O slideshow foi denunciado.
Utilizamos seu perfil e dados de atividades no LinkedIn para personalizar e exibir anúncios mais relevantes. Altere suas preferências de anúncios quando desejar.
REVISTA SOCIETATII PENTRU CERCETAREA SI STUDIEREA DOBROGEI
PUBLICATÁ SUB AUSPICIILE CASEI SCOALELOR
SUB INGRIJIREA LUI
SEC...
REVISTA SOCIETÄTII PENTRU CERCETAREA STUDIEREA DOBROGEI
SUB CASEI SCOALELOR
SUB INGRIJIREA D-LUI
MOISIL
PROFESOR SECUNDAR
...
www.dacoromanica.ro
Sunt treisprezece ani de am
infiintarea unei societdti care de scop
cereetarea studierea Dobrogei. Eram, director al
liceu...
4
Dobrogea este pe de impor-
pe de grea. In primul sarcina
este, stabilim se poate mai intime intre
diferitele neamuri ale...
5
irebuie fie o o ambitiune ca noi,
strdinii o
de ce studierea Dohrogei, din toate
de vedere, este o chestiune cea mai mar...
6
Dar de folosul
au un rol social din cele mai salutare.
pe din
din preocupdrilor cele
mai male ori de ordin intelectual m...
7
luerdrile menite la propdsirea
a sub ocrotirea D-sale
precum loate similare ce
asigure lipdrirea publicatiunilor
am feri...
CÂTEVA CONSIDERATIUNI ETNOGRAFICE
ASUPRA DOBROGEI
Culegeri de studii de etnografie
stint rare noasträ. totusi, din acest p...
9
datoria lor, una originea elementelor linguistice
din tezaurul vorbirii noastre fixand proportia de fond latin
sträin di...
secarea acestui isvor pretios, ar
de etnologie, de etnografie comparata. Cele mai fru-
moase captivante probleme s'ar ridi...
11
provincii etnografice un habitus deosebit; chiar istoria
a provinciilor nu a fost aceeasi decursul secolilor
se compare...
12
La este acest un nou-pentru
a putea cronologia stratificarii, - sau e o mostenire
timpuri istorice, sau chiar cum e d. ...
13
popoare disphrute, precum sunt ; apoi Albaneji Särbi;
Tigani românesti turcesti ; Nemti Italieni; orientul de
occident;...
Mustafa
De la Baba
Din
hogea
La Iancu-VodA sosia
din
-Turceste-te,
te
Lege i
de toate
de miere de unt,
De aur de argint,
C...
15
- Bac 1)
Ce i-a poftit sufletu!
mitre, de mi-i dati
De mi-1 turciti,
de nu mi 1-Ati
Noi mai
Ei la se
crt-i
de-i veda,
M...
16
Eu, mare, m'oiu
voi därui
Cu cinzeci de catâra$i
Eu dan sfatul la voi
Voi dati la !
räspundeh:
de ghiauru,
Ce i-a pofti...
DIN ETNOGRAFIA DOBROGEI
ASEZÁRILE BULGARILOR
Rare tinuturi prezintä o varietate mare ceeace
conlocuitoare, Dobrogea, putin...
al Romanilor Dobrogea, care
el dintr'o regiune alta, multimea de cuvinte ce
se graiul aeestor Romani mai mare
sau dupa cum...
19
centru de asezare mai apoi interior,
se jurul
1) pag. 62--63.
Procopii, De Aedifieiis ed. Bonn Liber IV. Cap. VII. p. 2...
20
dincoace de s'au
regiunile räsaritene ale ei, pe aproape de Varna,
Preslavului, din care
In secolul al X stepele Dobrog...
21
1400 turceasca care se
aduse coIonisti cari, pentru
prima oari, mai puternic Dobrogea Felul cum
se va fi colonizare e p...
22
XVI minoritate de elementul turcese 1). In acest veac
Paul Georgiu ca sate locuite curat de Bulgari pe
urmkoarele: Mana...
23
Cine care ni-i Paul Georgiu
Jireek a admis ei nu sunt deck Cumani crestinati,
s'au asezat acestea evul mediu cari
crest...
24
pentru cari a mai o editie a
Bibliei Albert Verfall des
Kleinasien im XIV Iahrhundert, Leipzig 1903).
ei aceiasi Un eng...
25
In fata progresului colonizarea turceascl.
Balcanul de regiunile Varnei, Pra-
vadiei, Novi-Pazarului Deliormanului la p...
26
acesti Bulgari vor fi refugiati mai dinainte de
prin tinuturile Bulgariei cotropite de
populatiuni cari au
.conlocuitoa...
cu Rusia, la finele veacului al
inceputul celui
Prima emigrare veacul al ar fi fost
1752-1754 spre guvernamântul Hersonulu...
28
Acestia au fost cea mai mare nenoroeire pentru
mai ales in zilele lui Selim al
cauza lipsei de ordine a relei administr...
.29
dupá pacea dela Iasi (1792), ele a fi din ce
ce mai numeroase sporirá, cand cruzimele nelegiuirile
CârjaHilor ajunserä...
30
prin treceau coloane de prizonieri compuse mai ales din
copii femei. informatiimele pe cari le cäpätase
deasemenea prin...
31
nici un izvor nu de o
Scurgerea convoinrilor de Bulgari spre Rusia
faptul o care opera
brogea 1809 surprinde situé 5 ou...
32
dintre dânsii cari Bulgaria pentru a
duce Rusia, au permisiune chiar din partea
turcesti Din unii se vor fi simtit mai ...
33
Dobrogea». din s'au asezat tinuturile
brogene ce au colindat Dobrogea, ani dearândul
pacea dela Adrianopol, drumul mai ...
34
räzboaele inceputul XIX
mai ales acela din 1828-29 ajunsese un pustiu.
informatiunile pe care le avem, s'a petrecut
tim...
35
aceastä afirmatie este faptul satele
Karamkeui Beidaucl, Casemdja.
Novaia Karanasub, cari astäzi aproape toate sunt
loc...
36
mai mare parte din populatiunea care s'a asezat
Dobrogea - fie ducându-se Rusia, fie
din Rusia provine tot din aceleasi...
37
ierburi mari bogate timpul primäverii o dulce
mai eu spre Dobrogea
pästorii din de ale Balcanilor.
veniau din Transilva...
38
de 90 de ani spuneau
rugati de diferiti functionari turci se aseze satele
pustiite-si dintre cari unei treimi nu-i mai ...
39
Pe aceste putut stabili locuitorii bulgari
azi
cum se asezati Bulgarii Dobrogea roma-
cea limpede drumul pe care
1-au a...
40
Harta cea mare nu ne poate cari
satele unde se asezase atunci Bulgarii. Ea numai
satele de de mahomedani, preciza mai d...
120 case t) In acest district se
locuind satele 27 Karadournouz
cu 4
Era amintirea I3ulgarilor Dobrogea,
povesteau nu trec...
42
bulgare. El i-a cunoscut satele
sabkioi, de Bulgari
Oltina bulgare «avec des habitants bul-
gares et valaques fine Sili...
43
deaproape pe I. Partea noun interesantn e
care se raport sudul Dobrogei, ce se dela
sudul Discutând harta tuturor Slavi...
44
Kusgun regiunea uncle Peters socoteste
fi fost mai multe sate cleat Le Jean 1).
In 1861 continuau chiar emigrArile spre...
45
o toate hgrtile pentru acest interval de
timp1), au se aseze Bulgarii satele de
Sarighiol Agighiol. Toate aceste
nu sun...
46
districtul Varnei se 1000 Bulgari emigrati din
Dobrogea
parte din populatiunea Dobrici
listrei provine din Dobrogea
Din...
47
ocupat de Bulgari din satul Alma din sa-
tele acestuia
In turcesti din Silistra
deasemenea locuitori bulgari ce veneau ...
48
Casimcea 201, Congaz 163, Caranasuf 156, Ceamurlia de
sus 242, Ceamurlia, de jos 159, Cogelac 65, Caramanchioi
183, Cas...
49
gari sau unde ei predominit chip important de la nord
la sud satele :
FricAtei, Ienichioi, Hagilar, Congaz, Baschioi,
A...
50
Rasa Suli na. Chilia veche 55, Satu-Nou 14, Sf.
21, Sulina 45. Total 125.
Tulcea. Agighiol 10, Bestepe 329, Cataloi
59,...
51
Amzacea 2J, Casteci 12, 14; 193,
Gheringic 127, Carlichioi 9, Muratan-mic 5,
Urluchioi Musurat 5, Abdulah 5, Osmanfaea ...
52
tinuturile mai cu Dobrogea sau
regiunea Deliormanului a Varnei. lueruri dovedese
eu Dobrogea, unde provin
au de emigrar...
53
locul rochiei una alta
ca noastre din regiunile unde
poartg un port. de forme
numesc Zaviska >
se in
a nord-estului Bul...
54
toti Bulgarii Dobrogea, pe care imprumutat
unii din vechii dobrogeni.
Faptul varietate de se la toti
locuitorii din jur...
55
(astAzi M. Coaniceanu) coprinde zaralii din Stara-
Zagora vorbind dialectul 1). Agighiol aunt
Greci Bulgari dinspre sat...
56
Satu-Nou, Bulgari din diferite
Camber. Cei de aici provin din satul Glavani (Kavaclii).
Peters (pag. 52) atunci locuiau...
57
Iambolii cu dialectul ca din lia-
cari provin din Slivnen
In Alifaca, Testemel, sunt
gari din timpuri recente.
adrianop...
58
Faptele acestea conclud in mod asupra
Cele o al, - Osindu-se astfel a-
mestecate a se zone le-ar
hi mod precum varietat...
59
batoare poartä ghete. Ca haine pentru vremuri de zloatit
au mantana, din cojocul din
de lung la sau scurt, un fel de
un...
60
De agricultura a luat o desvoltare disproportionatd,
lucru ce sHeste de a-si petrece timpul mai
citmpului, confectionar...
61
a armatelor, alegerea scopului atins atitudinea (defensiva
sau ofensiva) de
Dirijarea a armatelor cunoasterea
a terenul...
62
s'ar cu podul a$ezat Mäcin Tutuiatul),
degetele s'ar räsfirate spre Räsärit spre Sud.
Vom care spre
Ghecet Galati, obli...
63
se termina un platou ce are pantele dulci ia
cm i.
Linia de a apelor este
de (Bazargic), Cocargea-
Regiunea dela Apusul...
64
carea unui pod, la apärarea lui, cum a flotei
ce ar lui.
la Silistra Dunärea curge pe drept la
vreo 2 Nord-Silistra, se...
65
malurile numai dreptul Cartalului Isaccei
mai ridicat unde s'ar eventual un pod.
Prin acest Darius a pe Sciti expeditia...
66
ce se varsä lacul Golovita cad nu
nicio
deasemenea nicio importantä.
TeHta are un volum mai
i care prin modul este prin...
67
nume, care este stucliu a fi unit Marea a face un
flotei noastre Mare caz de
de
ferate. - Dobrogea este de
calea Cerna-...
sä se fortele Tulcea cele
oseaua imparte Tulcea-Cataloi-Topalu-Harsova,
Muntenia spre Tulcea cazul
unui la Nord, a Dobroge...
69
la Tatar-Asen Silistra-Akadtmlar se
spre Dobrici formand o linie de pentru trupele
ce eventual s'ar gäsi pe frontierä.
...
0
ni a.
Este ca restul o continentalä mult
mai de In timpul verii se simte o
mare de ploae, o o ora 9
la 4 p. m. ce face a...
71
babilii inamici, poate ne garanteze
rnunicatii a le pe ale inamicului. Acest
depinzand de frontiere le imediat.
raport ...
72
plecta a noastre; ajungând esire
la Mare e cazul Serbiei al Elvetiei; apoi
luptitm pentru esire, de o de ori mai mult
c...
73
fruntaria Dundrei nu o putem utiliza
cazul unui la Nord contra in
conditiuni ne avantaje
Presupusd linia Babadagul, bun...
74
nea Sudul Constantei care este are maluri
abrupte, apoi apropierea ape scilzute nu per-
mite aeostarea de vase tonaj ma...
75
portanta care ar fi facut bune obstacole puthnd a le
Frontiera un patrulater strategic
de mare anume
zargic, care ar se...
76
fie de pozitia dela Turtucaia de pozitia
dela Silistra, de dintre aceste orase
constituesc bune pozitii opunere.
2. Lin...
77
Pentru a face o opunere mai mare se impune numai
fortificarea Dobriciului, ale Cobadinului Medgidiei.
Din cele spuse Do...
CÂTEVA CONSIDERATIUNI GENERALE
DOBROGEI
Civilizatia ca al evolutiei, e direct cu
inflorirea strtrei economice a popoarelor...
79
provincii, ocazia Congresului Paris la 1856, cand Europa
ne redase delta
«De cand s'au dat Moldovei gurile DunArei,
asu...
80
se pare te babilonie, din
cauza diferitelor porturi a limbilor ce se
E din punct de vedere geografic 43°.46'
latitudine...
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 1
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 1
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 1
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 1
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 1
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 1
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 1
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 1
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 1
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 1
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 1
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 1
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 1
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 1
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 1
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 1
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 1
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 1
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 1
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 1
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 1
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 1
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 1
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 1
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 1
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 1
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 1
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 1
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 1
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 1
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 1
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 1
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 1
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 1
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 1
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 1
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 1
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 1
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 1
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 1
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 1
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 1
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 1
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 1
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 1
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 1
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 1
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 1
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 1
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 1
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 1
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 1
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 1
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 1
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 1
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 1
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 1
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 1
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 1
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 1
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 1
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 1
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 1
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 1
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 1
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 1
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 1
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 1
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 1
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 1
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 1
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 1
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 1
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 1
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 1
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 1
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 1
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 1
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 1
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 1
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 1
Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 1
Próximos SlideShares
Carregando em…5
×

Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 1

1.830 visualizações

Publicada em

Istoria Dobrogei

Publicada em: Notícias e política
  • Seja o primeiro a comentar

Arhiva Dobrogei Constantin Moisil vol 1

  1. 1. REVISTA SOCIETATII PENTRU CERCETAREA SI STUDIEREA DOBROGEI PUBLICATÁ SUB AUSPICIILE CASEI SCOALELOR SUB INGRIJIREA LUI SECUNDAR URE*TI TIPOGRAFIA ION C. No. 4, STRADA No. 4 191 6 www.dacoromanica.ro
  2. 2. REVISTA SOCIETÄTII PENTRU CERCETAREA STUDIEREA DOBROGEI SUB CASEI SCOALELOR SUB INGRIJIREA D-LUI MOISIL PROFESOR SECUNDAR VOL. I. BUCURWI TIPOGRAFIA JOCKEY-CLUB, ION No. 4, STRADA UMBREI, No. 4 www.dacoromanica.ro
  3. 3. www.dacoromanica.ro
  4. 4. Sunt treisprezece ani de am infiintarea unei societdti care de scop cereetarea studierea Dobrogei. Eram, director al liceului din Tulcea fi urma numeroaselor cadlorii ce mai ani acestei provincii, fi din ce Intreprindeam, ajunsesem sd-mi dau seama de ce are regiune pentru tara neamul nostru pe cum de ce asupra ei nu dar cercurile cari fie mai bine informale. parte mari ce le aduseserd de acest fel ce le-au din publicafiunile nu oamenii de fliinta, dar chiar reufisem ideie, pe mai pe Luca pe alunci al Tulcea, un de cele mai bune care a fi o judetului. ce-i prezentasem 1903, ocazia unui de veac dela reanexarea Dobrogei, chip necesitalea studierii Dobrogei unei acest scop : www.dacoromanica.ro
  5. 5. 4 Dobrogea este pe de impor- pe de grea. In primul sarcina este, stabilim se poate mai intime intre diferitele neamuri ale provinciei, pentru a face din ele o populatiune sentimente aspiratiuni. parle populajiune unitd prin cu patria-mamd. Acest fel de nu se stabili numai prin de interese, ci pentru ca ele fie durabile, o bazd Interesul pe vreme legdturile de tot mai tari, prin tot mai caracterul, natura oamenilor. Dar este necesar mai sufletul popoare, le cunoaftem viaja din trecut din prezent, obiceiurile, etc. aceasta nu se poate urma unui al doilea noi economicd a acestei aceasta nu o vom face daca vom cunoafte, mijloacele de producjie de schimb. Pentru a agricultura viticultura terenul condifiunile climaterice. Pentru a da comerfului sd materiile prime ce act, mijloacele mai lesnicioase de fabricare de scivimb. In caz economicd a provinciei nu se poate pe baze solide, ce se vor pe baze temeinice condqiile de care depinde ea. «In noi Dobrogea o misiune Aceastd ei prim fauna flora ei, prin rolul ei prin neamurilor ce au o locuiesc, cum poate nu nici o din Europa. este numai o a de ci www.dacoromanica.ro
  6. 6. 5 irebuie fie o o ambitiune ca noi, strdinii o de ce studierea Dohrogei, din toate de vedere, este o chestiune cea mai mare de ea depinde muncii noastre a Dar mele lui Luca lonescu, anumite locale au afapluirea aceslei idei. Ea a preocupe mai departe, stabilirea mea am activitatea ce am depus limp de zece ani Dobrogea, dddea dreptul realizarea ei. Mai ales trecea timpul convingeam tot mull despre necesitatea de a se astfel de In popoarele noi ne mai pe care de veacvri pe care 1.-am putut de mari sacrificii. Din de vedere:' geologic geografic, i din de vedere al florei, faunei, etc. cele mai multe regiuni ale românese nu informafiuni eu insuficiente. de pdgubitoare este de cunoptinte activitatea se vede ales ne realizarea politice ! románepti se impune mai mai practic mijloc aceasta este regionale acest Re- strdlucite ce dat alte de acest fel, sunt cea mai despre marea cea mai 1) Luca de pe 1903. www.dacoromanica.ro
  7. 7. 6 Dar de folosul au un rol social din cele mai salutare. pe din din preocupdrilor cele mai male ori de ordin intelectual moral -se la mai inalle, mai generoase, regionale sunt o o inviorare in din limpezeased greoaie, ce pe multi ii de a neamului. Anul 1913 Dobrogea de o deoarece ei prin dela Berlin, a mou provincia ce se minor, lui eel vechiul al Dar in acela limp nedrepte asupra ale unor vecini, se manifesteze mai s'a atunci momenta mai potrivit din unei studierea Dobrogei, credinla luerdrile ce le vor ei, de o vor opinia publica cereurile asupra ce are regiune, vor barba- arme sustinerea drep- avem asupra ei. De aceasta prezintau i de mai mari. primul un de elevi liceul din Tulcea, cari superioare, sa- crifice o din limp probleme dobrogene. De parle omul de bine care D-1 Popescu, lelor, care loldeauna mai mare www.dacoromanica.ro
  8. 8. 7 luerdrile menite la propdsirea a sub ocrotirea D-sale precum loate similare ce asigure lipdrirea publicatiunilor am fericirea dau primul Dobrogei», .publicafiune menita cuprinda lucrdrile membrilor studierea transdanubiene. ea va facd mai bine noscute diferitele probleme dobrogene va putea sera pentru de publicarea de similare va fi deplind deajuns de CONST. MOISIL 13 Martie 1916. www.dacoromanica.ro
  9. 9. CÂTEVA CONSIDERATIUNI ETNOGRAFICE ASUPRA DOBROGEI Culegeri de studii de etnografie stint rare noasträ. totusi, din acest punct de vedere, ca din multe altele, Dobrogea e un al geologie, geografie, arheologie, ea a plait va din pe harnicul cereetätor, setos de a tainele acestui trecutul istoric al fragmente.lor omenire ce locuese. Mäsurätoiile antropologice ale lui Eugène Pittard asupra mozaicului de nationalitati acest al ne-au de are un câmp hogat perientä, pe un spatiu relativ gäseste o mare varietate de elemente. Ai uneori impresia afli muzeu etnografic. Cu toate acestea, studii etnografie ne lip- sese. E de ca disciplina a parte, chiar tärile culturä mai inaintata, abia ultimul timp o atentie un de onoare de celelalte discipline vechi. Este prin urmare neglijarea ei la noi unde, lipsa catedre inchinate acestor studii, nu format acum bine cari eu cultura a poporului dela descrierea etnografica a românesc patura sa cea mai interesanta. Filologia istoria indeplinit .aproape prisos www.dacoromanica.ro
  10. 10. 9 datoria lor, una originea elementelor linguistice din tezaurul vorbirii noastre fixand proportia de fond latin sträin din limbä, pe au ajutat-o isvoarele, lämurind trecutul nostru politic, social, economic, militar etc; domeniul etnografiei stä ca un aproape Casa felul ei particular de constructie, partea ori- de influentä din stilul arhitectonic romanesc, aderentele locuintei tot ce au ele specific neamului nostru deosehire alte nearnuri vecine; instrunientele agricole, nu sunt produse ale fabricilor streine ; instrumentele muzicale populare; obiectele portul, bogata lui rietate adesea strälucitoarea sa frumusete; motivele ränesti de desen picturä; culturä au oprit pasii unui cercetätor izolat, inzestrat o fericitä curiozitate. Lucräri de sintezä Totusi cultura sufleteascä s'a bucurat o atentie mai statornicä. A.vem pubHcatii stinate avutului nostru folkloristic: basme, des- gbicitori, balade, colinde, superstitii etc. S'au numeroase colectii de asemenea produse, unele chiar provincii. tipärit oarecare studii, putem aceastä directie o miscare Dar filologul poate aduce foarte multe cazuri partea sa de s'a colectat registrat asemenea material, nu mai poate aduce vinuirile etnograful. De pentru s'a fäcut nu putem fi deck Fiecare generatie potrivit ce i-a vremea ca fim chiar apus, o privire mai limpede, mai metodicä, felului cum trebue tratat material, este rodul activitätii deceniilor din urmä. Ba chiar, unele privinte, astäzi unele chestiuni de metodä n'au ajuns la o clari- ficare deplinä. cules la noi multe ale spiritului popular. www.dacoromanica.ro
  11. 11. secarea acestui isvor pretios, ar de etnologie, de etnografie comparata. Cele mai fru- moase captivante probleme s'ar ridia ne-ar o de alte probleme filologia lor. Filologul, alegând de ne-a dat dictionare ale tesaurului latin : cunoastem astfel in ce prin Romani in ce am fost influentati de Slavi, Francezi, Greci, etc. Antropologia, o care nu s'a näseut la noi, ne va in ce noasträ apartinem varietatii mediteranee, alpine sau atlantice a albe europene. Dar ne-a dat aceeasi directie etnografia ? In ce proportie prin cultura suntem latini, in ce proportie suntem originali suntem influentati de ? Care e vechimea diferitelor strate de au venit ele s'au suprapus timp spatiu unele peste altele? Ce provincii culturale geografiee avem? articole de sunt ase- menea rare la noi cele care s'au publicat, sunt semnate mai ales de streine. Câteva studii de comparat au stabilit afinitati intro noi Provincii etnogeografice ; zone de acculturare, de ; curente de istoriceste pe cale etnografica, ori despartirea bunurilor culturale originale cele de multe alte pro- bleme de acest soi, ramân sarcina prezentului viitorului. Nici un popor nu e omogen in sa. Mi- din trecut invaziile armate i-au alterat, giuni, fiinta sa izolarea sau circulatia mai influentele diverse, prebum substratul antropologic diferit, au dat nastere la dialecte; influente geografice, mai ales climaterice, de curentele streine, au creat www.dacoromanica.ro
  12. 12. 11 provincii etnografice un habitus deosebit; chiar istoria a provinciilor nu a fost aceeasi decursul secolilor se compare d. ex. cu Bucovina, Oltenia Transilvania Basarabia. Toate aceste au ca massa unuia popor, luat intinderea sa, nu gäsim o omogeneitate desävarsitä, ceeace ar fi o pretentie absurdä, mai de grabä o mare varietate, care ne conduce la stabilirea de provincii filologice, etnografice, istorice, studiul ne conduce la stabi- lirea de provineii geologice geografice. Grija etnografului va fi limiteze asemenea provincii va stratele de exact ca geologul, care intinderea stratificarea ro- celor de aceeasi Pentru cultura materialä asemenea studii se pot mai usor. Ele totusi trebuesc organizate, fiindea aceasta nu poate fi opera unui singur orn. ani este eel mai eficace. Ea poate dela Universitate, dela un zeu etnografic, sau dela o societate culturalä, sä individul izolat, bunavointa lui, nu va ne dea informatii din centre cercetate, dar care niciodata nu vor putea con- duce la stabilirea de Totusi, pentru cercetarea tipo- logieä chiar asemenea anchete izolate sunt suficiente bine venite. Cunosc regatul României nu se Ce granite de are coHndului subdiviziuni se pot face acest cuprins ? Care este centrul de unde a radiat acest obiceiu ce prejurari istorice sau etnografice i-au dat nastere? Cunosc de räspandirea aproximativa a unor de sport popular: este aceastä etnografica, sau antropogeografica? Este practica unor asemenea sporturi precum inventia unor asemenea o creatiune spontanä, independenta de alte centre, sau e un imprumut? www.dacoromanica.ro
  13. 13. 12 La este acest un nou-pentru a putea cronologia stratificarii, - sau e o mostenire timpuri istorice, sau chiar cum e d. ex. patinagiul pe care se numesc ? o probleme adevar captivante, care cu sintetizate apoi, sunt a a- o disciplina care ne structura a roman. Am intreprins asemenea studii brogea. Ele vor cere ani ani de adunare de material cercetari continue : o de sigur, nu poate oamenilor pripiti. Nu cunose tot un alt care ne ofere un de mai bogat din dreapta Dunärii. In urma colonizarii brogei elemente de pretutindeni, ea este un zumat, un muzeu etnografiei Dacii. pe Moldoveanul din Neamt Hotin, de pe Munteanul din dealurilor de din pe Oltean de Transilvanean ; pe dobrogean vechi, alaturi de dobrogean nou. Fiecare ne-a sosit din provincia lui eu portul obiceiurile sale, dialectul faptura sa deosebita; o sufleteascä, spurt un habitus etnografic diferentiat. din totalizarea contopirea acestor aspecte se pe acest al experientii o noun cultura po- pularä, care este mult mai compo- nentele sale, tocmai pentru le pe toate. Malt mai apoi, la cultura a Românilor se cultura celorlalte conlocuitoare, care ele natia trecutul urmare o expe- a vietii. Bulgari din Macedoniei Rumeliei, purtati de spre Basarabia apoi spre Rusi moscoviti Rusnaci din Turci neamuri de Armeni, Evrei Greci ; ale unor www.dacoromanica.ro
  14. 14. 13 popoare disphrute, precum sunt ; apoi Albaneji Särbi; Tigani românesti turcesti ; Nemti Italieni; orientul de occident; sträini risipiti totii massa precumpänitoare elementului românesc, care tinde imprime timpul pe- cetea sa regiuni, alterändu-se parte, dupä e Dobrogea e un soiu de Ame- a Romäniei, un de muzeu etnografic un soiu de focar de care pretutindeni concentrate mai inlesnire In revista de unor asemenea materialul pe care 1-am se razele culese de mai vie, ce obiectul sale. , al nume e cercetäri, publica cu cules culege aceastä provincie, avänd grija intotdeauna sä unele indicatii necesare pentru viitoarele sinteze etnogeografice. deosebitä atentie vom avea asupra produselor vechilor Dobrogeni, pentru ca apoi, adunate la un volum, sä poatä la reconstituirea vietii acestei ramuri de care prin trecutul istoric deferentiat de din fluviului. Regretând imposibilitatea, de e satisface intotdeauna cerintele filologice vederea exactä a particularitätior de limbä, tocmai din imposibilitatea de aduna eu risipit sate, voiu fi putin multumit dacä voiu putea terenul pentru o cercetare etnogra- mai a Dobrogei. Studhil istoric al curentelor migrare XIX, vechimea diferitelor dobrogene, cultura sufleteasc5, influentele reciproce, inregistrarea de material folkloristic din toate satele etc. un program de activitate etnograficä, pe care ne propunem realiza. C. Profesor la Normala din Constanta. www.dacoromanica.ro
  15. 15. Mustafa De la Baba Din hogea La Iancu-VodA sosia din -Turceste-te, te Lege i de toate de miere de unt, De aur de argint, Care este la Turc de -Eu, m'oiu Daca voi Cu cinzeci de iepe roaibe, roaibe, Pintenoage la picioare, Cu dung! negre pe spinare, StrAnutAnd de cate-o Eu dau sfatul la voi, dati La'npAratu de-mi InpAratu-i - Turpit-ati pe ? Ian rAspundea: - Noi, nu I-am turcit el, s'o noi Cu cinzeci iepe roaibe, Pintenoage la Cu negre pe spinare, StrAnutand de InbuestrA'n fuga mare! InpAratu 1) Babadag, or4e1 dobrogean, aproape de lacul Chilia Vidinul. www.dacoromanica.ro
  16. 16. 15 - Bac 1) Ce i-a poftit sufletu! mitre, de mi-i dati De mi-1 turciti, de nu mi 1-Ati Noi mai Ei la se crt-i de-i veda, MustAcioara Mai rAsucia delli gra: -te pe legea Lege bogatil de toate : miere de tint, De de argint, Care la Turc este mult de pe : -Eu, mitre, m'oiu DacA voi Cu cinzeci de berbeci berci, De la coade coarne Tot de dourtsprece palme; Coarnele bratele, pe Eu dau sfatul la Voi dati de-mi Inpgratu-i 4) Ia te pe ? - Noi, nu I-am turcit, el, s'o noi Cu cinzeci de berci Dela coade coarne Tot de dourisprece palme; Coarnele bratele, cule pe Inprtratul - Bac sana ghiauru Cc i-a poftit sufletu! mi-i dati siHti De de nu mi Noi mai Ei la mi-i MustAcioara Mai frumos mi-o : -Turceste-te, te pe legea Lege de 'ndestulatA; de miere de unt De aur de argint Care la Turc este pe www.dacoromanica.ro
  17. 17. 16 Eu, mare, m'oiu voi därui Cu cinzeci de catâra$i Eu dan sfatul la voi Voi dati la ! räspundeh: de ghiauru, Ce i-a poftit sufletu! mi-i clati De turciti, de nu mi Noi mai daca La Iancu-Voda Galbina$ii cand mi-i vedeh, Mustacioara Mai frumos mi-o la mi-i Masa le'ntindea Cu purcei de-mi ospata, Alti doi dasagi punea la 'nparat mi-i porni. Irnparatu-i : Turcit-ati pe ? -Nu noi de 1-am turcit Ori el ne-a romtinit. Daca, mare, nu ne crezi däsagi vezi. Cand fripti din gur'a$a : domniasca domniasca De nimeni nu ! a fost de Constantinescu Pimen, elev al normale din Constanta, din gura lui Niculai Dorobantu, de 70 ani, din comuna Tortoman, plasa Megidia, judetul Constanta. Tortoman este un sat curat romanesc. statistica din 1914 877 suflete. razboiul din 1877 picior de el. Musulmanii, a$ezat locul mai ales din judetele Ialomita, Pe ei se mai Ardeleni. In grain]. popular primii sunt porecHti «Cojani»; din «Mocani». Arde- lenii sunt rninoritate, vr-o zece dintre cari s'au mai cumparate foarte de la Turci. Niculai Dorobantu face parte dintre Cojani. C. B. www.dacoromanica.ro
  18. 18. DIN ETNOGRAFIA DOBROGEI ASEZÁRILE BULGARILOR Rare tinuturi prezintä o varietate mare ceeace conlocuitoare, Dobrogea, putine se pot mai de ce s'au exercitat dela o rmtiune la alta, ca aici. Dinteo regiune alta fapte caracteristice se cercetdtorului. la satele germane, ordonate, aliniate la formele varietatea e foarte interesantd. cine nu e deprins a spiritul gru- etnice felul particular de de organizare, e de cercetare mai arat constitutiv particularitate e rezultatul unor mente culturale aanci, pe cari oricare din azi, ce au luat parte la acest proces de influente proce, le-au adus cu diinsele le parte, constituind caracteristica individualitdtii sale proprii. Pe atAtea elemente comune ce apropie de mult popoarele din acest colt al Europei sud-orientale, se vor alte multe elemente ce le caracterizeaza pe parte. bunäoar5, nu se va felul particular 2 www.dacoromanica.ro
  19. 19. al Romanilor Dobrogea, care el dintr'o regiune alta, multimea de cuvinte ce se graiul aeestor Romani mai mare sau dupa cum se asezati nordul, sau sudul catre sau linie a Du-. nu se va pute care parte inglobarea masse de populatiune fost mai mare de cand dainueste convietuire Se va astfel mai de ce construese casele Dobrogei, spre deosebtre de sud tipul clAdire e altul. Numai o cercetare asupra etnografice aparte, o cercetare a veehimei, a organizatiei a puterei de de conservore, no va a o de fapte cari altminteri acest capitol, brogea, credem aduce lumina asupra aceste mai ales unii din bulgari, motive patriotice rAu intelese, le-au atribuit o secole, la coneluziunea aceasta le dreptul de pentru timpurile actuale. De buna dupA disparitiune a vietei ce se sprijineti pe un de cetati de apArare, cari aproape de intinzandu-se- dealungul pe trei din ei, pArtile vechei minore, Slavii, ca alte ale Peninsulei asezat mai durabil deck popoarele de au aceste drumul de Noviodunum, devenise www.dacoromanica.ro
  20. 20. 19 centru de asezare mai apoi interior, se jurul 1) pag. 62--63. Procopii, De Aedifieiis ed. Bonn Liber IV. Cap. VII. p. 292: «Post, arx dicta ; quoniam Sclavensis barbaris grassatoribus din sedem praebuerat, vacabat iam nomen servabat«. Dr. I. Weiss, im Sarajevo 1911, p. ; V. Academiei Romane, XXXIV, pag. 3. Cele nume toponimice slave, se datoresc desigur Slavilor nu Bulgarilor. Numele satului de astAzi Telita e slav, sau alte mt ne atestii deck tocmai veacurile XVIII XIX. Cele ce ne fac vechimea lui. urmátoarele fapte : Satul azi Telita se afli cam la 25-30 km. la sud Isaccea. Isaccea, vechiul Noviodunum, locuite de masse parte din Slavi, ne spune Constantin Porfirogenitul, se borau din spre noapte, enumärând alte de cetatea Constantini Porphirogeniti: De administrando imperio Cap. ; «Lintres ulteriore Russia Cpolim appellentes a Nemograda proficiscuntur, ubi Sphendosthalbus Russiac habitabat. Sunt etiam a castro Miliusica, Teliut,ra, Tzernigoga et Rusegrade . Vezi pentru aceasta Joseph Slavische vol. I p. 514 vol. p. 129. Un sat acest nume se in Moldova, In veacul al XVIII in el o de potasii. N. lorga, literaturii veacul al XVIII-lea, vol. p. 7. mai e faptul se o asemenea in Moldova pe unde au locuit Slavi, dar Bulgari nu. Aceasta e mai de admis numirea s'ar trage dela un Telett care erh un conduciitor bulgar. (N. d'un historien relatifs aux événements des Balkans. Bucarest 1913, pag. 7). De asemeni numele Taita e probabil tot din acele insenmeazii ceva care tainic, ascuns. Poate i se fi dat acest nume din seack timpul verei, timp al .deabea duce apá. Cuvântul e sigur format din vechiul taiti ocultare. Fr. Miklosisch : Lexicon paleoslorenico-graeco-latinum, pag. 982. Un mai de forma ni-1 limba in care forma ca- cher, céler, vergeben, verstecken, de unde s'ar mai usor forma Taita + a). (Fr. Miklosisch : de six langues slaves, p. 832). Poate tot un nume fie numele satului Tristenie de azi plasa Tulcea, pe care 11 mai mult sine e vechiu o sigur. Avem cii la 1096, pe coastele numirile incepuse a fi inlocuite cele slave, cari se acesta. C. Die Romanen in Dalmatiens Mittelalters I pag. in Denkschriften der Kaiserlichen Akademie der Wissenschaften in Wien. Philosophische-Historische Classe. Band XLVIII (1901) : der Umgebung von (Local) der Tabela Peuti ist die Zahl der vorslavischen Flurnamen gering ...; in Calamito C. 1096 R. 177 ad slauonica www.dacoromanica.ro
  21. 21. 20 dincoace de s'au regiunile räsaritene ale ei, pe aproape de Varna, Preslavului, din care In secolul al X stepele Dobrogei de Silistra, erau locuite Pecenegi, cari sub conducerea Kegen se botezarä de 20.000 aceste 2) Pentru insemnäri sigure asupra neamurilor ce vor fi locuit Dobrogea nu avem. Mentiunea privire la populatiunile coprinse tratatul lui cu Genovezii 1387 care vorbeste de «Graeci, Bulgari vel nu ne spune precis. desigur ora- selor pe litoralul jar Bulgarii vor fi locuit räsäritene ale de azi, prin regiunea Varnei vecinätatea ei, unde, mai departe, vrem ni se vor da Paul Georgiu. Din cauza mari sudice, Deliorman, din cauza cari fi fost foarte numeroase Dobrogei valea Carasu regiunea marilor -e foarte putin fi putut o populatiune mai numeroasä. latino vero Calamet, 1144 Lucius bei Schwandtner 3, 447, k. 2, 37, jetzt Trstenik, zwischen und am Meere . Faptul tot timpul satul acest Dobrogea a fost locuit de Turci, ne-ar face e una dintre putinele nume de locali- täti, ca cele mai sus, ce-au fost poate de populatiunea in Dobrogea. 1) I. Schafarik, p. 163. Als die Bulgaren Mösien bedrohen begannen zog zwar Kaiser Konstantin Pogonat gegen sie (678) allein ohne etwas auszusichten, zog sie aber hinter die Donau. Noch im besetzen sie die Gegend von später ganze von dem slaven bevolkerte Moesien. Notes d'un historien relatifs aux des Balkans pag. 2) C. Jirecek, Einige Bemerkwigen die Oberreste der in Sitzungsberichte der böhmischen Gesellschaft der Wissenschaften (Philosophische-historische-philologische Jahrgang 1888 pag. 4. N. Volkes, I, pag. 79. www.dacoromanica.ro
  22. 22. 21 1400 turceasca care se aduse coIonisti cari, pentru prima oari, mai puternic Dobrogea Felul cum se va fi colonizare e putin stadiul de al cercetarilor 2) de Cercetarile lui Drinov Spisanie - asupra statisticei popu- latiunei rasaritul Principatului bulgar» prin voia clarifice de unde s'an Pentru ce in aceste s'an in alte locuri ale Bulgariei e foarte neinsemnat, ce s'a populatiunea bulgard provincii bulgare, unde acum e mai multä populatiune au rimas neispravite. Totusi din ceea ce a publicat el reese, in saritene ale Bulgariei de azi, de asezarea Turcilor, populatiunea era mai Faptul Drinov regelui Vladislav in lupta dela (1444) n'a nici o rezistenta din partea ce el, era o crestina, nu spune mai nimic. Se poate nici nu fi existat o popu- armata fi urmat drumul a Martorul ocular al luptei dela Palaggio, referindu-se Dobrogea spune era un > din ale Bulgariei de dincolo dincoace de Balcani, a fi veacul N. Jorge: Geschichte olkes, II, p. 388. 2) Ne vorn mai de aproape aceastii ehestiune etnografia Dobrogei sub vorbi despre Tatari C. pag. ot in Sbornik V 501-517, publicat Osterr-Ungar. Revue 1890 XI-XII sub titlul Ethno- graphische Veriinderungon Bulgarien seit der Errichtung des www.dacoromanica.ro
  23. 23. 22 XVI minoritate de elementul turcese 1). In acest veac Paul Georgiu ca sate locuite curat de Bulgari pe urmkoarele: Manastir, Krivna, (Gniauscia), (Guglie), (Cenga) Divdeadovo ce toate cad aproape de granita de nord a Bugariei nord-estice, pe aproape de calea ce trece Referindu-se la - Cadrilatetul de la Dobrogea, Georgiu acestea n'au fost de populate ca GorHovo ele elementul n'a ocupat orasele Silistra, Cerven (Cirvenigi) Preslavul, cari orase erau lo- mai mult deck 2) Dobrogea numai malul de crestini, Charar (Caraharman ?) Costanza, Balcich, Cavarno, Corbir, el, erau locuite de crestini de Turci, de Balcic unde erau numai crestini. Dobrogei, de ea ne vorbeste Paul Georgiu, locuiau numai Turci tinuturile: Baba (Babadagul) Carassuui (Carasu), Cassasui, Pastargi (Pazargic Pro- In (Isaccea Babassi, - poate e vorba de crestinilor era mai deck al Turcilor Miletici, Das in Schriften der I3alkancommission [Linguistische Abtheilung], Wien 1903, 12. 2) Lj. : Staroto 1902, pag. 6. Monumenta historica Narorum meridionalium II, vol. XV din Glasnik), pag, 243. Paul Georgiu Dobrogea astfel: chiamata Dobruccia, la quale piana e aperta senza boschi e fratte di lun- ghezza per la marina, comminciando suo principio dalla foce Danubio, .ove sbocca in mare fino a Vaivar, questa provincia per molti anni ho praticato.. identificare despre care vorbete Paul Giorgiu s'a incercat s'o M. Drinov, Istoricesho in Periodicesko Spisanie, Sreadetu (VII 1874) p. 1 urm. www.dacoromanica.ro
  24. 24. 23 Cine care ni-i Paul Georgiu Jireek a admis ei nu sunt deck Cumani crestinati, s'au asezat acestea evul mediu cari crestinati de venirea Turcilor, au putut se mentie, având osmanlaie ase- tinuturile - vremurile formând cele insule de populatiune Acea- sta cu mai spune Jireek, pe le Stanislav, se eu nume, contin, unele din ele, '). Cu mult mai mi se pare d-lui Iorga, care sustine acesti crestini nu eran foarte vechi, cari au fost pentru dar si-au pästrat religia D-sa zice: Turcii cari colonizau al XIV-lea drumuri marii, se tara pe care Dobrotiei o forme Dobroge, Marii-Negre o popu- latiune greacit, foarte veche, antice, care este mentionata actele medievale traetatut din 1387, Bulgarilor. Ea locui, orase, mai ales. porturi, nu era dispusa emigreze. Dar ei era inferior celui al turci. Situatia ei era toate asemenea celei a Grecii din Caramania, pentru limba dar greacä, aveau veacul al marturia lui Gerlach, la Constantinopol, se slujba 'limba 1) Jirecek. Bemerkungen die Überreste der Petsebenegen pag. 28. Fiirstentum Bulgarien, pag. Die meisten Kumanen sassen wohl in dem heutigen Gagauzenlande, wo sich der Zusammen- hang der Bevölkerung historisch verfolgen lässt. Die continuität der christlichen Bevölkerung in derselben Kustengegend zwischen Varna und Kustcndze beweisen die Beschreibung des Ragusaners- Giorgi, 1595 und des Bischofs Stanislav 1659 sowie die Erhaltung so vieler alter Ortsnamen. www.dacoromanica.ro
  25. 25. 24 pentru cari a mai o editie a Bibliei Albert Verfall des Kleinasien im XIV Iahrhundert, Leipzig 1903). ei aceiasi Un englez a crezut descopera dialectul unui «romaic impur >. Li se dar nu din politice renasterea - greci» (Romansky, ethnographique de la nouvelle Dobroudja Roumaine p. 23); se vorbeste de urme de > la de litoral» ; cei interior, n'au fost la Bulgari, ci numai au devenit mai ca cei din Basa- rabia Mai trebue de observat, au ocupatiuni caracteristice vechei popuhitiuni vieri, ce Bulgarii sunt agricultori (Jireilek, Fiirstenthum Bulgarien, p. 143). «Cat priveste numele de este, se turc face parte din numelor cu sufixul uz, ca ogursuz, dela ogur, etc. Radicalul gaga este o poreela, a o populatiune, carei pare o trebue apropiat de al Evreilor. neaza >. Colonizarea deci - pe care o vom aparte dat un colorit special Dobrogei. veacul al XVII-lea, elementul turcesc majoritatea populatiunei. Aceasta o toate relatiunile de cari amintesc Dobrogea cari sunt unanime a regiunei Dunarei undo locuian a oraselor populatiunea era popu- musulmana. Cand cum s'a o populatiune se fi asezat Dobrogea, aceasta este intrebarea la care ne propunem räspundem deocamdata. * ') N. de de l'Europe p. 242. www.dacoromanica.ro
  26. 26. 25 In fata progresului colonizarea turceascl. Balcanul de regiunile Varnei, Pra- vadiei, Novi-Pazarului Deliormanului la pu- sus zisele regiuni n'au mai putut se au fost sä emigreze- Muntenia sau se Aceste -Miletici - s'an fäcut neobservat pe de la al XVII-lea, La jumätatea veacului al XVII, socotelile episcopului catolic Philipp Stanislav, 1659, enumhate printre ce populau Babadag, pe 1700 case turcesti garorum, Graecorum, Valachorum sunt 300 circiter, animae 2000 circiter» Mai avem despre bulgari», Patriarchului din a a secolului al Chiustenza, o joas al bulgari, numit Dunärei. un drum de pe e mahometan, dar am cruci acest pe marginile drumurilor pe mormintele Existä o oras. porci mare numär hrana pe uliti. Din loe am ajuns ora numit malurile Dunärii continand 420 case de crestini bulgari. E din de sub mahometan e pasaMcul Are administratori un Localitätile i astäzi, Mäcin. ') Lj. Staroto bulyarsko p. 2) spectantia historiam Slavorum meridionatium vol. XVIII coprinzand Acta ecclesiastica ab. a. usque ad. a. 1799 , p. The navels of Patriarch of Antioch written his archdeacon, Paul of Aleppo in Arabic, translated by F. A. M. Oxon London MDCCCXXIX. vol. I, p. 42. vor fugit din tinuturile propria vorbind de Ismailului, Paul de ora.5 (Ismail) sunt mai 12.000 familii de Bulgari cari au tirania Turcilor vcnit aci viata e www.dacoromanica.ro
  27. 27. 26 acesti Bulgari vor fi refugiati mai dinainte de prin tinuturile Bulgariei cotropite de populatiuni cari au .conlocuitoare eu au avut de suferit foarte multe din Cand rkboaele au transformat aceste vesnic teatru de ritzboi, o parte din populatiunea crestinA din nordul sudul Balcanului a in mai Muntenia Rusia. cUre al XVII celui al XVIII-lea din cauza austro-turce, roase familii bulgari catolici din Ciporovci Oltenia, dup't ce aceastil. provincie sub .dominatiunea - la 1718 - transportati cam 4600 suflete Banatul Temisoarei, Vinga Besenov 1) Asemenea s'au pe tot din dincolo din arilor astfel un aspect românese lului vecin Pe regiunile muntoase ale ca cele ale Balcanilor ale revarsat prisosul populatiune in spre DunArei ale miscare de emigrare mai se produse massa populatiunei bulgare spre regiuuile mai se poate cineva dreptate unde tele, de haraciu (ed. Cioran, p. 262). 1) L. Miletici : Na y Sofia extras aparte Brdgarski Prégled III, pug. 40-57. Februarie 63-88. Vezi Archiv slavische Philologie XIX (1896) p. ; Das Bulgarien, p. 50. 2) N. Gh. la rile de populatie, Anuar geografie antropogeografie 1914, Bucuresti 19] 5. Gh. din Serbia. pag. 15, In popoarele baleanice, (conferinte ale Ligei Culturale). N. des Volkes, vol. II, p. 88. N. eu priviro la viata a pag. 40, 77. der Serben, p. 10. www.dacoromanica.ro
  28. 28. cu Rusia, la finele veacului al inceputul celui Prima emigrare veacul al ar fi fost 1752-1754 spre guvernamântul Hersonului numgr de 620 de familii. Chiar cursul acestei emigrgri se vor fi asezat unii din ei Dobrogea de oarece Boscovich pe care o face spre Constantinopol prin anii 1761-1762, prin Dobrogea, ne informa- tiuni incidentale din cari vedem locuiau prin uncle ale ei prin oraselul Karassu satul Lefzé, Boscovich ajunge Ballazikioi care era format mahalale: una de alta de Bulgari tini Un alt sat locuit de Turci Bul gari e Taseltburun, format 'din 50 de case Astgzi un sat acest nu mai Totusi el fi fost dealul acest ce lacul Raze un punct de ca trecut Pe o de 1780 von der Bessarabien ... von General Bauer K se gäseste o care fi pusg acest de Asupra acestor 13oscovich nu spune- Necontenite de Balca- nului au fost determinate jafurile turceste hot pustiu ; scrieri contemporane se mai numese locuitori de sau simplu haiduci). ') Lj. Miletici: pag. 14; acela, 13 A. Skalukovskiy: Bolgarskija Kolonii Bessarabii i Novorossijskom Odessa 1848. Boscovich I. Voyage de 153. Editia. germanil: Des Abt Joseph Boscovich Reise von Konstantinopol durch Romanien, Bulgarien und die Moldau nach Lemberg in Polen. Leipzig 1779. Boseovich ed. I. francezil pag. 167. 4) Asupra importantelor ce se aici vezi: Th. Volkov : ukrainienne Dobroudja. (Ukrainscke ribalustvo y Dobrydii), peg. 37. www.dacoromanica.ro
  29. 29. 28 Acestia au fost cea mai mare nenoroeire pentru mai ales in zilele lui Selim al cauza lipsei de ordine a relei administratiuni a riului, au jefuit timp de 12 ani mod neomenos, regiuni se .cântecele amintirile mostenite din despre tecia groaza acelor vremi Astfel sileau ia drumul pribegiei. Nu rare ori au trecut Mun- tenia, mare, Dobrogea, se ducea Rusia. Cei cari treceau Muntenia se asezau pe unele de deeurgeau o multime de plângeri impotriva o la Divan bejenari veniti tinutul Silistrei, s'au asezat mosia Aici arendasului, de lui, li se da voe. Plângerea treaz Românii se de peste Dundre, probabil tot cauze ca din veacul al XVIII, cand regiunile din jurul Adrianopolului erau vreme ce tinutu- rile se despopulau din cauza deselor ale impotriva Transilvaniei austriace, a Poloniei a Rusiei, nenumdrate fainilii din aceste regiuni au luat drumul pribegiei 3). Drumul acelora cari se Rusia trecea prin Dobrogea. atunci a ca Dobrogei fie cutreerat de aceste cete pribege, toate aproape un veac. Insä C. Jirecek, der Prag, 1876, pag. 482. 2) V. A. Urechig, vol. IX, pag. 547. vol. XI pag. 570. Pentru Bulgarilor Muntenia vezi G. Weigand In des Instituts für Sprache pag. ; Dionisiu Fotino a Daciei sau a Transilvaniei, a .Mol- dovei (traducere de G. Sion) Bucuresti 1859. 1V pag. 163. numárul erá jud. de 899. 3) C. Jirecek : Das Fürstenthum Bulgarien, pag. 50. www.dacoromanica.ro
  30. 30. .29 dupá pacea dela Iasi (1792), ele a fi din ce ce mai numeroase sporirá, cand cruzimele nelegiuirile CârjaHilor ajunserä de nesuferit. Tot puhoiul acesta de populatie se spre Rusia, trecând de sigur cea mai mare parte prin tinuturile dobro- gene 1). In sudul Rusiei s'au asezat prin satele de prin orasele Ismail, Reni, Akerman chiar Chisingu Râzboaele dela ineeputul al XIX Rusi au despopulat mai mult anumite din Bulgari a. Intre s'a, una cele mai mari ernigratiuni. Ar fi emigrat atunci 4000 farnilii. Peste vre-o 20 de ani, numai, se Basarabia Bulgarii cam 70.000 de suflete De parte se pare Rusii s'au servit de aceste räzboaie pentru a transportâ neineetat popu- latiunea din Balcani spre a Basarabia 4). Martin, consul Principate, raport al din 17 1810 Champigny Jirecek: der Bulgaren, pag. 526; Z. Arbure: Basarabia al XIX p. 104; N. pag. 265-266; N. Geschichte des Volkes, vol. p. 203; Petrescu D. A. Sturdza: Acte documente relative la III, p. 1083, No. 802. 2) Asupra de care e vorba mai sus vezi : G. Zanetov; Bulgarskite Xolonii vu (Periodicesko Spisanie (1895, pag. 249-298); Über die Uebersiedlung der Bulgaren Bessai abien 1853-1856 in Vbornik Razv'ädcika 1896-1897 Heft G. Lejan Ethno- der Turkei pag. 29. (Ergänzungsheft zu Petermann's geo- graphischen Mittheilungen), Gotha, 1861. 3) Dr. Wilhelm Ruland ; Geschichte der Bulgaren, Berlin, 1911, p. 61. 4) N. : Chilia p. 265: grije a in «Basarabia» autentic propriu fusese pe Tritarii ruti printr'o poporatiune cre§ting, care nu fie Neamurile cele mai deosebite vecine pe acest vechiu moldovenesc. Contra biroul de colonizare, aduse Nemti chiar Italieni - Germanii formau pe timpul Demidov cinci agricole- apoi Armeni, Cazaci, Lipoveni, Bulgari». www.dacoromanica.ro
  31. 31. 30 prin treceau coloane de prizonieri compuse mai ales din copii femei. informatiimele pe cari le cäpätase deasemenea prin trecuse, dela inceputul mai mult de 16.000 de indivizi, Turci, Bulgari lucru aratit Inteun raport acesta spune un general rus ar fi clarat alte 12.000 familii au Dunärea sunt multi cari se pe partea Moklovei. Gene- ralul cam vre-o 50.000 de suflete astfel de popukiuni migratiuni raport din 27 Septembrie 1810 se precis «l'avantage phis réel que la Russie retiré présent de la guerre actuelle c'est d'avoir envoyé les habitants Dobroudje et de la Bulgarie, peuplé Bessarabie, et meme le gouvernement d'Odessa» 3). Bulgarii, cari avem erau luati din Dobrogea Rusia, proveneau din Bulgaria propriu ne-o aratit pe deoparte traditia care se mai pästreazA sate din gea de azi Bulgaria care povesteste despre populatiunei prin pustiurile Dobrogei, apoi au trecut Basarabia; pe de parte faptul 1) XVI No. MDCCLXV, p. 2) XVI, peg. 871 : Kutusof in 1811 peste Prut, Bulgarii din Rusciuk. (C. Les Slaves de la 2 vol. Paris 1844, vol. II. pag. 326. In 1810 locuitorii din istov trebuiau fie transportati in Rusia. Se mai spuneh 8.000 de familii bulgare au aceeasi des- ca cei luati din Razgrad, Silistra din alte piírti. XVI, No. MDCCLXXX, pag. 383. 3) XVI, pag. 876. La 10 Oct. 1810 locuitorii «des pays situés entre et le sunt in Basarabia dar mai in Oceacovului. XVI, p. 878. proecte de ordin militar ne intentinea care o aveau Rusii de a aduce de populatiuni dela sud la nord. Hurmuzachi III. Supl. I. No. LI, p. 371. «Les seuls avantages apparents que nous puissions par conséquent tirer expédition pareille - en réussisse - de détruire tout ce qu'il y a de villages entre les et le Danube et emmener les habitants en Moldavie». www.dacoromanica.ro
  32. 32. 31 nici un izvor nu de o Scurgerea convoinrilor de Bulgari spre Rusia faptul o care opera brogea 1809 surprinde situé 5 ou 6 verstes d'Isatchy» 1200 de bulgari ce se preggteau cari au fost condu$i Basarabia. La 2, 14 August ocuparea generalul Boulatow face ca de aici, care Bulgari, ce din ale Bulgariei, spre dag. Sunt prin$i, 1500 de locuitori sunt trecuti Basa- rabia cu toate cgrutele, bagajele animalele 2). din 1828 pustie$te Dobrogea, iar acest an o de din Bulgaria Cauza acestei emigmtiuni fost rolul activ pe care popu- din Bulgaria propriu 1-a avut de partea Rusilor. Generalul Johmuse care a prin Balcani, multe asupra rAzboiului din 1828-29 asupra provocate aeest boi. Bulgarii avut un rol foarte mare atunci. Ei chiceau un de serviau Ru$ilor clrept spioni. Turcii i s'au au avut mai de suferit Bulgarilor decat a Ru$ilor 3). De aceea prin tratatul Adrianopole se chiar aceia ') Asupra traditiei vezi Lj. Miletici, naselenie... pag. 9. 2) Journal de eampaynes faztes au service de la Rassie (1809) par le comte de Langeron, in Hurmuzachi-Odobeseu, vol. III, p. 176. Aici observat Cocos, de care sigur e vorba in raportul citat, e mai deck 1830-1840, dupa se in lucrarea dobrogene. Arhim. Roman Sorescu, Bucuresti 1914, p. 16-17, la 1809 raportul precis de o asemenea n'ar fi biserica veche din se vede din faptul nu se nimic despre sat, care e mai vechiu acest an, ci numai occupa sur le champ le monastöre situé 5 ou 6 verstes Vezi recenzia din «Bulletin de l'institut pour l'étude de l'Europe sud-Orientale» I-er Année No. 4 Avril 1914, pag. 88. 8) Cartea lui Johmuse se «Notes of a journej into the Balkan or mont Haemus» London 1853 traducerea de N. Masolov 1868. Vezi A. Isirkov, Romunska Dobroxa in Bulgarski PrUgled An. V vol. IV, pag. 79. www.dacoromanica.ro
  33. 33. 32 dintre dânsii cari Bulgaria pentru a duce Rusia, au permisiune chiar din partea turcesti Din unii se vor fi simtit mai siguri de emigrare, coltul retras al Do- brogei, unde administratiunea era mai tirnp räzboaele ruso-turce au au fost trecuti in Rusia de Dibici pare a fi provocat mai mare care se socoteste fi fost mai mare de Dobrogea sud la Insusi Dibici, se nu era de acord pentru o astfel de emigrare care mari greutäti mai ales in vremuri räzboiu. Sub conducerea generalului spre Basarabia, bucurAndu-se de o multime de privilegii pe cari le guvernul 1828, dupä cum e cunoscut. o mare Bul- garia. emigranti mai multi din nu toti s'au la locurile ci mai multi din ei asezat in Bulgaria Tot o parte mare din n'au putut Rusia au ') Sturza dorumente relative la vol. III, No. 802, pag. 1083-84. le traité d'Adrianople, signé de 14 Septembre 1829, dans le but de mettre fin la guerre entre la Russie et l'Empire Ottoman, il a été decidé que ceux des habitants de la Roumelie et de la qui voudrait se retirer sur le territoire russe, pourraient le faire librement et sans étre inquietés. certain nombre des paysans bulgares, entrainés par des motifs religieux, s'étaient compromis pour les pendant le des hostilités. Ils profitZirent de la stipulation du traité de paix, et se retirèrent. leurs families, dans Bessarabie, ou des terres leur furent coneedées.. partout les s'enfuyaient qu'ils apercevaient un des nos cavaliers et l'on rassemblaient et expediait en Bessarabie les habitants vol. III, I, p. 177. Franz Bradaska Die in der Turkei in Petermann's Mitteilungen peg. 448. C. Jirecek, Bulgaren, p. 526 530; Jirecek, Das Furs- Bulgarien p. ; Cyprien Robert, Les Slaves volumul peg. 232. www.dacoromanica.ro
  34. 34. 33 Dobrogea». din s'au asezat tinuturile brogene ce au colindat Dobrogea, ani dearândul pacea dela Adrianopol, drumul mai bun spre Rusia, unde se puhoiul principal, trecea prin brogea» '). Astfel o parte din populatiunea din Do- brogea s'a asezat ea a se mai duce Rusia, oprin- du-se acest mod unii emigranti ai tinuturilor Bulgariei, cari cäutau refugiu cätre fratilor de nord. Cea mai mare parte a ce formeazä astäzi satele ale Dobrogei s'a din Basarabia. putttndu-se adusi de Rusi pentru a aceleasi tinuturi cari erau Bulgarii 2), noua situatie locurile ce trebuiau sä le locuiascä, din cauza de vegetatie. a abundentä erau obicinuiti päduroase ale Balca- nilor, au sä treacä din nou dreapta S'a ca timpul aceleasi sä se fi trecut ernigrarea reintoarcerea Dece se opreau Dobrogea acesti ? ') Lj. Miletici bulgarsko, pag. 14 capitolul Romanska Dobrydja p. 167, 199. citat a fost tradus de Ap. Culea ziarul Dobrogea din Constanta. Asupra crtrtei s'a filcut o dare de seamil in Buletinul geografice anul 1912 No. 2, p. 360 de L. T. B. «Revista de An. I. No. 6 a ziarul «Dobrogea IV No. 14 din 10 Julie 1908, o dare de searnZi]. 2) C. Robert : II, p. 327, «ceux qui suivirent en 1829 l'armée de Die- bitch Bessarabie, n'y purent cohabiter avec les colons russes y avait entre ces colons et les Bulgares toute la distance qui sépare un citoyen d'un «ils n'ont pu continuer vivre en Russie, et sont revenus la plupart aux huttes de leurs ancétres», pag. 328. 2) un bulgar din satul povesta acest sat de de acolo, din 1828, 700 case. spre Rusia au trecut prin Varna au ajuns in Ieni-Kubei, au stat trei i de unde se obicinuia.scil noua situatie s'au reintors Nu e nu sunt arbori, din e, spune4 ; am am semiinat, a venit o a supt mezul i multi am zis mer- fi . Din acei s'au intors mai multi treand Dobrogea au acolo, ceilalti au venit Smeadovo. L. Miletici. bulgarsho . p. 42-43. 3 www.dacoromanica.ro
  35. 35. 34 räzboaele inceputul XIX mai ales acela din 1828-29 ajunsese un pustiu. informatiunile pe care le avem, s'a petrecut timpul Dobrogea. Rusii au devastat tot ce au Mama hartä a statului major ne pentru treaga Dobroge vre-o 40.000 Cele mai multe sate pe care le devastate, din cele exis- tente ici-colea, uncle ele au 40-50 case. Cele mai mari orase erau Baba dagul 500 Isaccea. eu 150 case Constanta eu 68 1) Informatiuni mai auten- tice sigure, din 1828, 1829 mai ne-o aratä ca o pustie nu se sate la foarte mari distante, din care este extrem de Totusi pe hartä o loca- Mate Bulgarskiei Amsaloi, mai putin de 5 curti, care va fi fost colonizatä dela tot de asemenea cete dar din lipsei de a abundentei de locuinte satele pe cari le Turcii populatiunea ce din Bulgaria spre Rusia, ca aceea care se Rusia spre tinuturile originä, a se masse compacte Dobrogea 3) Ceiace mai mult Petrescu Sturza: vol. III, p. 1084. No. 802. un assez grand nombre de famille, ne pouvant supporter l'existence nouvelle qui leur était faite, au bout de quelques années leur pays natal . 1) G. : 0 romdnesti prilejul statistice vechi descoperite ultimul timp) in Buletinul geo- grafice 1912, pag. 225. 2) Moltke, Campagnes des dans la Tarquie d'Europe en 1828 et 1829, Paris. (trad. de A. pag. 36. Ami Boué: Recueil dans la d'Europe, Vienne 1854, vol. I, pag. 136. y manque en été dans beaucoup de localitès et la population y est fort clair- semé, surtout depuis que les ont une partie des habitants dans les du Delta du Danube que les Turcs ont la'bévue de leur céder». 3) E. Briefe und in der aus den lahren 1835 bis 1839, Berlin 1841, pag. 159. «Das Land hat fürchterlich gelitten; gewiss ein Dritel der Hauser stand leer». www.dacoromanica.ro
  36. 36. 35 aceastä afirmatie este faptul satele Karamkeui Beidaucl, Casemdja. Novaia Karanasub, cari astäzi aproape toate sunt locuite mimai de o erau pustii 1828, cum se observä pe harta despre care fu vorba mai sus. numai dupa s'a asezat ele, inlocuind astfel pe cea osmankle, care le periul otoman. In mod foarte sigur putem spune cä s'a toate celelalte sate celor de mai sus. Timpul 1828 1856 a favorizat chiar oarecare aceste Se pare au avut o deosebitä pentru regiunile din apropierea apelor, de oarece majoritatea s'au asezat regiunea cea mai mare parte din populatiunea care asezase Basarabia celelalte ale de provenia regiunile Sliven Provadi cari pierduse din locuitorii 1), de aceea cea ') Jirecek. der pag. ; Fr. Bradaska : Die Sloven in der Turkei. (Petermann's Mitteilungen) 1869, p. Lj. Miletici : Das Ost- bulgarisehe, col. 23 : Mon findet den o Dialekt, wie unten ausführlicher gezeicht wird, in neuen Ansiedlungen in der und im Bezirke von Silistra ; diese wurden meistens von Emigraten aus der Umgebung von Sumen, Provadija und Razgrad zu Anfang des XIX Iahrhunderts und noch mehr, nach dem russisch-turkischen Kriege im Jahre 1828 angelegt. Aus derselben Zeit datieren meistens auch die Colonisten, die den o Dialekt sprechen in Bessarabien und Sudrussland. Der o Dialekt hat sich am reinsten und alterthilmlichsten in der Umgebund vom Sumen, d. h. im Bezirke von Preslav, Novipazar und Pravadija col. 30. Deswegen finden wir auch hier (Dobrudza) Vertreter unseres o Dialekt, namentlich Ansiedlungen aus Umgebung von Sumen, Provadija, und Razgrad.. Li. Miletici Bolgarsko zis mai sus Dobrogea populatia se compune din colonisti recenti, secolului pre- cedent (XVIII) chiar la romtino-ruso-ture. Ca sunt din din cari provin coloniile bulgare dela Silistra de oarece mai multi din ei fixat aici, ce au colindat Do- www.dacoromanica.ro
  37. 37. 36 mai mare parte din populatiunea care s'a asezat Dobrogea - fie ducându-se Rusia, fie din Rusia provine tot din aceleasi regiuni. Nu un singur sat in Dobrogea in care se neasc veche aceasta rile celor mai frunte bulgari sträini, cari ocupat aceasta chestiune. Faptul bulgari din Dobrogea provin exact tinuturi ca cei din Basarabia la evidentä origina provenienta din tinuturile Bal- de räsärit. acest de - provocate de timpul din cauza opresiunei turcesti - Bulgarii din Dobrogea mai provin pe cale. Dobrogea a fost vreme foarte de pästori turmele oi. Majoritatea Mocanilor din judetele Constanta Tulcea provin de urma ce s'a odinioarä pe in ei iernau din Ardeal, mai Tara Pentru aceasta chiar ajunsese renumita de Dobrogea Chiar timpul räzboiului fizionomia a Dobrogei semänâ o stepa care cutreerau turme de oi dela un pierzându-se printre iarba ce cresteâ o din mers2). Pentru aceste motive o cercetau ciobani4 din Cotel, toemai prin desvoltarea mare a pastoritului. Ca regiune de brogea ani pacea Adrianopol. mai spre Rusia, unde se indreptase al Dobrogea. massa e bulgaril din prejurul ca din Dobrogea. aici emigrarei din Provadia din Balcanii Cotel Gulita) din Tracia, din Iniprejurimile Slivnei, Kavaclii Adrianopole». ') N. Brafovul vol. X din Studii Docu- mente), pag. 49. 2) Dr. G. Allard : Paris 1864, pag. 28, 29, 30 www.dacoromanica.ro
  38. 38. 37 ierburi mari bogate timpul primäverii o dulce mai eu spre Dobrogea pästorii din de ale Balcanilor. veniau din Transilvania aici, mult mai usor le era celor din Cotel o cutreere ei. Fäcea din Dobrogea ca inutu- rile din jurul Cotelului, iar prin aceasta le era mai päsuneze deck cari veniau tocmai Ardeal cari o de 'dificultäti pentru a trece dintr'o alta. la viata a Romanilor din Balcani, mai ales decursul mediu cutreerau muntii din Tesalia pentru a trece Albania Serbia a ajunge in Bosnia 1), pare foarte ca ajungâ din la gurile din Cotel locuiau de a se aseza brogea, Tracia, se numiau locuinte statornice, iarna in vara Balcani Marea-Neagrä. Numeroase de ale lor, prejur, erau tinuturile Babadag, au nuit aproape un Dobrogea: din 1812, la aceastä provincie un imens La Bulgari se poate Robert ni-i nevetuind «dans les St. Novakovici, dela i u staroj srpskoj drzavi , 43 departe, Glasnicul Aeademiei XXIV 1891; C. Jirecek, der vol ; C. lirecek, din und in den von pag. 112-113, in Sitzungsbenchte der bohm. Gesellschaft der Wissenschaften 1879. Fr. Miklosich. die Wanderungen der 4. 2) Ev. Kotlensko i (Pe- Tiodicesko Spisanie XXXII-XXXIII (1890) (310-326) 311-312; St. vakovici 21 nota 1. 3) E. Ritter, Briefe und Begebenheiten in der Turkei aus den 1835 bis 1839 pag. 162. www.dacoromanica.ro
  39. 39. 38 de 90 de ani spuneau rugati de diferiti functionari turci se aseze satele pustiite-si dintre cari unei treimi nu-i mai rämäsese urmele2) pentru a le popula, inlesninduli-se Astfel de timpul räzboiului meii aveau dela 3000-6000 chiar 10.000 de Aceastä viatä decade venirea Dobrogea cea mai nu avea mai mult de 3000 de oi. astfel de stare a räzboiul Dobrogea a fost din ei s'au asezat ca statornici Dobrogea ca ardeleni, desi numär mult ca cestialalti In tinuturile Dobriciului Balcicului se proportie mult mai mare ca Dobrogea veche In judete numai din satele n'an Cotlenesti4). Asadar Bulgarii de azi din Dobrogea provin In prima a al XIX bulgare se debt la cari apoi au rämas locuitori stabili satele pe cari le-au 1) C. Robert, le Slaves la Vol II, pag. 226. 2) E. Ritter 1. pag. 163. 3) Lj. naselenie. pag. 168. E cunoscut din Cotel In timpul dominatiunei se multi Dobrogea, ca ciobani. s,ar fi colonisti, din Cotel. ar forma partea Insä nu trebuie ciobanilor Cotleni. de oarece foarte multi din ei aici in urmil Cotel, pag. 45 «Multi Cotleni au lasat locul natal . sunt Cotleni Gerlovo, dar mai in Dobrici Dobrogea 4) L Ev. 311. 6) C. aus Das gebiet und der Haemus, 131 in Archäologisch-epigraphische Mit- teilungcn ans herausgegeben von O. Benndort und E. Bor- An. L ; Bulgarien pag. 50. «In der Friedenzeit 1829 wurde das Donaugelände durch Bulgaren des dicht. bevölkerten Nordanhanges der Balkankette besiedelt. aus www.dacoromanica.ro
  40. 40. 39 Pe aceste putut stabili locuitorii bulgari azi cum se asezati Bulgarii Dobrogea roma- cea limpede drumul pe care 1-au acesti pribegi. Populatiunea de tara, ex- ceptie e noun din mijlocie, pe gustorimea din Babadag, Constanta, etc., e parte venita din Romania din ora- bulgare Sumen La aceleasi rezultate a ajuns profesorul de Universitate A. care a fäcut studii speciale Dobrogea asupra Bulgarilor 1895, 18971). * * IncercAnd a stabili cari au fost ocupate de la de Bulgari, chipul s'au mentinut sau au fost de celelalte natiuni conlocuitoare, ar bui ne statisticilor sau diferitor relatiuni de cari din nefericire lipsese aproape eu von Trnovo sich Rusciuknieder, der Gegend von in der Dobrudxa, wo sich zuerst nur auf die Winterweide kamen, aber Grundstücke kauften und blieben», pag. 52 die von Kotel wie in die Dobrudza». Un anonim in articolul Tulcianski (publicat in ziarul din Constantillopole 1875 No. 9) cii o parte din loeuitorii orasului Tulcea se din regiunea acestiq numiau pe Bulgarii care-i acolo in alte din Dobrogea Cerni (e vorba Emmanuel de Martonne La vie pastorale la transhumance dans les méridionales, Zu Friedrich Leipzig 1904 pag. 240 La transhumance est pratiqué aussi par les Bulgares Balkan éleveurs de boeufs, qui hivernent dans la basse Maritza ou vers Burgas, et par ceux du Kotel qui gagnent en hiver la . F. Kanitz, La Bulgarie danubienne pag. 485 «En général on dire que le habitant de la Dobroudja doit son existence aux moutons, dont trou- peaux sont gardés presque exclusivement par des montagnards bulgares, pour la plupart originaires des environs de Kazan». ') A. Romonska Dobrosa Bolgarski" Pregled An. Vol. 4 pag. 80. www.dacoromanica.ro
  41. 41. 40 Harta cea mare nu ne poate cari satele unde se asezase atunci Bulgarii. Ea numai satele de de mahomedani, preciza mai de aproape anume ce natiuni Ne poate servi ne arate satele locuite de Turci sau precum cele cari fusese devastate urma trecute. Ca avem mai detaliate asupra localitiltHor cari se noii locuitori bulgari trebuie ne referim la harta a lui I. la lucrarea lui asupra Dobrogei sud nord Bulgarii locuiau amestecati cu alte populatiuni satele: Palaz, Kasap (Kasapchioi), Sariguouli, (Sarighiolul gäresc de azi), (Sariurt), Ioutehououittzi, Tatarchamilla, - La cu alte neamuri se aflau satele Turci, Bulgari ; Kiosseler Bulgari una Turci; Taschaoul trei Tuci una Bulgari ; (Caranasuf) douit pärti Bulgari una Turci; Tariverdi, tate Bulgari ; gari, jumätate Karamak (Karamanchioi) pärti Bulgari una ; Baba (Babadag) o parte Bulgari, una Turci; Kamber Tätari una Bulgari; Kamena doua pärti Bulgari una Turci; (Cerna), una Turc:i ; Tulcea, douit pärti Bulgari, una una Turci ; (Isaccea) o treime de bulgari, una una Turci Zatoka, Bulgari jumätate mai aflau districtul Mangaliei locuind la un en 393 Turci 5 familii Intre cele 89 sate din districtul Pazargicului de azi se 1) I. Excursion agricole dans la plaine de la Dobrodja unc Constantinople (Imprimerie Constantinople) 1850. 1. pag. 32-33. www.dacoromanica.ro
  42. 42. 120 case t) In acest district se locuind satele 27 Karadournouz cu 4 Era amintirea I3ulgarilor Dobrogea, povesteau nu trecuse nici douitzeci de ani când se asezarea acestor de «Les Bulgares sont venus dans la Dobrodja depuis une vingtaine d'années abandonnant des ingrats pour celles bien plus fertilles qu'ils ont trouvés dans ce pays. Le nombre des familles bulgares est presque égal des In statistica pe care autor ne-o populatiunea e reprezentatA pentru vremea din junil anului 1850, astfel: Cazaua Tulcei sate avea 200 familii; cazaua Isaccea 11 sate n'avea nici o familie de Bulgari; cazaua Macin 18 sate cuprindea 92 familii bulgare; cazana HArova eu 33 sate Babadag 71 sate avea 871 cazaua Kustendjé cu 37 sate avea 26 a .Mangaliei 36 sate 5 Balcicul 84 sate 482 familii Pazargicul 89 sate 538 famiHi. Pentru Dobroge erau atunci 2.214 de Bulgari, aproape familiilor tatare cari se la 22254). C. Allard care a cercetat cunoscut de aproape Dobrogea, ne prea putine relatiuni asupra 1) ibidem, pag. 20, 2) Ibidem, pag. 21. 2) pag. 82. 4) 1. pag. 82. 0 statisticii tot vrerne, - in No. 9 1850 al din Constantinopole, Tarigradski pentru Bulgarii din Dobrogea 3734 de familii repartizate astfel Cazale: Tulcea 850, Isaccea 162, 20, Babadag 1007, Con- 60. Mangalia 18, Balcic 682 i Pazargic 932. Staroto bolgarsko pag 169-170. vede de aici eel mai mare se in cazalele, Babadag, Tulcea Pazargic. www.dacoromanica.ro
  43. 43. 42 bulgare. El i-a cunoscut satele sabkioi, de Bulgari Oltina bulgare «avec des habitants bul- gares et valaques fine Silistra < nous beaucoup de femmes valaques et bulgares vOtues de leurs gracieux costumes nationaux population y est peu nombreuse, moins qu'on ne considère comme telle artie de la population turque, surtout des d'anciens Bulgares In 1861 acestia locuian regiunea Constantei, pe satele mentionate harta lui apropiere de Palaz, Topsopovoloi. Se aflau apoi regiunea Razelm satele (Sarighiolul bulgAresc) Kasap, Beidaut, Eski-Baba, Kamena, Tehamurlu, ; apoi Turcoaia localitate gresit Cerna, fine o regiune, pe malul la sud la nord de satele ; Djafir-Faki, Karamanji, Sutalmich, Tehabla, Gyubenlick, Islandjik, Nagalbej, 7). Pentru regiunea a Dobrogei Lejean urineaza in 1) Dr. C. Allard, La pag. 103. 2) Ibidem pag. 129. 131. 4) Ibidem pag. 132. Ibidem pag. 136. Ibidem pag. 7. harta a Turciei europene la lucrarea lui G. Le Jean, der Cu ocaziunea aparitini lui Le Jean - 1861 -o dare de complectatoare etnografiei Turciei socotia bulgarilor din Bulgaria Albania, Basarabia la cifra ds 4.500.000. (Dr. Adolf Ficker, die der Turhei. Aus Anlass der Vorlage vom Lejean's Karte, in Mitteilungen der Kais.-Königlich geographischeu Gesellschaft, Wien V Jahrgang 1861 pag. 123-131). www.dacoromanica.ro
  44. 44. 43 deaproape pe I. Partea noun interesantn e care se raport sudul Dobrogei, ce se dela sudul Discutând harta tuturor Slavilor de Schafarik, Le Jean zice race bulgare ne forme qu'une faible dans la Dobroudja» Peters, 1865-1867, pe Bulgari satele Karamankioi, Pascha-Kischla, Tschamuri, altele la capul Midia, dar cari nu le numeste. Sate le, ca locuite numai de Mari, pe hnrtile lui i Le Jean; Ienikioi, Congaz, Adschilar, Tres- Peters le de Bulgari, continuele din Basarabia sporeau neeontenit nu- Dobrogea, se asezau locul ce El ni-i stabiliti i locul Românilor, cari nu unde s-or fi dus. Astfel satul care Le Jean locuit de o populatiune curat româneascn, Peters ca de Bulgari. In Baschioi, o parte din satul Gretschi, - din 140 numai 25 erau 2--3 -e Regiunea Babadagului sate Sarighiolul Tergikioi. Nu cred fi din regiunea Carassu, astazi nu se - spune Peters (pag. 52). De altminteri, el, care a cu brogea pentru studiile sale geologice care o cunostea de nu ne d nincar o numire de sat locuit Bulgari pentru regiune. Pe Românii sau singuri navoda, Rassova, intreagit numai ei Le Jean. pag. 1. www.dacoromanica.ro
  45. 45. 44 Kusgun regiunea uncle Peters socoteste fi fost mai multe sate cleat Le Jean 1). In 1861 continuau chiar emigrArile spre sudul Peters referindu-se la jurul Raze dreptate nu ocupatiunea i-a atras aceste pärti, sustine Lejean 3), ealitatea care e mult regiunea sus numitä total al Bulgarilor din Dobrogea era, dupa de 25.000 suflete. Harta tuturor de Schafarik Dobroge ca desi el spune ea sunt multi Turci. era o minoritate se vede din scrisoarea unui din Rusciuk pe care slavisehe Literatur, Kunst und (1865 II Bd. 6 Heft p. 430). unde se spune : (Bulgariens) sind mit Ausnahme von Do- brugea und den grossen Bulgaren 1856--57 se vor fi a se din al marele lac bratul sudic Sf. o linie ce-ar duce drept, dela la Babadag, regiune fusese prin tratatul dela Adrianopol fie 1) Karl F. Peters, Grundlinien Geographic und Geologie der Dobru- dseha in Denkschriften der Köngl-Kais-Akademie der Wissenschaften Wien 1866 mit geolog. Karte. Vezi Capitolul Beitriige zur politischen Geographie und Ethnographie pagina 52. Briefe bulgarisehe in Wiener Journal Wanderer» No. 3) Le Jean 1. pag. 29. 4) K. Peters, Grundlinirn Geographic und Geologie der Dobrudscha pag. 52 nota 1 ; Luca Dare de prezentald Consiliului pe anul 1904. Bucuresti 1904 pag. 20. ») Fr. Bradaska, Die Slaven in der pag. 454. www.dacoromanica.ro
  46. 46. 45 o toate hgrtile pentru acest interval de timp1), au se aseze Bulgarii satele de Sarighiol Agighiol. Toate aceste nu sunt mai veehi deck anii 1856-57. Amintirile cu cari am vorbit, nu de vremuri mai vechi, Peters ne spune Sarinasuf la 1867 nu existau 20 familii Moldoveni 70 Bulgarii veniti aici acest an sunt din Potur, Beidaut Tot de trebuie se fi asezat cei din Sarighiol, familii cari aproape au dispgrut massa populatiunei românesti. In comuna se vor fi asezat numgr mare, deoarece care locuia acest sat pe la 1850, a massa celei bulgare, mai perzistând ca urine din ea träsgturi caracteristice, regulate ale fetei curat Din statisticele pe cari le acuma vedem nu este chiar cari s'au cursul aceluiasi an. Aceasta se datoreste parte acestui serviciu pe acele vremuri, dar socotesc i faptului ei se mutau continuu de ici colea. De aceia chiar socoteala lui Miletici care aritta proportia care s'a fgcut cresterea populatiunei, pentru a se apropia de pe care nu pare a fi rilzboiul din 1877-78 care aduce anumite ceiace priveste situatia a Bulgariei, o parte din populatiunea aflgtoare Muntenia Dobrogea a din Bulgaria. ') Vezi pentru aceasta capitolul care va trata despre In Dobrogea. Ap. D. ardeleni Dobrogea Tribuna din 21 Ian. 2 Febr. 1912. www.dacoromanica.ro
  47. 47. 46 districtul Varnei se 1000 Bulgari emigrati din Dobrogea parte din populatiunea Dobrici listrei provine din Dobrogea Din cele 20 29 turcesti ale satului din tinutul Dobriciului, locuitorii sunt veniti din satele dobrogene Baschioi (2 case) I3estepe case) Enichioi (2 case) 2 case din Babadag. In satul mare (Goleama Ceamurlia) case turcesti, Bulgarii . sunt satele Cataloi Enichioi, Tulcea. Toti acestia sunt 1884 3) Satele Durgutu-Kalfa, Durbali, M. Bazaurtu, Giorgenli, Devedji-chioi, contin noi colonisti toti din Dobrogea veche In Topeii tinutul Silistrei se grt- sesc locuitori ce au stat sat de vechea 5) asemenea satul eu 67 case, care era intregime locuit Turci, acum majoritatea o formeazil ce aproape toti provin din sat, Arabadji 32 case bulgare 78 turcesti) format din > noi co- din provin din satul Kanlia din vechea Dobroge in (31 case bulgare 73 case locuit de acum ') C. Das Bulgarien 52; Lj. Miletici, naselenie vo seaveroktocna Bolgaria pag. 171. Se dupil eliberarea Bulgariei mare de familii bulgare din Dobrogea au emigrat in Dobrogea Etnograficeski promenia vo Bolgaria novanieto no Sborniko V (1891) pag. 515-516; 2) Lj. Miletici, naselenie peg. 155 osobno treabva da se preaselenia izo romonska Dobrudja, gdeato toi sravnitelno sa vse kolonisti oto seaverna i Bolgaria". L. Miletici, pag. 157. 4) Ibídem pag. 158. 162. 6) 165. www.dacoromanica.ro
  48. 48. 47 ocupat de Bulgari din satul Alma din sa- tele acestuia In turcesti din Silistra deasemenea locuitori bulgari ce veneau din Dobrogea iar valorii care o adusese plecare a elementului mahometan fu de noua asezare In 1879 Silistra cele 7 mahalale ale sale 1399 case cari le locuiau 2915 fa- turcesti, 529 bulgare, 210 familii române, 140 115 familii grecesti, 65 familii 58 familii de Tigani Statistica din ordinul lui Bieloserkovici, guvernatorul timpul ocupatiunei rusesti (1878) pentru districtele Babadag, Kiustengea, gidia Sulina capi de familie nationalitate repartizati astfel orasul Tulcea 814, districtul Tulcea 465, distr. 332, distr. Babadag 2068, Sulina 12 Tot pentru 1877 o statistica a Dobrogei care coprindea sangiacatul pe al ne cifra de 57.000 bulgari cucerirea Dobrogei, prima naliati 1879, de ministerul de interne adresa No. 1466 din 20 Ianuarie, ni-i Bulgari comune capi de familie plasa Babadag: Ali- 7, 97, Babadag 170, Baschioi 199, Beidaut 218 (aici sunt trecuti Canla-Bugeac 108, 1) pag. 166. 2) F. Kanitz, La danubienne et Voyage 1860-1880] Edition francaise Paris 1882 peg. 507. L. Dare de a jud. Tulcea p. 26-29. E. G. Ravenstein, The of. Russia and Turkcy, In journal of. the statistical Society of London. vol. 40, 1877 pag. 433-459 www.dacoromanica.ro
  49. 49. 48 Casimcea 201, Congaz 163, Caranasuf 156, Ceamurlia de sus 242, Ceamurlia, de jos 159, Cogelac 65, Caramanchioi 183, Casapchioi 257, Enisala 10, Nalbant 70, Potur 173, Toxof 42, Zebil 45. Total 2565. Tulcea : Agighiol 37, 38, 4, taloi 129, 61, 15, Meidanchioi 14, Ni- 10, 1, Sarighiol 27, Sarinasuf 49, Somova 3, 8. 396. Plasa : Carjelari 33, Cerna 250, Greci 2, Isaccea 26, Luncavita 4, 87. Pecineaga 3, Satu-nou 49, 2. 456. Plasa Sulina: Veche 21, Sf. 4, Satu- 2, Sulina 2. 29. Totalul pentru Tulcea e de 3446 capi de milie, procentul de 1). Pentru judetul Constanta nu am putut o enume- rare pe comune a bulgare. Cifrele cari le mai jos sunt pentru anul 1880 totalul acestui fel de pe plase. avem pentru plasa Con- stanta 1.107, Hârsova 330, 522 pl. gidia 295, plaza 5.784, formând un total de 8038 familii Dela 1880 la 1900 numitrul pentru Dobroge 1880 pentru judetul 21.402 Constanta 8.038; 1885 Tulcea 21.851, Constanta 7971 ; 1890 24.671, Constanta 9.076; 1895 Tulcea 24.668, Constanta 11.671; 1900 Tulcea Con- stanta A. Isircof, 1895, ca centre locuite de ') Luca Ionescu, 1. pag. 34-35 tabloul statistic. Scarlat C. general a la anului 1903. Constanta 1904 pag. 24-25. ') M. D. Dobrogea veaculut al XX-lea 1904 pag. 905. www.dacoromanica.ro
  50. 50. 49 gari sau unde ei predominit chip important de la nord la sud satele : FricAtei, Ienichioi, Hagilar, Congaz, Baschioi, Armutli, Satu-Nou, Camber, Kavgadgi, chioi, Testemele, Eski-baba, de sus, Ciamurli de jos, Alifaka, Beidaut, Sarighiol, Potur, Sariurt, de sus, Casapchioi, Caranasuf, altele. In Dobrogea cele mai mari sate erau Cerna cu 1462 de 92 Romani Satul-nou cu 402 Bulgari de 320 Pe Carasu se mai aflau sate, pe cari nu le precum dealungul Seimeni, Oltina, Cusgun, orase locuiau Tulcea, Babadag, Constanta Numrtrul exact al din nu-1 Totusi socoteste nu mai putini de 35.000, dar nici mai mult de 45.000 de su- flete. Sa credem ca mai de 50.000 de Bulgari Dobrogea, o facem adesea, ne felam mod grosolan1)». Pentru 1904 statistica ne pe Bulgari locuind satele dobrogene cum Plasa Babadag. Armutlia 784, Babadag 1401, Baschioi 2043, Beidaut 763, Canlaugeac 589, 1302, Caranasuf 1750, Casapchioi 2504, 463, Cea- de jos 1369, de sus 2050, Ciucurova 7, 879, Congaz 1723, Jurilofca 6, Nalbant 506, Ortachioi 16, Potur 1367, Sarichioi 28, Slava 26, Toxof 732, Zebil 352. Total 20670. 16, 4, 97, Cerna 537 (aici se vede cifra de A. Isircof e exa- geratrt), Greci 106, Isaccea 178, Luncavita 30, 390, Pecineaga 16, Pisica 3, Satu-Nou 393, Turtucaia 8, reni 9, Total 1791. 1) A. Isirkov, (Bulgarski Pregled V) pag. 4 www.dacoromanica.ro
  51. 51. 50 Rasa Suli na. Chilia veche 55, Satu-Nou 14, Sf. 21, Sulina 45. Total 125. Tulcea. Agighiol 10, Bestepe 329, Cataloi 59, Frec4ei 79, Malcoci 12, chioi 98, Morughiol 19, Nicolitel 29, 12, Sarinasuf 165, Satu-Nou 17, 70. Total Orasul Tulcea 4688. Totalul judetului Tulcea era deci de 29.633 suflete vechime ei se pot grupk pe n modul 4049, capi de famine plasa sunt do- brogeni 1877 130 veniti reanexare; Tulcea 328 vechi 107 noi; pl. Sulina 29 de 1877,. 15 acea plasa Tulcea 466 veehi 14 noi.- Orasul Tulcea 803 aici administratiunea de 274 sositi apoi din diferite Pentru Constanta avem, neral al popubtiunei pe 1902, cifre pentru pe Plasa Constanta 658 familii, Cara- harman 199, PeletHa 276, Dorobantu 1, Caracoium gealia 12, Mamaia 2, Palazu Tasaul 24, mare 410, Gargalacul 578, Sahman 6, Hasancea 1, hometcea 27, Murfatlar 12, Omurcea 7, Anadolchioi 125, Canara 244, Palazu mare 38, Pazarlia Seremet 32, Agigea 27, Hasiduluc 4, Laz-mahak 20, Techirghiol 58. Rasa Rahman 6, 6, Ciobanu 18, 13, 247, Ostrov 5, Muslubei 1, Boascic 3, Topolog 13, 1, 1. Plasa 9, Carachioi Mustafaci 32, Calfachioi 7, Caraorner 1, Cerkezchioi 5, 1, Do- cuzaci 6, Ghiuvenlia 9, Cavaelar 30, Mangaci 10, Acargea 6, Cadichioi 7, Casimcea 2, Chiragi 18, Papucci 6, Valala 19 ') L. Ionescu, 1. c. pag. 20 tabloul ce www.dacoromanica.ro
  52. 52. 51 Amzacea 2J, Casteci 12, 14; 193, Gheringic 127, Carlichioi 9, Muratan-mic 5, Urluchioi Musurat 5, Abdulah 5, Osmanfaea 3, Osmancea 12, Tuzla 278, 2, 22, Hagilar 16, 1, Sarighiol 7, Topraisari 11. Alacap 9, Cheostel 3, 3, Ca- ratai 8. Chioseler 8, Alibei-Ceair 1, cargea 9, Sususali-Bei 13, Mahmut-Cuiusu 10, Medgidia 100, Rasova 41, 7. Silistra. Alma 1644, 330, Cherim- Cuis 3, Chiol-punar 206, Bugeac 112, Canlia din 227, din vale mare Carvanu 148, 2, 10, Ba- zarghian 14, Nastradin 42, Techechioi 7, 903, Galita Cuiugiuc Esechioi 619, Calaici 4, Lipnita 780, 15, Oltina 2, Ostrov 79, Paraehioi 9. Regep-Cuius 5. deci ar fi de Aproape cifre le avem anul 1905, 12.245 de Bulgari pentru Constanta, 29.633 pentru judetul Tulcea un total 41.978 Din cele spuse de relatiunile le avem asupra BulgarHor din Dobrogea, 1850- ei nu locuiau pe atunci toate cari, arätate mai sus, astäzi coprind mai mare mai mie, bulgarrt. Aceasta mai cu dupa vreme s'au asezat numär din ce ce mai mare in satele dobrogene, in au sporit, in noastre, uneori parte din ei au trecut ') pag. 24-25 tablourile statistiee C. D. Pariano, Dobrogea 1905 4. www.dacoromanica.ro
  53. 53. 52 tinuturile mai cu Dobrogea sau regiunea Deliormanului a Varnei. lueruri dovedese eu Dobrogea, unde provin au de emigrare spre Bulgaria. care am ajuns e cea mai con- adevärul. Dealtminteri aeeiasi e concluziunea la care au ajuns bulgari cari stiintific serios pe care faptele ordin istoric, etno- grafic filologic o dovedese eu Originea a Bulgarilor dobrogeni o arat anumite consideratii de ordin linguistic. Vechii locuitori din regiunea sau lii» - (dela vorba turceasca jer= loe) sau se deosebese de ce locuese prin' Stara-Planina, Tracia, (hinzugewanderten) dzii» sau sau «Otejofcani» (de la turceascä «otejuz»), ceiace priveste limba. Forma a substantivelor masculine accentuate genetiv singular se i o o u), chiar simplu pentru cele neaccentuate la sau Hor- cöi, spre exemplu: leasi forme pentru locuitorii din Bulgaria din regiunile se dt sau de nosä(t), cilka(t) Femeile «Balkandzijka» o de Mnä, ca un de capot, care acoperä timp eu tot (Leib Rock zusammen) numitä «Su/man» sau spre deosebire de cele obisnuese 1) Lj. Das (Schriften der Balkancommission, Lin- guistische Abteilung 20-21); Lj. Staroto pag. 23-24. www.dacoromanica.ro
  54. 54. 53 locul rochiei una alta ca noastre din regiunile unde poartg un port. de forme numesc Zaviska > se in a nord-estului Bulgariei precum nord vestul numindu-se « Tokmenik < se un fel de pantaloni de spre deosebire de «Balkandzii>, cari un de de foarte largi, cum 'se noi prin Ialomitei, etc. Pentru aceasta sunt negri > (Cerni Bolgari) sau «Cernite> 1) Dialectul > s'ar fi pe linia dela Marea la Isker, care se poate ca cea mai veche de vest Varna s'a pgstrat in regiunile Novipazar Provadija. a se re- giunile sudici, Tmcia etc. au Dobrogea provin regiuni unde se ambele dialecte, regiuni cari se nord-estul Bulgariei. aceasta la sunt o populatiune ce s'a refugiat aici Bulgariei. Dobrogea Bulgari in dialectul Ca port se pare s'a al «Balkandziilor», care se ') 0 mare exista portul din Bulgaria portul nostru romanesc din muntoase. Mai multe aceastil privinta se In lucrarea d-lui (Viilenii de Munte) se admite aceasta este o tenire de k peninsule www.dacoromanica.ro
  55. 55. 54 toti Bulgarii Dobrogea, pe care imprumutat unii din vechii dobrogeni. Faptul varietate de se la toti locuitorii din jurul Silistrei ca ce populatiunea Dobrogei, cei de a se regiunea Silistrei au Dobrogea «Elementul se datoreste populatiune din Dobrogea din tinuturile Varnei, provine din Provadia, din Gulita), din Tracia, Slivnei, Adrianopole. sunt din Ca Erchecenii Gulicenii se buni colonizatori Aitoseni, din satele Copara, Oraman, apoi din satele Glavdn (Cavaclii), Adrianopolenii mai ales din spre Carclise. Din Bulgaria de element de colonizare tare sunt emigrantii satele numitii Silistra din care sunt multi brogea Basarabia Cercetand provenienta de colonisti din brogea veden, dupd graiul ce-1 vorbesc amintirile despre locurile de unde plecat, sunt noi vin din regiunile mai sus numite. Tulcea, locuitorii din el provin unii din prejur, din judet, sunt veniti din ca negustori 3) In Fre- sunt Bulgari din diferite sunt Bulgari de diferite origini. Lj. Miletici, Das col. 30. Miletici, pag. 167-168. Ibidem pag. ; C. Iirccek, Das pag. 86 vor- bind despre I3ulgarii din in Tulcea spune chiar cum unul ei cirnpoiul in casa bani, afacerile din timpul zilei. el seara melodii triste ce amintiri de duio§ie ale patriei. www.dacoromanica.ro
  56. 56. 55 (astAzi M. Coaniceanu) coprinde zaralii din Stara- Zagora vorbind dialectul 1). Agighiol aunt Greci Bulgari dinspre satul Coparan plasa Anchial, Bulgari cari a se au stat satul Hamamgia. Un din acest sat, spune e din Turtucaiei, a de acolo Dobrogea mai fi fost prin Basarabia. Cunosteti de aproape de oarece de copil mic petreeuse prin imprejurimile lui grit- dinar. Vorbiti despre el eu mult regret mai vadit aunt sikovei din satul Cercovna, plasa Pra- vadia, unii dinspre Stara-Zagora. aunt emigranti 1828 din loeuitori ai satului Gebege (Belevo) plasa Cu toate acestea nu s'au asezat de atunci sate, ci vor mai fi umblat de oarece la 1850, harta a lui L e sat rese. dupA 1861, Peters ne locuiau Bulgari. Socothn gresit crede sunt din 1828. Hagilar, Bulgari de necunoscuM. In Iambonlii sau din vorbese lectul cu adrianopoleni.-Alibeichioi Greci din satul apropierea Varnei, Bulgari.-Basehioi, cu dialectul Annutlia < sat turcese Bulgari'>, Miletici, a origina Ast5zi Turci aproape nu mai existL La 1850, Armutlia e locuitä nurnai de ntari. Se poate ntarilor multi Bulgari din Camber, sat vecin, precum din alte ptirti, poate noi din Basarabia se fi stabilit ') Lj. Miletiei, pag. 173; Lj. Miletici, Das col. 197. Toate in privinta de unde sunt ale www.dacoromanica.ro
  57. 57. 56 Satu-Nou, Bulgari din diferite Camber. Cei de aici provin din satul Glavani (Kavaclii). Peters (pag. 52) atunci locuiau Camber Mol- doveni la Bulgarii. In Cerna sunt multi Bulgari. Unii sunt satul Dragojevo, Preslav, altii din satele Sm'adovo Ris. Toti vorbesc o, de din Ris Babadagul 1902, o mie de suflete prove- nind diferite are Bulgari de necunoscutl Ceamurlia de sus, sunt din satele sarte Crivna, Ravna altele din plasa Limba par- dialectului o. jos. Se amestecati, din satele (plasa Pravadia), din satul Dragoevo Traci din regiunea Iambolului. Eski-baba. Bulgari din diferite Beidaut. Bulgari satul Hambarla-Karaagaci Slivneni satul Haidar ahele. Graiul e terizat prin locuitori din satele Dragoevo, Ris, (plasa Preslav) din Tracia. Dialectul e o. de din satul (pl. Preslav). Dintre acestia Potur, se trag o parte a Sarinasuf. Kasapchioi. Locuit de Dragoevceni (din satul Dragoevo, plasa Preslav), amestecati cu altii din Sm'adovo, Traci din Tracia, Tocani". Bulgari din Ris Sm'adovo (pl. Preslav). Sarighiol. Sikovci din Provadia. ace- stora ca din Casapchioi este o. Lj. Miletici, Das col. 30. www.dacoromanica.ro
  58. 58. 57 Iambolii cu dialectul ca din lia- cari provin din Slivnen In Alifaca, Testemel, sunt gari din timpuri recente. adrianopoleni; din Dobromir, adrianopoleni; Parachioi, Bulgari emigrati din diferite pärti; mare Bulgari emigranti ame- stecati, veniti aici 1877, locul Turcilor. Lipnita, sHvneni iamboleni graiul at. la, din satul van, Canlia, Cuiugizuc, slivneni dialectul dialect; sicovti slivneni din preajma Slivnei dialectul o ca acei din cari sunt sicovti. In acest sat locuiau la un Bulgari. Cei emigrat, mimai Bugeacul e locuit de Bulgari graiul carac- terizat prin cari provin din preajma lului, jumätate de populatiunei bulgare e Grebenci, sunt sicovti. Aeestia din s'au fixat la 1812 provin din satele: Enevo Caspicean, Ravna, Krivna Marcovcea din pMsile Novipazar din Caspicean au stat la 1812 apoi o din ei au trecut fixAndu-se läu. La acesti din jurul se va fi poate matiunea care constatä a folosinta chiar de anumite ce nu le apartineau Afarä de acestea ei se mai o de alte sate,- pe cari cifrele arätate mai sus nu le in- dicä - foarte mai eu ca ne- gustori carciumari. ') mai sus, pag. 28. www.dacoromanica.ro
  59. 59. 58 Faptele acestea conclud in mod asupra Cele o al, - Osindu-se astfel a- mestecate a se zone le-ar hi mod precum varietatea de uncle provin, o vechime Dobrogea o ani. De aceia spune ; ca este populatie ar fi sa singuri" o in numai pe la 18GO, cartea de pe la 1830, de date cartea ea in graiu vechilor preoti din 2) Cu toate acestea, influenta exercitata asupra bästinasilor pare fi fost de serioasit Portul dobrogeni pe cari i-a e influentat de acela pe «balcangii». bulgar imbräcat pantaloni negri, largi fund dela genunchiu jos, «gästi». Peste care trupul poartä un «ilic» iarna ; cap sau opinci obiele de acestea ate de pär de cal, din sau vandri". in zilele de 1) Lj. Miletici, naselenie... pag. 168 Da si mislimo, ce kato izklioeimo gradovetea, irna i starovrcamsko bulgarsko naselenie, bi goleama Lj. Das coloana 19. ist aber Thatsache, dass ausser diesen Gagauzen, ausgenommen nuch die wenigen griechischen Colonien, die ganze christliehe Bevölkerung in den Bezirken von Dobric und zum in Novi-Pazar, Provadija, Kurthunar Ind Silistra, sowie in Dobrwha, sich als neu coloniesiert erweist, d. h. nicht älter als 100 Jahre, in seltensten Fällen etwa anderthalb Iahrhunderte ansässig ist . 2) N. Ce in Dobrogea, de Monte 1910 pag. 19. www.dacoromanica.ro
  60. 60. 59 batoare poartä ghete. Ca haine pentru vremuri de zloatit au mantana, din cojocul din de lung la sau scurt, un fel de uneori pieptare Femeile sunt pe dedesubt eu lungi largi; de obiceiu este rochia are cusute poalele ei. Deasupra ei se rochia, sucman, astfel acopere corpul, euprinzand pieptul. In au un de numit Pe cap fetele ca femeile, deasupra au im rosu de peste care se cu care de e de euloare Acest obiceiu 1-au imprumutat cari ce s'au poarte pentru a se de fetele tinere. De una din obligatiunile mirelui la este aceia, a-i procura sotiei fes pe care chiar de a doua zi poarte. Fetele bulgare, zilele legate de fes niste miei ornamente de iar pe frunte un fel de zale de de argint. La au salbe formate din galbeni, rubiele, mahmudele salbe se din copii, a fi sau schimbate. ciorapi vara, nu-i zilele de umbla eu pieioarele goale numai numiti ealcati"._ In interiorul femeile chiar fetele obisnuesc poarte, mai ales timpul iernei niste de acopar pieiorul, Toata barbatului a femeii se casa, mai ales timpul toamnei iernei. adevarata arta au ceiace priveste vopsitul servindu-se mordanti vegetali foarte puternici. www.dacoromanica.ro
  61. 61. 60 De agricultura a luat o desvoltare disproportionatd, lucru ce sHeste de a-si petrece timpul mai citmpului, confectionarea a citurile oraselor pdtrund puternic satele de Bulgari ca la Dobrogea. In sunt de o foarte severa Modul de al felul de al casei, chipul care se interiorul ei capitolul ce va chestiune la din Dobrogea, vedem punctele de asemdnare de -deosebire cari se intlnesc toate toare din ALEXANDRU P. ARBORE IMPORTANTA STRATEGIC& A DOBROGEI 1912 1913 au ca multi de importanta a Dobrogei. la general la soldat, dela deputat la cel dhi tean, rdzboiul 1913, România l-a purtat ca dea o strategicd garanUirei contra invaziuni. Putini sunt aceia seama aceste cuvinte, hnportantä frontierd strategicd de aceia voi acest studiu deslusesc ce se prin strategie apoi care este importanta strategica a Dobrogei. Strategia este studiul care are de obiect dirijarea www.dacoromanica.ro
  62. 62. 61 a armatelor, alegerea scopului atins atitudinea (defensiva sau ofensiva) de Dirijarea a armatelor cunoasterea a terenului un de geografie se impune. Scopul de este distrugerea care el pinde de prezenp, frontierele pozitia regiunei raport probabilii Atitudinea deasemeni, o preggtire timp pace. face asupra importantei strategice a Dobrogei, nu mä voi de prezentä, ci numai de consideratiunile geografice voi schit importanta din punct de vedere militar pentru dirijarea trupelor, a a atitudinei Consideratiuni a) Forma a regiunei. Dobrogea este o de cuprinsä Vest Nord, Marea Neagrä o linie conventionalä porneste apro- ximativ la 15 Sud-Vest de Turtueaia se cam tot Sud de Ecrene Se foarte mult eu trapeze suprapuse pe baza micä ar fi din Carasu, bazele mari ar fi la Nord la linia conventionalä Ter- tucaia-Eerene. fäsie d3 are o pe valea Carasu de Sud Nord cam de 300 Valea formele de term ce strategie se zic esichiere. In studiul ce voi face voi studia Nordul Sudul väei Carasu. dela Nord valea Forme le de teren Nord au aspectul unei palme www.dacoromanica.ro
  63. 63. 62 s'ar cu podul a$ezat Mäcin Tutuiatul), degetele s'ar räsfirate spre Räsärit spre Sud. Vom care spre Ghecet Galati, obligänd cotul din fata Galatilor aceastä constitue o pozitie de oprire spre Reni. Spre din piscul Tutuiatul se despart aproape de 300 metri cari Isaccea se nurnesc care au la 200 metri. Din se printre Telita lacul Ba- badag cari incercuesc lacul Tot din piscul Tutuiatului spre Sud-Est se Babadagului, centrale ale Dobrogei care se Medgidiei sub diferite numiri spre Dunäre avem dealul Dulgherului, ce se abrupte, constituind o pozitie importantä iar spre mare sunt: Sarighiol taie Tulcea-Constanta unde dealul poaWt de Cogealac care cons- titue o importantä pozitie de oprire. Linia de despärtire a dealurile dintre Dunäre Mare este de ce se terminä fata Dorobantilor. ul dela Sudul - regiune constitue un care merge dinspre Carasu spre Sud-Vest constituind Prin Deliorman se de deasupra Silistrei, coprins Oltina, Dunäre din prejurul Rus- ciucului Beli-Lom) sub forma unui triungbiu. Toate aceste culmi pornesc de pe nostru de pe Dunärii, unde au de ating pe teritoriul bulgar de 400-500 in.; Spre Sud-Est www.dacoromanica.ro
  64. 64. 63 se termina un platou ce are pantele dulci ia cm i. Linia de a apelor este de (Bazargic), Cocargea- Regiunea dela Apusul acestei Hnii special cea este de o de care sunt toate iar dela Silistrei for- platoul zis al Deliormanului, pe care frontiera politicfi de do0, i ce se nase din creasta lui topografica care am spus se pe teritoriul bulgar. Frontiera este defavorul nostru din punct de vedere militar. Cele mari jurul Dobriciului 300 metri, cele mai regiunea Silistrei-Turtucaia. Regiunea dela Hniei de desOrtire a apelor, este o regiune ce are aspectul unei vaste monotone. Dobrogea mai ales Dobrogea-NouA (sudicit) este o regiune de de Ilidrografia. - Din dreptul lacului Greaca ambele maluri ale ei apartin Romaniei. Malul drept mai Malt : Silistra, Ostrov, Cerna- Voa, Harsova, Galati, Isaccea, Tulcea, Sulina Sf. Intre Turtucaia Silistra, este in albia sa, prin ei o multime insule Coslugea, CWinescu, Cusuiu, dreptul Turtucaei care foarte importante din de vedere servind la arun- www.dacoromanica.ro
  65. 65. 64 carea unui pod, la apärarea lui, cum a flotei ce ar lui. la Silistra Dunärea curge pe drept la vreo 2 Nord-Silistra, se propriu Borcea. Intre aceste brate un ostrov foarte acoperit mare parte lacuri numit Balta de Sus; se la Gura Vadu Oilor. Malul Silistra Ostrov este ridicat abrupt spre Ostrov deasemenea, intrerupt de ce le care toate de a se lac scurgerea ea. malul e la punctul zis al Vadul se desparte din brate pentru un alt ostrov se Balta de care se la Ghecet. Vadul Oilor se vede este un punct de o im- dela Nord de Silistra este un singur uncle s'ar pute, un pod. Ghecet, se Nord Nord-Est un larg pe ambele rnaluri. de pe malul este larg cam de vreo 10 este dominat Dealul Bugeacului, care a avut are Toti aminte vizitatorul va vede ce vorbesc despre rzboiul Rusi Turci 1877. Intre Galati Reni Dunhrea face cotul zis al Pisicei, pozitie importanth pentru apararea chci prin acest se poate interzice Rusilor trecerea flotei susul a transport, deci Galatilor a apoi se spre Sud-Vest www.dacoromanica.ro
  66. 66. 65 malurile numai dreptul Cartalului Isaccei mai ridicat unde s'ar eventual un pod. Prin acest Darius a pe Sciti expeditia sa contra bor. vin apele mari, constructia podului e foarte grea chiar aici. Isaccea, are ambele numai tinoase dela Paltageanea se brate, Sf. Gheorghe. Chilia ce face frontiera spre Rusia, iar Sf. Gheorghe ce din jos de Tulcea, Ceatal 7-8 spre se imparte din nou in lina Sf. Gheorghe. Numal Sulina este navigabil aceasta din cauza intretinerei o face Comisiunea Dunarea mereu Sf. Gheorghe cu toate muncile depuse, au fost imposibil. de a fi navigabile. Intre aceste trei brate se o regiune Delta regiune foarte care ultimii 2 ani din cauza inundatiilor, a fost aproape plectamente eu apä. Cu munca pentru a se face o regiune a fost imposibil, cred va fi imposibil; regiune constitue un grozav obstacol greu se poate vre-o operatie parte. la Isaccea jos nu mai pot fi treceri peste Unele militare de o dela Tulcea la o cred imposibil din cauza din malurilor care n'ajutä pe nici unul dintre de a sustine o aruncare de pod aici. Afar de acest fluviu mare care România, Dobrogea are ce se lacul Ba- badag din dealurile culmele de dealurile Nicolitel Babadag; ca volum de sunt foarte miei neconstituind deck spre Babadag un obstacol treceri. Alte sunt Cerchezeascd www.dacoromanica.ro
  67. 67. 66 ce se varsä lacul Golovita cad nu nicio deasemenea nicio importantä. TeHta are un volum mai i care prin modul este prin natura malurilor abrupte o linie de contra unui Räuri nici o chiar ca de ce se Peciaeaga Sud (Valea Carasu). Carasu are origina Vestul Constantei 3 Hasancea, curge Est spre Vest Dobrogea. aproape de n'are ploi, are maluri pe restul intinderei o de putin care nu se decät Mircea-Vodd. Ea are sindu-se punctele Cernavoda-Medgidia-Constanta obiective vizate ori ce ei este de istorie, aici gäsindu-se Romane construite de La Sudul Carasu se o serie anume: Caramancea, Ghiordumov, cului, Oltina, Canara-Ceair), (Canaghiol- Saslar-Ceair, Kiostea) Bulanla-Dere, Guzgun-Luc, Carasar-Dere, toate având directia Sud-Vest spre Nord-Est pozitii bune contra invazi Sud. Partea rea a toate au teritoriu atunci fi cu ape nici o se in Mare Batova la Nord de Ecrene, Kabaigi-Dere Mangalia lacul acelasi www.dacoromanica.ro
  68. 68. 67 nume, care este stucliu a fi unit Marea a face un flotei noastre Mare caz de de ferate. - Dobrogea este de calea Cerna-Voda-Constanta. cale cale uneste cele trei mai importante din de vedere militar Constanta-Medgidia-Cerna-Vodg, de im- portanta ei Din statiei o cale de strategica este acum de curând anume : Mircea-Voda-Copadin-Caraomer-Dobrici de la frontiera. cale este numai pentru a servi la gru- parea fortelor jurul Dobriciului pentru o aprovizionare a coloanelor ce ar in cale este studiu anume : Medgidia- Tulcea, care astazi se data in exploa- tare numai la Ester. cale deasemenea are gruparea fortelor Tulcea in jurul Medgidiei valea Carasu ca de operatie. Dobrogea de Nord este de sosele bine intretinute un numar de alte sosele sunt curs de a se face. osele nationale ce Dobrogea sunt: ccea-Gavarn-Ghecet. ar fi foarte importanta din punct de vedere al din in multe a iesä la este din Rusia, nu permite manevre prin surprindere ; comunalä Tulcea de curând permite a se efectua manevre Isaccea Tulcea de Tulcei. k;oseaua permite deasemenea ca caz de ocupare a Isaccea-Tulcea, www.dacoromanica.ro
  69. 69. sä se fortele Tulcea cele oseaua imparte Tulcea-Cataloi-Topalu-Harsova, Muntenia spre Tulcea cazul unui la Nord, a Dobrogea contra aceluiasi care fi trecut de la moloasa-Galati ar asupra Bucurestilor. nationala are pentru apararea Dobrogei Nord spre Sud ajutand gruparea fortelor spre Medgidia, sau retragerea fortelor caz de al Capului de pod Cerna- trecerea la oseaua nationala Tulcea-Constanta, foarte bine permite deplasarea fortelor atat spre Nord spre Sud. sudica.- Mult mai comunicatie ca Dobrogea n'are osele bune deck spre iar restul de din cauza stratului de löss sunt im- pe timp ploae, aproape imposibila deplasarea fortelor oselele mai importante sunt : Cerna-Voda-Cuzgun - Ostrov-Silistra - Sarsanlar- ce este Dunärei care este o linie de cazul inamicul ar trecut frontiera prin platoul Deliormanului s'ar fi indreptat celor Turtucaia Silistra, cooperarea fortelor aceste foarte importanta din de militar este Silistra-Alfatar-Tatara-Asen-Akadanlar,iar, de se desparte spre Omurcea deacolo spre Razgrad, cealaltä spre Rahman-Asicler deacolo spre Aceste prin faptul merg spre orase, care sunt centre importante, reesä importanta cum a punctelor Silistra. www.dacoromanica.ro
  70. 70. 69 la Tatar-Asen Silistra-Akadtmlar se spre Dobrici formand o linie de pentru trupele ce eventual s'ar gäsi pe frontierä. Soseaua Silistra pela Bei-Bunar Tatar- de trupe Hstra. la Dobrici la Varna este cale deasemeni Dobrici la Balcic. Aceste care toate au nod Dobriciul ne importanta militarä localitati. Din Silistra-Cerna-Vodä Cuzgun pornete o prin Copadin la Constanta de la Copadin la Medgidia. Regiunea dela Estul Dobriciului este de de trai. Lipsa de a cea mai mare parte a Dobrogei sä fie de sate ; in Dobrogea satele nu dech aproximativ din 10 10 klm. foarte mult traiul operatiile. In regiune trupele vreme a anului vor fi nevoite a bivuacuri sau cantonamente-bivuacuri ser- foarte mare barace sau bordee Regiunea despre Sud spre este mult mai populatä, sate mai dese trupele vor se neascit mult mai usor. Regiunea dinspre Mare se gseste aceleasi conditiuni ca regiunea Nord. Solul Dobrogei produce mult orz. Aproape casele sunt previlzute cuptoare pentru s'ar foarte bune conditiun, asupra locuitoyilor. Populatia mare parte se ere$terea vitelor pescuitul, ceeace foarte mult hrana. www.dacoromanica.ro
  71. 71. 0 ni a. Este ca restul o continentalä mult mai de In timpul verii se simte o mare de ploae, o o ora 9 la 4 p. m. ce face aproape imposibil lucru ce foarte mult operatiunile. atins. azi, multi din cei ce nu se strategia cred scopul ei este a obtine rezultatul de aici o de discutiuni trebuesc manevrate trupele in acest scop. Azi toti cunoscatorii suprem de atins in- tr'un räzboi este distrugerea purtat de Napoleon in 1812 contra Rusilor n'a dus la nici un rezultat, el inaintase ocupase o portiune de nu pe adversar. Ritzboiul de azi acum deasemeni nu a ajuns nici un rezultat va trebul mult timp sit ajutorul mijloa- celor de azi zdrobirea inamicului un timp mult mai indelungat. Dela se ritzboiului este trebue fie zdrobirea Zdrobirea inamicului depinde de doi factori: 1) fortele care ele la organizare, moral calitate, 2) pozitia teatrului de acest teatru poate comunicatiile proprii, poate pe sale de amici. studiul ce mi-am propus a-1 face nu poate fi de fortele deci de discutat pozitia Dobrogei raport celelalte de operatie pro- www.dacoromanica.ro
  72. 72. 71 babilii inamici, poate ne garanteze rnunicatii a le pe ale inamicului. Acest depinzand de frontiere le imediat. raport eelelalte teatre teatru operatiuni se portiunea de teren pe care au evenimente (operatiuni) militare. Pe asemenea teatre pot evenimente decisive atunci teatrul se numeste principal, iar cazul operatiunile n'ar zdrobitor asupra restului de evenimente, teatrul se zice secundar. Din modul se tara ca ca resurse ca administratie, vom in ori ce parte s'ar opera, un teatru principal de operatii anume Muntenia, iar restul de provincii Oltenia, Moldova brogea vor fi teatre secundare. In teatrul principal Dobrogea aripa despre Est mice miscare a inamiculai Mare teatrul principal. priveste celelalte Moldova ar atingere doar la Galati, iar Oltenia o atingere. punct de vedete geografic se ating, din de strategic de pe un teatru trebue fie cu cele pe teatre. In raport cu vecine Dobrogea se Rusia Bulgaria separand complect elementul dela Sud dela Nord. Daca astazi aceste state se sese lupth s'ar la prima vedere Dobrogea din ar mai nici un rost, atrag atentia cititorilor rhsboiul ce se Rusia Bul- garia este un rasboi guverne nu este un rasboi natiuni dach Rusia ar bate pe Bulgari punh pe tara atunci numai Dobrogea ar fi de s'ar opune acestei uniri si deci la corn- www.dacoromanica.ro
  73. 73. 72 plecta a noastre; ajungând esire la Mare e cazul Serbiei al Elvetiei; apoi luptitm pentru esire, de o de ori mai mult ca azi, contra elementului care se spre Sud Peninsula Balcanicd. Aceasta este Dobrogei din punct de vedere national rniHtar. Dobrogea are 3 fruntarii: La Duniirea, Est Marea la Sud linia conventionald Turtucaia-Ecrene. - Am când am studiul este un obstacol serios contra unei tre- ceri, prezentându-se totul folosul pentru de sau teritoriului spre Nord. Având vedere noasträ de Rusia apoi prin Moldova sunt mai importante, dela pe aceastil portiune de teren trebue se tie numai pozitiile de pe- dealul Bugeacului dela Isaccea, Tulcea Deaiul Bestepe bune pozitii de oprire. risipirea de forte a ceste pozitii nu ne-ar pune aceste pozitiuni nu se vor de forte de observatie, iar rezervele zise tactice fi grupate Telitei, vale a le atât spre spre addpostite. (trupa ce fie a pret o inaintare spre trebue numai se la Babadag, se pe Constanta, opunându-se spre sud apoi la Babadag este o amenintare pentru trupele ce fi Dunärea se spre www.dacoromanica.ro
  74. 74. 73 fruntaria Dundrei nu o putem utiliza cazul unui la Nord contra in conditiuni ne avantaje Presupusd linia Babadagul, bune po- zitii de oprire spre Sud ar fi dealul Testemel deasupra mamgiei, altä linie rezistenta fi apoi Sarighiol, gealac, Taliverde ultima linie la tanta fi Pazarlia-Caramurat-Cicraci. aceste pozitii succesive nu le cred utilizabile, rostul trecerei in aceastd parte nu poate fi deck intoarce spatele) liniei Focsani- Nämoloasa-Galati atunci fortele ce au trecut s'ar o parte spre Babadag a-1 a-si asi- aripa restul ar trece fie pe fie pe la apoi s'ar contra Bucurestilor. In acest caz reese importanta strategicd a Pozitiile care le-am enumärat pot fi socotite numai unei ofensive ruse cu Bulgaria aceastd directie numai pentru a teecerea Bulgarei forte importante in aceastä parte. priveste fortele noastre care ar trecut Dundrea Rusia prin punctele servesc pentru ca sä toate ocupate armatele pe dealu rile Basarabiei contra armatelor dela Nord, aceasta ar mai ales la scopul de a tot mai mult teritoriul nostru de a fi teatru de cä mobilizeazd mult mai repede ca Rusia. Est. Marea prin felul coastei ei se imparte anume dela Nord de Constanta care este joasä e impropriu regiu- www.dacoromanica.ro
  75. 75. 74 nea Sudul Constantei care este are maluri abrupte, apoi apropierea ape scilzute nu per- mite aeostarea de vase tonaj mare la tanta, MangaHa inamicul dela Sud nu ca noi de o nu ne putem teme contra unor operatiuni din parte prezent, a ne tome numai contra unei incursiuni rusesti. vedere resursele Rusiei, noi niciodatâ nu vom superioritatea flotei de cea rus5, azi chestiunea unei marine militare este de a nu expune portul nostru Constanta contra unei a fost i fortificarea lui; cred s'a fAcut foarte bine Rusii pot prin modul cum deschis portul Constanta, bombardeze apoi debarce mai la Sud. va puta fi vorba o a sau a Man- galiei face o de mare aceasta numai scopul de a proteja acea Apoi cred Rusii nu pot o acest atunci s'ar fortele separate, a fi parte; n'ar acest deck ar fie aHati Bulgarii, fie când ar fi riisboiu cu ei, iar Bulgarii ar fi nedecisi, scopul de a-i intimida. trupe relativ putine s'ar toralul Constanta, la s'ar conditiuni favorabile noastre. Frontiera Sud. Este o care taie ce iau Deliormanului de pe teritoriul Acest face ea foarte mult din im- www.dacoromanica.ro
  76. 76. 75 portanta care ar fi facut bune obstacole puthnd a le Frontiera un patrulater strategic de mare anume zargic, care ar servi ca o pozitie de adunare contra unei invazii dela Sud. Frontiera de azi ne permite a fortifich in mod permanent pozitiile Turtucaia-Silistra- Mangalia a face astfel o perdea de tificatiuni contra inarnicului Sud. Tot ea trecerea mai ce o puteau Bulgarii, trecerea pe la Tur- tucaia-Oltenita unde apoi pe bovitei puteau irnediat asupra Bucurestilor, object vizat. vedem acum frontiera se opune unei invaziuni bulgare a noastrA. Bulgarii pot avea planuri de sau Dunrtrei pe la Rusciuk-Giurgiu, sau Nicopole-Turnu-Mrigurele, indreptându-se asupra Bucurestilor, prin aceasta acoperindu-si direct 'Capita la; sau se adune regiunea Rusciuk- inainteze ocupe Dobrogea. Trecerea la Rusciuk-Giurgiu gAsindu-se la 40 de Turtucaia vre-o 60 de Bucuresti cade Turtucaiei fortificatiile ei. numai trecerea dela Nicopole care prea mult pe Bulgari de obiectivul vizat, De planul Statului Major bulgar nu era acum de a trece prin acea ci de a se regiunea Rusciuk*mtla-Varna putând in Dobrogea in Muntenia. In cazul unei treceri a Românilor prin puncte, prin o pozitie de flanc ar Sofia ar tine piept unei invazii din Dobrogea. adunare trebue luate Biela-Thrnova-Sumla-Razgrad ca mai departe de frontierA, adunarea trupelor. Liniile de invazie din regiune ar fi acest caz Linia Rusciuk-Turtucaia-Silistra care poate www.dacoromanica.ro
  77. 77. 76 fie de pozitia dela Turtucaia de pozitia dela Silistra, de dintre aceste orase constituesc bune pozitii opunere. 2. Linia Razgrad-Hagifaclar-Staroselo la frontiera de Turtucaia. 3. Liniile urcea-Akadânlar-Srumla-Rahmann pot fi interzise la intrarea Omurcea apoi la Alfatar Silistra. 4. drumul Dobrici ce poate fi interzis de Dobriciului. 5. Linia Varna-Baladgea-Bazargic ce fi de culmile Dobriciului. 6. Linia poate fi inter- la la Teké. Atitudinea. Din cele spuse la formele de teren cä regiunea cu liniile de invazie zise ale Deliormanului, este o regiune care fortifieatiile Turtucaia Silistra se vor opune mod o defensiva acest senz pentru se impune, vedere forma terenului bulgar, trecerea frontierei. cazul unei invaziuni bulgare vedere pozithle fortificate dela Turtucaia Silistra, din jurul Dobriciului a Mgrei va atrage o parte din fortele principale de invazie, de cazul obstacolul dela Dobrici va fi se vor mult mai usor apoi pe drumul Dobriciului vor puná pe i ce duce spre Cobadin, care e comunicatiilor de acolo la Medgidia prin aceasta s'ar pune pe Dobrogea www.dacoromanica.ro
  78. 78. 77 Pentru a face o opunere mai mare se impune numai fortificarea Dobriciului, ale Cobadinului Medgidiei. Din cele spuse Dobrogea are mare importantit anume pentru motivele, : 1. incercuirea teatrului principal Muntenia. 2. Opreste unirea de Nord cu dela Sud. 3. Contine drumul spre Mare. 4. 5. o pozitie flanc pentru un ce s'ar înainteze asupra Bucu- restilor. Pentru aceste motive trebue timp ei. Fortificarea punctelor expuse mai sus se impune. Prin pacea dela 1913 Guvernul trebuia principiul fi cilutat a frontiera mai aproape calea Rusciuk-Novi-Ba- zar-Varna, pentru a platoul Deliormanului. Guvernul Bulgar o portiune din Serbia, pe Rusia care i-a dat independenta desigur ne va pe noi care seama de toate principiile etnografice cuviintit când altii le nesocotesc. In asemenea ehestiuni totdeauua primeze celui mai tare noi 1913 trebuiâ facem primeze acest lucru. COPACIUS JUNIOR. www.dacoromanica.ro
  79. 79. CÂTEVA CONSIDERATIUNI GENERALE DOBROGEI Civilizatia ca al evolutiei, e direct cu inflorirea strtrei economice a popoarelor, o care n'are un punct mare, de unde adevarate comerciale spre mondiale e o tara datoria mai de aceasta, sentimentul conservarei nea- impune din toate de vedere acest al noastre care se Dobrogea care este adevarata fereastra a României. din istorie suntem martori ai luptei titaniee, de rus pentru indeplinirea visului Petru Mare de care e propäsirea acestei lupta pentru deschiderea strâmtorilor. Constan- tinopolul, cheiaprientului, internationalizat visul ca noastre atinse, bastimentele românesti vor puteo. tricolorul oceanul Atlantic Pacific, inconjurul lumei, steagul fata tunurilor din forturile turcesti. CAlauzit de aceste gânduri aria acelora, nenorocire sunt Tara cari Tulcea ori Sulina prin striine, provincie de im- prin ei are izvoare de interne de considerabile, cât poate din acest punct de vedere un mare rol propasirea României. ce zicea E. von Sydow, numai despre o parte a acestei www.dacoromanica.ro
  80. 80. 79 provincii, ocazia Congresului Paris la 1856, cand Europa ne redase delta «De cand s'au dat Moldovei gurile DunArei, asupra ochii Europe dep. de mult timp, i-a acesteia indatorirea de a-si tele ei nationale conformitate timpului; asimileze elemente straine cari nu vor fi recalcitrante spre a-i da ajutor mijloacele secolului nostru inteligent, mun- din toate puterile spre un viitor Raspunsul ce mod se poate face aceasta nu poate fi : baza elementelor >. cuvinte: «Fantazia, cititorului poate acum luncile Dunarei lat de diguri, canale, colibelor de porturi orase prin munca unor oameni harnici doua Lombardie, o a doua Marei-Negre! nu ar de sigur fata ochilor nici decum un tablou fantastic pentru reaHzarea nu ar turale pentru care mijloacele secolului nu i-ar da ajutorul necesar, ar un tablou pentru realizarea cirnia e nevoe o stare asezate, care sä dom- neasci ordinea unei durabile de a popor silnitos» brawl Chilia la Tara tot marele nostru fluviu, se la Est cu pe o 234 km. de iar la Sud o linie strategica o desparte de Bulgaria. Pe o de 23.145 km. (vorbesc de Dobrogea), locuesc vre-o 623.847 suflete de diferite strazile oraselor acestei pro- ') E von Sydor. Ein Blick auf das russisch-tarkische Grenzgebiet an der unteren Donau, la Dr. G. Antipa. Probleme economice privit. la Delta Dunrírei. pag. 69. www.dacoromanica.ro
  81. 81. 80 se pare te babilonie, din cauza diferitelor porturi a limbilor ce se E din punct de vedere geografic 43°.46' latitudine de N 25°.2' 27°.20' longitudine de E, meridianul din Paris. O dovaditi provincie ne apartine din timpurile cele mai vechi ne-o titulatura Mircea care era: «Mare voevod domnitor a tara Ungro-Vlahiei a de peste munti, pre (adicA dinspre Ungaria cu toate posesiunile ei) i herteg banatului Severin domn de pe la marea cea mare cetatea stapanitor.). la 1812 partea de nord anume delta Dunrtrei a fost mai mult dela la 1878 ne-a revenit definitiv a fost obiectul luptelor cari s'o cari lucrau pentru popularea ei eu colonisti respectivi, pentru a avea vre-un drept de revindeciiri mai Rusii au fost mai norocosi din de vedere, trtranii rusi mai ales Lipovenii veniti dela gurile Donului, s'au acomodat mai repede viata grea deaceea populatia ei e mai mult incercarea de colonizare veterani, oameni sufieient de stat, n'a dat un rezultat. trebuesc aduse elemente tinere, elemente viguroase, obicinuite viata grea (vorbesc de inun- datiile ce au fiecare an), solutia Domnul Dr. Gr. Antipa, care recomanda de prin satele Tulcea, ca unii ce sunt obicinuiti cu cari viiturile apelor nu o nenorocire dar un an de de zic ei. Dobrogea poate fi ca giuni: una muntoasä o regiune un platon care se Marea www.dacoromanica.ro

×