O slideshow foi denunciado.
Utilizamos seu perfil e dados de atividades no LinkedIn para personalizar e exibir anúncios mais relevantes. Altere suas preferências de anúncios quando desejar.

Procesele de crestere si dezvoltare

349 visualizações

Publicada em

Definirea proceselor de crestere si dezvoltare
Legile dupa care au loc procesele de crestere si dezvoltare
Caracteristicile proceselor pe grupe de vârstă

Publicada em: Educação
  • Seja o primeiro a comentar

  • Seja a primeira pessoa a gostar disto

Procesele de crestere si dezvoltare

  1. 1. PROCESELE DE CREȘTERE ȘI DEZVOLTARE Kineziologia ( kinezis - mișcare, logos - știință) este o disciplină medicală de graniță între cea de anatomie descriptivă, biomecanică, ergofiziologie, kinetoterapie și care se ocupă cu analizarea proceselor de creștere - dezvoltare normale, cu studierea posibilităților de mișcare articulară și a factorilor care o influențează. Creșterea este un proces biologic cantitativ al organismului, dinamic, complex ce are loc prin însumarea proceselor biochimice și enzimatice din celule și țesuturi având drept consecință mărirea în dimensiuni a corpului. Procesul de creștere are loc după anumite legi și într-o anumită succesiune (din momentul concepției, pe toată durata copilăriei, activat la pubertate, cu rată mică în adolescență , încheiat la maturitate). Ca apreciere a creșterii se folosesc noțiunile: înalt, scund/mic, mare cuantificate în centimetri sau în kilograme. Dezvoltarea fizică este un proces biologic calitativ la care participă mecanismele de adaptare și perfecționare prin care trece organismul. Aceste procese calitative au loc paralel cu procesele de creștere în copilărie și adolescență dar, continuă și după încetarea creșterii staturale. în perioada de maturitate și reproducere au loc modificări calitative de dezvoltare fizică în sens pozitiv sau negativ în funcție de factorii de mediu și de alimentație, regimul de viață, starea de sănătate, condițiile de igienă. În cadrul procesului de dezvoltare fizică au loc modificări metabolice și funcționale, hipertrofii/atrofii musculare, creșterea/scăderea țesutului adipos, modificări biomotrice. în perioada de îmbătrânire procesele de dezvoltare sunt înlocuite de procesele de involuție care pot fi lente sau cu instalare bruscă: boală, sedentarism. Noțiunile de apreciere sunt: foarte bine/ bine/ insuficient dezvoltat. I. Legile după care se realizează creșterea și dezvoltarea 1. Corelația organism - mediu: sistemul nervos și analizatorii dau informații asupra elementelor de mediu ceea ce asigură un echilibru dinamic între organism și mediu. 2. Unitatea și interdependența diferitelor organe și sisteme: starea de sănătate a unui organism depinde de buna funcționare a fiecărui aparat și sistem în parte precum și de modul în care acestea se integrează și adaptează funcțiilor celorlaltor aparate. 3. Ritmul de creștere și dezvoltare este condiționat de procesul adaptării biologice fiind determinat filo- și ontogenetic. Ritmul de creștere și dezvoltare este variabil pentru diferitele organe:  organe care ajung rapid la forma definitivă: ochii, urechea internă, sistemul nervos central;  organe care se dezvoltă rapid în prima copilărie pentru ca apoi să evolueze lent până la pubertate: aparatul renal și digestiv;  organe care se vor perfecționa la maturitate: aparatul cardio-vascular, locomotor;  organe care suferă procese de involuție la adolescență: timusul;  organe care se vor maturiza după pubertate: organele genitale. 4. Legea alternanței:
  2. 2.  oasele lungi suferă procese de alungire și îngroșare alternativă (niciodată cele două procese nu sunt concomitente);  legea basculei: procesele de alungire și îngroșare pentru cele două componente mari ale aceleași extremități sunt alternative: în timp ce humerusul și femurul se alungesc, oasele antebrațului/respectiv gambei se îngroașă și invers. 5. Legea proporției:  există 3 faze în evoluția variațiilor de proporții între statură/ lungimea/ lățimea segmentelor: 4-6 ani, 6-15 ani, peste 15 ani;  fiecare segment are o evoluție proprie în raport cu statura;  sexul individului caracterizează dezvoltarea osoasă a centurii scapulare, a pelvisului. 6. Legea pubertății :  înainte de instalarea pubertății creșterea staturală are loc pe seama membrelor inferioare predominând procesele de alungire osoasă,  după pubertate procesele de creștere și dezvoltare se realizează pe seama trunchiului, prin îngroșarea scheletului și prin dezvoltarea masei musculare. 7. Legea asimetriei descrie existența unor asimetrii fiziologice prin: poziția și forma organelor intracavitare, solicitarea predominantă a unui membru. 8. Legea alternanței de lungă durată care descrie un proces de creștere extrem de rapid pentru primele luni de gestație, primul an de viață, pentru perioada 6-7 ani precum și pentru perioada prepubertară. II. Factorii care influențează creșterea și dezvoltarea Factorul genetic. Există însușiri cu caracter:  dominant și care nu se schimbă în cursul vieții unui individ: culoarea ochilor, părului, forma nasului, capului, pomeților;  ce se poate modifica moderat: dezvoltarea centurii scapulare;  ce se poate modifica intens: masa musculară, capacitatea funcțională aerobă. Factorii endocrini:  Hormonul de creștere (STH): în funcție de cantitatea în care este secretat de hipofiză se descrie o creștere normală, gigantismul (hipersecreție STH), nanism hipofizar (hiposecreție STH).  Hormonii tiroidieni influențează metabolismele proteice și pe cele minerale.  Hormonii secretați de timus asigură procesele de creștere până la pubertate.  Hormonii secretați de glandele suprarenale intervin în metabolismul bazal, în cel al apei, protidic, glucidic și cel al mineralelor.  Hormonii sexuali favorizează dezvoltarea masei musculare și a forței. Factorii patologici. Îmbolnăvirile ce survin în perioadele de creștere și dezvoltare opresc sau încetinesc aceste procese (pe perioada unei boli organismul trebuie să producă anticorpi, să refacă structurile distruse de agenții patogeni și dispune de prea puține resurse pentru a mai face față și procesului de creștere și de dezvoltare). Factorii externi pot influența creșterea și dezvoltarea în mod diferit în funcție de perioada în care acționează:  în perioada intrauterină pot interfera procesele de creștere și dezvoltare:
  3. 3.  starea de sănătate a mamei,  alimentația mamei,  de starea de oboseală a mamei,  de ingestia de alcool,  de mediul toxic în care trăiește/lucrează mama,  de eventuala medicație teratogenă autoadministrată;  în perioada postnatală procesele depind de:  factorii de mediu și de microclimat,  de condițiile de igienă din familie,  de factorii socio-economici. Factorii alimentari prezentați pe amplu în capitolul Igiena alimentației din cadrul cursului de Igiena educației fizice și sportului'. Metabolismul bazal la 1-3 ani este de 2-2.5 ori mai mare față de adult ceea ce face necesară suplimentarea rației calorice cu 10-20%. III. Particularitățile anatomo-fiziologice ale diferitelor etape de vârstă Perioada embriofetală :  perioada embrionară din momentul concepției și până la primele mișcări fetale,  perioada fetală de la primele mișcări fetale și până în momentul nașterii. Perioada primei copilării:  perioada de nou-născut: primele 30 zile,  perioada de sugar: 30 zile –1 an,  perioada antepreșcolară sau copil mic: 1-3 ani. Perioada de preșcolar 3-6 ani ce începe o dată cu încheierea creșterii dentiției de lapte și durează până la apariția primilor dinți permanenți. Perioada de școlar:  antepubertară sau școlar mic: 6-11 ani fete, 6-12 ani băieți,  pubertară sau școlar mijlociu: 11-13 ani fete, 12-14 ani băieți  postpubertară sau școlar mare: 13-18 ani fete, 14– 18 ani băieți. Perioada de maturitate și reproducere: 18–45 ani femei, 47–48 bărbați. Perioada de involuție, senescență peste 45 de ani. Problematica proceselor de creștere și dezvoltare este deosebit de complexă și din această cauză ne vom opri numai asupra unor elementele care vor să explice unele aspecte mai frecvent întâlnite în practica profesorului sau care pot explica devierile/ carențele comportamentale. Perioada de nou-născut : 0 – 30 zile caracterizată prin:  postură simetrică cu dominarea tonusului musculaturii flexorilor, nu-și poate întinde membrele,  controlul asupra musculaturii cefei este foarte slab: întoarcerea capului cu mâna este urmată de întoarcerea întregului corp,
  4. 4.  coloana vertebrală este convexă spre înainte,  neurocraniul reprezintă 1/8 din întreaga extremitate cefalică,  raportul cap/corp este net în favoarea capului,  funcțiile de relație ale sistemului nervos central sunt slab dezvoltate existând predominarea centrilor subcorticali ai vieții vegetative,  creștere rapidă staturală și în greutate. Perioada de sugar: 30 zile - 1 an caracterizată prin:  creștere rapidă staturală și în greutate,  dezvoltarea tonusului extensorilor în ordinea cap, coloana vertebrală, regiunea fesieră,  în jurul vârstei de 4 luni prezintă mișcări simetrice cu mâinile, apare reacția de echilibru în poziția culcat pe burtă, urmărește cu privirea un obiect în mișcare,  în jurul vârstei de 6 luni se ridică singur în șezut, folosește o mână pentru joc, se întoarce singur pe spate sau pe burtă, diametrul transversal toracic este mai mare față de cel anteroposterior (la naștere toracele este circular),  după 6-7 luni: apare dentiția de lapte, poate sta în genunchi cu sprijin pe membrele superioare,  la 8-10 luni se poate ridica singur în picioare, dar, nu are dezvoltată reacția de echilibru pentru stațiunea bipedă,  coloana vertebrală suferă următoarele modificări: la 3 luni apare lordoza cervicală, la 6 luni cifoza dorsală, la 9-12 luni lordoza lombară,  masa musculară este foarte puțin dezvoltată,  dezvoltarea sistemului de comunicare în propoziții scurte,  predomină în continuare viața vegetativă asupra celei de relație. Perioada de copil mic, antepreșcolar:1- 3 ani. în jurul vârstei de un an:  poate sta singur în picioare,  necesită sprijin la mers; mersul este antropoid cu bază mare de susținere, mai mult prin mișcări de lateralitate și mai puțin prin cele de tip anteroposterior;  apare tendința de competiție, luptă, conflict pentru obținerea jucăriilor,  realizează corect prehensiunea de finețe, realizează opoziția police celelalte degete, police-index. Până la un an și jumătate:  merge singur nesusținut, poate să urce ajutat scările, poate să se întoarcă în cerc,  activitatea manuală: poate ține două obiecte mici într-o mână, face un turn din două cuburi, aruncă obiectele pe jos,își scoate pantofii singur,  controlul sfincterelor vezicale prezent, controlul sfincterului anal parțial,  verbalizează, arată cu degetul obiectul indicat/dorit, înlătură obiectele/ persoanele nedorite,  prezintă interes pentru jucăriile celor din jur. Până la 2,5 ani:  urcă/coboară singur alternativ scările, urcă/coboară singur de pe scaun, aleargă, deschide/închide ușa,  anunță necesitățile fiziologice, arată corect 3-4 părți din corp,  imită ocupațiile mamei,  construiește turnuri din 4-7 cuburi, întoarce câte o singură filă la cărți, jucăriile capătă sensul de mijloc de prietenie,
  5. 5.  ține bine creionul în mână, trage linii orizontale, folosește lingura,  prezintă prehensiunea de finețe: poate scoate tabletele dintr-un tub de medicamente,  se poate spăla singur pe mâinii,  se îmbracă/dezbracă singur. Până la 3 ani:  poate sta 4-8 secunde într-un picior, sare de 2-3 ori pe un picior, sare în lungime cu ambele picioare 60-85 cm., merge cu tricicleta,  participă la activitățile casnice,  merge singur la toaletă,  dezvoltă jocul cu copii, pune întrebări, vorbește neîncetat, își cunoaște vârsta, sexul, numără până la 10, știe poezii scurte; poate să deseneze un om dar, acesta are numai cap și picioare.  perioada 1-3 ani se caracterizează prin o încetinire a ritmului de creștere, prin modificarea proporțiilor cap/trunchi/membre, prin apariția dentiției de lapte.  sistemul nervos central este: incomplet dezvoltat și maturizat, scizurile și girusurile nu sunt deplin accentuate, fibrele nervoase nu sunt complet mielinizate, diferențierea celulară este realizată în cea mai mare parte până la 3 ani dar, procesul va fi încheiat în jurul vârstei de 8 ani, procesele de excitație le domină pe cele de inhibiție. Perioada de preșcolar: 3- 6 ani  Se caracterizează printr-un ritm lent de creștere, valorile medii ale ambelor sexe sunt sensibil egale; creșterea este mai accentuată la nivelul membrelor: anvergura devine egală cu talia (talia este distanța de la vertex- vârful capului - până la taloane– călcâie și se măsoară în centimetri; anvergura este distanța dintre cei doi medius, degetul 3 de la fiecare mână, membrele superioare fiind în abducție, ridicate, la 90 de grade față de trunchi).  Comportamentul este caracterizat prin mișcare și putere de imitație.  Aparatul locomotor: musculatura flexorilor predomină ca tonus asupra extensorilor; oasele se pot deforma ușor în urma unor solicitări, rezultă necesitatea evitării eforturilor statice; instalarea atitudinilor vicioase, este perioada optimă pentru învățarea unor deprinderi motrice: îndemânare, rezistență în regim de viteză precum și pentru dezvoltarea capacitate de efort.  Aparatul respirator: amplitudinea excursiilor costale este mică; elasticitatea pulmonară este redusă rezultând un plămân mai puțin aerat și mai hiperemiat față de cel al adultului.  Aparatul cardiovascular : în această perioadă inima crește foarte rapid în special pe seama celei ștăngi. Sistemul excitoconductor al inimii nu este pe deplin dezvoltat ceea ce face ca reacțiile de adaptare la eforturi să fie disproporționate față de intensitatea acestora.  Sistemul endocrin este încă insuficient structurat funcțional.  Sistemul nervos central: ca volum creierul este aproape ca cel al adultului, dar, ariile corticale nu sunt maturizate. Celulele nervoase sunt incomplet diferențiate; fibrele nervoase nu sunt în totalitate mielinizate. Procesele de excitație corticală predomină asupra celor de inhibiție.  La comanda de a desena un om copilul la 4 ani poate desena fie capul, trunchiul, brațele, fie capul, brațele, picioarele dar, fără trunchi. La 5 ani desenează un om complet.
  6. 6.  Cercetarea stadiului gândirii noțional: la 4 ani copilul răspunde la întrebări legate de definirea unor noțiuni sau obiecte cu sublinierea unor atribute neesențiale. Ex. Ce este păpușa? Păpușa este frumoasă. La 5 ani răspunsurile scot în evidență activitatea la care servește obiectul sau pe care o poate desfășura animalul despre care este chestionat copilul. Tot la 5 ani poate să numească 6 culori: alb, roșu, negru, verde, albastru, galben. La 6 ani copilul definește obiectele, animalele, noțiunile prin elemente diferențiale.  Capacitatea de organizare spațială: se constată în jurul vârstei de 5 ani când sunt definitivate noțiunile: sus/jos, înainte/ înapoi, gros/ subțire, lat/ îngust, dreapta/stânga, copilul poate executa manevrele de așezare la comandă a unui obiect pe, sub, alături de  Cercetare maturizării social- afective: se va analiza dacă copilul: este fricos, se adaptează greu la o situație, la un loc nou, plânge când este luat din brațele/ de lângă mamă, are crize de furie care se revarsă asupra părinților, se adaptează greu la jocul altor copii, este lipsit de inițiativă, nu are curiozitate, nu poate să de îmbrace sau să dezbrace singur, modul în care răspunde la întrebările necunoscuților. Perioada de școlar mic Este definită ca perioada cuprinsă între 6–11 ani la fete și 6–12 ani la băieți.  Aparatul locomotor. Prin consolidarea sistemelor funcționale lamelare oasele devin mai dure, având o rezistență mai mare la presiune, răsucire, tracțiune. Este o perioadă cu ritm rapid de creștere în greutate și în înălțime. Fibrele musculare sunt încă subțiri și sunt înconjurate de o cantitate mare de țesut conjunctiv ceea ce face ca mișcările din articulații să fie ample dar, de mai mică finețe. Forța musculară este încă mică. Viteza de reacție și de execuție sunt foarte bune.  Aparatul respirator: diametrul transversal este mai mare față de cel anteroposterior, elasticitatea pulmonară este slabă, respirația este de tip costal superior sau mijlociu datorită insuficientei dezvoltări a musculaturii accesorii respiratori.  Aparatul cardiovascular: inima reacționează neeconomic la efort, mecanismele de reglare fiind insuficient adaptate, diametrul transversal al inimii predomină asupra celui longitudinal.  Sistemul nervos central. Creierul este ca greutate asemănător cu cel al adultului dar, diferit funcțional. Procesele de excitație predomină asupra celor de inhibiție ceea ce face relativ dificilă fixarea corticală a noțiunilor, cuvintelor, mișcărilor. Limita câmpurilor corticale nu este clară și precisă. Diferențierea scoarței cerebrale se face din profunzime spre suprafață prin apariția unor insule mielinizate, de la care procesul se întinde în toate direcțiile.  Analizatorul kinestezic, vizual, vestibular se perfecționează ceea ce face ca mișcările să fie mai precise, coordonarea mai bună, contracțiile musculare mai puternice și mai economicoase.  Glandele cu secreție internă au o activitate insuficient dezvoltată pentru a fi și eficiente cu exepția glandei hipofize ce produce STH. Perioada de școlar mijlociu, perioada pubertară
  7. 7. Caracteristic pubertății este maturarea sexuală care are loc ca urmare a afluxului de hormoni sexuali urmată de apariția caracterelor sexuale secundare. După 11 ani la fete și 12 ani la băieți se constată activitate secretorie a ovarului/testiculului marcată prin apariția primei menstruații/ejaculării. Sub acțiunea hormonilor sexuali are loc dezvoltarea caracterelor sexuale primare: maturizarea și dezvoltarea organelor genitale ce capătă forma anatomică a adultului fiind în același timp și funcționale. Concomitent are loc dezvoltarea caracterelor sexuale secundare la băieți: dezvoltarea laringelui, schimbarea vocii, apariția pilozității axilare și pubiene, creșterea masei musculare. Caracterele secundare la fete sunt reprezentate de pilozitatea axilară și pubiană, dezvoltarea țesutului adipos, formarea glandelor mamare, modificarea formei bazinului.  Aparatul locomotor: - la nivelul oaselor are loc o creștere în grosime precum și consolidarea cu săruri minerale a structurilor funcționale existente.  articulațiile sunt în continuare slab dezvoltate,  ligamentele nu reușesc să asigure o rezistență suficientă la tracțiuni, răsuciri.  mușchii se dezvoltă mai ales prin alungirea fibrelor musculare existente și mai puțin în grosime ceea ce face ca forța lor să fie mică.  Aparatul respirator: - nasul și laringele îmbracă aspectul definitiv, ca la adult; - traheea, bronhiile, plămânii suferă o creștere cantitativă a funcției respiratorie: crește amplitudinea respirației, scade frecvența respirațiilor, crește capacitatea vitală, crește consumul maxim de oxigen/minut.  Aparatul cardiovascular: - predomină inervația simpatică a reglării activității cardiace ceea ce face posibilă instalarea distoniei neurovegetative; - crește volumul sistolic de la 30 ml. la 45 – 60 ml.  Sistemul nervos: - înregistrează maturizarea ariilor corticale, - se dezvoltă funcțiile de analiză și sinteză, - procesele de excitație încep să fie mai bine controlate de câtre cele de inhibiție, - funcția celui de al doilea sistem de semnalizare domină asupra primului sistem.  Glandele endocrine își intensifică secreția o dată cu începerea secreției de testosteron/foliculină și progesteron. Perioada de școlar mare, postpubertară Perioada se caracterizează la fete printr-o încetinire a ritmului de creștere în timp ce la băieți apare o creștere compensatorie pentru perioadele anterioare. La fete este perioada în care are loc creșterea în greutate. Concomitent au loc procese de stabilizare a dimensiunilor diferitor segmente: crește diametrul toracic, cel biacromial, anvergura, se modifică bustul.  Aparatul locomotor: - este perioada la care are loc sudarea capului humeral de restul epifizei (13-16 ani); se produce sudarea trohleei humerale (13 ani), se sudează definitiv osul coxal ( 13 – 16, 18 ani). până la 20–25 de ani să se realizeze sudarea centrilor de osificare. musculatura crește în volum ceea ce determină și creșterea forței.
  8. 8.  Aparatul respirator înregistrează o ameliorare a funcției respiratorii fiind asemănător cu cel al adultului.  Aparatul cardiovascular: inima înregistrează o creștere de volum ceea ce face ca și debitul sistolic să se amelioreze.  La nivelul sistemului nervos central se instalează echilibrul dintre procesele de excitație și cele de inhibiție, de iradiere/concentrare, plasticitate/receptivitate.  Anatomic analizatorii se găsesc la un grad de maturizare asemănător adultului însă funcțional nu ating același nivel.

×