O slideshow foi denunciado.
Utilizamos seu perfil e dados de atividades no LinkedIn para personalizar e exibir anúncios mais relevantes. Altere suas preferências de anúncios quando desejar.

Metode si tehnici folosite pentru masurarea capacitatii de efort

3.125 visualizações

Publicada em

Metode si tehnici folosite pentru masurarea capacitatii de efort pentru sportivi

Publicada em: Esportes
  • Seja o primeiro a comentar

Metode si tehnici folosite pentru masurarea capacitatii de efort

  1. 1. Capitolul 4. Cercetări preliminare în contextul delimitării conţinutului unor cercetări experimentale propriu-zise 4.1. Cadrul general ipotetic al cercetării Jocul de handbal presupune o solicitare, aparent uniformă pentru toate posturile. În realitate, chestiune dovedită de competiţiile din ultimi ani, există un aspect tehnic, biomotric şi fiziologic pentru fiecare post, specific care s-a accentuat pe măsura dezvoltării interesului pentru acest joc. Schimbările survenite în regulamentul de handbal internaţional reprezintă un exemplu în acest sens. Specializarea pe posturi este imperios necesară, dar ea nu trebuie absolutizată. Oricare jucător, indiferent de specializarea proprie (excepţie portarul) trebuie să fie capabil de a suplini, pe un interval mai lung sau mai scurt (funcţie de condiţiile de joc), pe oricare alt jucător, desigur, nu la valoarea specialistului. De aici decurge necesitatea ca fiecare jucător să fie caracterizat, pe de o parte de polivalenţă, şi, pe de altă parte, de specializarea strictă pe post (aceasta din urmă fiind cea mai importantă). Coincidenţa parţială de sarcini dintre jucători, ne dă posibilitatea realizării unei comparaţii din punct de vedere fiziologic, esenţială tocmai în aceea ce priveşte dimamica proceselor corticale. De exemplu, extrema este un jucător care acţionează pe spaţii mult mai largi decât pivotul, el fiind obligat, în permanenţă să urmărească întreaga desfăşurare a jocului, să depisteze în timp scurt zonele în care atacul devine posibil, să discearnă între jucătorii avansaţi ( în teren) pe cel care deţine cea mai bună poziţie de finalizare. Date fiind toate acestea pe cortexul cerebral al extremei se va realiza o distribuţie largă a informaţiilor cuprinzând mai numeroase arii corticale decât în cazul cortexului pivotului, astfel încât dinamica proceselor corticale se caracterizează de o tendinţă vădită spre iradiere la cel dintâi şi una spre concentrare ( zonare) la cel de-al doilea.
  2. 2. În cazul pivotului, zonarea informaţiilor pe cortex este o consecinţă a faptului că, în timpul jocului, obictul atenţiei sale este mingea, pe de o parte, precum şi breşa posibilă în dispozitivul de apărare advers, pe de altă parte. Considerăm că din punct de vedere psiho-fiziologice această deosebire esenţială, între ocupanţii celor două posturi poate fi extinsă şi pentru ocupanţii celorlalte posturi cu raportare la jucătorul pivot. În acelaşi timp, există şi o mare asemănare între ei în ceea ce priveşte aspectul cantitativ al proceselor corticale. Totodată, caracterul convergenţei ca un echivalent al concentrării funcţiilor corticale ale pivotului şi caracterul divergenţei echivalentul iradierii funcţiilor corticale, în exemplu nostru ale jucătorului extremă, sînt trăsături esenţiale ce definesc particularitatea celor doi jucători specializaţi diferit. Această comparaţie de acest gen este posibilă şi fezabilă totodată pentru fiecare jucător în parte raportându-ne la jucătorul în jurul căruia de cele mai multe ori au loc cele mai spectaculoase faze şi acţiuni tehnico-tactice – pivotul. În cazul covergenţei, aspectul gândirii tehnico-tactice al jucătorilor este se pare o relaţie “secundară” spre pivot ( atunci când acesta este marcat foarte strâns) şi “prioritară” spre poarta adversă, dacă situaţia o cere sau se impune acţiunea de ameninţarea porţii sau de aruncare dintr-o poziţie cât mai favorabilă şi cât mai aproape de semicercul cu linie continuă. În cel de al doilea caz, al exemplului nostru, cel al divergenţei, relaţia extremei este se pare de natură “secundară” cu ceilalţi jucători întrucât toate eforturile sânt îndreptate în a marca în poarta adversă din poziţii şi unghiuri diferite ori de câte ori situaţia se iveşte sau o cere ( de remarcat sunt situaţiile tehnico-tactice dinainte prestabilite specifice acestui jucător, la care se adaugă imprevizibilul din timpul jocului). Iată de ce, ne-am ales ca obiect al cercetării de faţă stabilirea unor indictori relevanţi pentru divizarea procesului de instruire în contextul efortului fizic la echipa de performanţă – handbal feminin. Totodată ne preocupă stabilirea pe baza indicatorilor relevanţi a tipului de efort pe posturi, precum şi tipul de efort specific jocului de handbal pentru echipe feminine.
  3. 3. Prestarea unui anumit efort pe parcursul divizării procesului de instruire în funcţie de fazele modelului de joc la echipa de performanţă pentru handbalul feminin CSM „Cetate”, Deva – concretizat în urma măsurătorilor făcute, în special a capacităţii de efort – atunci capacitatea de efort a jucătoarelor va răspunde mai bine dinamicii jocului de handbal competiţional. Dacă are loc o divizare a procesului de instruire având ca reper modelul de joc confirmat de echipa de handbal feminin a României, dar şi a echipei care deţine în acest moment titlul de campioană, precum şi pe cel continental – Chimistul Râmnicu-Vâlcea – vom observa că procesul de pregătire din antrenament are eficienţă sportivă, randamentul observându-se în competiţii. Întrucât în jocul de handbal competiţional feminin eforturile prestate sunt atât de natură aerobă cât şi anaerobă. Dacă pentru măsurarea capacităţii de efort aerob – cantitatea de lucru mecanic ce poate fi efectuată într-o unitate de timp de un sportiv sau puterea maximă / intensitatea maximă a efortului ce poate fi realizată de un individ – nivelul efortului este condiţionat de O2 din muşchi în unitatea de timp şi care depinde de capacitatea pulmonară, cantitatea de hemoglobină din sânge care transportă O2 la ţesuturi, capacitatea inimii de a pompa sângele în vase, de calitatea vaselor de sânge, precum şi de posibilităţile ţesutului de a utiliza O2. Inima este primul organ care ajunge la limitele capacităţii funcţionale atunci când în efort se atinge valoarea maximă de VO2, factorul limitativ al consumului maxim de O2, fiind reprezentat de dimensiunile şi starea funcţională a inimii. Pentru măsurarea capacităţii de efort anaerob nu a fost încă unanim acceptată modalitatea, măsurătorile făcându-se pentru parametrii biochimici, funcţionali şi fizici (lucru mecanic efectuat). Întrucât pentru parametrii biochimici sunt necesare analize complexe de laborator în care este posbilă aflarea nivelului de lactadicemie în efort, a deficitului de O2 - noi ne-am concentrat atenţia pe efectuarea de măsurători funcţionale şi fizice.
  4. 4. Pentru a afla tipul de efort în jocul de handbal raportat la modelul performanţial feminin competiţional este necesară determinarea consumului maxim de O2 pe minut, acesta fiind cel mai expresiv parametru, dar şi la calcularea lucrului mecanic efectuat de jucător cu ajutorul cicloergometrului şi indirect prin calcule matematice în condiţii reale de efort, după ce s-a înregistrat pulsul în condiţii de efort real. 4. 2.Scopul şi sarcinile cercetării Cercetarea indicatorilor analitici şi sintetici folosiţi pentru divizarea procesului de instruire în funcţie de fazele de joc pentru echipa de performanţă – handbal feminin – are ca scop punerea în evidenţă a specificului tehnico-tactic şi biomotric – fiziologic pentru fiecare post în parte şi în final a echipei ţinând cont de tendinţele acestui joc pe plan mondial – respectiv a „jocului total”. Cercetarea intenţionează să pună în evidenţă ponderea fiecărei jucătoare în parte în cadrul echipei din punct de vedere al capacităţii de efort– ponderea fiind infimă ca şi diferenţă a uneia faţă de celelalte, dar suficientă pentru departajare. Această cercetare se angajează în direcţia oferirii unor metode şi mijloace eficiente în divizarea procesului de instruire în funcţie de fazele modelului de joc pentru cele două momente ale acestuia – atacul şi apărarea. Eficienţa cercetării dorim să corespundă exigenţelor caracteristice competiţiilor la nivelul înaltei performanţe actuale pe plan intern şi internaţional. În ceea ce priveşte demersul cercetării prin experimentul explorator şi pilot aplicat parţial pe un număr de 16 jucătoare componente ale echipei de handbal feminin CSM „Cetate”Deva, îşi propune să verifice instrumentele de lucru, a metodelor şi tehnicilor adecvate, iar în final să evidenţieze eficienţa metodelor de antrenament bazate pe monitorizarea în timpi reali a marilor funcţii ale organismului – în mod deosebit a frecvenţei cadiace. Prin aplicarea experimentului pilot s-a urmărit „încălzirea” algoritmului de determinare a capacităţii de efort a jucătoarelor, a VO2 max în condiţii reale de efort specific, precum şi cum pot fi implementate metodele moderne de divizare a procesului de instruire pe baza indicatorilor relevanţi folosind modelul de joc la handbalul de performanţă feminin. În acest sens ne-am fixat următoarele sarcini: - efectuarea măsurătorilor antropometrice pentru componentele echipei CSM Cetate Devatrans şi prezentarea sugestivă a acestora pe posturi, raportate la modelul jucătoarei de handbal de performanţă;
  5. 5. - susţinerea probelor de control şi înregistrarea rezultatelor la începutul turului şi la sfârşitul campionatului Ligii Naţionale, ediţia 2006-2007; - determinarea capacităţii de efort prin folosirea spirometriei, precum şi a bicicletei ergometrice; - folosirea şi probarea parţială a echipamentului Polar în procesul de instruire prin pregătirea jucătoarelor pentru a observa importanţa desfăşurării efortului prin monitorizarea intensităţii acestuia; - aplicarea unor chestionare de personalitate pentru a controla mai bine procesul de divizare a instruirii – stabilind în acelaşi timp anumite compatibilităţi1 între jucătoare sau între antrenori şi jucătoare – stabilirea profilului personalităţii echipei; - urmărirea jocurilor de handbal din retur pe DVD şi divizarea jocului pe etape pentru cele două momente – atac şi apărare – în perspectiva suprapunerii acestora cu f.c. şi determinarea unui indicator relevant fundamental – VO2max. 4.3.Metode şi tehnici folosite pentru cercetarea pilot Pentru ca cercetarea noastră să fie pusă în lumină este nevoie de o vastă paletă de metode şi tehnci de cercetare, pe baza cărora se vor obţine concluzii concrete activităţii sportive de performanţă, specifice jocului de handbal. Toate datele obţinute vor fi supuse unei riguroase selectări, prelucrări şi interpretări tocmai pentru ca cercetarea să se concretizeze la un înalt nivel ştiinţific. Metoda documentării bibliografice din literatura de specialitate. Această metodă folosită în mod tradiţional sau prin transferul de informaţie utilizând tehnicile moderne – computerul – ne-a dat posibilitatea înţelegerii unor 1 René de Lassus [traducere de Cojocaru Doina], Analiza tranzacţională), 2004, Editura Teora, Bucureşti.
  6. 6. fenomene prin raţionalizarea relaţiilor între anumite variabile pe care numai o consemnare precisă şi răbdătoare le poate evidenţia. Folosind această metodă pot fi prelucrate şi interpretate informaţiile obţinute prin consemnare empirică sau modernă atât din punct de vedere cantitativ, dar mai ales calitativ. Metoda observaţiei ne-a dat posibilitatea constatării, dar şi înregistrării faptelor produse spontan aşa cum au ele loc în timpul pregătirii performanţei sportive precum şi a manifestării acesteia pe terenul de handbal. Am folosit atât observaţia empirică simplă ca etapă preştiinţifică a cunoaşterii la care au participat doar simţurile umane, cât şi observaţia ştiinţifică – armată –accentuând acuitatea organelor de simţ prin instrumente şi aparate. S-au făcut observaţii în condiţii reale de antrenament sau întrecere competiţională între echipele de handbal feminin ale Ligii Naţionale, având ca reper central echipa CSM „Cetate”Deva – cea care obţinea „Challenge Cup” în 2002. Au fost însă urmărite şi meciurile echipei reprezentative de handbal feminin a României cu prilejul CM din Ucraina – când a fost cucerită treapta a doua a podiumului mondial. Totodată au fost urmărite prin intermediul transmisiunilor TV foarte multe meciuri ale echipelor româneşti în competiţiile continentale, ci nu numai. Analiza pe DVD a meciurilor din campionat în ideia suprapunerii valorilor de puls ce vor fi înregistrate cu ajutorul echipamentului Polar, cu etapele momentalor de joc pentru atac şi apărare, ne va permite folosirea indicatorilor relevanţi pentru creşterea performanţei sportive. Metoda înregistrărlor reprezintă pentru această etapă, respectiv a experimentului pilot – o simbioză între empiric/tradiţional şi ştiinţific/modern – respectiv de la înregistrarea manifestărilor motrice a jucătoarelor în teren în funcţie de postul ocupat în echipă în timpul jocului prin stabilirea exactă a traseului parcurs de jucătoarea de handbal în cele două momente fundamentale
  7. 7. ale jocului – atac şi apărare – iar prin divizarea acestor momente pe faze de joc – contraatacul – faza I, contraatacul susţinut – faza a II-a, atacul în sistem – faza a IV-a, iar pentru apărare: replierea – faza I, zona temporară – a II-a şi apărarea în sistem – faza a IV-a. Fazei de organizare i s-a acordat atenţia cuvenită, dar fără a se consemna manifestările motrice ale jucătoarelor – aceasta fiind cu semnificaţii mult diminuată în ceea ce priveşte manifestarea capacităţii de efort. Am făcut precizări legate de această cercetare care îşi are originea în înregistrări efectuate pentru început pe echipele masculine de handbal, încă din 1981. În cazul acestei cercetări pentru a concluziona ştiinţific ce tip de efort este specific jucătoarei specilizate pe postul de extremă stânga/dreapta, intermediar stânga/dreapta, pivot, conducător de joc, portar, pe cele două momente şi acestea divizate pe faze de joc – concluziile putându-se efectua atât longitudinal, cât şi transversal (aceasta din urmă oferindu-ne o imagine statistică medie, ţinând cont de specificul diferiat al posturilor – jocul total este cel care în acest caz vine să susţină şi concluziile transversale) sau înregistrat cei doi parametri fundamentali S şi T, la care se adaugă greutatea jucătoarei (grutatea medie a acesteia pe echipă – 67kg), valoarea medie a pulsului obţinut în condiţii de testare la bicicleta ergometrică pentru un efort de 6 minute cu o frânare de 100w şi 90 de turaţii/min, intensitatea efortului având valoare submaximală (pulsul de la sfârşitul minutului 4 comparându-se cu cel de la sfârşitul minutului 6, iar diferenţa să nu fie mai mare de 8-10 pulsaţii pentru a pute fi folosit pe nomograma Astrand-Rhyming, determinându-se în mod indirect valoarea VO2 max în condiţii de testare). Valorile înregistrate/obţinute în condiţii de testare în sală sunt comparate cu cele obţinute cu ajutorul echipamentului Polar – respectiv a măsurării prin telemetrie a pulsului în condiţii reale de joc – antrenament. Folosirea acestui echipament ne va da posibilitatea de a diviza procesul de instruire de aşa manieră încât să aibă loc o creştere a capacităţii de efort, o creştere a eficienţei motrice, a randamentului sportiv.
  8. 8. Jucătoarea are pe torace fixat un emiţător, iar pe mâna stângă un ceas electronic care poate fi setat pentru fiecare jucătoare în parte în funcţie de valorile concrete ale înălţimii, greutăţii şi vârstei – în funcţie de aceasta calculându-se valoarea capacităţii de efort, precum şi limita de puls până la care eficienţa efortului prestat este maximă – culuarul f.c. fiind fixat între 140 p/min – 192 p/min – aceasta fiind de fapt şi dorinţa de exprimare a unui anumit tip de efort – a unei anumite intensităţi, valoarea medie în cazul nostru fiind de 166p/min. Metoda înregistrărilor cuprinde de asemenea anumite măsurători ale capacităţii de efort aerob, precum şi anaerob. Astfel, s-au făcut măsurători de spirometrie înainte de efort şi post efort (intensitatea efortului fiind submaximală, f.c fiind cuprinsă între 120-170 pulsaţii/min.). S-a folosit pentru înregistrare aparatură de ultimă oră, respectiv spirometrul Flowscreen Jaeger – 2004 – tip B/IEC 601 – 1/seria 3810255. Pentru această metodă sunt folosite şi măsurători pentru capacitatea de efort anaerob. În acest sens cu ajutorul bicicletei ergometrice s-a folosit metoda Dransfeld-Mallerowicz, metoda de determinare indirectă a VO2 max Astrand- Rhyming. Metoda grafică are rolul de a completa sugestiv dinamica indicatorilor relevanţi folosiţi/obţinuţi în procesul de instruire la echipa de handbal feminin în funcţie de modelul de joc. Aceasta însoţeşte de fiecare dată fiecare indicator măsurat, înregistrat. Experimentul este modalitatea complexă prin care sunt investigate faptele, dar şi un moment care ne va dat posibilitatea formulării ipotezei de lucru după cunoaşterea datelor în urma aplicării experimentului pilot. Elementele de calcul şi interpretare statistico-matematic au o importanţă deosebită în concretizarea unei cercetări, în susţinerea ipotezei de lucru. Această metodă prin prelucrarea datelor realizează explicarea determinismului probabilistic. Aplicarea unor teste de personalitate (chestionare) pentru a se putea stabili/localiza elemente extrem de importante de natură a analiza starea ego-ului, respectiv a personalităţii, în cadrul divizării procesului de instruire pentru care analiza tranzacţională aplicată îşi poate aduce o contribuţie importantă la obţinerea performanţelor sportive. EGO-GRAMĂ (exemplu) Numele şi prenumele Părinte critic (PC) Părinte grijuliu (PG) Adult Copil liber Copil adaptat B. A. 6 8 12 15 10
  9. 9. B. I. 5 5 8 17 16 C. C. 10 6 17 8 10 D. R. 15 7 9 14 6 G. D. 10 6 9 15 11 H. A. 11 8 17 9 6 H. A. 10 10 11 10 10 I. M. 9 9 13 12 8 M. S. 13 10 17 7 4 M. A. 13 8 13 14 3 P. D. 13 7 10 14 5 P. L. 9 13 7 10 12 S. A. 5 5 11 18 12 S. M. 14 8 9 13 7 T. R. 16 5 9 13 8 T. A. 9 6 10 14 12 Total punctaj jucătoare 168 121 182 203 140 M. I. antrenor 16 4 9 13 9 Au fost 17 întrebări în chestionar a câte 3 pncte fiecare întrebare, deci un total pentru fiecare jucătoare de 51 de puncte. Cele cinci repere (părinte critic, părinte grijuliu, adult, copil liber şi copil adaptat) au fost punctate pe fiecare jucătoare în parte, dar s-a calculat şi o medie la nivelul echipei pe cele cinci repere – analiza făcându-se şi din alt punct de vedere (valorile medii: PC = 184p; PG = 121p; A = 302p; CL = 216p; CA = 149p). Modelul folosit pentru realizarea punctajului, respectiv a interpretării arată astfel (punctajul corespunde sportivei C.C.): PĂRINTE CRITIC PĂRINTE GRIJULIU ADULT COPIL LIBER COPIL ADULT 1 a b/2 c - d/1 2 a/1 b c/2 d e 3 a b c/2 d e/1 4 - a b c/2 d/1
  10. 10. 5 a b c/2 d e/1 6 a/2 b - c d/1 7 a b/1 c/2 d e 8 a/2 - b/1 c d 9 a b/1 c/2 - 10 a b/1 c/2 - d 11 a/2 b/1 c - - 12 - a/1 b c/2 - 13 a - b/2 c d/1 14 c/1 - - a/2 B 15 a b c/2 d e/1 16 a b c/1 e d/2 17 a/2 b - e d/1 Total 10 6 17 8 10 Am urmărit să îmbinăm partea clasică – analiza tranzacţională – cu partea modernă – respectiv folosirea testelor de personalitate aplicate cu ajutorul calculatorului electronic. Acestea din urmă se vor regăsi în lucrarea finală, după ce chestionarul va fi aplicat din nou de personalul de spacialitate de la CCD Deva, judeţul Hunedoara. Metoda convorbirii (interviului) va fi o permanenţă între cercetător şi jucătoare, prin aceasta preconizându-se a fi obţinute atât fapte obiectivizante (vârsta, studii, stare civilă, hoby...), cât şi fapte subiective (motive, sentimente, interese, opinii, dispoziţii, preferinţe...), dar şi conduite, obişnuinţe, deprinderi de viaţă, conduite operaţionale... 4.4. Organizarea şi desfăşurarea experimentului pilot Experimentul nostru are ca subiecţi componentele lotului de handbal feminin CSM Cetate Devatrans. Locul de desfăşurare al acestuia l-a reprezentat Sala Sporturilor din Deva – unde se desfăşoară antrenamentele şi meciurile din campionat, dar şi a unor probe de control specifice, Stadionul „Cetate” – locul unde au fost efectuate probele de control nespecifice, sala de kinetoterapie a Spitalului Judeţean Deva, precum şi un spaţiu rezervat la Hotelul „Deva” pentru analiză, vizionări pe DVD a meciurilor din campionat, unde s-a aplicat chestionarul pentru stabilirea ego-gramei echipei. Experimentul pilot s-a desfăşurat pe perioada returului de campionat a Ligii Naţionale la handbal feminin 2006 – 2007 care s-a desfăşurat începând cu 14.01.2007, respectiv cu etapa a XIV-a.
  11. 11. La reluarea campionatului clasamentul avea pe primele trei locuri în ordine următoarele echipe: Oltchim Rm.Vâlcea (30p), Rulmentul Braşov (26p) şi U.Jolidon Cluj (24p). Echipa CSM Cetate Devatrans se situa în cea de-a doua jumătate a clasamentului, respectiv pe locul 9, din cele 14 echipe participante în campionat. În clasamentul golgeterilor primele trei locuri erau ocupate de jucătoarele: Gâlcă Ionela (Oltchim Rm.Vâlcea) cu 135 de goluri, Ani – Senocico Mihaela (U.Jolidon Cluj) cu 132 de goluri şi Crap Daniela (HC Zalău) cu 125 de goluri. În primele 10 golgetere ale Ligii Naţionale de handbal feminin se află şi o jucătoare de la CSM Cetate Devatrans, respectiv Tătăran Renata Andrada cu 111 goluri marcate, ocupând locul 6 în acel moment al campionatului, fiind în rândul celor mai eficace jucătoare ale campionatului. Finalul campionatului se regăseşte cu două sportive ale echipei CSM Cetate Devatrans în primele 10 – Cupa Arghir – respectiv: Cartaş Carmen cu 204 goluri şi Tătăran Renata Andrada cu 162 de goluri. Ordinea pe podium la final de campionat este aceeaşi, respectiv: Oltchim Rm.Vâlcea (52p), Rulmentul Braşov (42p) şi U Jolidon Cluj (35p), iar echipa din Deva s-a plasat la jumătatea clasamentului cu 25p alături de echipele Tomis Constanţa şi H.C. Oţelul Galaţi. Returul s-a concretizat în final cu un număr de 5 victorii dintre care 4 acasă, iar una în deplasare, 6 înfrângeri dintre care una acasă şi câte un egal acasă şi unul în deplasare. Astfel, după efectuarea măsurătorilor antopometrice şi a unor probe funcţionale de apreciere a capacităţii de efort aerob, de determinare indirectă a VO2 max, de înregistrare a capacităţii vitale, folosindu-ne de aparatură consacrată, dar şi de aparatură de ultimă oră (Sistemul Polar pentru înregistrarea pulsului în condiţii reale de efort la bicicleta ergometrică), am trecut la înregistrarea probelor de control impuse de FRH pentru participarea în competiţii. Pentru a observa dacă sportivele se încadrează în limitele normale ale modelului elaborat de specialişti prin raportare la vârstă şi sex, este necesară evaluarea nivelului de creştere (aspectul cantitativ) şi de dezvoltare (aspectul calitativ) a handbalistelor în anumite etape de dezvoltare ale activităţii sportive. Astfel, s-au efectuat următoarele măsurători antropometrice: - înălţimea măsurată cu ajutorul taliometrului sau a antropometrului lui Martin;
  12. 12. - diametre: bitrohanterian, biacromial, toracic transversal, toracic sagital – cu ajutorul compasului lui Martin; - perimetre sau lungimea curbelor – cu banda metrică; - greutate – cântarul; - pliurile de ţesut adipos şi amplitudinea articulară – măsurate cu adipocentimetrul, respectiv cu goniometrul (se vor măsura pentru experimentul final); În ceea ce priveşte vârsta facem doar precizarea ca medie de vârstă a jucătoarelor de la CSM Cetate Devatrans este de 24 de ani şi 4 luni. Înălţimea am măsurat-o cu taliometrul, înainte de efortul de antrenament, ţinând cont de faptul că pot fi înregistrate valori mai mici cu 1-2 cm sau chiar mai mult în special după cel de-al doilea antrenament al zilei. Media înălţimii pentru jucătoarele din lotul echipei CSM Cetate Devatrans este de 1,76m. În ceea ce priveşe locul ocupat în dispozitivul de joc avem următoarea distribuţie: Postul ocupat / Eşalonul Portar Extremă Pivot Inter Centru Feminin 1,78 – 1,82 1,70 – 1,76 1,70 – 1,76 1,80 – 183 1,69 – 1,70 Se observă că datele consemnate în tabel se situează la limita superioară a cerinţelor sau chiar mai sus dacă le raportăm la modelul jucătoarei de handbal de performanţă. Talia jucătoarelor de la echipa de handbal feminin CSM Cetate Devatrans, graficul se prezintă astfel (fig.1; fig.2):
  13. 13. 1,6 1,65 1,7 1,75 1,8 1,85 P.L. B.S. I.M. T.M. P.E. M.A. S.A. Fig.1 1,6 1,65 1,7 1,75 1,8 1,85 T.A. P.D. H.A. D.A. S.M. B.V. C.C. Fig.2 Greutatea corporală a jucătoarelor are o medie de 66.46 kg şi a fost înregistrată cu cântarul. Distribuţia datelor înregistrate se prezintă astfel: Postul ocupat / Eşalonul Portar Extremă Pivot Inter Centru
  14. 14. Feminin 64,5 - 71 60 - 65 64 – 68,5 70 - 74 57 – 65 Se observă că pentru jucătoarele de pe postul de conducătoare de joc grutatea este la limita inferioară a valorilor raportate la model. Dinamica măsurătorilor pentru greutate arată astfel (fig.3; fig.4): P.L. B.S. I.M. T.M P.E. M.A. S.A. S1 S2 60 62 64 66 68 70 72 Fig.3 T.A. P.D. H.A. D.O. S.M. B.V. C.C. 0 10 20 30 40 50 60 70 80 Fig.4 În ceea ce priveşte folosirea metodei înregistrărilor trebuie să precizăm că măsurătorile de spirometrie înainte de efort şi post efort (după un efort în care
  15. 15. f.c. a atins valori submaximale) s-au realizat cu ajutorul spirometrului Flowscreen Jaeger – 2004 şi care au scos în evidenţă următoarele: - parametrii care indică obstrucţia sau restricţia au fost în limite normale înainte de efort; - post efort aceşti parametrii (prezentaţi în graficele trasate de aparatul folosit) s-au situat în limite normale fără a indica apariţia obstrucţiei şi a bronhoconstricţiei care poate apărea în cazuri patologice post efort; - valorile prezentate în grafice sunt înscrise în funcţie de vârstă, greutate şi înălţime. Graficele următoare prezintă un exemplu de înregistrare cu aparatura amitită pentru 4 jucătoare. În partea stângă sunt înregistrări înainte de efort, iar în partea dreaptă înregistrările post efort:
  16. 16. Acest aparat ne calculează 9 parametrii, dintre aceştia cei mai uzitaţi sunt reprezentaţi de capacitatea vitală şi ventilaţia expiratorie maximă pe secundă (indicator de obstrucţie) şi care pe grafice este notat FEV1. Dintre toate jucătoarele testate cele mai bune valori sunt ale jucătoarei D.R. cu o capacitate vitală egală cu 6,24 înainte de efort, iar după efort de 6,20. În schimb cea mai mare valoare pentru FEV1 a înregistrat-o sportiva C.C. de 4,84 înainte de efort şi de 5,12 după efort. Toate aceste măsurători au fost făcute în colaborare Adelina Ghergan, medic specialist la Spitalul Judeţean Deva, judeţul Hunedoara. Valorile cele mai mici înregistrate pentru capacitatea vitală sunt de 3,84 înainte de efort şi 3,96 după efort. Valorile cele mai mici pentru FEV1 înainte de efort sunt de 3,44 şi 3,76 post efort. De aici rezultă o medie aritmetică de 4,85 pentru capacitatea vitală înainte de efort şi de 4,91 după efort, iar pentru FEV1 de 4,12 înainte de efort şi de 4,14 după efort. Am prezentat ca şi concretizare 8 grafice (înregistrări spirometrice), pentru 4 jucătoare, fiecare având câte un grafic pentru datele înregistrate înainte de efort, iar altul post efort. Tot din aceste grafice pot fi făcute comparaţii în ceea ce privesc aceste valori pe postul ocupat în echipă (în cazul nostru: 2 portăriţe, o conducătoare de joc şi o jucătoare pivot). * S-au înregistrat valorile bustului (fig.5,6)între linia ischioanelor şi vortex folosindu-se taliometrul.
  17. 17. 82 84 86 88 90 92 94 P.L. B.S. I.M. T.M P.E. M.A. S.A. 78 80 82 84 86 88 90 92 94 96 T.A. P.D. H.A. D.O. S.M. B.V. C.C. Fig.5 Fig.6 * Perimetrul toracic s-a măsurat cu ajutorul benzii metrice în cele trei ipostaze: repaus, inspiraţie şi expiraţie – acestea pot fi observate în tabelul general cu măsurătorile antropometrice efectuate. * Deschiderea braţelor – anvergura – a fost înregistrată tot cu banda metrică, măsurându-se distanţa dintre vârfurile degetelor mijlocii. Postul ocupat / Eşalonul Portar Extremă Pivot Inter Centru Feminin 1,77 – 1,90 1,73 - 177 1,76 – 1,77 1,84 – 1,89 1,73 – 1,76 Se observă că valorile jucătoarelor conducătoare de joc se situează sub valorile prevăzute pentru eşaloanele handbalului de performanţă feminin. * Au fost înregistrate valorile diametrelor biacromial şi bitrohanterian cu ajutorul compasului antropometric. Comparând valorile înregistrate cu cele ale modelului pentru eşaloanele de performanţă pentru handbalul feminin constatăm:
  18. 18. - pentru diametrul bitrohanterian valorile se situează astfel: Postul ocupat / Eşalonul Portar Extremă Pivot Inter Centru Feminin 29 - 30 26 - 28 28 - 29 29 - 32 28 - 29 - pentru diametrul biacromial valorile se situează astfel: Postul ocupat / Eşalonul Portar Extremă Pivot Inter Centru Feminin 35 - 40 37 - 38 37 - 38 38 - 42 37 - 38 * Deschiderea palmei sau anvergura palmară s-a măsurat cu banda metrică găsindu-se valori cuprinse între 20 – 22,5cm pentru palma dreaptă şi 19 – 23cm pentru palma stângă. Toate valorile corespund modelului de performanţă existent. * Lungimea palmei s-a înregistrat tot cu banda metrică şi are înregistrate valori cuprinse între 17,5 – 20cm. * Cu ajutorul benzii metrice s-a înregistrat şi perimetrul coapsei, gambei şi cel al „bicepsului” pentru braţul îndemânatec. Valorile măsurate pentru coapsă sunt cuprinse între 53 – 58cm, pentru gambă între 35 – 40cm, iar pentru „biceps” între 25 – 28cm. Pe baza măsurătorilor făcute s-au putut calcula următorii indicatori antropometrici: * Raportul dintre talie şi greutate oţinut folosind formula T – 100/G. Valorile calculate se distribuie astfel: Postul ocupat / Eşalonul Portar Extremă Pivot Inter Centru Feminin 0,29 – 0,41 0,04 – 0.23 0,13 – 0,25 0,44 – 0,47 0,24 – 0,35 Observăm că valorile calculate şi consemnate se situează sub valorile modelului jucătoarei de handbal de performanţă. • Indicile Adrian Ionescu, numit şi indicele de proporţionalitate. Valorile obţinute după formula B – T/2 se distribue astfel:
  19. 19. Postul ocupat / Eşalonul Portar Extremă Pivot Inter Centru Feminin 1; 5; 3 3; 2; 7,5 7,5; 0 3; 0; 3,5 0; 5 Valorile din tebel se încadrează în limitele impuse de model. * Prin formula IE = PT – T/2 s-a calculat Indicele Erisman şi s-au obţint valori care corespund modelului. * Prin formula IA = B x 100/T s-a calculat Indicele Amar care este în concordanţă cu modelul jucătoarei de handbal de peformanţă. * Prin formula IB = G/T s-a calculat Indicele Bouchard constantându-se că valorile se încadrează în cerinţele modelului. Acest indice mai este numit şi indicele de corpolenţă sau nutriţie. În afara datelor prezentate, pentru experimentul propriu-zis ne-am propus să mai înregistrăm: Indicele Pelidisi, Testul de copoziţie corporală, precum şi alte date care ne vor ajuta în demersul ştiinţific iniţiat. * Testările efectuate pentru evaluarea indirectă a VO2 max cu ajutorul bicicletei ergometrice sunt redate în tabelul următor: TESTĂRI LA CICLOERGOMETRU/ 100W/90TURAŢII CSM „CETATE” DEVATRANS - HANDBAL FEMININ – LIGA NAŢIONALĂ SPITALUL JUDEŢEAN DEVA – HUNEDOARA SALA DE KINETOTERAPIE – 13.07.2007 Tabelul nr.1 Nr.crt. Numeleşiprenumelejucătoarei Anulnaşterii Înălţime Greutate Pulsînrepaus TAînrepaus Pulsînefort4´ Pulsînefort6´ Procent din VO2 max 4.4 litri/mi n Fitness ml/kg. cp. Pulsdupăef.3´ Calif. Acor dat 1 B. A. 14.03 1.70 65 76 11/7 160 167 2.1/47. 72% 37 32.30 ml/kg 80 medi u
  20. 20. C.j. 1985 corp 2 B. I. Portar 10.02 1973 1.78 67.5 80 11/7 162 166 2.1/47. 72% 34 31.11 ml/kg ml 88 medi u 3 C. Fl.C. I. s. 09.05 1985 1.80 74 84 11/7 160 180 1.75/38 .63% 37 23.64 ml/kg corp 110 medi u 4 G. D. Portar 01.08 1987 1.80 64.50 60 11/7 163 170 2.05/46 .59% 40 31.08 ml/kg corp 96 bine 5 H. A. M. C.j. 10.11 1987 1.70 61 80 10/6 167 174 1.9/43. 18% 39 31.14 ml/kg corp 110 bine 6 H. A. Pv. 29.08 1987 1.76 68.5 80 11/7 169 173 2.55/57 .95% 38 37.22 ml/kg corp 140 Bine (150 w) 7 I. M. Pv. 27.09 1986 1.82 71 80 10/6 164 172 1.9/43. 18% 39 26.76 ml/kg corp 112 bine 8 M. A. Cj. 09.10 1983 1.76 65 76 11/6 167 174 1.9/43. 18% 38 29.23 ml/kg corp 96 bine 9 P. D. I.d. 06.08 1985 1.75 66 76 11/7 157 171 2.3/52. 27% 38 34.84 ml/kg corp 100 bine 10 P. L. M. Portar 19.03 1977 1.80 71 68 11/6 151 162 2.2/50 % 35 30.98 ml/kg corp 80 medi u 11 S. A. A. Pv./Es 20.02 1983 1.70 64 88 12/6 174 180 1.7/38. 83% 37 26.56 ml/kg corp 110 bine 12 S. J.M. E. d. 05.08 1987 1.70 65 76 12/6 180 182 1.7/38. 63% 38 26,15 ml/kg corp 112 bine 13 T.A. N. Es 06.12 1986 1.71 60 80 11/7 174 179 1,9/43. 18% 40 31.66 ml/kg corp 100 bine
  21. 21. 14 B. V. Cj. 07.06 1988 1.69 57 84 12/6 170 184 2.1/47. 72% 39 36.81 ml/kg corp 100 bine 15 D. O. ID 17.11 1985 1.83 73.5 80 11/7 181 187 1.65/27 ,5% 38 22.44 ml/kg corp 96 bine 16 T. M. I.s./I.d. 03.08 1975 1.80 70 70 12/7 154 161 2.3/52. 27% 34 32.85 ml/kg corp 88 medi u Notă: Din punct de vedere al capacităţii de efort aerob calificativul la această dată este mediocru, respectiv are o valoare de 30.29ml/kgcorp (de precizat că momentul reprezintă sfârşitul perioadei de refacere – tranziţie – respectiv demararea pregătirilor pentru prima parte a etapei pregătitoare pentru campionatul 2007 / 2008). Evaluarea VO2max s-a făcut după şcoala franceză (Flandrois) în valori absolute şi în valori relative, astfel: valori absolute – 2,5 l/min – mediu; 3 l/min – destul de bine; 3,5 l/min – bine; 4 l/min – f.b.; › 5 l/min – excelent. Valori relative: ≤ 20 ml/kg/min – f.s.; 30-35 ml/kg/min – mediocru; 35-45 ml/kg/min – mediu; 45-60 ml/kg/min – bun; 60-75 ml/kg/min – f.b.; ≥75 ml/kg/min – excelent. Experimentul pilot s-au efectuat în două etape: * 11.01.2007- 18.01.2007(început de retur de campionat); * 14.05- 24.05.2007(după terminarea campionatului). În cadrul acestui experiment s-a procedat şi la înregistrarea datelor legate de probele de control obligatorii pentru jucătoarelor de performanţă din Liga Naţională, după cum urmează: - 5 x 30m (30‫״‬ pauză între repetări); - Dribling printre jaloane pe distanţa de 30 m; - Deplasarea în triunghi; - Pentasalt; - Aruncarea mingii de handbal la distanţă cu elan de 3 paşi; - Testul Cooper (9‫.)׳‬ Au mai fost folosite şi urmtoarele probe: - 3 x 200m (1‫׳‬ pauză între repetări); - Săritura în lungime de pe loc; - Aruncarea mingii medicinale de 2 kg înainte cu două mâini pe deasupra capului;
  22. 22. - Aruncarea mingii medicinale de 2 kg înapoi cu două mâini pe deasupra capului. La susţinerea acestor probe au fost respectate precizările făcute de FRH, probele desfăşurându-se în sală, dar şi pe stadion, folosind pentru înregistrare cronometrul şi metrul. Media valorilor obţinute au fost raportată la modelul jucătoarei de handbal de performanţă consacrat, după cum urmează: PROBE DE CONTROL CSM CETATE DEVATRANS – HANDBAL FEMININ – LIGA NAŢIONALĂ 11.01 – 18.01.2007 Tabelul nr.2 Nr. crt. Numele şi prenumele 5 x 30 m plat Med ia 30 m dr. jaloane Deplasare în triunghi Aruncarea mingii de handbal la dist.cu elan de 3 paşi 1 2 3 4 5 1 2 1 P.L./Port. 4..9 4.7 4.9 4.8 4.9 4.8 - - 19.4 29.00 2 B.L./Port. 4.7 4.7 4.7 4.7 4.7 4.7 - - 17.15 35.00 3 I.M./Port 5.0 5.0 5.0 4.9 5.0 5.0 - - 18.25 34.00 4 C.C./Is. 4.9 4.7 4..9 4.8 4.8 4.8 5.7 5.8 17.30 39.50 5 P.E./C.j. 4.9 4.9 4.9 5.0 4.8 4.9 6.3 6.6 19.35 32.00 6 M.A./Ed. 4.6 4.6 4.6 4.9 4.5 4.7 6.1 6.1 20.45 27.00 7 T.A./Es. 4.9 4.8 4.8 4.8 4.8 4.8 6.1 6.0 17.85 29.00 8 S.A./Pv./E.s. 4.9 4.9 4.9 4.9 4.9 4.9 5.9 6.2 20.05 29.00 9 H.A./Pv. 4.9 4.7 4.9 4.8 4.9 4.8 68 6.8 19.60 30.00 10 S.M./E.s 4.9 4.9 5.0 5.2 5.1 4.8 5.9 6.1 20.15 29.00 11 T.M./Is. 4.9 4.7 4.9 4.8 4.8 4.82 6.0 6.0 19.4 29.00 12 D.O./Id. 4.8 4.7 4.7 4.6 4.7 4.6 5.9 602 18.65 46.00 13 B.V.C.j. 4.8 4.7 5.1 5.2 5.0 4.96 6.4 6.2 18.4 27.00 14 P.D.I.d. 4.9 4.7 4.9 4.8 4.8 4.8 6.3 6.6 38.7 32.5
  23. 23. Nr. crt. Numele şi prenumele Testul Cooper Pentasalt 3 x 200 1 2 3 Med 1 P.L./Port. 1850 1060 40 41 43 41.3 2 B.L./Port. 1700 10.10 43 42 43 42.6 3 I.M./Port 1830 11.00 39 39 40 39.3 4 C.C./Is. 1830 11.20 41 44 39 41 5 P.E./C.j. 1810 10.80 40 39 39 39.6 6 M.A./Ed. 1830 10.30 37 39 38 38 7 T.A./Es. 1830 12.10 36 37 40 37.6 8 S.A./Pv./E.s. 1180 1080 36 37 40 37.6 9 H.A./Pv. 1830 1800 38 40 40 39.3 10 S.M./E.s 1820 11.00 37 39 39 38.3 11 T.M./Is. 1700 11.20 38 40 41 39.6 12 D.O./Id. 1820 10.80 38 40 39 39 13 B.V.C.j. 1900 12.00 4.0 4. 2 43 41,2 14 P.D.I.d. 1830 9.90 37 38 39 38 * Proba 5x30m: Proba Eşalonul Portar Extremă Pivot Inter Centru Sprint 5x30m(30‫״‬ pauză între repetări) Senioare 4 ‫״‬73 4 ‫״‬8 4 ‫״‬86 4 ‫״‬74 4 ‫״‬93 * Proba de dribling printre jaloane: - se efectuează în lungul terenului de handbal;
  24. 24. - se folosesc 7 jaloane cu înălţimea de 1,5 – 1,8m; - primul jalon se plasează la 6m faţă de linia de start, iar ultimul la 6m faţă de linia de sosire; - sunt 6 spaţii a câte 3 metri prin aşezarea celorlalte 5 jaloane între primul şi ultimul de pe teren; - sunt realizate două încercări, iar timpul cel mai bun se ia în consideraţie. Proba Eşalonul Portar Extremă Pivot Inter Centru 30m dribling printre jaloane Senioare - 5 ‫״‬93 6 ‫״‬05 6 ‫״‬42 6 ‫״‬37 * Proba de pentasalt se efectuează de două ori şi se ia în considerare rezultatul cel mai bun: - măsurarea se face de la linia de pornire până la ultimul semn lăsat în groapa de nisip. Portar Extremă Pivot Inter Cond. Joc 9 9,5 10 10,5 11 11,5 12 Fig.7 * Proba deplasarea în triunghi conţine trei trasee efectuate de sportiv contra-cronometru şi care totalizează 18 trasee complete. Proba Eşalonul Portar Extremă Pivot Inter Centru Pentasalt Senioare 10,11m 10,32m 10,90m 11,83m 11,80m
  25. 25. Linia de 3m a semicercului de 6m este baza triunghiului, celelalte două laturi sunt trasate prin unirea vârfului perpendicularei dusă din mijlocul bazei până pe semicercul de 9m cu capetele bazei. Sportivul pleacă având piciorul stâng în cercul cu diametrul de 30cm, din stânga, trasat la vârful triunghiului. Fiecare vârf are câte un cerc cu acelaşi diametru tangent – repere ale deplasării sportivului. Proba se repetă de două ori a câte 18 laturi, iar timpul cel mai bun este luat în considerare. Proba Eşalonul Portar Extremă Pivot Inter Centru Deplasarea în triunghi (3 trasee pentru senioare) Senioare 18 ‫״‬26 19 ‫״‬48 19 ‫״‬82 18 ‫״‬45 18 ‫״‬87 * Proba aruncarea mingii de handbal la dstanţă cu elan de 3 paşi se execută de două ori fiind luat în considerare cel mai bun rezultat. Elanul poate fi efectuat cu pas încrucişat sau pas adăugat. Proba Eşalonul Portar Extremă Pivot Inter Centru Aruncarea mingii de handbal la distanţă cu elan de 3 paşi Senioare 35,83m 34,37m 33,25m 37,60m 32,74m
  26. 26. Portar Extremă Pivot Inter Cond.Joc S1 30 32 34 36 38 Fig.8 * Testul Cooper s-a susţinu la Stadionul „Cetate” din Deva, alergarea făcându-se pe pista de zgură pentru atletism, cronometrându-se timpul şi înregistrându-se distanţa parcursă în cele 9´de alergare. Proba Eşalonul Portar Extremă Pivot Inter Centru Testul Cooper Senioare 1793m 1827m 1815m 1795m 1855m Portar Extremă Pivot Inter Cond. Joc S1 1760 1770 1780 1790 1800 1810 1820 1830 1840 1850 1860 Fig.9 Se constată că valorile acestui test se situează sub modelul jucătoarei de handbal de performanţă. Experimentul pilot a continuat pe parcursul returului cu înregistrări folsind creionul, cronometrul şi macheta terenului – înregistrând şi apreciind distanţa parcursă de jucătoarea aflată pe postul de extremă în cele două momente ale jocului – atac şi apărare, dar şi pe fazele de joc ale fiecărui moment.
  27. 27. Cercetarea propusă se încadrează în rândul celor cu caracter aplicativ, iar rezultatele acestuia vor fi folosite în perspectiva unei divizări eficiente a procesului de instruire pentru echipele de handbal feminin, în mod special a echipei CSM Cetate Devatrans – echipă pilot în cercetarea noastră. S-au obţinut tabele de forma de mai jos, iar prin transformări succesive observăm că sau obţinut şi alţi indicatori importanţi pentru demersul nostru ştiinţific, după cum urmează: T(timpul), S(Spaţiul), V(viteza de deplasare), Watt/Putere, VO2 consumat, % din VO2 max, Consumul energetic, Consumul energetic/h, randamentul energetic, dar şi alţi parametri fiziologici (f.c., capacitatea respiratorie... ). F I – atac CSM „Cetate” Deva – SC Mureşul Tg-Mureş (11.02.2007 - retur) scor: 32-18 (14-7) Tabelul nr.3 PARAMETRII înregistraţi R I R I R II R II MEDIA pe 15 min1-15 16-30 31-45 46-60 Timpul (T) 25,5 25,8 20,1 42,1 28,37 Spaţiul (S) 185 196 147 311 209,75 Viteza (V) 7,25 7,59 7,31 7,38 7,38 Watt (W) 13280 14070 10552,5 22325 15056,87 Putere (P) 520,79 543,42 524.99 530,28 529,87 Watt 147,55 156,33 117,25 248,05 167,29 VO2 consumat 2,58 2.77 2,13 4,4 2,97 % din VO2 max 58,73 63,07 238,19 100,05 115,01 Cons. energetic 31,01 32,94 24,7 52,27 35,25 Consum E/h 124,39 131,79 98,84 209,13 141,04 Rand. energetic 66,52 70,47 52,85 111,83 75,41 Aceşti indicatori au fost înregistraţi/prelucraţi/analizaţi, folosind metodele cunoscute în acest sens: studiul materialului bibliografic observaţia, metoda înregistrărilor, statistică, grafică... Folosind aparatura de măsurare a pulsului în condiţii reale de efort în cadrul experimentului propriu-zis (Sistemul polar pentru echipe) vom putea vizualiza dinamica pulsului fiecărei jucătoare pe fazele de joc ale mometelor de atac şi apărare, evidenţiind de data aceasta care este tipul de efort al fiecărei jucătoare, fapt ce ne va ajuta la divizarea procesului de instruire cu scopul creşterii performanţei sportive. Experimentul pilot ne dă speranţa stabilirii cu precizie a celui mai important indicator - VO2 max (acesta evdenţiază valoarea capacităţii de efort) - pe baza frecvenţei cardiace urmărite în timpul efectuării efortului specific jocului de handbal, în antrenament şi competiţie. Durata unui joc este divizată pe intervale de
  28. 28. timp de câte 15 minute, deci fiecare repriză fiind divizată în două, pentru a se face o mai bună separare a datelor obţinute şi pentru a urmării oscilaţiile compotamentului motric ţi funcţional al jucătoarelor. Spaţiul şi timpul înregistrate pot oferi unităţi complementare şi chiar derivate ale acestora – folosidu-se unele formule de calcul, dar şi recurgându-se la transformări necesare pentru a se verifica ipoteza implicită formulată. Probele de control prezentate în tabel nr. 2 sunt sunţinute înainte de începerea returului de campionat, cele din tabelul nr.4 sunt desfăşurate la finele campionatului. Probe de control – CSM Cetate Devatrans Stadion „Cetate” – 14.05 – 24.05.2007 Tabelul nr. 4 Nr. crt. Numele şi prenumele jucătoarei Postul Testul Cooper Pentasalt Săritura în lungime de pe loc 1 P. L. Port. 2020 11.00 2.05 2 B. L. Port. 1950 10.50 2.10 3 I. M. Port 1920 10.30 2.30 4 C. C. I.s. 1950 11.50 2.15 5 P.E. C.j. 2050 11.20 2.10 6 M. A. E.d. 2055 11.00 2.10 7 T. A. E.s. 2150 10.50 2.00 8 S. A. Pv/Es 2020 10.80 2.00 9 H.A. Pv. 1910 11.00 2.00 10 S.M. Ed. 2000 10.30 2.10 11 T.M. Is./Id. 1950 11.00 2.00 12 D.O. I.d. 2040 11.70 2.28 13 B.V. C.j. 1950 12.80 2.10 14 P.D. I.d. 2050 10.90 2.15
  29. 29. Probe de control – CSM Cetate Devatrans Sala Sporturilor Deva 14.05 – 24.05.2007 Tabelul nr.5 Nr. crt. Numele şi prenumele 5 x 30 m plat Media Ar.m..med 2 kg. înainte Ar.m..med 2 kg. înapoi Ar.m.de hand. de pe loc Depl. în ∆ 1 2 3 4 5 1 2 1 2 1 2 1 P..L. 5,22 4,81 5,03 4,94 4,91 4.98 9,80 10,80 11,80 10,50 29 31 18,92 2 B. S 4,72 4,60 4,53 4,51 4,78 4.62 10,00 10,50 12,80 9,20 35 38,20 18,00 3 I.M. 5,09 4,94 4,84 4,97 5,00 4.96 10,30 11,00 13,50 13,50 33 32 19,01 4 T. M. 5,19 4,94 4,91 4,78 5,03 4.97 10,50 10,50 8,80 6,00 28 31 17,60 5 P. E. 4,68 4,72 4,78 4,75 4,88 4.76 9,00 9,50 11,50 12,05 32 33 19,44 6 M.A. 4,91 4,75 4,87 4,81 4,78 4.82 10,80 11,75 11,60 11,80 27 31,50 19,94 7 S. A. 4,81 4,79 4,78 4,78 4,94 4.82 9,90 908, 10,30 10,00 29 33,50 18,05 8 T. A. 4,94 4,84 5,07 4,85 4,88 4.91 10,00 9,80 10,90 11,80 32,70 32,20 21,04 9 P. D. 5,00 4,94 4,97 4,88 4,99 4.95 9,00 9,00 11,90 12,20 30 30 18,86 10 H. A. 5,06 4,93 5,03 5,00 4,88 4.98 10,50 10,75 11,80 11,50 30 35 20,11 11 D. O. 5,09 5,09 4,94 5,03 5,18 5.06 9,30 9,10 11,00 11,75 41 41 19,67 12 S. M. 4,73 4,82 4,62 4,65 4,66 4.69 11,80 12,30 11,50 11,50 40 40 19,22 13 B. V. 4,50 4,65 4,75 4,88 4,62 4.68 10,30 10,00 12,10 10,90 27 32,50 18,64 14 G. D. 4,66 4,75 4,69 4,66 4,75 4.70 10,00 10,80 11,10 9,80 31,80 31,10 19,54 16 C. C. 4,56 4.88 4,87 4,57 4,66 4.70 11.20 11.90 12.80 13.50 41 40 20,00 17 B. A. 4,98 5,20 4.,99 5,41 5,00 5.11 9.80 9.60 10.20 9.60 30 31 17,66 Dacă facem o comparaţie între cele două etape se observă o îmbunătăţire a performanţelor chiar dacă s-a terminat campionatul, iar jucătoarele practic sunt în
  30. 30. perioada de refacere – tranziţie, spre următoarea ediţie a Ligii naţionale de handbal feminin 2007/2008. 1 2 3 4 5 6 S1 0 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 6 S1 0 1 2 3 4 5 5 x 30m (I) 5 x 30 (II) 0 5 10 15 20 25 30 35 40 P.L. B.L. I.M. C.C. P.E. 0 5 10 15 20 25 30 35 40 P.L. B.L. I.M. C.C. P.E. Ar.m.de handbal (I) Ar.m.de handbal (II) 9,4 9,6 9,8 10 10,2 10,4 10,6 10,8 11 11,2 P.L. B.L. I.M. C.C. P.E. 9,6 9,8 10 10,2 10,4 10,6 10,8 11 11,2 11,4 11,6 P.L. B.L. I.M. C.C. P.E. Pentasalt (I) Pentasalt (II)
  31. 31. 1600 1650 1700 1750 1800 1850 1900 P.L. B.L. I.M. C.C. P.E. 1850 1900 1950 2000 2050 2100 P.L. B.L. I.M. C.C. P.E. Tetul Cooper (I) Testul Cooper (II) Fig.10 1. Concluzii În urma analizării informaţiilor din literatura de specialitate am constat că este necesară cunoaşterea aprofundată a elementelor de conţinut ale efortului sub aspect general şi aplicare a acestora creator la specificul sportului practicat. De asemenea am reţinut că sursele de energie existente în organism nu sunt suficiente pentru înalta performanţă, prin urmare acestea trebuie crescute şi antrenate pentru a spori adaptarea organismului la performanţa proiectată. O bună cunoaşterea a tipurilor de efort sportiv permite adaptarea acestora la jocul de handbal, respectiv la momentele şi fazele de joc ale acestora. De modul cum interacţionează sistemele energetice între ele în timpul efortului depinde obţinerea rezultatelor sportive. Este necesar să înţelegem că însumarea eforturilor specifice jucătorilor în funcţie de locul ocupat în dispozitivul de joc trebuie să conducă la un efort comun, performanţa fiind o sincronizare a eforturilor specifice, a eforturilor de post – mergându-se şi la substituirea jucătorilor care într-un anumit moment nu pot să exprime o capacitate de efort la nivelul echipei, la nivelul cerinţelor de joc.
  32. 32. Se poate concretiza experimental în cazul jocului de handbal prin măsurători făcute cu ajutorul une aparaturi performante înregistrându-se pulsul şi pe baza acestuia a tipului de efort pe momente şi faze ale momentului de joc. * pentru FI de atac sau apărare (contraatacul sau replierea) timpul foarte scurt de finalizare fiind situat su 10 sec. ponderea aparţine sistemului alactacid; * pentru faza a II-a de atac şi apărare (contraatacul susţinut şi zona temporară) timpul de desfăşurare a acestei faze fiind peste 10 sec. rezultă de aici că sistemul energetic major de furnizare a ATP este cel mixt; *pentru faza a III-a de atac/apărare (organizarea) este specific sistemul energetic aerob pentru furnizarea ATP-ului; * pentru faza a IV-a de atac/apărare (atacul, respectiv apărarea în sistem) se înregistrează o alternanţă ritmică a sistemelor energetice care furnizează ATP – ponderea având-o sistemul alactacid, mixt, dar şi cel lactacid şi oxigenul (o atenţie deosebită trebuie acordată tipului de sistem de joc – atac sau apărare – şi a locului ocupat de sportiv în dispozitivul de joc). Este necesară deci (n.a.) o bună cunoaştere a indicatorilor sintetici, o divizare a acestora în funcţie de momentul jocului, de fazele de joc pentru atac şi apărare, pentru fiecare post în parte, dar şi pentru întreaga echipă. Este necesară cunoaşterea tipului de efort în funcţie de cele menţionate pe baza înregistrărilor efectuate empiric (creion/hârtie/cronometru) sau a aparaturii electronice, de măsurare prin telemetrie a valorilor legate de f.c.- care odată cunoscute dau posibilitatea dirijării efortului în condiţii reale de antrenament sau competiţie. Sistemelor energetice pentru jocul de handbal sunt împărţite de specialiştii domeniului în funcţie de dominanţa acestora pe posturi astfel: - portar: ATP, PC; - extremă: ATP/PC/glucoză anaerobă; - inter: glicoliză anaerobă/aerobă;
  33. 33. - conducător de joc: lactacid/aerob; - pivot: alactacid/lactacid. Am ajuns de asemenea la concluzia că trebuie să stabilesc care sunt tipurile de oboseală, care sunt manifestările subiective şi obiective ale jucătorilor la acest fenomen în timpul prestării efortului individual, dar şi de echipă. Este obligatoriu ca antrenamentul sportiv să se desfăşoare ţinând cont de tipurile fundamentale ale oboselii: neuromuscular, metabolic şi neuroendocrin, evitându-se astfel, supraîncordarea şi supraantrenamentul, ca stări acute, respectiv cronice ale oboselii pentru a nu împieta asupra performanţei. Asemenea stări cronice sau patologice pot fi prevenite printr-o corectă refacere a organismului înainte, în timpul şi după prestarea efortului, tocmai pentru a atinge prformanţa propusă. Trebuie să respectăm în antrenamentul sportiv principiile generale ale refacerii şi să cunoaştem care sunt mijloacele pe care le putem folosi fără prea mare efort atunci când aplicăm ştiinţa refacerii – ştiinţa antrenamentului. Antrenorul cunoscând timpul de refacere a resurselor energetice, poate stabili într-un mod ştiinţific intervalul de odihnă pentru diferitele tipuri de antrenament a sistemelor energetice. Timpul de refacere şi recuperare este: * fosfagenul muscular ATP/PC – de 2-3/5 min.; * compensarea datoriei de oxigen alactacid – de 3 – 5 min.; * compensarea datorie de oxigen lactacid – de 30 min.- 1 oră; * refacerea glicogenului muscular după o activitate intermitentă (antrenamentul cu intervale) – de 40% în 2 ore, iar după o activitate prelungită – efort de lungă durată – 55% în 5 ore, 100% în 24 ore, 60% în 10 ore şi 100% în 48 de ore;
  34. 34. * îndepărtarea acidului lactic din muşchi şi din sânge are loc în proporţiile: 25% în 10 min., 50% în 25 min., 95% în 1-1:15 ore; * refacerea vitaminelor şi enzimelor are loc în 24 ore. O altă concluzie este legată de cunoaşterea „schemelor de refacere” în funcţie de tipul de efort, cunoscute, şi aplicarea lor creatoare în funcţie de sportul practicat, dar şi de locul ocupat în dispozitivul de joc. Cosiderăm că una din cele mai importante concluzii este legată de feed- beck-ul obţinut (contolul biomedical al refacerii şi autocontolul medical ) prin aplicarea corectă a refacerii în antrenamentul sportiv, ţinând cont că refacerea este un element de conţinut al antrenamentului total. Este posibilă stabilirea limitei superioare a pulsului pe fiecare jucătoare în parte în condiţii de joc şi monitorizarea aceestui aspect duce la menţinerea unui anumit ritm de joc în teren – deci are loc o creştere a randamentului pe posturi, dar şi a echipei în ansamblu. Este posibilă creşterea procentului de O2 utilizat din VO2 max pentru jucătoarele de handbal în condiţiile jocurilor cu efort susţinut, reprezintă o concluzie pe care o vom concrteiza folosind aparatura Sistem Polar în experimetul ropriu-zis. Fazele joculuide handbal reprezintă din punct de vedere al efortului nivelul anaerob lactacid, acest fapt a fost demostrat de Lenge (1984) prin nivelul de lactacidemie din sânge din timpul jocului; Am constatat de asemenea că prin măsurătorile de spirometrie efectuate ne putem da seama de capacitatea de adaptare a marilor funcţii de-a lungul întregului campionat. Obţinerea în procesul de instruire sau competiţie a unei prezenţe de spirit optime a spotivilor este posibilă prin cunoaşterea nivelului de intensitate a coeziunii acestora în echipă, dar şi a acesteia cu antrenorul – aspect posibil prin aplicarea anumitor chestionare de personalitate şi folosirea rezultatelor în procesul de antrenament. Am constat că pentru a pune în valoare cât de eficient este tipul de efort folosit în antrenament/competiţie, este necesară cunoaşterea metodelor, a tehnicilor moderne de înregistrare, dar şi de analizare a efortului în jocul de handbal. Astfel, trebuie măsurate: - capacitatea de efort aerob;
  35. 35. - consumului de oxigen; - capacitatea de efort anaerob; - capacitatea funcţională cardiorespiratorie; - măsurarea capacităţii respiratorii şi pulmonare. Considerăm că evaluarea corectă a efortului prestat de un sportiv folosind instrumente, metode şi tehnici perfecţionate de înregistrare şi măsurare a comportamentului motric, este o altă concluzie la care am ajuns, aceasta dându-ne posibilitatea realizării unei refaceri eficiente organismului sportiv. În final putem concluziona că instrumentele de investigare au o impotanţă covârşitoare asupra rezultatului demersului ştiinţific, verificând ipoteza de lucru sau scoaterea la lumină a noi idei pentru procesul de pregătire prin instruire divizată raportându-ne la modelul de joc al echipei de performanţă la handbal feminin.

×