O slideshow foi denunciado.
Seu SlideShare está sendo baixado. ×

PROMOVAREA EDUCAȚIEI INCLUZIVE ÎN ȘCOALA CONTEMPORANĂ PRIN PROIECTE EUROPENE

Anúncio
Anúncio
Anúncio
Anúncio
Anúncio
Anúncio
Anúncio
Anúncio
Anúncio
Anúncio
Anúncio
Anúncio
Carregando em…3
×

Confira estes a seguir

1 de 14 Anúncio

Mais Conteúdo rRelacionado

Mais de Daniela Munca-Aftenev (20)

Mais recentes (20)

Anúncio

PROMOVAREA EDUCAȚIEI INCLUZIVE ÎN ȘCOALA CONTEMPORANĂ PRIN PROIECTE EUROPENE

  1. 1. PROGRAMUL TRANSFRONTALIER DE INSTRUIRE „INTEGRAREA COPIILOR CU CES: PROVOCĂRI ȘI SOLUȚII”, CHIȘINĂU, 2022 PROMOVAREA EDUCAȚIEI INCLUZIVE ÎN ȘCOALA CONTEMPORANĂ PRIN PROIECTE EUROPENE Prof. Mariana Constantin Liceul Teoretic „Emil Racoviță”, Galați, România
  2. 2. • Printre instituțiile de învățământ aflate într-o continuă perfecționare și care promovează educația incluzivă se află și Liceul Teoretic „Emil Racoviţă” din Galaţi, România care în anul școlar 2015-2016 a derulat un Proiect ERASMUS +, intitulat „Educație formativă și incluzivă prin instrumente și strategii didactice inovatoare”. La unul dintre cursurile din cadrul proiectului, „Disability- the value of the difference”, desfășurat în perioada 13-19 martie 2016, în localitatea Celano din Italia, au participat cadrele didactice Cozmaciuc Aurica(chimie), Silion Bogdan(discipline socio-umane) şi Constantin Mariana(limba și literatura română). Acesta a fost organizat de Agenţia pentru mobilitate AMFI International şi a avut ca obiective dezvoltarea abilităţilor referitoare la educaţia incluzivă şi asigurarea bunei integrări a elevilor cu nevoi speciale sau a celor din medii defavorizate.
  3. 3. • Alături de alți cursanţi din Turcia, profesorii gălățeni au participat la cursuri susținute de doamna formator Elena Venditti, la workshopuri și au vizitat diverse instituții de învățământ italiene în care educația incluzivă este promovată încă din 1992, când în Constituția Italiei, prin Legea 104 a fost impusă totala integrare a elevilor cu nevoi speciale.
  4. 4. LA LICEO ARTISTICO „VINCENZO BELLISARIO” DIN LOCALITATEA AVEZZANO, • profesorii români au admirat sălile de clasă, laboratoarele de specialitate, dotate pentru specificul instituției de învățământ: arte plastice, design vestimentar, sculptură. • În amfiteatru, Doamna Angela Rubini, director adjunct, a susținut o conferinţă despre sistemul școlar italian, despre legislația națională privind integrarea copiilor cu dizabilități și despre etapele incluziunii acestora. S-a pus accentul pe diferența dintre conceptele de inserare, integrare și incluziune. Cele mai importante idei evidențiate au fost : - persoanele cu nevoi speciale se consideră că au alte abilități( nu dizabilități); - toți copiii sunt considerați educabili, indiferent de nevoile lor speciale; - in Italia există o colaborare permanentă între familie, școală, biserică, agenții educative, medici pentru incluziunea elevilor cu nevoi speciale.
  5. 5. O ALTĂ ZI DE CURS: DIZABILITĂȚI- STATISTICI ȘI EVOLUȚII • Conform cercetărilor efectuate, cei mai mulți elevi cu dizabilități sunt în Islanda, iar cei mai puțini, în Suedia. • Cel mai întâlnit tip de dizabilitate este cea intelectuală. • Modalitățile de incluziune a elevilor cu nevoi speciale în sistemul educațional italian: -Clasele au între 15- 21 de elevi și maxim doi educabili cu dizabilități, care beneficiază de asistență din partea unui profesor specialist, în cadrul unei ore de curs susținute de un alt profesor aflat la catedră. -Aproximativ 92% dintre elevii cu dizabilități frecventează școlile de stat, iar restul, școli private, aceștia fiind, de obicei, de vârstă preșcolară.
  6. 6. • A fost vizat şi modul cum se adaptează curriculumul şcolar la cazurile speciale de copii cu dificultăţi de învățare, cu referire la dislexici. După prezentarea disfuncțiilor mentale caracteristice dislexiei, cum ar fi dificultăți de pronunție, scriere și învățare, s-a trecut la menționarea unor strategii în vederea instruirii cât mai eficiente a copiilor dislexici. Concluzia a fost că dislexia poate fi corectată prin aplicarea unor metode adaptate stilului de învățare al fiecărui elev. • În cadrul aceleași conferințe, s-au menţionat şi generalităţi despre educaţia incluzivă. Nevoile speciale nu izolează, ci individualizează și potențează personalitatea. În aplicarea legilor italiene la acest tip de învăţare au existat trei mituri care au constituit bariere în implementarea educației speciale: separat e mai bine, copiii trebuie să fie pregătiți pentru a fi integrați în învățământul de masă și părinții nu susțin educația inclusivă.
  7. 7. • În sistemul de învăţământ italian sunt avute în vedere şi alte principii: • toți copiii sunt egali și merită să beneficieze de aceleași oportunități și experiențe; • fiecare copil învață într-un mod diferit ; • rolul profesorului constă în accesibilizarea conţinuturilor învățării şi crearea unui climat adecvat educaţiei.
  8. 8. ÎN URMA ORGANIZĂRII UNEI MESE ROTUNDE LA INSTITUTO TECNICO STATALE PER IL TURISMO DIN ORAȘUL TAGLIACOZZO, • am aflat că în învăţământul italian și cele mai grave cazuri de handicap pot fi acceptate în școală, lucru specificat in Legea 104/1992. Există şi două tipuri de situații nefavorabile, neincluse in legea respectivă: BES(Bisognio Educative Speciale) referitoare la cazurile sociale și DSA(Disturbo Specifico de l´Aprendimento), in care se încadrează situațiile de dislexie, dizortografie, discalculație. Medicii stabilesc un diagnostic corect pentru fiecare elev, iar profesorii din școală întocmesc, pe baza fișei medicale, programul individualizat de pregătire(PEI), pe care familia îl semnează. Dacă aceasta refuză să colaboreze, școala este obligată să anunțe Poliția. PEI are statutul unui regulament. Profesorul de sprijin nu are cum să fie un specialist în toate disciplinele, ci îndeplineşte rolul unui pedagog care încearcă să găsească metodele potrivite pentru a îmbunătăți randamentul învățării elevului cu dizabilități. Într-o școală în care am participat la diverse ore de curs, domnul Giovanni Maioloni, coordonatorul grupului de profesori de sprijin, ne-a prezentat elevi cu dizabilități integrați în clasele obișnuite. Activitățile de remediere se desfășurau fie în colectivitate, fie într-o sală separată, în care se retrăseseră, pentru câteva minute, elevul și profesorul specialist. În instituția vizitată erau în total 60 de elevi cu dizabilități, dintre care 24 în ciclul liceal.
  9. 9. INSTITUTO TECNICO COMMERCIALE ”GALILEO GALILEI”,DIN CELANO • Gazdele noastre au fost doamnele Cassandra Morcante, profesor de limba engleză, dar și specialist în educația inclusivă și Michelina Apostolo, coordonator al echipei de profesori specialiști. • Ni s-a prezentat o statistică a numărului de elevi cu dizabilități și a diferitelor cazuri, în școală fiind 32 de copii cu nevoi speciale din totalul de 442 de elevi. Dintre cele patru cazuri de autism, unul, mai grav, beneficiază de un program special: o oră lucrează cu ceilalți colegi, apoi petrece timp în fața computerului pentru a se relaxa. Acesta are un orar diferit și începe cursurile mai târziu. Este întotdeauna însoțit de un profesor și deseori ajutat și de un specialist. Acesta din urmă este coordonat de AMFAS, asociația care validează lista profesorilor pe care îi trimite în instituții la cererea acestora. • Doamna profesoară Morcante, din norma de 18 ore, 9 ore lucra cu doi copii cu nevoi speciale. • Ca un exemplu de practică educațională incluzivă, unul dintre elevi, aflat într-o situaţie mai dificilă, era ajutat de doi profesori de sprijin, timp de 30 de ore pe săptămână. • În acest liceu, pe lângă cazurile de autism, se mai întâlnesc și elevi cu probleme cognitive, locomotorii și de acuitate auditivă și vizuală. Am asistat și la două secvențe de lecții la clasele a II-a și a VIII-a , unde erau și copii cu nevoi speciale. Profesorii de sprijin se ocupau în particular de aceștia, în timp ce profesorii de cultură generală discutau cu întreaga clasă.
  10. 10. DINTRE BENEFICIILE EDUCAȚIEI INCLUZIVE REȚINEM: • copiii cu dizabilități își dezvoltă mai bine potențialul într-o colectivitate, crescând, jucându-se și învățând împreună; părinții acestora sunt implicați activ în actul educativ. Există o serie de bariere în calea acestui tip de educație: fonduri insuficiente din partea guvernului, prejudecățile menționate mai sus, lipsa individualizării învățării, mijloace insuficiente de acces în clădiri sau în alte locuri pentru cei cu probleme locomotorii.
  11. 11. CONSTATĂRI ÎN URMA PARTICIPĂRII LA CURSUL „DISABILITY- THE VALUE OF THE DIFFERENCE” DIN CADRUL PROIECTULUI ERASMUS+ EDUCAŢIE FORMATIVẶ ŞI INCLUZIVẶ PRIN INSTRUMENTE ŞI STRATEGII DIDACTICE INOVATOARE • Sistemul de învăţământ italian are un puternic caracter constructiv. • Ca şi la noi, se afirmă că în centrul atenţiei se află elevul, dar mijloacele prin care acesta este ajutat sunt numeroase şi eficiente. • Fondurile alocate integrării copiilor cu dizabilităţi sunt corespunzătoare necesităţilor procesului instructiv- educativ. • Profesorii de sprijin beneficiază de o pregătire suplimentară, însuşită într-o perioadă de doi ani în instituţii specializate. Contribuţia lor este concretizată în rezultatele mai bune pe care le obţin elevii cu nevoi speciale.
  12. 12. FĂCÂND O COMPARAŢIE CU SITUAŢIA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI ROMÂNESC, • constatăm faptul că promovarea educației incluzive se află încă într-o perioadă incipientă și că problematica acesteia este, prin diverse metode, integrată sistemului tradițional de învățământ ca element de inovație; • nu există instituții pentru specializarea profesorilor de sprijin și de aceea și aceștia sunt în număr redus; • școlile speciale încă există, spre deosebire de Italia, unde au fost desființate (în 1992). • Insuficienta finanțare limitează implementarea în școala românească a educației incluzive.
  13. 13. • Proiectele europene în care se înscriu în ultimii ani din ce în ce mai multe instituții românești de învățământ, reprezintă un prilej de cooperare transnațională și de evoluție a școlii contemporane, educația incluzivă fiind un aspect al progresului, oferind şanse egale tuturor copiilor integraţi în procesul instructiv-educativ.
  14. 14. BIBLIOGRAFIE CONSTITUZIONE DELLA REPUBLICA ITALIANA E STATUTO DELLA PROVINCIA DELL´AQUILA, 1948-2008

×