O slideshow foi denunciado.
Seu SlideShare está sendo baixado. ×

Antrenamentul sportiv - licenţa c - bihor 2013

Anúncio
Anúncio
Anúncio
Anúncio
Anúncio
Anúncio
Anúncio
Anúncio
Anúncio
Anúncio
Anúncio
Anúncio
Próximos SlideShares
Curs fotbal antrenori
Curs fotbal antrenori
Carregando em…3
×

Confira estes a seguir

1 de 33 Anúncio

Mais Conteúdo rRelacionado

Anúncio

Antrenamentul sportiv - licenţa c - bihor 2013

  1. 1. Antrenamentul sportivAntrenamentul sportiv Bazele generale ale teoriei şi metodicii jocului de fotbal Licenţa C 2013 - Bihor Stelian Farcău
  2. 2. A. Definiţii B. Principii C. Metode D. Factori E. Planificare
  3. 3. A. Definiţii ale antrenamentului sportiv - simplă şi generală: " Un proces care generează o schimbare de stare ( fizică, cognitivă sau emoţională)" Martins, 1977 " Un proces complex pedagogic şi biologic desfăşurat sistematic şi continuu gradat de ADAPTARE a organismului omenesc la eforturi fizice şi psihice de variate intensităţi în scopul obţinerii de rezultate cu o anumită valoare" Encuţescu, 2005
  4. 4. B. Principiile antrenamentului sportiv Principii generale: 1.principiul particip1.principiul particip1.principiul particip1.principiul participăăăării conrii conrii conrii conşşşştientetientetientetiente şşşşi activei activei activei active - înţelegerea corectă a obiectivelor - atitudine responsabilă - apreciere obiectivă a propriului randament 2.principiul intui2.principiul intui2.principiul intui2.principiul intuiţţţţieiieiieiiei - stimularea analizatorilor pentru o imagine cât mai corectă : demonstraţia, video etc. 3.principiul accesibilit3.principiul accesibilit3.principiul accesibilit3.principiul accesibilităţăţăţăţiiiiiiii - trecerea de la uşor la greu; - de la simplu la complex; - de la cunoscut la necunoscut 4.principiul sistematiz4.principiul sistematiz4.principiul sistematiz4.principiul sistematizăăăăriiriiriirii şşşşi continuiti continuiti continuiti continuităţăţăţăţiiiiiiii - elaborarea corectă şi eficientă a planificării 5.principiul5.principiul5.principiul5.principiul îîîînsunsunsunsuşşşşirii temeiniceirii temeiniceirii temeiniceirii temeinice - număr suficient de repetări + verificări ritmice a fotbaliştilor 6.principiul leg6.principiul leg6.principiul leg6.principiul legăăăării instruirii de cerinrii instruirii de cerinrii instruirii de cerinrii instruirii de cerinţţţţele activitele activitele activitele activităţăţăţăţii practiceii practiceii practiceii practice - principiul modelării - punerea în practică a celor învăţate în lecţia de antrenament
  5. 5. Principii specifice: - formarea sportivului de performanţă 1.principiul continuit1.principiul continuit1.principiul continuit1.principiul continuităţăţăţăţii antrenamentuluiii antrenamentuluiii antrenamentuluiii antrenamentului - necesitatea pregătirii pe tot parcursul anului 2.principiul individualiz2.principiul individualiz2.principiul individualiz2.principiul individualizăăăăriiriiriirii - trebuie respectate particularităţile individuale ale sportivului - pregătire diferenţiată 3.principiul solicit3.principiul solicit3.principiul solicit3.principiul solicităăăărilor optimerilor optimerilor optimerilor optime şşşşi a crei a crei a crei a creşşşşteriiteriiteriiterii îîîîn trepte a efortuluin trepte a efortuluin trepte a efortuluin trepte a efortului - evitarea solicitărilor mari şi mereu crescute sau a creşterilor bruşte ale acestora - evitarea scăderii eficienţei pregătirii prin antrenamente fără intensitate sau volum - evitarea instalării monotoniei 4.principiul motiva4.principiul motiva4.principiul motiva4.principiul motivaţţţţieiieiieiiei şşşşi al efortului voluntari al efortului voluntari al efortului voluntari al efortului voluntar - motive intrinseci (interioare) :plăcerea, dorinţa de afirmare, căutarea unor noi provocări - motive extrinseci (exterioare): recompense, recunoaştere, posibilităţi de a călători etc.
  6. 6. C. Metode de instruire - căi practice şi teoretice prin care este transmis conţinutul jocului 1. Metode generale de instruire - fotbalul a adaptatadaptatadaptatadaptat metodele generale de antrenament 2. Metode speciale de instruire - fotbalul a generatgeneratgeneratgenerat metode speciale de antrenament ( de dezvoltare a diferiţilor FACTORI ai antrenamentului )
  7. 7. Metode generale 1. metoda explica1. metoda explica1. metoda explica1. metoda explicaţţţţieiieiieiiei - în învăţarea deprinderilor tehnico-tactice - în pregătirea lecţiei de antrenament sau a jocurilor şi în analiza lor 2. metoda demonstra2. metoda demonstra2. metoda demonstra2. metoda demonstraţţţţieiieiieiiei - constă în prezentarea practică, în faţa jucătorilor a ceea ce urmează a fi învăţat - precizie, concizie, claritate, expresivitate 3. metoda exers3. metoda exers3. metoda exers3. metoda exersăăăăriiriiriirii - efectuarea deprinderilor tehnico-tactice prin care se urmăreşte automatizarea lor - continuitate, ritmicitate,creativitate 4. metoda repet4. metoda repet4. metoda repet4. metoda repetăăăăriiriiriirii - în condiţii identice (învăţare) - în condiţii variate (perfecţionare) 5. metoda observ5. metoda observ5. metoda observ5. metoda observăăăăriiriiriirii - pe ei înşişi sau pe alţii (meciuri la tv) 6. metoda dezvolt6. metoda dezvolt6. metoda dezvolt6. metoda dezvoltăăăăriiriiriirii şşşşi perfeci perfeci perfeci perfecţţţţionionionionăăăării calitrii calitrii calitrii calităţăţăţăţilor individualeilor individualeilor individualeilor individuale 7. metoda corect7. metoda corect7. metoda corect7. metoda corectăăăării deprinderilor deficitarerii deprinderilor deficitarerii deprinderilor deficitarerii deprinderilor deficitare 8. metoda convorbirilor8. metoda convorbirilor8. metoda convorbirilor8. metoda convorbirilor
  8. 8. D. Factorii antrenamentului 1. Pregătirea fizică 2. Pregătirea tehnică 3. Pregătirea tactică 4. Pregătirea teoretică 5. Pregătirea psihologică 6. Antrenamentul invizibil ( gestionarea timpului extrasportiv)
  9. 9. 1. Pregătirea fizică Reprezintă suportul pentru toţi ceilalţi factori fiind considerată baza de plecare a întregului proces de pregătire. Pregătirea fizică are două aspecte: 1. pregpregpregpregăăăătirea fizictirea fizictirea fizictirea fizicăăăă generalgeneralgeneralgeneralăăăă - urmăreşte asigurarea bazei generale a calitcalitcalitcalităţăţăţăţilorilorilorilor fizicefizicefizicefizice 2. pregpregpregpregăăăătirea fizictirea fizictirea fizictirea fizicăăăă specificspecificspecificspecificăăăă ---- urmăreşte modelarea calitcalitcalitcalităţăţăţăţilor fiziceilor fiziceilor fiziceilor fizice de bază în vederea dobândirii celor mai înalţi indici morfo - funcţionali în concordanţă cu cerinţele tehnice şi tactice ale jocului.
  10. 10. Calităţile fizice 1.Viteza1.Viteza1.Viteza1.Viteza 2.For2.For2.For2.Forţţţţaaaa 3.Rezisten3.Rezisten3.Rezisten3.Rezistenţţţţaaaa 4.4.4.4.ÎÎÎÎndemndemndemndemâââânareanareanareanarea
  11. 11. ++++ ++++ ++++ ____ ____ ____ ____ ____
  12. 12. 1.Viteza1.Viteza1.Viteza1.Viteza •Viteza (în accepţiunea cea mai largă) se referă in principal la iuţeala sau rapiditatea efectuării mişcării sau actului motric in unitatea de timp (A. Dragnea, 1996); •Viteza este capacitatea care permite, pe baza mobilităţii proceselor din sistemele neuro-musculare si a proprietăţii muşchilor de a dezvolta forţă, să efectueze acţiuni motrice intr-un timp minimal (Freu, 1977) •Viteza sportivă este capacitatea, bazată pe procesele cognitive, volitive maximale si funcţionale ale sistemelor neuro-musculare, de a desfăşura in diverse condiţii cea mai mare rapiditate de reacţie si mişcare (Grosser, 1991) •Viteza este capacitatea de a executa o mişcare dată sau o suită de mişcări într-un timp cât mai scurt (Nicu A., 1993).
  13. 13. Forme de manifestare a vitezei în fotbal - viteza de acviteza de acviteza de acviteza de acţţţţiuneiuneiuneiune (execuţie) – miscare rapida si eficace in contextul tehnico-tactic al jocului - viteza de acviteza de acviteza de acviteza de acţţţţiuneiuneiuneiune (execuţie) cu mingea; - viteza de deplasareviteza de deplasareviteza de deplasareviteza de deplasare fara minge; - viteza de reacviteza de reacviteza de reacviteza de reacţţţţieieieie – răspuns rapid la acţiunea unui coechipier sau adversar; - viteza de decizieviteza de decizieviteza de decizieviteza de decizie – opţiunea rapidă (din multiplele posibilitati) si eficace pentru o actiune (caracter cognitiv pregnant); - viteza de anticipaviteza de anticipaviteza de anticipaviteza de anticipaţţţţieieieie – bazată pe experienţă ţi calităţi cognitive, care permit „previziunea” acţiunilor colegilor sau adversarilor; - viteza de percepviteza de percepviteza de percepviteza de percepţţţţieieieie – capacitatea de asimilare, analiză şi exploatare rapidă a informaţiilor cu privire la evoluţia jocului, cu sau fără ajutorul altora.
  14. 14. 2. For2. For2. For2. Forţţţţaaaa • Forţa musculară este aptitudinea motrică ce permite omului să învingă o rezistenţă sau să se opună acesteia printr-un efort muscular intens (R. Manno, 1996).
  15. 15. Specific fotbalului întâlnim următoarele aspecte: • forţa de lovire a mingii – determinată de : - precizia loviturii; - volumul masei musculare; - viteza de aplicare; - corectitudinea tehnicii; • forţa de depăşire a adversarului – determinată de: - volumul şi puterea masei musculare; - tehnica de efectuare a luptei; • forţa de învingere a greutăţii proprii – manifestată în: - viteza de deplasare; - detenta; - schimbarea de direcţie. Gh. Dumitrescu, 2011
  16. 16. 3. Rezisten3. Rezisten3. Rezisten3. Rezistenţţţţaaaa    Aptitudinea motrică ce permite omului să facă faţă oboselii în eforturile de lungă durată (R. Manno, 1997, 101).
  17. 17. În fotbal distingem trei tipuri de rezistenţă • RezistenRezistenRezistenRezistenţţţţa aeroba aeroba aeroba aerobăăăă – este capacitatea de a efectua o activitate de lungă durată şi de a face faţă oboselii specifice provocate de sistemul aerob. În cursul tipului de activitate care implică rezistenţa aerobă, bătăile inimii sunt accelerate (180 b/minut) iar volumul pe minut al inimii (volumul sângelui pompat de inimă într-un minut) este de circa 30 de litri.Efortul de intensitate medie favorizează adaptarea corpului şi vascularizarea capilarelor, vitale pentru alimentarea cu oxigen a celulelor musculare.- alergări de durată • RezistenRezistenRezistenRezistenţţţţa la acidul lactica la acidul lactica la acidul lactica la acidul lactic – se referă la capacitatea unui jucător de a efectua o activitate de durată medie timp de 30 – 90 de secunde la intensitate mare. În consecinţă, jucătorii resimt lipsa de oxigen care trebuie recuperată în cursul intervalului de odihnă. Exerciţiile de mare intensitate solicită sistemul lactic să producă mari cantităţi de lactat, adesea peste 8 – 12 milimoli. Dacă jucătorul nu este antrenat să facă faţă acumulării în sânge a lactatului el va fi obligat fie să încetinească ritmul fie să se oprească. - alergările de 200,400m • RezistenRezistenRezistenRezistenţţţţa alactica alactica alactica alacticăăăă – se referă la capacitatea jucătorului de a repeta şi tolera oboseala produsă pe o durată scurtă (sub 10 secunde) a tipului de activitate de maximă intensitate. -sprinturi
  18. 18. 4. Mobilitatea4. Mobilitatea4. Mobilitatea4. Mobilitatea • Capacitatea omului de a utiliza la maxim potenţialul anatomic al articulaţiilor, concretizată prin efectuarea unor mişcări cu amplitudine mare. N.Alexe 1993
  19. 19. 2. Pregătirea tehnică • Tehnica reprezintă ansamblul de deprinderi motrice, specifice jocului, desfăşurate pe baza capacităţilor fizice ale jucătorilor, în vederea satisfacerii unor cerinţe ale tacticii de apărare sau atac(G. Dumitrescu,2001). • Tehnica include: elemente tehniceelemente tehniceelemente tehniceelemente tehnice şşşşiiii procedee tehnice.procedee tehnice.procedee tehnice.procedee tehnice.
  20. 20. Tehnica - sistematizare ELEMENTE TEHNICE FELEMENTE TEHNICE FELEMENTE TEHNICE FELEMENTE TEHNICE FĂĂĂĂRRRRĂĂĂĂ MINGEMINGEMINGEMINGE 1.ALERGĂRILE 2.SCHIMBĂRILE DE DIRECŢIE 3.CĂDERILE 4.RIDICĂRILE DE LA SOL 5.SĂRITURILE 6.OPRIRILE 7.ROSTOGOLIRILE ELEMENTE TEHNICE ALEELEMENTE TEHNICE ALEELEMENTE TEHNICE ALEELEMENTE TEHNICE ALE PORTARULUIPORTARULUIPORTARULUIPORTARULUI 1.POZIŢIA FUNDAMENTALĂ 2.DEPLASĂRILE ÎN POARTĂ ŞI ÎN TEREN 3.PRINDEREA MINGII 4.BOXAREA MINGII 5.DEVIEREA MINGII 6.BLOCAREA MINGII 7.REPUNEREA MINGII CU MÂNA
  21. 21. 1.PRELUAREA MINGII1.PRELUAREA MINGII1.PRELUAREA MINGII1.PRELUAREA MINGII 1.ROSTOGOLITE CU PARTEA INTERIOARĂ A PICIORULUI 2.ROSTOGOLITE, CU PARTEA EXTERIOARĂ A LABEI PICIORULUI 3.CU PARTEA INTERIOARĂ A LABEI PICIORULUI PRIN AMORTOZARE 4.CU ŞIRETUL PLIN, CU AMORTIZARE 5.CU COAPSA PRIN AMORTIZARE 6.CU PIEPTUL PRIN AMORTIZARE 7.CU CAPUL PRIN AMORTIZARE 8.CU TALPA PRIN AMORTIZARE 9.CU AMBELE GAMBE CU RICOŞARE 2.DEPOSEDAREA DE2.DEPOSEDAREA DE2.DEPOSEDAREA DE2.DEPOSEDAREA DE MINGEMINGEMINGEMINGE 1.PRIN ATAC DIN FAŢĂ 2.PRIN ATAC DIN SPATE,FĂRĂ ŞI PRIN ALUNECARE 3.PRIN ATAC DIN LATERAL FĂRĂ ŞI PRIN ALUNECARE 3.PROTEJAREA MINGII3.PROTEJAREA MINGII3.PROTEJAREA MINGII3.PROTEJAREA MINGII 1.DE PE LOC 2.DIN MIŞCARE, ÎN TIMPUL CONDUCERII
  22. 22. 1.CU INTERIORUL LABEI PICIORULUI 2.CU EXTERIORUL LABEI PICIORULUI 3.CU ŞIRETUL PLIN 4.CONDUCEREA MINGII4.CONDUCEREA MINGII4.CONDUCEREA MINGII4.CONDUCEREA MINGII 5.MI5.MI5.MI5.MIŞŞŞŞCCCCĂĂĂĂRIRIRIRI ÎÎÎÎNNNNŞŞŞŞELELELELĂĂĂĂTOARETOARETOARETOARE 1.CU TRUNCHIUL DIN POZIŢIE STATICĂ ŞI DIN DEPLASARE 2.CU PICIORUL DIN POZIŢIE STATICĂ ŞI DIN DEPLASARE 3.CU CAPUL(CU PRIVIREA 1.CU INTERIORUL LABEI PICIORULUI(LATUL) 2.CU ŞIRETUL PLIN(RISTUL) 3.CU ŞIRETUL EXTERIOR 4.CU ŞIRETUL INTERIOR 5. CU EXTERIORUL LABEI PICIORULUI 6.CU VÂRFUL LABEI PICIORULUI 7.CU CĂLCÂIUL 8.PRIN DEVIERE CU ŞIIRETUL EXTERIOR SAU EXTERIORUL LABEI 9.PRIN DEVIERE CU ŞIRETUL INTERIOR SAU INTERIORUL LABEI PICIORULUI 10.CU GENUNCHIUL 11.ARUNCAREA MINGII CU PICIORUL 12.LOVIREA MINGII DIN DROP(DEMI-VOLE) 13.LOVIREA MINGII DIN VOLE 14.LOVIREA MINGII PRIN FOARFECĂ 6.LOVIREA MINGII CU PICIORUL6.LOVIREA MINGII CU PICIORUL6.LOVIREA MINGII CU PICIORUL6.LOVIREA MINGII CU PICIORUL
  23. 23. 7.LOVIREA MINGII CU CAPUL7.LOVIREA MINGII CU CAPUL7.LOVIREA MINGII CU CAPUL7.LOVIREA MINGII CU CAPUL 1.DE PE LOC, CU UN PICIOR ÎNAINTE 2.DE PE LOC, CU PICIOARELE PE ACEEAŞI LINIE 3. SPRE LATERAL 4.SPRE ÎNAPOI 5.DIN SĂRITURĂ, CU BĂTAIE PE PICIOR 6.DIN SĂRITURĂ, CU BĂTAIE PE AMBELE PICIOARE 7.DIN ALERGARE 8.DIN PLONJON(DE PE LOC SAU DIN ALERGARE
  24. 24. 3.Pregătirea tactică Pregătirea tactică reprezintă una din componentele cele mai dinamice ale antrenamentului fiind condiţionată de pregătirea fizică, tehnică, psihică şi teoretică. Prin intermediul ei jucătorii îşi însuşesc modalităţile organizării, pregătirii şi desfăşurării acţiunilor de atac şi de apărare potrivit unei anumite concepţii de joc.
  25. 25. Metodele pregMetodele pregMetodele pregMetodele pregăăăătirii tacticetirii tacticetirii tacticetirii tactice • Metoda explicativ-demonstrativă - la tablă • Metoda demonstrativă - pe teren • Metoda exersării analitice - fără adversitate • Metoda acţiunilor-joc - situaţional • Metoda jocurilor tactice -superiorităţi, inferiorităţi etc. • Metoda modelării tactice - model de joc
  26. 26. model de jocmodel de jocmodel de jocmodel de joc
  27. 27. 4. Pregătirea teoretică • Pregătirea teoretică reprezintă ansamblul informaţiilor însuşite de sportiv în vederea cunoaşterii şi explicării principiilor, regulilor şi metodelor care determină creşterea capacităţii sale de efort şi de performanţă, ca şi anticiparea concursului următor pentru abordarea lui adecvată (A. Nicu, 1993).
  28. 28. 5. Pregătirea psihologică Pregătirea psihică determină, prin mijloacele antrenamentului şi ale acţiunilor educaţionale, creşterea capacităţii psihice pentru a-i permite sportivului desfăşurarea unor acţiuni eficiente şi obţinerea unor rezultate superioare în concursuri (M. Epuran, 1980).
  29. 29. 6. Antrenamentul "invizibil" Preocuparea constantă pentru îndeplinirea obiectivelor asumate conştient la începutul carierei de fotbalist.
  30. 30. E. Planificarea antrenamentului - în funcţie de calendarul competiţional - periodizare - pregătitoare, precompetiţională, competiţională, de tranziţie - macrociclu - mezociclu -microciclu -lecţie de antrenament - microciclu - introductiv, de încărcare, de impact, competiţional, de refacere - lecţia de antrenament- introducere, încălzire, parte principală ( tema antrenamentului efectuată în progresie didactică), individualizare, revenire
  31. 31. NOROC este ceea ce seNOROC este ceea ce seNOROC este ceea ce seNOROC este ceea ce se îîîîntntntntââââmplmplmplmplăăăă ccccâââândndndnd ANTRENANTRENANTRENANTRENAAAAMENTUL seMENTUL seMENTUL seMENTUL se îîîîntntntntââââlnelnelnelneşşşşte fate fate fate faţăţăţăţă îîîîn fan fan fan faţăţăţăţă cucucucu OPORTUNITATEA.OPORTUNITATEA.OPORTUNITATEA.OPORTUNITATEA.
  32. 32. Vă mulţumesc pentru atenţie şi vă urez mult noroc!

×