit, având timp Dunärea, Mama apropiere, ei au continuat hartuiasca Lipovenii Nekrasovti din când s'au väzut sa päraseascä satul se retragä Razim, formând cele doua sate pe Slava parte din ei au emigrat Asia In Poate tot sa fi asezat Lipovenii satul Tatarila, la sud de Silistra, www.dacoromanica.ro

14. 12 1). aici organizati secie, iau parte la facerea unor la Constantihopol, in de 600 in- divizi chiar potolirea pentru eliberare din 1821, care se pare, dupa ce se pastreazit ctintecele populare, cit participat impotriva faptului ca sa lupte contra crestinilor : Pentru e bine, dragi sub Numai e ne batem la credinta. Dar pentru e bine, numai pentru una nu e bine, frate frate se bate. (Ost. Din aceasta cauza ajar un nurnar de 600 Zaporogi, barci, au in Rusia sub conducerea arhimandritnlui timpul razboiului Grecii s'au spre Odesa. Cazacii Zaporogi din Dobrogea au luat parte in lupta Missolonghi la revolutiunii din Moldova - fost chiar - undo au o bisericesti un clopot pentru biserica din pe urma jafurilor facute pe acolo 2). de inceperea razboiului din 1828-29 Gencralul care pe timp vernator Ismailului, printeo scrisoare trimisa Austriac sa atraga pe Zaporogi de Gladhi fusese ales atunci ca de o sciziunc care se produsese Condratovici, e; Gr. Antipa, pesenitul in pag. '744. 2) Pen prezenta in Moldova: XVI pag. 1048: Dans les dcrniers jours de Mai la garnison cette capitale et de Moldavie était encore il est vrai de cinq Turcs d'Europe et de mille de ceux qu'on appelle mais la tranquillité n'y était peu rétablie, depuis l'arrivée des deux nouveaux chefs des Ianissaires. (1822 Tunic 15). pag. : «La plupart des assissins sont des Cosaques viens, qui font partie de garnison et dont on &sire vivement le &part» 25). Ibidem pag. 1063 : J'ai honneur d'informer Votre Excellence du &part des Cosaques-Zaporoviens qui faisaient partie de la garnison de Bnkarest. Ce- corps d'environ mille on donze cents hommes quitté cette ville «Le pacha vient de demander mille piastres divan pour la des Zaporoviens et des www.dacoromanica.ro

15. I Vizirtdui ca sa-i 13.000 de boiul acesta, Gladki adusese Silistra 2.000, el en 5.000 la Ismail. Dupa ei fi dat un ajutor(?) cam de regimente 1). zaporoja se sfarama. 2.000 de fost Silistra, razboiu n'an fost lasati sa f neze la Dunarii aceia organiAatiunea ei s'an raspandit prin jurul gurilor marii, ramAnând Mci s'au adaugat de ale nou in Dobrogea, mai eu seama dupa in Rusia, incepusera a fi armata regulata a * Organizatinnea a Cazacilor gurile Dunarii se numi secia, un caracter foarte sever, jurnatate femeile nu sa aiba 2). 1) Engelhardt, sur les Danube pag. Con- dratovici, Moltke, Russes Turquic 1829 pag. 67: Les Cosaques habitaient le pays autour du bas Danube; de et avaient jour la un et utile dans tontes les les Russes; sous la ottoman du premier rang, dc pacha deux Toutefois ils avaient continué pratiquer la religion grecque et parler lanque et ils embrassZ,rent le parti de leurs anciens L'hetman Gladky et toute la tribu avec le 27 declaration la Russie eirconstance et qu'il fallait attribuer anx efforts intelligents du Général gouverneur ville, qui avait gagner cette peuplade par relations amicales ; E. Ritter, Beyebenheiten in der aus 1833 1839 Berlin pag, 163: «Die Cosaken welche auf diesen Boden wohnten sind zu den Russen ; C. Allard, Mission dans Dobrondscha pag. C. Allard, La Orientale pag. 172; 2) Engelhardt pag. 37: Les leur sation militaire tandisque les Cosaques qui les avaient suivis s'établissaient des villages, eux restaient retranchés dans un camp appelé ou dont était interdit aux femmes, et o regnait souverain l'hetman par leurs suffrages. Comme les lois de l'ordre n'imposaient aucun ceux membres qui voulaient marier quittaient le et allaient habiter villages. Toutefois temps de guerre ils étaient susceptibles de rappel www.dacoromanica.ro

16. 14 se putch fi chsatorit. Secia formata din 35 dupa celoi Pe hinga se mai un pisar, un asaul un sau dragoman (translator). aceste se alegeau la Octombrie, la 1). Ficcare curen alcgea vatamanul curenesc, care era reprezentantul administrativ, punctul de vedere economic juca rolul adevArat Sarbhtorirea in care alegerea sau a acestui comandant, se cu deosebita ceremonie ca Nipru, adunându-se Zaporogii de pretutindeni pentru aceasta, dealmintrelrei se aflau in timp al anului pe la zavodu- rile pescuit, ca nu deck foarte cari nu se mai puteau sau Zaporogii de la Dunare un steag ci numai un turcese. curen lui, postav en alba stele. La moartea cazac acest fata curenului in de militar pentru defunct. caz de razboiu pohod- aceasta organizatiune meter mai aspru. Atunci dintre mai priceputi in cc bune gospodarii. expeditiunile mai lungi luau i Mai trziu in secia zaporoja dobrogeanii se introduse obiceiul, ea sa se rascumpere indatorirea de a parte expo- putându-se face, plath, substituirea ; mai se practice ivite Cazaci se rezolvau inaintea nului; abaterile grave catre sau de rhzboiu, era foarte gray, astki zi mod deosebit sus, atunci biserieei acel sat, se face o petrecere de religioase, cari 2-3 zile, pentru se fac preggtiri de de din www.dacoromanica.ro

17. 15 obstca Intreaga, ea de o exceptionala sa fie judecate de Pasa se alimenta emigranti din unii ademeneau, peste Ca preoti ei indican anmnite persoane, pe cari le trimiteau darul din partea arhireilor Dispozitivul secei se deosebea de a celorlalte sate nienc, formata diateo strada, se o cupola, se la intrarea sat era impodobita odoare pe cari le aducean din jafurile ce Moldova, dupa lui Kolometz. In se asezari, sate, familiile Za- porojilor insurati. Aceste se numiau popula- Ele se gasean sub cosevului secei uringtoarde: aviind vre-o 80-100 case, limanul rughiol Krug lica, (acest sat se marea 90 pe nume In ; Cara-Orman coprinzand 40 case, asezat bratele Sulina ; apoi ca p cntru gasean Gorger, etc. 1) .Asupra principal Zaporajilor uncle marturii de un deosebit intcres: E. von Ein oaf der pg. In der Mitte dehnt sich der schöne und grosse wald n in welchem zur letzte war, das Saporoger Paradies ! Als im 1829 die Cosaken auswanderten, zum Theil Innere von Russland, zum Zurück in die Türkei, verödete die Setseha und an ihrer erhob si3h ein Dorf von 50 Hiiusern mit neuen bevölkert . la lucrara lui Sydov constatü sate in regiunea geaculni, intre bratal Sf. Gheorghe lac Razim. ca un mare sat. Exista aseminea Preslava). Pe acesti Cazaci dfn Caraorman de zacii Nekrasovi, vorbe.7te despre acel sat ca despre un apar- acestora din urma (Taibout Marigny, Hydrographie de la Mer-Noire de la Mer pg. 40: . . . On y voit une.grande fork Kara- Oarmane (fork noire) de a village consi- www.dacoromanica.ro

18. 16 Pentru ca in aceste ca se folosi serviciile guvernul turcese a cAutat le dea deosebite Inlesniri. Pentru aceasta s'a cedat o portiune de ce era Gbeorghe, Razim o linie ce pornind de la Isaceea prin Poea, pe Zebilul In se termina limamil Baba- Condratovici presupune ce crestea, fixAndu-se In acest cols, pe ce se o tot mai mare nevoie de ce se formau, nita acestui Zaporog s'a tot striimutat ce ajuns fie delimitat de o linie ce merge de la Ghiolul de azi Limona) dintre Morughiol trecAnd prin lacul Razim aici Dranov. de era de care Mocanilor altor populatitmi In schimbul care se in vite. Pe lAngu aeeasta mai din guvernului cese bani «tain» Cu timpul Inceput sa formeze sate pe de 1). se eu o parte dintre excclenti cosasi Nu se vor fi Zaporogii dupu desfiintarea Harta cea mare ruseasa satul DunavAt, ca avAnd 40 case Protocoalele conventiunei din 1830, pustiu. Amintirea a ramas in toponimie. de Imprejurimi imi (lérable chef-lien des Kosalekrasovi soumis la Turquie depuis le de Catherine II . Lejean, der europdiselien Tiirkei pg. 31: porogi formase, sunt acum multi un insula Sf. Gheorghe, la margina dese Kora-Orman neagri). Aceastii coloni0ii par se fi risipit imprejurimi. - Engelhardt, pg. 39 o la Prislav: Leurs principaux établissements s'elevaient le long de trois branches du delta danubien. Plusieurs fondées eux existent encore, et l'on a dans ces derniers temps Prislaw, vers le cours supérieur du Saint- Georges les fondements de detruit en ') e. pg. 86. 9 C. Allard, pg. www.dacoromanica.ro

19. 17 de existenta sat cam pe la Duna' atul de Cetatea afla la palele dealului Carabair, in marginea baltii locuitori, - tot 2). anul 1841 Zaporogii locuiau mare in privilcgii speciale peste saint, cereale 3). acei delta a ca sa conform conventiunei din 1821, 4). vedem din jurul anului 5). izvoarele cari Lipovenii Rusii din Dobrogea fac deosebire ace,te populatiune nu putem precis e vorba unii sau cele ce vor vom pomeni loe, mimai cronologicii a izvoarelor, pentru a in mod localitati pe cari ei ocupat diferite ale Dobrogei. prezentat guvernului 1846, prin care arata Lipovenilor din Bucovina, Principatele dunarene constata ordinari Silistra din Lipoveni Cazaci se zicea Zaporojeni, Turcu. a Rosului i-o belit lui. stam in Dobrugia par la Sfinti in far un hir di pai far nici un hir di orz. la drog; ala iarn tot verdi. nu lama multi, era era Mocani La Mecin, la di parali di oaie. Acolo era pi unde trecèm. Ungureanu a vinit din Visterniann din Visternia Bulgari a vinit di la Nedelii . (Gh. ani, comuna Gaisanca comuna Surdila jud. Din textele dialectale culese Dobrogea cari se vor aparte). 2) R. Nctihammer, Auf 17. Adalbert (Beschreibung Stromes und geiner Umgebung von Widin bk zum Meere) 1841 pg. 4) pag. 5) I. Dohroudja pg. 42. 2 www.dacoromanica.ro

20. locuind Dobrogei pronuntat Lipoveni poste 600 Slara pe tot 600 intro cu 500 In interiorul rusesc dupa harta etnografica lui I. fara a putea face distinctiunea traiau Malo-rusii sau Ucrainenii, in urmatoarele Gnidar, la sud de la de rova, Enibaba la apus de Ciucurova, Enibaba, rilika Jurilofca), jumatate populat,iune jumiitate ruA, Gargalik la sud Macin, Gargalik, Tiganca, trei o Români, Rusi Români 2). lui I. aflau in 9 sate din Tulcea 250 Lipoveni 787 Cazaci; 11 sate din cazaua Isaccea 163 18 sate din cazaua 93 veni 25 Cazaci; 71 din Babadag 40 117 Cazaci 37 cazalla Constanta 364 Lipoveni, for- mând un total 747 familii lipovenesti 1092 familii 3). starowieti 15-20.000 suflete, ca acest nu fi exact in an se noi. Toata populatiunea ambele categorii, locuia Imprejurul deltei lurile satele Sf. coprinse de elemente : Koe, Iraneha, Kedrilis, Locuitorii se numai Melchisedec, pag. 1GG. 2) I. Excursion la (Vezi harta etnograficii G. Lejean, pag. 30 in pnil . I. agricole dans la (tablou statistic).. 4) Engelhardt, sur les embouchures Danube, pag. 52, nota www.dacoromanica.ro

21. 19 masura Sate le de malul lia, faa Ismailului prin ingrijirea cultura fruc- telor. Kara-Orman satele de varsarea se mare numar vite, avAnd pentru aceasta in gatele pAduri stejari Cara-Orman Allard, in 1864, precizeaza asezArile Lipovenilor in Jarilofea, (distr. Macin), sud in Worinca Silistra), adau- Mnga noi elemente delta prin Despre ca peine si entre Hirsova et Matchin quelques miserables villages Cosaques s'apmoivent et la» La Peters Lipoveni care avea mai 300 3), satul la sud de grosses russisches so viel ich einiger Minuten be- merken konnte, exclusiv lipovanischer Fischerdorf», Malo- rusii ortodocsi afara de Tulcea o parte a satelor acest din urma sat foarte renumit pentru pescariile de prepararea - apoi in alte de la care odinioara fuse,e se mai aflau Inca in regiunea padurilor, in numai ei in vreo de case, ca vreo familii fusesera friunoase sate rusesti, din pricina emigrarilor, timpul din urma datorita variatelor de aveau racter amcstecat 4). Rusii urmau ca dupa Greci Bulgari, Skopciii Sabotnicii cifra 200 5). Nu ne asupra cifre precise care ne exact, dupa 1877-78, in-. anterioare acestui timp an la an autor autor, cele multe ori ni se statistice Ibidem pag. 61. 2) e, La pag. K. F. Grundlinien der 50. 4) Ibidem pag 52. 5) Ibidem pag. 50, nota 2. www.dacoromanica.ro

22. 20 ele elementul tot- In 1859 da 50.000 pentru Cazacii Zaporojeni din Dobrogea, ca e ani un alt ne da cifra 9.000 < la 2) de care numar se apropie ii cam la 10.000 3). Sax, Lipovenilor - la colonisti, -in 1876- se scoboara pentru Cazaci 9.000. 4) In alta parte Ubicini un Tatarii Romnii din Dobrogea, ca ating numarul 80.402. Dupa Lipovenii vr'o 1330 Dunarii in 1876 1878 o alta o Slavi Tatari» numar 1000-1200 lungul Dunarii de la la 7). Baronul 1879, da pentru lipo- vanrt-rusa amanunte dupa districte, in tabloul urmator E. Poujade, ,Se et dc la vie militaire religieuse en Paris 1839, pag. 260. 2) Ad. Joanne, llin-raire et 1. Orient. Paris 1861, pag. 313. Ed. flit-is/on de la d'Europe in Bulletin de la Societé de Geographic, Paris VI série, Tom. pag. 327-328. C. Sax, den Ori- Ostasien Bericht herausgegeb durch 1873 pg. 7; A. et Pavet Conrteilc. pg. 17-18. 5) A. Ubicini, Ottoman, sa in (journal hebdomadaire) 1877 pg. 109. 6) der pg. un se in- Messembrie (pg. 320). 7) Ernest Dottain, La de in Revue de Geographic 1878 pg. 97. 8) Baron d'Hogguer, sur (son actuel. ressourees, et sou avrenir) 1879. www.dacoromanica.ro

23. 21 IZILOR Tuice 298 1.012 4.073 280 376 1.126 lina . 5.736 pa se la capi de al la 1597 al Malocanilor 114, fiind Rusi 469, Lipoveni 292; Tulcea Lipoveni 70, Malocani 2; Macin 70, Lipoveni 192 ; 156, Lipo- Neni 822 ; 342, Lipoveni 17. Dupa 1879 erau plasa 176 familii 950 Lipoveni; 281 Lipoveni ; 277 Sulina 618 Lipoveni; 35 familii Rusi 43 Lipoveni ; 93 familii orasul Rusii Lipo- 800 case 1). In 1882 al Lipovenilor 16336 pentru Tulcea 332 2). Rusii se aflau in felul Cineurova 28, 23, 14, rusa 10, Ortachioi 52, Bestepe 11, 16, Cataloi 7, Frecatei 4, 25, 140, Meidanchioi 2, Niculitel 1, Par- 30, Sarighiol 24, Sarinasnf 8, Tclita 138, bancea ( 115, 4, 46, Chilia-Veche 220, 53, Satu-Nou 74, Sulina Total 1.186. Lipovenii se 38, Jurilofca 260, Sarichmi 457, Slava rusa 195, Mahmudia 49, Balabancea 227, Pisica 2, Chilia-Veche 47, Sfistofca 94, Sf. Gheorghe 2, 2. Total 1.373. 1) Luca 1onec,cu, Dare de preientala ju- pp. 26 24. ) ici brow 1882 pg. 27. www.dacoromanica.ro

24. 22 Din punt de vedere al ni-i tablou L. Judetul Tulcea : Lipoveni Lipoveni P o p o i Bezpopovi Noi Noi Noi Plasa 176 15 1.104 15 402 » 209 59 480 8 - 3 758 97 353 24 1 -- 69 2 70 11 647 66 299 112 11 . . . 2.613 400 2.311 55 585 34 se jud. in 502 in jud. Tulcea 15.282, Lipovenii 1601 pentru jud. Constanta 13.734 pentru jud. alcAtuind un total general 31.119 din arata pe astfel : : urbani 279, rurali 2070, total 2349 ; jud. Tulcea : urbani 10.550, rurali 22.960, total 35.510; urbani 10.829, rurali 25.030, total 35.859, reprezentAnd un procent se aflau grupati felul urmator : Constanta 211, Cernavoda 22, 7, Mangalia 17, Megidia 22. Ostrov treg jud. Constanta 279. Tulcea 5.621, Babadag 132, Chilia-Veche 1994, Isaccea 807, 919, 17, Sulina 1069. Jud. 10.550 Dobrogea intreaga 10.829 2). O statistic populatiiunei din Dobrogea Cadrilater sau Noua pe locuind : Constanta . . . . sate . . . . 279 2.070 Total... 2.349 Tulcea 10.550 sate 22.960 . 33.510 Total general.. . 35.859 1.238 Durostor 873 Total. . . 2.111 3) total general ') C. D. Pariano, Dobrogea 2) I. La populrdion de la Dobrogea, 1-er Jaarier La Dobrogea roumaine pg. 92-94. 3) S. Mehedin(i, asupra in Convorbiri Literare An. LI (1919) No. pag. 79. www.dacoromanica.ro

25. In Durostor ei se aflau, in 1914, locuind in Comuna Aidemir, in de 780 1). * * * intra mai precise asupra felului de trai - ceia ce va forma unui capitol special - aceste se ocupa general pesciiria, care este letnicirea de predilectiune, chiar a acelora cari nu locuesc pe apelor cum e cazul Lipovenilor de la Slava Slava CerchezeascA, cari in anumite epoce ale anului se uneltele pescariei la Razim chiar la Mare. sate de Lipoveni sunt apropierea apelor, datorita inclinarei cari o au pentru acest fel de De petrece cea mare parte a anuhii mai mult apa, la pescAric, femeile cari Ingrijesc de toate cele ale In de pescArie mai ocupa agricultura, iar Lipovenii cunoscuti deosebire niste cosasi excelenti; din piidurilor buni apicultori, acci de pe se disting ca buni ca buni dulgheri. se deosebese o regnlaritate prin o impunatoare ordine in constructi- gospodariilor, ce le i face se de locuite Rusi chiar ale natiuni conlocuitoare Dobrogea. ALEXANDRU P. la 1) I. N. Expunerea judefului 1914. www.dacoromanica.ro

26. TEZAURUL DELA SULUC (JUD. TULCEA) publicatii Const. Moisil Comisiunii Istorice 1911 p. 125 relateaza mic in localitatea din muntii Macinului. Sub muntii earacteristie co Dobrogea Dunarii cursul principal dealul de 364 tutun, la lui Regia Statului. Locul s'a ga.it a Su- luculni, numit Aci jurat nu din o parte chiar din de stAnci, inconjoara mimai printr'o sparturil daca Macin nu putem fi un platou. platou o paune bun adapost pentru oi. Urme vad jur locului s'a gasit afla curi mari acoperite iarba in pozi- tinni, dupa au ciizut din nicairi urma mormfint. fost la lumina o pro- dupa spusa martorilor oculari, cu destalenirii tului tutunului. in proaspat, a www.dacoromanica.ro

27. de pgmânt, se poate conchide a riimas acolo neatins ingroparea lui png momentul deseoperirii, mai bine de 16 cum aratá profesorul descope- ritorului - obiectele tezaurului erau vas de mare doi pumni piimânt; ele au fost date National de din Aceste erau: capul i de aur; lung de 40 cm., rupt in un un o mai multe fragmente dintr'o podoaba; doi drugi de aur, infine monete aur (Fig. Fig. 1. Lantul e format globule de in parti unite intre ele prin subtiri; la un capat lui se afla un celalalt o spre a se putea de 8 cm., este un capat, are o traversa forma de forma arc, incrustat cele fragmente podoaba au orna- www.dacoromanica.ro

28. 26 mente, constan din trei de Hnii forma de bordurei. Din informatiile profesornlui Moisil des- mai sus forman mimai o a preso- punere s'a confirmat in multa vreme, iesit iveala restul se va arata mai spmie ca restul cari compun nu statulni, ele se in Declaratia ca vasul de metal «mare doi pumni» care se gasean obiectele de fi avut s'a confirmat caci vasul de forma unni glob, compus din doua una mai mare alta mai mica, dupa se vede din 2. mare are diametrul bazei 105 mm.; de 78 mm.; greutatea este 281 gr. Cea este a se in cea mare a forma imprenna glob, care a fost era coaja Fig. 2. pornirc de euriozitate din sa fundul emisferei perforrindu-1 totul. a avut probabil urmiwe desfacerea color Orti ale vasului. Vasul este din argint bun, dar fin ; este turnatorie, ci o cazangiu, eiocanul, se ponte suprafata lui facute primitive. Ele snot artistice de un stil deosebit, care nu este nici roman. Peste tot seamanil mai molt un prodns metalurgic www.dacoromanica.ro

29. popor la care nu arta antica. Originea i-am putea-o in Rusia, in regiunea Caucazului, patria mine nude apoi aceasta s'a la de jos. Pc emisfera cea mare ornamentele constau din doua britie verticale, la margine intre eu dalta. Deasupra din in sunt sgpate centrele indicate prin de jur- marginite de in de Printre aceste rotunde sunt medalioane oetogonale nervri terminate o Cam in este decomta emisfera ce mica, dar cutia este 2). In afara de obiectele enumerate profesorul Moisil, vasul acesta dotta o bros alte doua monete Una bratari este formata dintr'o ovala, inegala. Ea 186 gr. are diametral 61-76 mm. Este luerata ciocanul din nur fin lipsita de (Fig. 3). Fig. 3. A este din tot firr, dar are la un capat la o pentru a se jur-imprejural se o de in forma Greutatea este de de 136 gr. diametral 62-87. mm. www.dacoromanica.ro

30. 28 aceste s'aa mai gasit in vas o diametru 20 mm. Ea este formata din globule, intro care patru fire de filigran, de se- dispuse geometrice care o de al patrulea la distante egale. Alte patru globule de cele doua monete de imprratului amintite -de profcsorul Moisil, s'ar mai fi aflat in acest vas doua de ele n'am putut aleevA ca eran prevazute toarte, pentru a fi ca 1). Din faptul ca monetele de sunt numar uncle perforate altele toartrt, se deduce ca aceste piese circulau in timpul fost tezaurul, ci piistrate ca giuvaericale. De imperiale se ea Capul de face parte, probabil, tot diittr'o care era ca prezervativ contra diferitelor contra farmecelor diochiului, o superstitie in antichitate roman, care se i astazi credinta poporului româncsc. cc se capului, ca acest object era care a fost tezaurul se cu cutitudine. de monetele materialul mai bun pentru acest scop, deduce cele gasite tezaur, ca a fost ingropat timpul Imparatului (253-268) sau dupa moartea De motivele au contribuit ingroparea tezaurelor stint foarte deosebite, razboinice de regula principalc, cari determinat proprietari la adapost. Astfel au fost provocate de catre Goti, atunci au emigrat din Marea Neagra. Numai 268 a trecut convoi de luptatori, a pe copii sclavi, au invadat Mocsia. in adica ani lui Gallienus, 1) D. Moisit a le acum In prin intermediul D-lui D. G. lonesen, administratorul peseriilor Statului din Sunt tilianus Gallienus, prima are a e Le-a No. 2, pag. 14. www.dacoromanica.ro

31. i-a fost posibil vitcazului Claudius II, supranumit barbari la 50.000 au fost au fost decimati prin foame frig. Probabil an tezaurului sa-I mai avut sa bucure de a cazut el victima razboaelor. Presupunerea profesorulni obiectele tezaur sant gateli - - dintr'un nu corespunde undo fost nici sunt din ce se gasese epoca Imparatilor romani. Mai usor s'ar tezaurul face parte fart mare din cauza la lmpartirea lui, uncle au fost rupte DIN ISTORIA - FRAGMENTE - OPUL ATIUNEA STRÄVECHE Ori se Dobrogei, asupra in acestui a fost formata in Este ca nici odata dobrogeaa n'a adapostit un singar ci tot istoriei traind felurite cari mai multe ori rasa, nici ca cultura. nu mai ca in acestni etnic a existat popor, superior de sau prin numar eulEura, prin dcscendenta lui intrerupta din acestui tinut. pentru ne putca da mod exact de tuatia in oricare epoca trecutul a-i paten istoria, sa popearele cc ei timpurile 1. Locuitorii de Cei vechi locuitori ai Dobrogei, cunoscuti istorie, sunt ramura marelui popor al Tracilor. Ei sunt amin- pentru prima oara la 450 d.-Cr.), www.dacoromanica.ro

32. lui Darius, in anul 513 in. d. Herodot considera pe Geti ca mai viteji mai drepti dintrc Traci» spune mimai ei au sa se armatei Darius. De sigur vecbimea in Dobrogea este malt mai mare. Cercetarilc cc s'an Balcanice, au dovedit o straveche din acest fapt ne sustinem, autohton Balcani, cum Dacii sunt poporul intro i Carpati nordici. De Getii eran pe care scriitorii greci au romani Da3i. Pe gasim Dobrogea in tot antiehitatii. Seriitorii mcntioneaza intre Dunare, Balcani veacul Ill-lea d. Cr., când se po- acest Ca vechi europene, organizatia de trib, cunoatem dobrogeni. Astfel sudul dealungul coastelor la Man- galia, locuia tribul 2) In regiunea capului Caliacra noastem acest cap se numia antichitate 3) Dobrogea de prin vecina- satului Pantelimonul-de-sus (vechiul Bessi, un alt trib 4) Din informatiile ce avem asupra Getii un popor asezat, a era agricultura vitelor. Ei locuiau sate, dar eran destui in le-au Grecii pe coasta Marii. cootactul Getii au avut sa cunoasca cultura mai ales desvolte un din ce mai Rezultatul a fost, de la un timp tot prisosul de era spre cari importante centre comerciale. In acestor Greci pe de utilitate de podoaba, diferite feluri de moncte. In Herodot, cartes IV, 93. 2) Ptolemeus III. 10, 4. Suidas la Zalmosis. 4) C. I. L. 14214, Cf. Anal. Acad. XXXVI www.dacoromanica.ro

33. monete ale marilor orase din din din Asia, care dobrogeni de transit. Apoi montele ale dobrogene Istros, (Caransuf), Cal- (Mangalia), (Constanta), Dionysopolis (Balcic). Cu fratii din Getii dobrogeni au fost totdeauna legaturi ; in multe rnduri ei fost chiar de stat, ca cazul bine cunoscut, in timpul lui Burebista ei parte din regatul Dacilor. (pe la 50 in d. Cr.) Urme cultura dela Getii dobrogeni nu se cunose de putine, s'a importanta ce eran inferioare din vedere romane. De alta parte acum s'an facut mai din Dobrogea, se putean gasi de incidental descoperit preistorice, monete barbare uncle de de cult de prove- nienta. Getii dobrogeni, cari trace. se va putea da sapaturilor o mai mare, daca in mod special cultura vor iveala, sigur, lueruri interesante, cari vor Getilor -dobrogeni. 2. greci. Inca din veacul VII-lea d. Cr. sa se aseze pe GetiIor dobrogeni pe colo- veniti.din diferite parti lumii sit observinn ca coloniile grecesti s'an stabilit la Mare cele favorabile pentru era sa bazinul Dunitrii de diferitele centre comerciale din Grecia Asia singura colonie interiorul Dobrogei; aceasta a fost ostrovul din fata Cernavodei. De este mai prin veacul in. d. Cr.- a avnt un rol comercial Caras, intro Mare. mai vechi in Dobrogea fost asezat sudic al numit de greci Bratul (actualul canal (Regele Carol I), ce so des- face din Gheorgbe). Ruinele acestui www.dacoromanica.ro

34. astazi pe in apropierea Cara- masuf. Coloni§tii ce stabilit crau din prin activitatea ce au scurt din Istros un important centru comercial la Marea-NeagrA. Mai jos veniti tot din au intemeiat trziu Tomis, actuala). Acesta n'a un avânt mai mare la inceputul crWine, a orasele de «stng» al Mitrii dat titlul de «metropola Pontului». Spre sud un numar de din Heraclea-Pon- bazele orasuhil (Mangalia de astNzi), care ve- al al d. Cr. a mare In mai la sud, teritorul Balcicului, au infiintat din amestecati», oraul Krwwi Mai acest Callatis, acolo unde este Ca- ast4zi, se din Mesembria zidira ora- Negustori harnici, Grecii dobrogeni au progresat repede au devenit puternice bogate. De parte contact permanent cu mari grecesti, s'au putut tine curent progresul cultural, astfel din acest punct vedere, o superioritate asupra Getilor. In oraselor grecesti din Dobrogea s'au numeroase variate monumente de cari ne putinta patrundem secretelc vietii publice familiare ne la grad progres intelectual putut ridica. Ca orasele din Grecia ele dat o dar ajuns nici o organizatie mai de stat. mult s'an unit in asociatii, fost in timpul imperiului roman uninnea celor cinci : Istros, Callatis, Odessos, la care s' pe Dionysopolis s'a format Din cauza neputintei de da o organizatie de stat, dobrogeni au trebuit recunoasca suprematia altor state din ve- 1) Pick, Die Nordgriechenlands 1 p. urm. V. In Rom. XXXVIII. Pentra din Dobrogea pe opera lui Pick I 2, Gerusia din Anal. Acad. Rom. XXXIX Weiss, Die in Sarajevo 1911. www.dacoromanica.ro

35. 33 cinittate, cum a fost regatul macedonean, diferitele faze, re- Burebista, cazut definitiv stápAnirea Romanilor, .cu cucerirea Dobrogei de legiunile romane. Este greu de precizat intensitatea influentei culturale a cilor dobrogeni asupra altor popoare de Judecilnd urmelor de cultura greacá, pare a fi fost foarte Monumentele culturii numai interiorul in vecinatate. Chiar tele n'au circulat pe coasta De asemenea se un proces de desnationalizare a Getilor sub influenta chiar trziu men- aláturea de Greci, Geti popor distinct. 3. Sei(ii. De In imperiului roman Dobrogea numele minor, totusi Scitii nu vechi, de sa-i poatá imprumuta caracterul propriu. Cu ajutorul izvoarelor de cari dispunem astrizi, putem fixa aproximatie data stabilit Scitii Dobrogea. Herodot, care a trAit la 450 d. Cr. nu Seiti Ormul drept scriitor ce-i mentioneazá. aceste este geograful Demetrios Callatis (pe la 200 d. Cr.) 1) urmare aceste date urmeaza fi trecut un de sudul in Dobrogea. Pe lui Filip II al Macedonici (359-330 este amintit un rege teas, care s'a luptat Macedonenii, Tribalii orwl Byzant. acest rege nu Rusia, ci peste din Dobrogea. imigrarea dobrogeni s'ar putea pune ceva Filip in prima jumatate a veacului al 2) De geografuI Strabo despre o imigrare Sciti in Dobrogea, dar urmárile ei, sustine ca din cauza acestei náváliri parásit Ora. 3) Dovada cea mai buna contra ne-o scriitorii antici, cari regiunca de Dobrogea. Geograful Skymnus 200) ca l) 755. Cf. Weiss, o. p. 23. 2) Weiss, o. p. 24. 3) VII 4, 5. 3 www.dacoromanica.ro

36. 34 regiunea Dionysopolis vecingtatea Crobizilor. 1) Ovid de Geti. 2) In Plinius in ca Skymnus, ziand tot cursul Zyras (Batovska) este ocupat de Sciti. 3) Zyras dintre dealurile curge mai spre nord, apoi spre est undo se varsa in mare. toate aceste regiunea ocupatii de Dobrogei, ce se Constanta Balcic. aceastit regiune singurele cunoscute acum dobrogeni. monetele bronz ale gilor» Canites, Tanusa, Acrosas, Charaspes Ele Callatis, Dionysopolis par a fi din veacul in. Cr. 4) de intindere a regiunii ocupate de numarul dobrogeni nu putea fi de justifice de minor pentru Do- brogea. De vretnea lui Strabo, apare pentru ora aceasta numire, Scitii dobrogeni fi fost foarte ca numar, de nu mai sunt mentionati de scriitor antic vorbeste Dobrogea. De sigur contopit masa poporului geto-roman, iar numele de minor trebue considerat ca o geografica. Ca popor de stepii, duceau o viata mai no- constituiau din de trai. In special suferit foarte mult din cauza bor. obi§nuite subterane, din puncte vedere al culturii, in stepele Rusiei in Dobrogea. De aceca foarte probabil ei sant sub numirea de Strabo Ptolemeus ca locuind in Do- brtgea, alaturea de mai sus. Pe la veaculni d. Cr. apare la narea de jos un popor : fac o mare navalire in Grecia Tracia, Balcanilor un regat eu ca- 1) nun. ) I, Gi ; 47, etc. 4) la a Anal. Acad. Rom. XXXVIII. www.dacoromanica.ro

37. 35 pitala se afirma daca Celtii s'ait in In caz singurele urme celtice sunt mele Arrubium Noviodunum. pro- aceste mimiri de celtica provin trupele auxiliare galice, pe cari Romanii le-au trimis mai Dobrogea.1) Regatul a fost de durata 200 Peninsula-BalcanicA. acest timp Dobrogea are ocazie cunoasca un popor, pe Bastarni, cari se stabilese in Basarabia, de acolo tree o parte in Dunurii se pe grindurile de atunci. erau mai ridicate mai intinse astazi, lipsiau de- aluvionare, ce in cursul veacurilor albia Dunarii. acestora au deajuns pe Getii pe Grecii dobrogeni. ele nu de ca inaintarea romana, ce amenintiltoare de regiunile jos. (Va CONST. PESCUITUL IN DOBROGEA Din cele mai vechi timpuri pescuitul a fost o foarte potrivita castigarea sunt popoarele cari nu fi contribuit perfectionarea instrumentelor mijloacelor de a mai mare cantitiiti mai considerabile, Popoarelc asezate in apropierea fluviilor sau pe coastde ajuns sa creeze o industrie pescariei, intro- cele mai ingenioase metode pregatirea varen aceste preparate un export Studiul pescuitului pentru etnografi un interes deosebit, din formele instrumentelor de pescuit, din intrebuintate pentru vanatul acestui animal, din credintele pescarilor, se pot scoate informatii resante privire la legaturile dintre popoare la influentele exercitat uncle asnpra altora. Weiss, p. 34. www.dacoromanica.ro

38. De alta viata pesemilor este totul de a -plugarllor pastorilor; modul de a lumea este totul particular ; credintele contin ce le alte categorii de oameni. Dobrogea, din parti parte de Mare, a fost totdeauna un tinut in care viata pescar s'a putut desvolta in libertatea. Populatiunea autohtoná, deletnicit din timpuri foarte baltile pe coastele dar ce s'au stabilit a o exploatare mai a In timpul imperiului roman din Dobrogea export mare de care era favorizat de scutiri de taxe diferite alte inlesniri. In evul in timpurile noua pescuitului exercitat dobrogeni, cari intemeiat la Dunarea de jos pe Marii-sau mai bine zis, pe lacurilor ce s'an format pe Dobrogei retragerea -sate popoare ce s'au stabilit Dobrogea decursul acestui timp_ Romilni. Dar odata asezarea Rusilor Lipovenilor delta Du- - al XVII-lea - români au fie de noii cari se mai bine la pescuitul mare monopol pe peseariile din apele Dobrogei. cu Romnii. de sprijin din partea administratiei, au sa cedeze mimai dupu ce Do- brogea a România s'a infiintat directia riilor statului, condusa de d. Dr. Românii putut teremil pierdut. Nu despre reinvierea pescuitului Dobrogea, fara amintim activitatca ce a depus-o in acest scop bunul d. D, G-. multa vreme administrator statului din Tulcea. Cunoscâtor nu numai al problemelor privitoare dar al etnografiei dobrogene al intereselor de acolo, d-sa a reusit nationalizeze acest români o situa Ca din pamânt a rasurit colonii pes- români in puncte ale Deltei-care o rata ce su de autoritatea regatului pe lacurilor Zmeica www.dacoromanica.ro

39. 37 Vechile batrne mime fie strabatute de eu ; grindurile coastele stramciau de nesti ; baltilor se in sunetul doinelor noastre. Razboiul pentru intregirea distrus in parte viata româneasca de caci din cauza dusmane pes- trebuit parascasca Dobrogea. Dar speram peste timp situatia se va pcscuitul dobrogean va trece definitiv in harnicilor Opera pentru cunoasterea vietii carilor dobrogeni, a metoaddor ei pentru prinderea, prepararea conservarea comertuhri peste, este cartea Gr. Antipa, pescuitul in de Academia 1916. lucrare - pagini, numeroase figuri text 75 nu prezinta numai pentru ci pentru vor sa sub aspectul ce da viata Marginindu-ne capitdele ce Dobrogea, vom gasi in eartea Antipa numar de dintre cari multe inedite, toare la etnografia acestui Originea nationalitatea pesca- asupra diferitele instrumente metode de pescuit cu numirile istoricul modul de pescarii locuintele adaposturile, costumul, obieciurile toate stint descrise multe amanunte eu tot de competinta. Ne da nu de viata pescarilor brogeni, dar de reciproce ce exercitat .pescarii de diferite unii asupra altora. ce este mai intere- constatam pentru pescarii o vechime mare, vechime de un teren foarte Intins care exercitat meseria Numirile mai multe instrumente toponimia bal- color mai indepartate, confirma vechime extensiune a in nostru. Dar d-lui Antipa are interes pentru vor studieze Dobrogea din de vedere economic. www.dacoromanica.ro

40. 38 Industria pescariei este una mai rentabile nwrtul noi, inainte un avant mare. Modul de organizare a in diferite categorii de ape ale Dunarii Marii-Negre, precum la care mare de ani de sunt ele expuse o botie pe care a contribuit la organizatie in masura in care a contribuit d. Antipa, le sMrsit cari de viata la diferite ape, de conditiile existenta ce le gasese de gratiunea pcstilor dintre diferitele specii de ce in apele noastre, vor opera de care vorbinr extrem de Situatia a pesearliilor din Dobrogea actual- mente mult dinainte razboiu. a contribuit numai la desfiintarea multor de cari, dar distrugerea instrumentelor de'pescuit. acum pagubele putnt fi reparate mica trebuie multe cheltueli ce se va paten restabill situatia dinaintea Romaniei-Mari importanta pescariilor dobrogene devine mai mare. Ele vor trebul alimenteze o populatiune de doug ori mai De ganizarea viitoare va trebul aiba in vedere primul satisfacerea nevoilor interioare ale ieftenirea acestui preti al doilea rand exportul. Piscic www.dacoromanica.ro

41. BIBLIOGRAFIE Y. Academiei XXXIX. o de marmora, descoperitä la 1915 in gaha Callatis), aduce o contributiuni privire la viata din I d. Cr. Un bogat, Apollonios, a facut mari lnlesniri finaneiare din care i s'au cernat o de onoruri la deosebite ce se in vremea acolo. Intre alte de Apollonios fost intemeierea a colegiului un fond, din se poatii serba fiecare an sarbâtoarea peutru Romei al care acest colegiu. din acest ale Callatienilor gäsim una pe care autorul o ca pentru ploaie, la fel eu Proerosiile din grecesti. unei de de strns legatii de viata agricolä, ar fi o de pe care agricultura o in neestor In prima parte a lucriirii sale, o privire istoriei arma ce in d. Cr. suferit a decilzat eu total. In tot veaculni Callatia politice comerciale alte orale grecesti, dovedeste situatia este relativ prosperl Decadenta a inceput de când comertul cereale a tot mai malt monopolizat de alte Chersonesul-Tauric, de de atacurile piratilor in Marea- au devenit tot mai Cu orasul s'a sub un centra comercial, de sigur nu ca un stat autonom grecese, ci un provincial, IV-ha d, Cr. striiinatatea C. M. Revista Culturale Dobrogene. I, 1. Tinera de Constanta, primal al in conditiuni se ea executie tecnicii. Dintre articole poezii. mentioniim in special pe ale colaboratori, dnii I. N. Roman C. ; al d-lui Lazar ovici dezpre exploatarea Constanta ale Tatarilor (jud. D-1 Roman Proecte, gesturi timpul marelui räzboi bogate planaritor Bulgarilor de de Dobrogea. www.dacoromanica.ro

42. 40 Briítescu In «Dobrogea XII: Bergean, topografia situatia etnograficil a Dobrogei, pe baza formatiilor date de seriitoarea Ana Comnena de arab Edrisi (s. XII). Concluziile d-sale rezultatele la care au ajuns alti istorici nostri: Dobrogea In al XII nu era o tarli pustie, ci o provincie prosperii imperiului bizantin. Avea mai multe fiiceau un comert destul activ. Locuitorii acestor mai ales Greci. site era Tocmai in acest timp Românii dobrogeni formeze stittulete-voevodate- in Astfel Silistra voevodatul Vicina a lui ; alt voevodat era al hi Seslav. Ele sunt organizatiile care se pe veacului Numele Paristrion» dat Dobrogei un termen militar sau administrativ ; de Bergean» este intrebuintat de Publicarea Dobrogei nu poate ne pentru culturalii ce vor produce-o acolo, contributiile vor aduce pentru cunoasterea mai a istoriei etnografiei tinut. C. M. DARE DE Volumul I din Dobrogei, a fost eheltuiala tipiirirea volumului II (1919) sumele Banca ; Banca Marmaroseh, Blank & Co. lei 2.000; Banca ; prin Casa .coalelor, d. C. tesen, d. C. Hagi-Theodorache, C. 7.163,75. lei 13.463,75. cheltuit pentru tipärirea No. extrase lei 2.392 ; No. 2 extrase lei 2.300 ; No. 3 extrase lei 10.041. Expeditia alte cheltuieli lei 239. Totalul cheltuielilor lei 14.972,15. minus de lei 1.508,25 se prin celor 75 exemplare revistii, depuse la (6 X 20 lei 1.520). Exprimilm cälduroase multumiri tuturor institutiu- nilor persoanelor, cari au binevoit ne contribuic la cunoasterea la propäsirea culturali a trans- danubiene. MOISIL. www.dacoromanica.ro

43. PUBLICATIILE Societätii pentru cercetarea studierea Dobrogei Arbore Al., Din Dobrogei: Asozärile Bulgarilor. Contributiuni la lor Turcilor In Dobrogea. Lipovenilor si Dobrogea. C., Nume vecbi ale Dobrogei: lui Albá. la 1444. Lupta Varna. Rrateseu C., Douá ale Negre. Invazia din lud. Tulcea. W. Tezaurul de la Suluc Tulcea). Dobrogef. Lapta apárarea drepturilor Proprietatea Dobrogea. - Propaganda Bulgaria mare Dobrogea . la Arhiva Dobrogei" de 25 pe se prin Const. Str. www.dacoromanica.ro

Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 3

Esté a ler uma amostra.

Confira estes a seguir

Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 3

Mais Conteúdo rRelacionado

Diapositivos para si (20)

Quem viu também gostou (11)

Semelhante a Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 3 (20)

Mais recentes (20)