1901 10

tAs
=r1UXECCE1212*7
BISERICA ORTODOXA ROMANA
DESBATERILE
S-TULUI SINOD
DIN SESIUNEA DE TOAMNA
ANUL 1900.
Revista Periodidi EclesiasticA
A NUL AL XXIV -Iea, No. 10.
BUCURIMI
TIPOGRAFIA OXR,TILOR BISERIOEVI
1901_
C"---
.......N10."10.-
malls Nab
II
S
zs
(!ECT!''s 1STORIE
j
a.
a% c- anmsemp-o-
'V*
03,L1 Fed,
ti
4-6WP- -9
www.dacoromanica.ro

SANTUL SINOD
AL SANTEI
BISERICI AUTOCEFALE ORTODOXE ROMANE.
0,m__...94,e,,,._÷.
www.dacoromanica.ro

Procesele Verbale ale pdintelor Santului Sinod
din
Sesiunea de Tolima a anului 1900.
qedinta, din 12 Octombrie 1900.
Sesiunea de TOmna a S-tulul Sinod s'a deschis cu solem-
nitatea obicinuita, facendu-se in Catedrala S-tel Mitropolil un
Te-Deum de catre P. S. Arh. Nifon N. Ploe§tenu, vicarul.S-tel
Mitropolii, la orele 10 a. m., la care ail asistat P. P. S. S.
Membri al S-tului Sinod, fata fiind §i Dl. Ministru al Justitiei
Titu Maiorescu; lar la orele 101/2 s'a facut sfintirea apel
in sala §edintelor S-tulul Sinod, dupa care d-nul Ministru
al Justitiei da citire Mesagiului Regal de deschiderea se-
siune1 in urmatOrea cuprindere :
Prea Sa'nfici Parinei,
Santul Sinod al SanteI Biserici Autocefale Ortodoxe Ro-
mane, find convocat prin Decretul Nostril No. 3470/1900,
in sesiune ordinara de TOmna pe diva de 12 Octombrie a. c.,
conform art. 13 din legea pentru alegerea Mitropolitilor §i
Episcopilor eparhioti cum si a constituirel S-tului Sinod al
Santei Biserici Autocefale Ortodoxe Romane;
declar deschisa sesiunea acestui Sant Sinod.
Dat in Castelul Pele* la 12 Octombrie 1900.
(ss) CAROL
Ministrul Cultelor
Instruetiunel Pnblice
(ss) G. C. ARION.
No. 8614.
ES,
gi
www.dacoromanica.ro

4 DESBATERILE SF. SINOD
I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: Sesiunea de
tOmna a S-tulul Sinod este deschisa. (D-1 Ministru Titu Ma-
iorescu se retrage din sala sedintelor).
Se citeste apelul nominal al P.P. S.S. Membri. Presentl
14, fiind absent P. S. Episcop al Romanulul, lar P. S. Epis-
cop al Husilor in concediii.
I. P. S. Mitropolit Primat, Preqedinte: Rind In
numer, P. S. Secretar este rugat a da citire sumarulul ul-
timei sedinte din sesiunea de prima-vara.
P. S. Arh. Fimen Piteqtenu, Secretar, citeste su-
marul sedinteI de la 12 Mai 1900 a sesiunel de prima-vara
a S-tului Sinod.
I. P. S. Mitropolit Primat, Preqedinte: Cere tine -va
cuvintul asupra sumarului?
P. S. Arh. Conon Baca, onul: Cer eu cuvintul asupra
unui punct din sumar. Dupa cat eu mi-aduc aminte, in acea
sedinta, cand in S-tul Sinod s'a vorbit cu atata entusiasm
despre luare de mesuri pentru facerea unel noul catedrale,
D-1 Dr. Istrate, Ministru de atuncl la Culte fiind de fats, a
promis ca tntre altele va ajuta si D-Sa cu 1000 lei ctitorie;
acesta nu o ved trecuta in acest sumar.
P. S. Arh. Pimen Pitestenu, Secretar. Nu'mi aduc
aminte data D-1 Ministru clis acesta.
I P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: Pe cat 'm1
aduc aminte, D-1 Ministru de atunci oferea 1000 lei ca pre-
pentru istoria bisericesca, lar nu pentru catedrala.
Pun la vot sumarul sedintel de la 12 Mai. Cine este pentru
sii bine-yolasca a ridica mana
S'a primit.
I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: P. P. S. S.
Parintl, mai inainte de a procede la lucrari, sa-ml dati voe
a ye aduce la cunostinta, ca dupa alegerea facuta de S-tul
Sinod la 8 Mat in persona Protosinghelului Sofronie Vul-
pescu ca candidat pentru Arhiereu, cu titlul de CraIovenu,
s'a seyirsit hirotonia in Catedrala Santel Mitropolil in cliva
de 18 Mat i acum noul hirotonit Arhiereti Sofronie Cra-
lovenu vine in mijlocul nostru in S-tul Sinod.
P. S Arh. Sofronie Cralovenu. I. P. S. Stapane, P. P.
S. S. Parinti si Frati. Propus in rindul candidatilor pentru
locul de Arhiereu cu titlul de Craiovenu, de catre I. P. S.
VOstra, votat prin glasul S-tulul Sinod in sedinta de la 8
miil
www.dacoromanica.ro

DESBATERILR SF. SINOD 5
Mal din sesiunea trecuta; apoi recomandat fiind de catre
bine credinciosul si Inaltul Sfat al Tronulul Majestatei Sale
Regelul, care, prin decretul ce s'a citit In sedinta de la 12
Mal sesiunel de prima-vara, a bine-voit de m'a intarit;
si pecetluindu-se acesta alegere si confirmare cu hirotoni-
sirea mea In Arhiered in cliva prasniculul (Inaltarea Dom-
nulul* (18 Mal) de dire I. P. S. Arhiepiscop si Mitropolit
Primat si P.P. S.S. Episcopi al Argesulul si al Rimniculul
Noulul Severin, carii bine-voind s'ad ostenit cu hirotonia mea
in biserica Catedrala a SanteI Mitropolit a Ungro-Vlahiel.
'Rote acestea find fapt indeplinit asta-dl, cu profund res-
pect si cu netarmurita recunostinta multamesc S-tului Sinod
pentru buna vointa ce a avut de a me rindui la Inalta
trepta a Arhieriei.
Fagaduesc Inaintea lui Dumnecled si a S-tulul Sinod, din
care si smerenia mea m'am invrednicit a face parte, ca Wta
activitatea mea void inchina-o bisericil si ca tot-d'auna void
fi supus hotaririlor Sinodale, indreptandu-ml carma activi-
tatel mele dupa inteleptele si parintestele sfaturi ale P. P.
S. S. VOstre, avend pururea in suflet si in minte a tot man-
tuirea mea intru Domnul cat si pe a drept slavitorilor cres-
tinl, pentru ale carora duhovnicesti trebuinte m'a rinduit
S tul Sinod; Tar pentru 1.1. P.P. S.S. V6stre si pentru P.P.
S.S. VOstre me void ruga bunului Dumneded sa ye hara-
zesca cu imbelsugatl ani, drept Indreptand cuvintul ade-
verulul.
Se comunica de la biurod:
Telegrama I. P. S. Mitropolit al Moldovei prin care mul-
tameste I. P. S. Presedinte al S-tului Sino.:1 de amintirea si
invitarea de a participa cu comisiunea S-tulul Sinod la pre-
sentarea cartel de rugaciuni Altetel Sale Regale Principelul
Carol.
Se la act.
Telegrama P. S. Episcop al Husilor prin care rOga pe S-tul
Sinod a-I acorda un concedid de done Bile. S-tul Sinod a-
corda concediul cerut.
Adresa Santel Mitropolil a Ungro-Vlahiel cu No. 2678 pe
langa care inainteza un dosar cu ,actele privitOre la recu-
nOsterea tunderei In monahism a fratelul bin Barzotescu din
Monastirea Cernica, calugarit in cas de bOla si primind nu-
mele de Isichie monahul.
-a
www.dacoromanica.ro

Se trimite la comisiunea de petitiunl.
Adresa Ministerulul Cultelor cu No. 54212/5484 pe langa
care inainteza in copie adresa Ministerulul de Justitie cu
No. 13799, relativa la :reclamatiunea a doui preoti supusl
la amenda pentru refuzul de a presta juramintul pe santa
truce.
Se trimite la aceeasi comisiune.
Adresa acelulasi Minister cu No. 2784 pe langa care ina-
inteza in copie adresa cu No. 5691 a Ministerulul de Ex-
terne relativa la calendar.
Adresa aceluiasi Minister cu No. 3785, pe langa care ina-
inteza petitiunea locuitorilor din catunele Unghiu si Tampesti
din comuna Uscatil, judetul Nemtu, prin care cer deslipirea
de la parohia Dragomiresti si alipirea la parohia Uscatii.
Adresa acelulasI Minister cu No. 3807, pe langa care Ina-
int6za done petitiuni ale locuitorilor din catunul Balosanl,
comuna CaprenI, judetul Doljiu, prin care cer a se face pa-
rohie in acel catun.
Se trimite la aceeasi comisiune_
Adresa aceluiasi Minister cu No. 3808, pe langa care ina-
inteza in copie procesul verbal al consiliulul comunel ru-
rale Priboenil din judetul Muscel, prin care cer a se forma
o noua parohie in acea comuna.
Adresa aceluiasi Minister cu No. 5821, pe langa car e ina-
inteza in original petitiunea D-lul I. Ionescu din comuna
Ga esti, judetul Dambovita, -prin care cere a nu se infiiinta
Inca doue parohii in comuna Cobia din acel judet pe langa
cele doue existente.
Adresa Santel Mitropolil a Ungro-Vlahiel cu No. 2846, prin
care arata ca. P. C. Protoereu al judetulul Teleorman prin
raportul cu No. 518 cere a se infiinta o noua parohie din
catunele Rata si BacalestI pendinte de comuna Basesti, fiind
recunoscute de comuna noua prin Monitorul Oficial cu No.
20/900.
Se trimite 1a aceeasi comisiune.
Adresa aceleeasi Sante Mitropolil cu No. 3691, prin care
cere a se infiinta prin decret Regal, conform legit clerului
www.dacoromanica.ro

DESBATERILE SF. SINOD 7
o noua parohie compusa din cktunele Rata si Baca, les%
pendinte de comuna Basest', judetul Teleorman, unde s'a
infiintat o comunti noua.
Adresa aceleeasi Sante Mitropolil cu No. 3177, prin care
arata, ca Protoereul judetului Dambovita prin raportul cu
No. 897 cere Itnfiintarea unel noul parohii din catunele Ciupa
Manciulescu, Ciupa Mavrodolu, Potlogil Deal si PatrOia Deal,
care depind de parohiile Balotesca si Patr Oita.
Adresa Santei Episcopil a Romanului cu No. 938, prin
care respunde la adresa S-tului Sinod cu No. 122 din anul
curent, relativ la cererea locuitorilor din catunul Valea Rea,
judetul Tecuci, de a se infiinta o noua parohie in acel
catun.
Petitiunea locuitorilor din comuna Carpen, judetul
prin care cer a se infiinta Inca o parohie in acea comuna
la biserica Carapancestl, actualmente Bala la parohia Te-
culestl, avend o populatie destul de numerOsa.
Raportul No. 6 al Epitropiel bisericei St. Nicolae Vladica
din Bucuresti, prin care cere a se da un vot de S-tul Sinod
ca din suma de lel 136,000 depusl la casa de Depuneri
de Epitropia Aseqamintelor Brancovenest1 pentru exproprie-
rea locului bisericei St. Nicolae din Prund sa se constru-
lasca o biserica noua in locul vechel biserici St. Nicolae
Vladica. Se trimite la aceeasi comisiune.
Petitiunea preotulul I. Plevianu din Craiova, prin care
cere a se lua mesurile necesare de a se indeplini hotarirea
S-tulul Sinod pentru a i-se achita salariul cuvenit pe timpul
cat a fost paroh la biserica Obedenu din Craiova, spre a
i-se 1g muri situatiunea sa moray, si materiala.
Petitiunea preotulul caterisit Gheorghe Caprescu din co-
muna Valea Sarel, judetul Putnel, prin care cere a fi ju-
decat din note din consistoriul Eparhiel Buzeulul.
Petitiunea preotilor Preda Ionescu din comuna Obislav
judetul Vlasca si Joan Bratescu din comuna Petrestl, jud.
Dambovita, prin care rOga. pe S-tul Sinod a le acorda gra-
tierea fiind caterisip.
Do 10,
www.dacoromanica.ro

8 DESBATERILE EF. S1NOD
Se trimite Ia aceeasI comisiune.
Petitiunea preotulul Pavel Moraru, prin care cere a fi
ertat de S-tul Sinod si a i-se reda preotia.
Se trimite la aceeasI comisiune.
Petitiunea preotulul Nicolae Oprisorenu din comuna Oro-
delul, judetul Dolju, prin care face apel contra sentintel
data de consistoriul Eparhiei Ramniculdi Noulul- Severin.
Adresa S-teI MitropoliI a Ungro-Vlahiei cu No. 3175, pe
Tanga care inainteza petitiunea D-lui Nicolae Vasilescu Ro-
meo, student al scOlel de Bele-Arte din Bucuresti, Insotita
de o icOna «Maim Domnului cu Domnul Iisus in brate» si
cere a i se da autorisare de a zugravi biserica cu hramul
«Adormirea» din comuna Panduri, judetul lalomita.
Se trimite la aceeasl comisiune.
Adresa aceleeasi S-te Mitropolil cu No. 3176, pe langa
care inainteza petitiunea D-lui Nicolae Georgescu, student
al scOlei de Bele-Arte din Bucurestl, insotita de o icOna
«St. Mare le Mucenic Gheorghel si cere a i se da autori-
sare sa zugravesca biserica «Adormirea» din comuna Pan-
duri, judetul Ialomita.
Se trimite Ia aceeasi comisiune.
Adresa aceleeasI St. Mitropolil cu No. 3216, pe langa
care inainteza petitiunea D-lui- Anghel Exner si o icOna
«St. Treime» spre a se cerceta de S-tul Sinod si aproba,
pentru a putea sa zugravesca biserici.
Petitiunea D-lui lorgu Dimitrescu din comuna Podu Bar:
bierulul, judetul Dambovita, prin care Mg a i se da inalta
bine-cuvintare de a tipari cartea «Urmare dupa, Iisus Hristos»
tradusa in romaneste de G. Muntenu, spre a o Imparti in
dar crestinilor. Se trimite la aceeasi comisiune.
Adresa Ministerului Cultelor si Instructiunel Publice cu
No. 2564, prin care comunica ca diurna Directorului can-
celariel S -tulul Sinod va fi de 500 lel pe sesiune.
Adresa S-tel Mitropolii a Ungro-Vlahiei cu No 3909, pe
langa care inainteza, dosarele cu actele relative la tunderea
In monahism a surorilor: Maria Vasilescu, Virginia Dr6ghicl
Popescu, Vasilichia D. Popescu, Teodora T. Nicolau si E-
caterina Vasile Causchi din M-rea Tigane§ti,
www.dacoromanica.ro

Adresa S-tel Mitropolii a Moldovei si Sucevei cu No.
1L11, pe langa care inainteza un dosar cu actele privitOre
la tunderea in monahism a fratelui Gh Rusu din M-rea
Slatina. Se trimite la aceeasi comisiune.
Adresele S-tei Episcopii a Argesulul cu N.N. 941, 942
si 943, pe langa care inainteza dosarele cu NN. 18/900,
71/99 si 68/900 cu actele privitOre la tunderea in mona-
hism a fratilor: Gheorghe Ion Popa Radu, 'On Cot Ora si
Nicolae Predescu din M-rea Turnu.
Se trimite la aceeasi comisiune
Adresa aceleeasi S-te Episcopii cu No. 466, pe rang
care inainteza un dosar cu actele privitOre la tunderea in
monahism a fratelui Eraclie Vasilescu din M-rea StanisOra.
Adresa S-tei Episcopii a. Dunarei de jos cu No. 1313, pe
Tanga care inainteza un dosar cu actele privitOre la tunde-
rea in monahism a sorei Lucheria Ichim Samoil din M-rea
Celic-Dere, judetul Tulcea.
Adresele S-tel Episcopii a Buzeului cu N.N. 673, 674,
675 si 676, pe langa care inainteza dosarele cu actele re-
lative is tunderea in monahism a fratelui Gh. Christea din
M-rea Varzaresti, a surorilor Paraschiva Georgescu din Ma-
nastirea Rogozu, Uta Al. Bratosin si Alexandrina Filipescu
din M-rea Cotesti.
Petitiunea preotului C. Man din comuna Vata, judetul
Oltu, pe langa care inainteza spre cercetare si aprobare un
manuscript intitulat «Calendar vecinic), si cu rugaciune de
a se tipari in Tipografia cartilor bisericesti si a fi considerat
ca proprietate a S -tulul Sinod.
Adresele S-tel Mitropolii a Ungro-Vlahiel cu No. 3799
3803, pe langa care inainteza dosarele cu actele privitOre
la tunderea in monahism a fratilor: Gheorghe Anghel si
Gheorghe Rotaru din M-rea Caldarusani; Nicolae I. Dusescu
din M-rea Predeal; Nichifor Negara, Petre Lazar, Florian
Grigorescu, Petre P. Marian si G Dumitrescu din M-rea
Cernica; a surorilor: Ecaterina I. Saulescu, Ana Dumitrescu
si Anastasia G. Sterescu din M-rea Samurcasesti, precum si
www.dacoromanica.ro

recunOscerea calugarirei efectuata in cas de Ma, a fratilor:
Nicolae Oprea si Nicolae Zaharia din M-rea Caldarusani.
Adresele S-tel Mitropolii a Moldovei cu N.N. 2180-2185,
pe Fang care inainteza dosarele cu actele relative la tun-
detea in monahism a fratilor: Vasile lonita, Nicolae Vasiliev
Sobieschy, Gheorghe Stan, IOn Stan, Mihail Dumitriu si
Ion Dumitriu din M-rea Nemtu si Secu; Vasile Dumbra-
v6nu, Mandii Faso la si Gheorghe Constantinescu din M-rea
Vorona; Teodor Cerbu din M-rea Slatina; a surorilor: Dom-
nica C. G. Maxim, Maria Luca, Ecaterina Gafeiu si Maria
Constantin Gorea din M-rea Agapia; Ecaterina Grigorie Preo-
tul Christea din aceeasi Manastire si Teodora Spiridon din
M-rea Varaticu.
Raportul Directiunel Tipografiei cartilor bisericesti cu No.
90, pe langa care inainteza prolectul de budget al acelei
Tipografii pe exercitiul financiar 1901 1902 spre a se cer-
ceta si aproba.
Se trimite la comisiunea pentru luarea socotelelor Re-
vistei si Tipografiei.
Raportul aceleeast Directiuni cu No. 76, prin care supuue
la eunostinta S-tului Sinod ca cheltulala facuta pentru car-
tea de rugacluni, dedicata Altetel Sale Regale Principelul
Carol, a qostat suma de lei 9056, bani 50.
Raportul cu No. 28 al Societatei Clerulul roman Aju-
torul,, sectiunea Turnul Magurele, prin care Mg& pe S-tul
Sinod a face donatie pentru biblioteca acelei societati cate
un exemplar din cartile aparute in Tipografia cartilor bi-
sericesti. Se trimite la aceeasi comisiune.
Adresa St. Episcopil a Husilor cu No. 1445, prin care
roga pe S-tul Sinod sa daruesca *Ole' de cantareti din
urbea Barlad un rand de carp de ritual si o cazanie din
Tipografia cartilor bisericestl.
Raportul No. 50 al Epitropiel Parohiel Chior-Cisme din
comuna Taspunar, judetul Constanta, prin care cere a i
se da gratuit un corp de 12 Minee pentru serviciul bise-
ricei St. Gheorghe, neavend mijlOce sa si le procure.
Raportul No. 50 al parohiei Treime din comuna Star--.St.
www.dacoromanica.ro

Chiojdu, judetul Prahova, prin care cere pentru biblioteca
parohiala cart' religiOse esite din Tipografia cartilor biseri-
cestI. Se trimite la aceeasi comisiune
Adresa Ministerulul Cultelor si Instructiund Pub lice cu
No. 58279/5418, pe rang care inainteza 20 exemplare din
cartea intitulata : 20 cuvintari, compuse dupa insarcinarea
Ministerului de D. Dr. C. Chiricescu si Prea Cucernicul E-
conom C. Nazarie, spre a se cerceta si aproba de S-tul
Sinod sa, se citesca in biserica, fiind deja tiparite in 10,000
exemplare cu cheltuiala Ministerulul, spre a se trimite in
dar scOlelor si bibliotecelor parohiale din tOta Cara.
Se trimite la comisiunea pentru cercetarea cartilor de
invetamint religios, cursul secundar.
Petitiunea D-lui Dr. D. G. Boroianu si V. Oiaga, pe tang
care inainteza spre cercetare si aprobare cartile intitulate:
Invetatura Mantuitorului Iisus Christos si Istoria bisericel
Romane. Se trimite la aceeasi comisiune.
Petitiunea cucernicului Diacon Nicolae Mateescu, profesor
la Seminariul din Rimnicul-Valcel pe Fang care inainteza
un manuscript in dublu cxemplar, intitulat: 4storia Ve-
chlulul Testament», spre a se cerceta si aproba.
Petitiunea Prea Cucerniculul Protopresbiter Simion Po-
pescu, prin care cere a) SA se aduca in desbaterea S-tului
Sinod raportul comisiunei privitor Ia cartea sa: .tExplicarea
Evangeliilor» si b) SEI se cerceteze manuscriptele inaintate
si daca nu se vor gasi bune de aprobat, sa i se inapoeze.
Petitiunea autorilor cartel de citire cu motto: =fine scie
carte are patru ochl» pentru clasa II primara, insotita si de
un manuscript in doue exemplare, cuprinc,Mnd materia de
Religiune, spre a se cerceta si aproba.
Se trimite la comisiunea pentru cercetarea cartilor de
inv6tamint religios, cursul primar.
Petitiunea D-lor Herman Fast, Directorul scOleI Germano-
Armene si Patvacan Taraiantz, librar din Constanta, pe
langl care se inainteza spre cercetare si aprobare 11 brosurl
cu subiecte morale, spre a se vinde prin orase, garl, in tre-
null, in sate si pe Ia balciurl.
Petitiunea preotului Alexandru Popescu din corn. Cernica,
www.dacoromanica.ro

pe langa care se inainteza un manuscript in dublu exemplar,
cuprinclend parabolele in versuri, spre a se cerceta si a-
proba ca carte de lectura pentru teranl si
Adresa Ministerulul Cultelor si Instructiunel Pub lice cu
No. 5420, prin care respunde la adresa S-tului Sinod cu
No. 184/900, ca s'a Infiintat noua parohie Mircea Voda
din judetul Dambovita prin Decretul Regal No. 3394.
S-tul Sinod decide a se comunica S-tei Mitropolii a Un-
gro-Vlahiei.
Adresa aceluias1 Minister cu No. 3805, pe Lang care se
inainteza petitiunea D-lui Gheorghe Cazana, cantaret la ca-
pela romana, din Constantinopole, insatita de trei volume
manuscripte de cantarl bisericestl intitulate: «Albina bise-
ricesca,, spre a se cerceta si aproba.
Se trimite la comisiunea pentru cercetarea manna lelor
de Musics bisericesca.
Petitiunea preotulul Nicolae V. Paveliu de la biserica ca-
tedrala din Constanta, pe langa care se inainteza spre cerce-
tare si aprobare un manuscript cupringend: «Randulala
inmormintarel mirenilon pe psaltichie.
Se trimite la aceeasl comisiune.
Petitiunea D-lor Mardarie Gheorghiu, cantaret la biserica
St. Spiridon si Grigorie I. Banescu la biserica St. Teodor din
Iasi, pe langh care se inainteza un protest asupra brosurel
D-lui G. Musicescu, relativa la sedinta S-tulul Sinod din 25
Mal 1.899, in care s'a discutat cererea D-sale relativa la
inlocuirea semnelor Musicel Orientale cu acelea ale Musicel
Occidentale in cantarile bisericestl.
Petitiunea preotului C. Balan din comuna Vata, judetul
Oltu, pe Lang care inainteza spre cercetare si aprobare un
manuscript intitulat: «Cantarile inmormintarel virstnicilor si
pruncilop. Se trimite la aceeasi comisiune.
Raportul Directiunei Tipografiel cartilor bisericestl cu No.
91, pe MO, care inainteza, 17 exemplare legate din editia
III a Apostolului spre a se distribui P. P. S. S. Membri si
pentru biblioteca S-tului Sinod.
Se is act.
Petitiunea D-lui Iorgu Dumitrescu din comuna Podu Bar-
bierulul, judetul Dambovita, cu care inainteza 20 exemplare
aeon.
www.dacoromanica.ro

DESBATERILE SF. SINOD
din cartea tiparita de D-sa intitulata: cMantuirea pacato-
silor», spre a se distribui P.P. S.S. Membri si pentru bi-
blioteca S-tulul Sinod.
Se la act.
Raportul DirectiuneI Tipografiel car tilor bisericestl cu No.
75, pe tang care inainteza cartea de rugacIunI pregatita
pentru a se da Altetel Sale Regale Principelul Carol si
Inca un exemplar legat In plele.
Se la act.
Raportul aceleeasi Directiuni cu No. 51, prin care co-
munica ca a indeplinit ordinul S-tulul Sinod cu No. 81/900
pentru desfiintarea debitulul fostulul Protolereu Radu Ba-
descu, acum repausat.
Se la act.
Raportul aceleeasi Directiunl cu No. 53, prin care co-
munica ca a eliberat cartile cerute de P. S. Arhiereil Nifon
Ploestenu pentru biblioteca scOlei Normale de InstitutOre
din Capitala, despre care trateza ordinul S-tului Sinod No.
161 / 900.
Se la act.
Raportul aceleeasi Directiuni cu No. 55 prin care comu-
nica ca a inregistrat cele 1000 exemplare din cartea 1Panea
spre fiinta> daruite Tipografiel de catre P. S. Episcop al
Husilor, despre care trateza ordinul S-tulul Sinod cu No.
172/900.
Se la act.
Raportul aceleeasi Directiuni cu No. 54, prin care comu-
nica ca a eliberat cartile cerute de societatea cantaretilor
bisericestI din Bucurestl, despre care trateza ordinul cu No-
164/900.
Se la act.
I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: Comunica-
rile s'ail terminat. Acum rog sa procedem la alegerea
secretarilor biroului.
P. S. Episcop al Argegului. Eu propun sa se alega
prin aclamatiune tot fostii secretarl.
I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: $i eti sunt
de acesta parere. Pun dar la vot propunerea P. S. Episcop
al Argesului. Cine este pentru sa bine-volasca a ridica maim.
S'a primit.
Prin urmare P. S. Episcop at Rimniculul si P. S. Arhiereti
Pimen Pitestenu se proclama de secretari al biroulul.
13
v
www.dacoromanica.ro

P. S. Arh. Nifon Ploeste.nu. I. P. S. Presedinte, D-1
Iorgu Dumitrescu prin petitiunea pe langa care depune cele
20 exemplare din cartea Man tuirea pacatosilor} se rOga
In partea a 2-a a cererei sale ca sa, 'i se dea voe de top
P. P. S. S. Chiriarhi, ca tot In mod gratuit sa dea cate o
carte din acestea si pentru bibliotecile parohiale din MU,
Cara, ca ast-fel sä fie mai la indemana. crestinilor, doritori
de a citi carp religiOse. S'a luat act numal de partea prima
a petitiuneI, iar pentru a doua nu s'a pronuntat S-tul Sinod.
Rog dar respectuos pe S-tul Sinod a se pronunta si asupra
pArtel acesteea.
I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: In vederea
celor exprimate de catre P. S, Arhiereti Nifon Ploestenu,
relativ la petitiunea D-lui Iorgu Dumitrescu, rog pe S-tul
Sinod a se pronunta si asupra pallet a doua din acea pe-
titiune. Cine este pentru aprobare sä bine-volasca, a ridica
mana.
S'a primit cu unanimitate.
P. S. Arh. Niton Ploeqtenu. I. P. S. Presedinte, in
sesiunea trecuta de prima-vara a S-tului Sinod si anume
in sedinta de la 12 Mal a. c., am citit in calitate de raportor
dou6 rapOrte ale comisiunel de petitiuni; unul privitor la
suplica preotului Gh. Caprescu din comuna Valea-Sarei, ju-
detul Putna, prin care facea apel contra sentintel de cate-
risire, pronuntata de spiritualul consistoriti al Eparhiei Ro-
manului si altul privitor la suplica preotului Teodor Ionescu
din comuna arul Dornei, judetul Suceva, prin care facea
apel contra sentintel de caterisire, pronuntata de spiritualul
consistoriti al Eparhiel Sf. Mitropolii a Moklovei si Sucevel.
S tul Sinod a aprobat conclusiunile ambelor rapOrte, care
erati pentru casarea acelor sentinte de caterisire. Dar cum
in acea sedinta au fost multe lucrari si Mesagiul de inchi-
derea S-tului Sinod era gata a se citi, s'a strecurat o mica
scapare din vedere si anume: S'ati casat ambele sentinte
de caterisire, dar nu s'ail hotarit de S-tul Sinod de care
consistorii liniitrofe sa se judece din noti acele procese.
Comisiunea de petitiuni in rapOrtele sale nu putea fixa
de care anume consistoriu sa se judece casul din noti, cad
nu ne da dreptul legea sä hotarim nol, comisiunea, anume
unde sa, se judece cutare proces, ci numai sa aducem la
cunostinta S-tului Sinod data in cutare sail_ in cutare proces
www.dacoromanica.ro

apelat, legea si regulamentele In vigOre au fost on nu bine
aplicate, rem'a.nend ca dupti casarea sentintei de caterisire,
S-tul Sinod sä hotarasca consistoriul limitrof, care sa ju-
dece casul din not, potrivit art. 88 din regulamentul con-
sistoriilor. Sunt sese luni de cand acesti preoti sta.') cu sen-
tinta casata, dar Mr& trimitere; si deci rog pe S-tul Sinod
sa hotarasca la care anume consistoril sa se judece din nou
procesele preotilor Gheorghe Caprescu din Eparhia Roma-
nului si Teodor Ionescu din Eparhia Sf. Mitropolit a Mol-
dova
P. S. Episcop al Duna-re-do-jos. Eu sunt de opinie
sä se judece de consistoriul Eparhiei Buzeului.
P. S. Episcop al Argesului. Eti as propune sa se ju-
dece de consistoriul Eparhiei Dunarei-de-jos.
I. P. S. Mitropolit Primal, Pregediz2te: Et v'as ruga
sa se hotArasca chiar acum, find-ca s'a ridicat acesta ces-
tiune.
P. S. Episcop al Dimarel-de-jos. Et propun pentru
preotul de la Patna, consistoriul de la Dunarea-de-jos, iar
pentru cel de la Sarni Dome, consistoriul de la Roman.
I. P. S. Mitropolit Primal, Presedinte: Pun la vot
propunerea P. S. Episcop al Dunarei-de-jos. Cine este pentru
sa bine-voiasca a ridica mana.
S'a primit.
I. P. S. Mitropolit Primat, Pregedinte: Acum ye
rog sa procedem la alegrea comisiunitor. Pentru comisiunea
de petitiuni eu as propune ca membri tot pe P.P. S.S. E-
piscopul Romanului, Nifon Ploestenu si Calist Botosenenu.
Pun la vot acesta propunere. Cine este pentru sä binevoiasco.
a ridica mama.
S'a primit.
Proclam asa dar membri in comisiunea de petitiuni pe
P. P. S. S. Episcopul Romanului, Nifon Ploestenu si Calist
Botosenenu
I. P. S. Mitropolit Primal, Preqedinte: Acum pro-
cedem la alegerea comisiunel pentru luarea socotelilor Ti-
pografiei si Revistei. Si la acesta et propun de asemenea
sa alegem pe P.P. S.S. Episcopul Husilor, al Argesului si
al Rimniculul, cari at fost si in sesiunea trecuta.
Pun dar la vot acesta propunere: Cine este pentru sa
bine-voiasch a ridica mana.
S'a primit.
www.dacoromanica.ro

Prin urmare proclam membri in comisiunea pentru lua-
rea socotelilor Tipografiel si Revistel pe P.P. S.S. Episcopul
Husilor, al Argesului si al Rimnicului.
I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: Acum trecem
la alegerea comisiunel pentru cercetarea manualelor de in-
vetamint religios, cursul primar. i in acesta comisiune pro-
pun sa alegem pe P.P. S.S. Episcopul Husilor, al Argesului
si al Rimnicului, cari au fost si in sesiunea trechta. Cine
este pentru sa bine-voiasca a ridica mana.
S'a primit.
Prin urmare proclam membri in comisiunea pentru cer-
cetarea manualelor de invetamint religios cursul primar, pe
P.P. S.S. Episcop al Husilor, al Argesului si al Rimnicului.
I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: Trecem acum
la alegerea comisiunel pentru cercetarea manualelor de in-
vetamint religios, cursul secundar. Si la acesta comisiune
propun de asemenea pe P.P. S.S. Arhierel Pimen Pitestenu,
Meletie Galatenu si Conon BacaOnul. Pun la vot acesta pro-
punere. Cine este pentru sa bine-voiasca a ridica mama.
S'a primit.
Asa Or proclam de membri in comisiunea pentru cer-
cetarea manualelor de invetamint religios, cursul secundar
pe P.P. S S. Arhierei Pimen Pitestenu, Meletie Galatenu si
Conon BacaOnul.
I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: Acum mai
avem de ales comisiunea pentru cercetarea manualelor de
muzica.' bisericesca. Si la acesta comisiune eti propun tot
pe P.P. S.S. Membri car] au fost si in sesiunea trecuta.
P. S. Episcop al Argesului. Eil as propune ca in locul
meu sa fie ales P. S. Arh. Sofronie Craiovenu, fiind-ca nu
face parte din nice o comisiune, lar eu mai sunt ales si in
alte comisiuni.
P. S. Arh. Sofronie Cralovenu. Ca cel mai de curind
membru al acestui sfant corp, cu adinc respect rog pe S-tul
Sinod sa bine-voiasca a me scuti de asta -data, fiind-ca nu
sunt versat pe de ajuns in biurocratia S-tului Sinod.
P. S. Arh. Nifon Ploestenu. I. P. S. Presedinte, am
primit tot-d'auna cu multa.mire si cu multa bunk-vointa sa
lucrez in on care comisiune m'a ales si m'a orinduit S tul
Sinod. De data asta ins, rog respectuos pe S-tul Sinod sa
bine-volasca a'mi primi demisiunea din comisiunea pentru
www.dacoromanica.ro

cercetarea manualelor de musics; si lata motivul puternic,
care me face sa rog pe S-tul Sinod sa'rni primesca demi-
siunea. D -1 Musicescu, tntr'o brosura ce a publicat, se plange
contra mea si me acuza ca ass fi denaturat adeveratul sens
al unel petitiuni a d-sale, atribuindu -'ml char intentiunea
ca prin raportul ce am citit in sedinta din 25 Mat 1899 ass
fi indus pe S-tul Sinod to er6re. De aceea rog pe S-tul Sinod
sa primesca demisiunea mea din acesta comisiune_si sa alegg,
in locul meu un alt membru, care 'Ate sa alba alte vederl
asupra cererei D-lui Musicescu de cum am avut
P. S. Ark. Pimen Pitestena. Ar fi bine ca P. S. Nifon
sa rernae in comisiunea pentru cercetarea lucrarilor de mu-
sica, intru cat P. S. Sa a dovedit ca are pricepere asupra
acestel lucrari.
Daca P. S. Sa invOca motivul pe care '1 -at] audit pentru
a se retrage din acesta comisiune, dupa mine nu trebue sa
se formalizeze de obiectiunile si critica ridicata de D-1 Mu-
sicescu, cast pe calea acesta vom ajunge a ne retrage fie-
care din not din comisiunile din care facem parte. Trebue
sa avem curagiul opiniunet nOstre si sa ducem pang. In
sfirsit insarcinarile ce ni se impun de S tul Sinod.
P. S. Ark. Nifon Ploqtenu. Rog din noil pe S-tul Sinod
sa bine-volasca a'ml primi demisiunea numal pe timpul se-
siunel acestia. Sunt si altt P.P. S.S. Membri in S-tul Sinod
mai superiort in cunostinte musicale si cart pot sa lucreze
in acesta comisiune, cum este P. S. Episcop al R.amnicului,
de asemenea P. S. Episcop at Argesului, cum si membri,
cart se pricep fOrte bine in ale musicei si deci pot sa lu-
creze. Cestiunea propusa de D-1 Musicescu fiind o cestiune
fOrte seriOsa, rog sa se alega an alt P. S. Membru in locul
meti; si cred ca ar fi bine sg, se alegg. P. P. S. S. Episcopi de
Ramnic, de Arges si de Roman, can cu competinta incon-
testabila ce au in ambele music], vor stadia cestiunea si
o vor elucida asa de bine, ca. D-1 Musicescu nu va mai
avea motiv a se jelui. Nu sunt insubordonat fata de or-
dinele S-tulul Sinod, dar voesc sa se trateze si de alte per-
sOne cestiunea D-lui Musicescu, spre a se convinge or] -tine
ca n'am avut intentiunea a denatura cererea D-lui Musi-
cescu si nici a induce in er6re pe S-tul Sinod. Primesc cu
multamire sa flu ales In sesiunea acesta in on -care altg.
2
alisi
ea.
www.dacoromanica.ro

comisiune si promit a lucra cu tbta sarguinta, cum am lu
crat si pana acum.
I. P. S. Mitropolit al Moldovel. Eu sunt de opinie
ca tine -va este dator a's1 sustine ideea, credintele sale pana
in capat. P. S. Arh. Nifon este In casul acesta, si cred ca nu
este bine sa se retraga sub diferite cuvinte mai mult sail
mat putin intemetate, ci sä merga pana in capat sustinen-
du-0 ideile sale, credintele sale in acesta cestiune.
I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: Dupre cum
vedep Prea Santite, S-tul Sinod ye refusa demisiunea.
P. S. Episcop al Ramniculul: Rog pe P. S. Nifon
Ploestenu sa primesca a remanea In comisiune spue
cu tbta francheta parerile care le are in acesta cestiune,
cu atat mat mult ca in cestiunea acesta au venit elemente
flout, a venit un fel de protest de la niste cantareti din last,
prin care, pe cat inteleg, et se raliaza la parerea emisa de
S-tul Sinod, si niment altul nu va putea sa cerceteze cu mat
multa competenta cestiunea acesta a cantarilor bisericestl
de cat P. S. Arh. Nifon Ploestenu. Deci dar, sa'l mem sa
remane In comisiune si sä lucreze cum it dicteza consciinta.
P. S. Arh. Nifon Ploestenu: Dad. si I. P. S. Mitro-
polit al Moldovel cum si alp P.P. S.S. Membri me sfatuesc
sa reman in comisiune, me supun, ca sä nu se clica ca
sunt neascultator si pe cat volt]. putea 'mi voiti face datoria
in consciinta.
I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: Daca pri-
mitt a remane in comisiune, pun la vot propunerea mea,
ca comisiunea pentru cercetarea manualelor de musica sa
se compuna din P.P. S.S. Episcopi al Romanulut si al Ar-
gesulut si din P. S. Arhiered Nifon Ploetenu. Cine este
pentru, sä bine-votasca a ridica mana.
S'a primit. Asa dar proclam membri in comisiunea pen-
tru cercetarea manualelor de musica pe P.P. S.S Episcopi
al Romanulut si al Argesulut si pe P. S. Arhiereil Nifon
Ploestenu.
Ne mat fiind nimic la ordinea ridic sedinta. Cea
viitOre va fi pe Luni, 16 Octombre, ora 9 a. m.
Sedinta se ridica la ora 12 din di, anuntandu-se cea vii-
tbre pentru qiva de 16 Octombre ora 9 a. m.
Presedinte Iosif Mitropolit Primat.
Secretar: t Athanasie al Rimnicalui:
t Pimen G. Pite;stEnu.
t
pi
dilel
www.dacoromanica.ro

DESSATERILE SF. SINOD 19
gedin(a din 16 actombrie 1900.
edinta se deschide la orele 9 a. m sub presedentia
I. P. S. Mitropolit Primat.
Se citeste apelul nominal al P.P. S.S. Membri. Presenti
16 P.P. S.S. Membri.
Se citeste sumarul sedintei precedente, care punendu-se
la vot se primeste.
Se comunica de la biuroti telegrama P. S. Episcop al
Romanulul, prin care cere un concedid de la 12 Octombrie
pana. la 16, find retinut la Episcopie, pentru hramul biserci!.
S-tul Sinod acorda concediul.
Idem, adresa S-tel Episcopil a Husilor cu No. 1462, pe
Fang' care se tnainteza in copie procesul verbal al Protoleriel
Judetulul Vaslul relativ la cererea de a se alipi schitul De-
leni la parohia Delenil de jos Tar nu la parohia Delenil de
sus si se trimite la comisiunea de petitiunt
Idem, petitiunea Preotulul I. Iordachescu. profesor la
Seminariul Central din Bucuresti, cu care inainteza spre
cercetare si aprobare un manuscript in dublu exemplar,
inlitulat : «Teolo_gia Pastoralal si se trimite la comisiuuea
pentru cercetarea manualelor de invetamint religios, cursul
secundar.
Idem, raportul Directiunei Tipografiel cartilor bisericesti
cu No. 73, prin care comunica, ca cartea de rugaclunt des-
tinat.a a se presinta Altetel Sale Regale Principele Carol,
este gata. Se Ia. act.
Idem, petitiunea D-lut LazAr P. tefanescu din Turnu-
Severin, pe tang care inainteza spre cercetare si aprobare
trel exemplare intitulate Utrenierul.
Sr' trimite la comisiunea pentru cercetarea manualelor de
musics.
1. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: Comunica-
rile terminandu-se, intram in ordinea
La ordinea c ilei avem rapOrte ale comisiunea de petitiunl.
P. S. Raportor este rugat a-le da citire.
P. S. Ark Calist Botosenena, raportor, citeste urma-
tOrele rapOrte ale comisiunea de petitiunI: a) Pentru tun-
derea In monahism a surorilor: Domnica C. G. Maxim, Maria
Luca, Ecaterina Gafeiii si Maria Constantin Gorea din M-rea
Agapia.
Comisiunea este de opiniune a se admite calugarirea nu-
mitelor surorl.
dilel.
www.dacoromanica.ro

Se pun la vot conclusiunile raportului si se primesc,
b) Pentru tunderea in monahism a fratelui Eracle Vasi-
lescu din schitul StanisOra. Asupra acestul Irate, comisiunea
este de opiniune a i se ama'na calugarirea pang va satis-
face legea recrutarel.
P. S. Episcop al Argesului: I. P. S-tite Presedinte,
fratele Eracle Vasilescu se afla in serviciul Episcopiel de
aprOpe trei ani ca paracliser si este fOrte trebuitor Episco-
bisericel catedrale. Astfel fiind, rog pe Stul Sinod
a-1 aproba calugarirea de si a implinit anul a,cesta 20 ani.
Dad, i se cere certificatele, atunci se pOte intimpla sA fie
luat in armata si in casul acesta perdem un tiller, care este
fOrte devotat bisericel si monahismului.
I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: Pun la vot
propunerea P. S. Episcop al Argesului, ca cea mai depar-
tata si care este pentru admiterea numitului Irate In mo-
nahism. Cine este pentru, sa bine-volasca a ridica mana.
S'a primit.
c) Pentru tunderea In monahism a fratelui Gheorghe IOn
Popa Radu din M rea Turnu. Asupra acestuia, comisiunea
este de opiniune a i se respinge calugarirea ne avend sa-
tisfacuta legea recrutarei.
P. S. Episcop al Argesului: De cati ani este?
P. S Arh. Calist Botosenenu: De 30 ani.
P. S. Episcop al Argesulul: Rog pe S-tul Sinod sa
admits si calugarirea acestul Irate, care este cu totul ne-
propriti pentru armata find infirm, dar fOrte devotat servi-
ciului manastirei, unde se si afla de mai mult timp, fora sa
fie reclamat de autoritati pentru a-si face serviciul
Ve rog dar sa aprobatl si calugarirea acestul Irate fiind tre-
buincios monastirel.
P. S. Arh. Pimen Pitesteuu: S-tul Sinod in lucrarile
sale trebue sa fie calauzit de legile tarei. In. cazul de fata
sa nu se ulte obligatiunea ce se impune cetatenului pentru
indeplinirea serviciului militar. De sigur ca P. S. Episcop al
Argesului cum5ste nevola de cutare sau cutare persOna ca
sA intre in tagma monahala, dar se pOte intimpla si mi se
pare ca s'a si Intimplat cu un liner, care a lost admis in
monahism, mai Cargill sa fie chemat la consiliul de recrutare
si recrutat chlar fara sa se tie setna de intrarea Jul in mona-
hism, nefiind acesta o stare priviligiata fats de legea re-
crutarei.
militar.
piel ci
www.dacoromanica.ro

P. S. Episcop al Argesului: Dad. ar fi capabil de a
purta armele asi intelege si eii, dar am spus ca este infirm.
P. S. Arh. Pimen Pitestenu: Infirmitatile trebue sa
fie constatate printr'un certificat medical.
P. S. Episcop al Argesului: Un om drilla nu i se
cerea un asemenea act n'a putut sa se duca ca sa procure.
P. S Episcop al Husilor: Cestiunea acesta s'a tratat
de multe on si chiar si to regulament se prevede, ca, trebue
sa presinte bilet de tragere la soli. Dar nu este mai putin
adeverat ca tOte monastirile de calugarl sunt pustil, nu Nse
mai gaseste un om cum se cuvine pe care sal pill ingrijitor
la o monastire. Apoi data vom perde si pe Cate unul de
acestia, care cum lice P. S. Episcop al Argesului nu este
tocmal
P. S. Episcop al Argesului: Este infirm si acestia nu
sunt buni la armata.
P. 8. Episcop al HuOlor: Eu cred ca S-tul Sinod
pOte sa admita si pe acesta la monahism cum a primit si
pe cel-l-alt, cad avem lipsa de Omen' in manastirl. Eti am
avut nevoe sa pui unul ca superior la schitul Rafael, dar
n'am gasit; am cautat in tOte partite, am trimis si la mo-
nastirea Nemtului sa taut unu sal pun ca sa pazesca schitul,
dar n'am gasit. Cel care este bun la cele -I -alte monastirt,
superioru nu -i da voe sa piece de acolo. Apol pe tine sa
punem sa ingrijasca de acele sehitulete? Pentru aceste motive
ye rog sa primim si calugarirea acestui frate.
P. S. Episcop al Argesului. Avindu-se in vedere in-
firmitatea acestui frate, care nu Ole fi luat in armata, ve
rog sa-1 votati calugarirea.
I. P. S. Mitropolit Primat, .Presedinte: Pun la vot
propunerea P. S. Episcop al Argesului ca cea mai depar-
tata. Cine este pentru sa bine- volasca a ridica mana.
S'a primit.
Prin urmare s'a primit calugarirea numitului frate.
d) Pentru tunderea In monahism a fratelui Nicolae Pre-
descu din M-rea Turnu. Asupra acestula, comisiunea este de
opiniune a 'i se admite calugarirea.
Se pun la vot conclusiunile raportului si se primesc.
e) Pentru tunderea in monahism a fratelul IOn Cata na
din M-rea Turnu.
Se pun la vot conclusiunile raportului, care sunt pentru
admiterea numitulul frate la monahism si se primesc.
pi'l
www.dacoromanica.ro

P. S. Arh. Niion Ploestenu raportor, citeste urma-
tbrele rapOrte ale comisiunel de petitiunI:
a) Pentru tunderea In monahism a fratilor, Nicolae Oprea,
Nicolae Zaharia, Gheorghe Anghel si Gheorghe Rotaru din
M-rea CAldArusanl. Comisiunea este de opiniune a se recu-
nOste calugArirea efectuata In caz de bO1A a fratilor Nicolae
Oprea, cam% i s'a dat numele de Nifon Monahul si Nicolae
Zaharia cam% i s'a dat numele de Naftan Monahul si a se
admite calugArirea fratilor Gheorghe Anghel si Gheorghe
Rotaru.
b) Pentru tunderea in monahism a sorer Lucheria Ichim
Samuel din M-rea Cilic-Dere. Comisiunea este de opiniune
a se admite calugarirea numitel surorl. Se pun la vot con-
clusiunile raportului si se primesc.
c) Pentru tunderea In monahism a surorilor: Ecaterina
I. Saulescu, Ana Dumitrescu si Anastasia G. Sterescu din
M-rea Samurcasesti. Comisiunea opineza a se admite calu-
gArirea numitelor surori.
Se pun la vot conclusiunile raportulul si se primesc.
d) Pentru tunderea In monahism a surorilor, Maria Va-
silescu, Verginia Draghici Popescu, Vasilichia D. Popescu,
Teodora T. Nicole si Ecaterina Vasile Causchi din Monas-
tirea Tiganesti. Comisiunea gasind indeplinite actele cerute
de regulament este de opinie a li se acorda calugarirea.
e) Pentru tunderea in monahism a fratilor Nicolae IOn
Dusescu din M-rea Predeal. Comisiunea gAsind indepliniie
actele cerute de regulament, este de opinie a i se acorda
calugarirea.
P. S. Episcop al RA mniculul citeste urmAtorul raport
inreg. la No. 309 al comisiunel pentru cercetarea man ua-
lelor de religie, cursul primar, cu Motto cIgnotus",
Inalt Prea San ite Stiiptine,
Comisiunea alesit de Sf. Sinod in aedin0 din 12 ale curentel
pentru cercetarea car ilor de inv60.m'int religios, cursul prima; land
in cercetare manuscrisete trimise on adresa Onor. Minister de Culte
No. 23602, seria A din 9 Masiti a. c. on motto Ignotus" a &it a
in ce priveqte fondul, luorarea ar fi bunii i deci comisiunea opinieza
Inns,
www.dacoromanica.ro

DESBATERILE SF, SINOD 23
a se aproba acest manuseris in ceea ce priveqte fondul, atragandu-se
atentia autorului ca la imprimare sa ins shig de indreptgrile pe care
le-a fgcut comisiunea in text.
Acesta opiniune cu respect o supun la deliberarea Sf. Sinod.
Raportor (ss) Athanasie al Elmnicalra
I. P. S. Mitropolit al _Moldova Ed as dori ca macar
cat de putin sa se semnaleze aci notificarile comisiunel in
privinta acestel carp.
P. S. Episcop al P San1ite, in vederea
scurtimel, n'am mat pus in raport corectarile pe cart au-
torul este dator sa le fats in text; totusi supun cu smerenie
la cunostinta S -tului Sinod ca Indreptarile ce trebue sa le
fats sunt de asa natura in cat nu schimba intelesul textu-
lul. Diferitele bucati, luate din S-ta Scriptura si Insirate in
cartea de lectura ca sa serve pentru inv64amintul religios al
copiilor din clasele primare sunt reproduse de autor cat se
'mite de bine. Iar unele cuvinte trebue sa le Indrepteze, asa
de exemplu numele Mantuitorulul este scris numal cu un
i Isus tar nu cu doul i. Pentru niste copil din cursul pri-
mar n'ar fi fost de trebuinta sa le cerem imperios ca sa
rostesca numele Mantuitorului Iisus cu doul i nu cu unu;
totusl, nol am ereclut de datoria nOstra sa punem in ve-
derea autorului sa fats aceste Indreptart. Mal departe au-
torul dice, ruga domnulul pe and trebue sa gild. (Raga-
clunea Domnesca,. Asupra acestui punct de asemenea l -am
atras luarea aminte.
P. S. Episcop al Dunarel-de-jos. Cine este autorul?
P. S. Episcop al RArnniculul. Autorul nu ne este cu-
noscut. Dupa regulamentul Ministerulul Instructiel pentru
aprobarea cartilor didactice textele respective trebue s6 se
trimita la Ministerul de Culte fara sa se cunOsc6. numele
autorului ci numal cu un «mottox.. In textul nostru mal e
cate un cuvint icl colea care se pOte privi numai ca sea-
pare din vedere. Noi am insemnat bite indreptarile ce autorul
trebue sa fats si le supunem la aprecierea S-tului Sinod
spre a decide cele ce va crede de cuviinta.
I. P. S. Mitropolit al Moldova Aceste mid obser-
vatiunl trebue sa serve de temelie a ideilor de credinta ce
se del In mana copiilor si nu trebue sa trecem asa usor
peste dinsele, ca nu le am crede de multa gravitate Nol,
Ramnicului. I.
si
www.dacoromanica.ro

de, cari cundostem , dar lumea care nu cunOste trebue sk
alba exemple si nu trebue sa le toleram ca sa dica asa sad
asa, cad va veni un timp cand vor veni unit cari vor dice:
late in cutare timp membrii S-tului Sinod au aprobat car-
ticica cutarula cu alt-fel de numiri. Prin urmare nol nu
trebue sa dam de cat exemplele cele solide si bune. Acestea
am avut de zis.
P. S. Episcop al Dunarel-de-jos. Pe langa observa-
tiile I. P. S. Mitropolit al Moldovei adaog si ell pe ale mele.
Eu n'am sa votez acesta carte pentru ca nu still tine este
autorul, si in cestiunl de ast-fel de carp religiOse, care trebue
sa se introduce in scOla, S-tul Sinod trebue sa stie tine este
autorul. Pentru aceste cuvinte ell nu volu vota precum am
cis cartea acesta care are de autor pe un necunoscut si
care p6te fi pagan.
P. S. Episcop al RA/arnica/W. Ve marturisesc ca me
cuprinde mirare ca se face atata discutiune asupra acestel
lucrarl mid si as putea dice fOrte neinsemnata. Nol am pri-
mit asa manuscriptul de la Minister cu adresa No. 23602
seria A. Iata ce dice Ministerul (citeste adresa Ministerulul).
Ce am facut not.? N'am facut de cat sa urmam pe de o
parte, InsarcinariI ce ne-a dat S-tul Sinod de a cerceta tex-
tul ce ni presentat; iar pe de alta sa urmam acestel
adrese a Ministerulut
be alt-fel sa-ml dea voe P. S. Episcopul Dunarel-de-jos
sa-I atrag bine voitOrea atentiune, ca nu pentru prima data
se face lucrul acesta, ci de mal multe ori, si atunci all
votat.
P. S. Episcop al Dunarel-de-jos. Me iertati. Ell nu
P. S. Episcop al Ramnicului. TOte manuscriptele de
in vetamint religios pentru cursul primar, care se trimit la
S-tul Sinod, de cand este noua lege pentru Invetamintul pri-
mar, Vote acestea se trimit cu un motto, iar numele auto -
rulul sigilat. Unele au fost cu motto francez ca: Lin peuple
est grand quand it salt lire etc...., si S-tul Sinod le-a votat.
acesta este, data imi permitet1 s'o spun, o cestiune de
precautiune. Se p6te intimpla ca unit autori sa influenteze,
fie asupra comisiunei de la Minister, fie asupra celel de la
S-tul Sinod.
EA nu still tine este autorul acestel text, Ina ved pe a-
salt
sti0....
www.dacoromanica.ro

DESBATERILE SF, SINOD 25
dresa cu care ni s'a inaintat o insemnare ca D-1 Nego-
escu de la Ministerul Cull elor l'a luat inapoi de la S-tul
Sino 1 dupa inchiderea sesiunel de prima-vara. Prin urmare
nu cred ca ar fi un motiv sa se respinga manuscriptul pentru
cuvintul ea autorul este necunoscut, caci acesta este o dis-
positiune luata de autoritatea supremA a invetamintului din
tara, si not suntem datorl sa ne supunem acestei disposi-
tiunl. Dar mai insemnat este considerentul pe care l'a adus
I. P. S. Mitropolit al Moldovel. Da, not suntem datorl A.
privighem cu tOta scrupulositatea ca bucatile de invetamint
religios care se predail in scolile primare, mai ales ca ele
cum fOrte bine a observat I. P. S. Mitropolit al Moldovel,
slujesc de temelie pentru invetamintul religios. SA observam
ca aceste texte sa se predea cum sunt in Sf. Scriptura si
in Sf. Evangelic, si de aceea am facut indreptarile cuvenite.
Ace le indreptari sunt trecute in text, dar pentru scurtime
nu le-am pus In raport. Cand insa se va comunica auto -
rulul resultatul luerarel S-tului Sinod asupra cartil sale, 'i
se va semnala in acea adresa si Indreptarile facute in text
spre a le avea in vedere, cand se va imprima cartea. Rog
dar pe S-tul Sinod ca pentru aceste consideratiuni sa aprobe
conclusiunile raportulul.
P. S. Episcop al Dunarel-de-jos. Repet din not ca,
nu voiii vota conclusiunile acestul raport, pentru ca. se pOte
intimpla ca plicul ce ascunde numele, sa ascunda un nume
necrestin, tine stie, de ce rit sa fie autorul; de aceea nu
pot sa votez, pentru ca cartea acesta va purta pe coperta:
4Aprobata, de S-tul Sinod) si dedesupt sa se vada autor
cutare, un evreii. Iata motivul pentru care nu voiu vota si
marturisese ca -pans, adi n'am votat asemenea lucrari de cat
p6te din nestiinta, sail surprindere.
P. S. Episcop al Husilor. Am cerut cuvintul nu pentru
ca sä combat ceea ce am afirmat, fiind-ca sunt In comisiune,
dar fiind-ca s'a deschis acesta, cestiune, ca nu trebue nol
sa votam pe nume nestiute S'ar putea, cred eil, sa se cell
de la Minister ca textele de religiune sa nu fie combinate
de fie-care asa cum s'ar intimpla, cad si acestia, cari le
fac, alerga pe la unit si pe la altii, pe la cunoscuti si in
urma se dail de autori dar in felul for sunt necompetinti.
Ar fi dar natural lucru ca S-tul Sinod sa tears de la
Minister ca textele de religie, in on ce carte de lectura s'ar
www.dacoromanica.ro

pune sA se fact de niste persOne cunoscetere de materie.
F. S. Episcop al RAnankulul. SA comunice numele
autorulul.
P. S. Episcop al limp' lor. In felul acesta dar me unesc
si et, cA aceea ce este pus In cartile de citire de invetAmint
religios sa fie pus de un om cunoscetor.
P. S. Arh. Pimen Pitestenu. Nu se pOte.
P. S. Episcop al Hug' lor. De ce sã nu se OM_ SA se
fact incercare si et cred ca se va putea.
P. S. Episcop al RAmnicului. Nol avem sa cercetam.
P. S. Episcop al Husilor. Dad( vine de la unul care
nu stim tine este si a carul lucrare nol am votat-o. Act sta
ar face o necinste S-tului Sinod.
I. P. S. Mitropolit al Moldova Aud pronuntandu-se
o numire cu calificare de fignotus).
P. 8 Episcop al RAmniculul. Un motto.
I. P. S. Mitropolit al Moldova Se 'Ate intrebuinta
asa, de cat inteleg ca numele autorulul sa fie sigilat.
P. S. Episcop al Ramnicului. Este sigilat; latA plicul.
P. S. Episcop al DunArel-de-jos. Se pOte desface.
P. S. Episcop al RAmniculul. Nol am aprobat-o prin
urmare '1 putem desface.
I. P. S. Mitropolit al Moldova St fie numele au-
torulul sigilat si de- asupra gignotus, ca comisiunea sa-1 pdtt
desface, cad alt-fel nu inteleg st primim on -ce tignotus*.
P. S. Episcop al Ra,mniculul. Putem sal desfacem,
cad comisiunea a aprobat cartea desface).
Iata cine este: Mihail Ionescu institutor la scOla No. 2
din PloestI.
P. S. Episcop al Dunarel-dejos. Vedeti di nu este
D-1 Negoescu?
P. S. Episcop al .RAmniculul. Prin urmare nu este nicl
evret, nicl necredinclos, ci este institutor in Ploesti si ast-fel
cartea este in conditiunl de a fi primita.
P. S. Episcop al Dunarel-de-jos. Este bine ct s'a des-
chis plicul in timpul sedintei, si s'a cunoscut cine este au-
torul. SA se trecA acestea in procesul verbal si atuncl pot
si a sa votez conclusiunile raportuluT.
P. S. Arh. Conon Bacadmil: I. P. S. Presedinte si
P. P. S. S. PArinti, fiind-ca prin raportul acum discutat al
comisiunel pentru cercetarea manualelor de Religie la cursul
www.dacoromanica.ro

primar, a venit din noti cestiunea studiului Religiunel In
scOlele nOstre, cu acesta ocasiune eii cred ca este bine de
a se observa aci mat de aprOpe cum Ca studiului Religiunel
Terel atat la invetamintul primar cat si la invetamintul se-
cundar, cu deosebire, i se face multa nedreptate in raport
cu alte studil de catre acel ce fac si executeza programele,
atat ca aranjament de materie dupa clase, cat si ca intindere
dupa orare ;din causa programului seu defectuos. Ca sa
se WA mat bine aprecia acesta, ell pot numal aduce aminte
ca aci in S-tul Sinod, simtindu-se nevoia de indreptarea r6-
ului s'a facut multa discutiune in acesta privinta si prin
sesiunile trecute. Religiunea atat in scOlele publice cat si
in cele private nu se preda cum trebue a se preda. i a-
cesta o repet, atat ca aranjament de materie si obiecte dupa
clase, cat si ca intindere dupa numerul de orele necesare
el. Ca material lipsesc din program chiar objecte intregi ce
ar trebui sa se predea in modul sistematic, precum /do-
rala cresting, ca studid special absolut necesar tinerimei,
atat de imbuibata cu naturalismul; tar ca intindere mat multe
ore s'au, dat obiectelor de mat putina tiisemnatate, precum
gimnastica, etc. i acesta o spun aci din not', pentru ca eu
ca profesor special sunt in curent cu ceea ce se petrece si
m d6re inima cand gandesc la consecintele funeste pentru
viitorime. Un fost D. Ministru de Culte, carele se afla de
fao. in S-tul Sinod, anume intr'o sedinta de la sesiunea din
tOmna anului 1897, pe cand din motivul petitiunel profeso-
rilor de Religiune se discuta pentru prima data acesta ces-
tiune, tot de catre mine, fOrte detailat aprofundata acolea,
a fagaduit solemn ca pentru programele de Religie, can se
vor face pe viitor, se va cere o anume comisiune a
S-tului Sinod, ca ea sa, le faca si sa, indite modul
cum sa se predea religiunea in scOlele secundare. A trecut
timp. Acel Ministru atat de angajat s'a schimbat si urma-
toril n'ati tinut sema de cele fagaduite cu progra,ma in pri-
vinta religiunel. Apoi s'a numit o comisiune pentru facerea
programelor in genere, la can a luat parte si numal un
membru din S-tul Sinod, carele cu tOta, marea buna-vointa
ce va fi avut'o, dar nefiind nici o data profesor de acest
object la sc61e pentru care era chemat a lucra lipsia ex-
perienta lucrului practic, si acel membru al S-tulul Sinod,
dupa cat s'ail veclut din publicatii a fost In neintelegere cu
www.dacoromanica.ro

majoritatea acelei comisiuni, cad pre cat stiu, majoritatea
comisiunel ca de obicelii a lucrat asa cum a credut ea si
ast-fel programele analitice to ce priveste Religiunea nu s'ati
facut precum ar fi dorit'o S-tul Sinod. Curind dupa acestea,
primul program analitic, pentru scdlele secundare, s'a prefacut
din notiiu asupra mat multor objecte, lar in ce priveste Re-
ligia, de si preveduta prin lege a fi pana la clasa ultima
de Liceil, nu s'a aplicat cu acesta infindere, si nici profe-
sorilor el nu li dat adausul de ore, ce ar fi adus dupa
sine si imbunatatirea salariilor, ca si la alti profesori, ca-
rora aratat favoruri simtitOre. Cu programa de asta-di
si cu orariile atat de reduse nu -putem face maihimic cum
ar fi trebuit, caci religia din causa chestionarului analitic
restrins nici nu este preveduta in total si metodic asa cum
ar trebui sa se predea: bunacira Istoria Vechlului Testament
nu are in program de cat bucati neregulat culese de id de
colea, nepuse in legatura unele cu altele, ca continuitate, asa
ca profesorul zelos este nevoit sa complecteze cu notice
cu manuale scurte partile cari nu sunt trecute in program,
dar cari sunt necesare pentru formarea complectulul. De
aceea eu rog pe S-tul Sinod ca supremul supraveghetor al
intereselor bisericel ortodoxe si ale Religiel domnitOre in
acesta Cara sa tinem mai de aprOpe lucrul acesta; ca sa
nu lasam a se ocupa de cestiunea religiunei fie-care cum
s'ar intimpla, ci S-tul Sinod insusi sa hotarasca ca studiul
Religiunel sa nu se predea in stole de cat dupa programul
facut de acest Sf. Sinod. Cad intre alte rele, dupre cum
vedem in fie-care sesiune a S-tului Sinod, ne vin atatea
lucrarl sau manuale pentru scoll, facute «conform progra-
mulul analitic) asa cum se afla el defectuos; dar pe cari
lucrari suntem nevoiti de a le aproba, nu pentru ca ar fi
bune in tOta puterea cuvintulul, ci numal pentru ca sa nu
se clic& ca facem greutati scdlei, siguri find ca actuala pro-
grams analitica nu este complecta nici bine alcatuita, dupre
cum cer interesele Bisericel si ale Religiel stramosesti. Onor.
Minister data voeste, ar putea si de acum Mainte prin con
silih faca din noti programa de predarea mai deplina a
Religiunel, dar care sa fie reveduta si aprobata de S-tul
Sinod. lei una ca acea programa acomodata cu cele-l-alte
studil si obligatOre autorilor de carp religiose atat pentru
invetamintul primar cat si pentru cel secundar, sä fie pa-
li s'ad
sati
sa
s'ad
www.dacoromanica.ro

zita nestramutata, pentru mai mutt timp pe viitor. Acesta
este parerea mea in cestiunea predarei Religiunel mai cu
folos si de aceea am luat cuvintul din noh in acesta im-
portanta cestiune, fiind-ca tit ca predarea Religiunel nu
din causa profesorilor sei nedreptatiti, dar din causa lipsei
de protectie si a programelor si orariilor defectuOse merge
reu in tote scOlele din Cara, lucre ce va avea consecinti
funeste pe viitor, etc.
P. S. Episcop al RA mniculul: Rog pe S-tul Sinod,
ca mai intai sa puna la vot raportul ce este in discutie si
pe urma rola rectifica ceva din cele Oise de P. S. Conon.
I. P. S. Mitropolit Prima& Pregedinte: Dupa ex-
plicarile urmate asupra acestel cestiuni, pun la vot conclu-
siunile raportului de admitere.
Cine este pentru, sa bine-volasca a ridica mana.
S'a primit.
P. S. Episcop al 124mniculul: Malt Prea Santiti si
Prea cestiunea pe care P. S. Arhierea Conon Ba-
cacinu, a ridicat'o aci in mijlocul nostru nu este netnsem-
nata. S-tul Sinod firesce, in trecut ca si in present s'a
ocupat si se ocupa, de acesta cestiune, cad este misiunea
sa D-cleesca ca sa se ocupe de predarea invetamintului re-
ligios atat in suite cat si afara din scOle. Dar eu vreati sa
rectific numai doue puncte din cele pe care le-a inaintat
P. S. Arh. Conon
Intai a spus lucrand intr'o comisiune, care se
ocupa de alcatuirea programelor pentru invetamintul religios,
am fost in desacord cu eel 1 -altI membri al comisiunel.
Da, am lucrat, in adever, dar am fost in perfect acord
cu comisiunea. Si nu de la comisiune a provenit disensiu-
nea, ci de la Minister. Ministerul nu a voit sa primesca,
lucrarea turn o intocmise comisiunea, cad comisiunea in-
tocmise programa analitica a studiului religiei pentru bite
clasele din liceele de baeti si fete. Dar Ministerul, cum am
cps, nu a voit sa primesca acesta programa sub cuvint ca
nu ajunge timpul material de a preda materiile cafe pre-
veclusem in program si pentru alte consideratiuni. Si ast-
fel, a aprobat numai programele cum se intocmise pentru
6 clase.
Acesta este adeverul adeverat. Prin urmare asupra acestui
punct am dat lamurirea cuvenita.
Santitl,
ca, eti
www.dacoromanica.ro

30 DFSBATERILE SF. SINOD
Mai este un alt punct care voesc rectific.
Ati lis ca D-nu Ministru, care a fost aci In randul trecut,
a fagaduit cum ca va trimite S-tului Sinod programele a-
nalitice ale invetamintului religios spre a se ocupa de ele.
Dupa amintirea mea, nu a cps acesta D nu Ministru. D-nu
Ministru a spus numai atat, ca s'ar putea sa se trimita
aci acele programe, lar pentru alcatuirea for deja este un
membru al S-tului Sinod, care face parte din comisiunea,
care se ocupa cu alcatuirea programelor, si acel membru
era P. S. Arh. Pimen Pitestenu, si dar cred ca cu acesta,
dice D-nu Ministru, s'a satisfacut dorinta S-tului Sinod. A-
cum, data s'a satisfacut sail nu dorinta S-tului Sinod este
alta cestiune. Dar ceea ce a dis D-nu Ministru atunci, este
acesta, aceea ce spun ea, nu aceea ce ati inaintat P. S.
VOstra ; procesul verbal al sedintel de atunci este de fga.
Acesta am avut de observat. Remane ca S-tul Sinod sa
hotarasca cand va crede de cuviinta asupra mesurei care
trebue luata pentru intocmirea programelor de Invetlmint
religios din clasele primare.
P. S. Arh. Conon Bacadnul: I. P. S-cite Stapane si
P. P. S. S. Parinti, voesc a respunde P. S. Athanasie Epi-
scop de Ramnic, asupra acestor done cesfiuni, pe cari ne-
asteptat P. S. Sa le a detailat acum la adresa mea. In ceea
ce priveste prima cestiune, ca ar fi lucrat in deplin acord
cu comisiunea, care se ocupa cu programa analitica pentru
Religiune, acesta rectificare o primesc cum sustine, desi
prin publicitate vedut contrarul ; si not am putea
Intrebam, ca data precum sustine, a lucrat in intelegere
cu majoritatea acelei comisiuni, apoi pentru ce programul
de Religiune a esit atat de laconic si nemetodic ? In cat
priveste cestiunea alcatuirei programel analitice, eu nu am
inaintat nimic, ci am aratat numal curatul adever, cand am
sustinut ca. DI. Ministru de pe atunci a dis cum ca la
vreme se va cere S-tului Sinod sa faca programa
analitica. Acesta o sustin din resputeri, si eta voiti do-
vedi cu insusi textul discupor urmate atuncea, aflatOre in
procesul-verbal de care pomeneste, dar despre care pe P.
S. Sa, cum se vede, '1 insala memoria. Pentru care lucru,
Iata, cum sta adeverul : In sesiunea de tdmna a anului 1897,
cand prin o petitiune a profesorilor de religiune, pentru
prima data s'a adus in S-tul Sinod acesta cestiune, not cu
sal
s'al
www.dacoromanica.ro

nESBATERILE SF. SINOD 31
top tratandu-o in mod cu total serios, la discutiunea ca-
rela ad luat parte mai multi dintre P. P. S. S. VOstre, an
luat cuvintul si D-nul Haret, Ministru atunci, i mai la fine
a promis, dicend aprOpe cuvintele acestea: Tinend socotela
de insemnata discutiune urmata, in ceea ce priveste ces-
tiunea cum se preda religiunea in scdlele terei, ell la timp
voiu cere, ca S-tul Sinod sa'si akatulasca programa
sa, pe care sa o supun consiliulul general, carele se
se va ocupa de acesta cestiune. Dar in restul anulu11897
nu s'a facut lucrul acesta, atat de solemn fagacluit, fiind
ca s'a intimplat schimbarea Ministerului.
Aceste cuvinte Ministeriale, aprOpe textual reproduse, se
afla tiparite in procesul verbal al sesiunei 8-tului Sinod din
tOmna anului 1897, si S-tul Sinod in urma acestor cuvinte
atat de bine voitOre '1-a si multamit D-lui Ministru Haret.
Ed deci acum me mir cum P. S. Episcop de Ramnic A-
thanasie nu stie acesta, sad mai bine 'rni vine a crede ca
a uitat. Drept dovada a acestora promit a ye aduce, chiar
acum, insusi text ul desbaterilor respective spre a'l controla
impreuna.
P. S. Episcop al Husilor. MI-aduc aminte ca, ed sin-
gur, in sesiunea trecuta am ridicat incidentul acesta asupra
programelor, si am intrebat, mi se pare biuroul, daca s'a
trimis de Onor. Minister programele amanuntite ale tuturor
cursurilor de religiune din Cara, fiind-ca cerusem acesta not
mai inainte D-lui Ministru, care era atunci, nu'ml aduc bine
aminte ce Ministru era; P. S. Conon dice ca era D-1 Haret.
Iata ce am dis atunci: (citeste)
i de lucrul acesta trebue sa ne interesam, trebue s.
avem programele cursurilor de religiune.
Dad. D 1 Ministru de atunci a dis ca este deja un mem-
bru al S-tului Sinod in comisiunea insarcinata cu alcatui-
rea programelor, si ca, daca S-tul Sinod s'a multamit cu
acesta, cum a dis P. S. Episcop de Ramie, este alts, ces-
tiune; ed insa dic ca nu sunt multumit, pentru ca pOte sa
fie un membru al S-tului Sinod In comisiunea aceea care
va fi compusa din 5, 6 membri, P. S. Sa va remane
tot d'auna in minoritate, si ast-fel nu se va putea face
nimic.
Not lush' trebue sa cerem sa ni se comunice aceste pro-
grame, si observandu-le, vom vedea daca materia are o le-
si
www.dacoromanica.ro

32 DITSBATERI E SF. SINOD
gatura Ore-care, ceea ce este trebuitor, cacl daca se pun
crampee din religiune fara sa fie In legatura, nu insemneza
nirnic. Asa de exemplu, mal ales invetatura Mesianica, care
trebue sa fie de la fagaduinta data de D-defr in rain, si sa
merga pand la Domnul nostru lisus Christos.
De aceea, rog pe S-tul Sinod sa bine-volasca a lua ho-
tarirea acum, sa se cera negresit acele programe de la
Minister, ca sa ne putem orienta ce religiune se predd in
scOlele nOstre.
P. S. Arh. Pimen Pitestenu. Religiunea ortodoxa. Nol
trebue sa stim ce materie se predd din invetamintul re-
ligios.
P. S. Episcop de Hug'. Chiar daca nu sunt ortodoxe,
si acelea sa ni se dea, cum si acelea unde sunt flu de pa-
rinti ortodocsl.
P. S. Arh. Conon Bacaonul. L P. S. Stapane si P.P.
S.S. Parinti, am dis mal tnainte cum ca D -1 Ministru al Cul-
telor in sesiunea de tOrnna a anului 1897, cand au luat
parte la discutiune in cestiunea inv6tamintului religios din
scOle, I. P. S. Mitropolit al Moldovel, P. S. Episcop de Husi
Silvestru, eIi insumi, si all P.P. S.S. Membri aI S -tulul Sinod,
D-1 Ministru Haret a r6spuns cu totul contra afirmarilor de
mal sus ale P. S. Atanasie al Ramniculul Am sa citesc in-
sasi cuvintele Ministeriale din procesul verbal al sedintel de
la 4 Noembre 1897, publicate in desbaterile S-tulul Sinod,
pag. 155, drept la mijloc, unde vedem urrnatOrele: «Vedeti
(Religiunea) este pusa pe acelasi piclor ca si cele-l-alte
.x(studil). Acesta nu este treba mea sa o fac acum; dar
volt!' da autoriatilor competinte, cari dupa lege
singure sunt in drept sa se ocupe cu programa.
PADA atuncl, se va interveni la S-tul Sinod
ea sot aleettuiaseet programa sa, pe carea
sA o supun consiliulul general" etc., etc. Text citat
din carele se vede lamurit ca D-1 Ministru de Culte nu a
dis ca s'ar putea sa, se trimitA aci (la S-tul Sinod),
acele programe" (ale Invetamintului religios), dupre cum
gresit sustine P. S. Athanasie, ci a dis categoric cum cd,
se va interveni la S-tul Sinod ea sct'fi aka' tu-
lased (singur) programa sa". Aceea ce vrea sa
dica cu totul alt ceva. Acesta am voit sa o dovedesc, ca
sa nu se creda cum ca eu asI fi avansat on inaintat lu-
,ca
www.dacoromanica.ro

cruri neadeverate, precum atata de nedrept mi-a dis'o P.
S. Episcop de Rimnic. Ed nu am obiceiul avansarilor; ci,
despre acele ce nu still, on nu sint sigur, mai bine tac.
P. 8. Arh. Pimen Pitestenu Cestiunea ridicata de P.
S. Conon BacaOnul, cu ocasiunea discutiunei asupra rapor-
tului comisiunei pentru cercetarea cartilor de Invetamint re-
ligios, merita MIA atentiunea din partea S-tului Sinod.
Este vorba de invetamintul religios In sc6lele n6stre si
de alcatuirea programelor dupa care urmeza a se preda acest
inv6tamint. P. S. Arh. Conon a sustinut sus si tare, cum
ca invetamintul religios In scOlele mistre publice si private
ar fi tratat nu tocmai asa de bine si cu asa importanta,
precum ar urma sa fie tratat acest invetamint, atunci cand
programele analitice ar fi alcatuite de S-tul Sinod, singur
indreptatit a se rosti. P. S. Sa pentru a sustine acesta pa-
rere a cps un. D. Ministru ar fi declarat ca programele
analitice pentru acest Inv6tamint se vor elabora de S-tul Sinod.
A lis mai departe ea in comisiunea alesa de D-1 Ministru
pentru alcatuirea programel analitice a Invetamintului se-
cundar a fost nu membru al S-tului Sinod si anume P. S.
Episcop de Ramnic. Lucru asa s'a petrecut asupra acestui
al doilea punct. P. S. Episcop Atanasie a facut parte din
comisiunea respective, dar dup. aratarile ale insusi P. S.
Episcop, n'ar fi fost nisi o deosebire Intre sine si zei-l-alti
membri ai comisiunei. Se intelege, a putut avea loc multe
discutiuni asupra cestiunilor de detaliii; conclusiunile au fost
admise de intrega comisiune. Dace facut Cate va mo-
dificari, acestea s'a2O facut de D-1 Ministru.
Si eti am avut onOrea a face parte din o comisiune for-
math. de D-1 Ministru de atunci D-1 Dr. Istrate. In urma mo-
dificarii legel invetamintului secundar si superior trebula sa
se face modificari si in programele analitice.
In principiu trebue sa recunOstem invetamIntului re-
lfgios in sc61e1e nOstre secundare, i s'a dat o extindere mult
mai mare prin legea actuala, de cat era preveclut prin legea
din 1864. Ac6sta o sustin, intru cat invetamintul religios
prin vechea lege se Intindea precum stiti din clasa I pang
tntr'a IV-a de gimnazill, pe cand In actuala lege a inveta-
mintului secundar, i s'a dat Intinderea pana In clasa VI
inclusiv. Va sa clica a pasit Inca In dou6 clase de liceu pe
cart nu le avea prin legea din 1864.
3
ca.:
s'aii
ca:
www.dacoromanica.ro

P. S. Episcop de Husi. A posit dar s'ail luat din ore.
P. S. Arh. Pimen Pitestenu. Acesta Prea Santite este
o alt6. cestiune Destul cum ca legea introducend 4110'0.-
mintul religios inca in done clase, este un castig enorm, care
se face invetamIntului religios prin actuala lege fata de ceea
ce era in legea din 1864.
P. S. Episcop al Duna,rel-de-jos. S'd aratati lucrul.
Spuneti ca a urmat legea D -lul Haret.
P. S. Arh. Pimen Pitestenu. Despre acesta vorbesc.
Fac o comparatiune intre legea din 1864 si cea din 1898.
Este precum am dis un castig, si trebue sa ne bucuram
de acesta.
Dupa modificarea legel, de catre D-1 Dr. Istrate, am fost che-
mat a face parte din comisiune si ye pot comunica lucrurl
imbucuratOre; clack' in comisiunea din care a facut parte P. S.
Episcop de Ramnic in urma argumentaril Prea Sf. Sale fOrte
intemeiate, inveV.mintul religios a Castigat Inca doue clase,
clasa V-a si VI-a, in intrunirea comisiunei convocatA. de D-1
Dr. Istrate am reusit ca InveTamintul religios sa fie introdus
si In clasa VII-a. Asa am alcatuit programa analitice si asa
sper ca se va aplica. Vedeti a acestui invetamInt i s'a dat
o estindere si se va preda in tOte septe clase din liceti, cad
prin modificarea legei noui, liceul are septe clase. Apol a-
cesta, dupe mine si dupa tote lumea, cred cä este un castig
enorm. Ast-fel on cat ar fi Invetat elevul din disciplinele
religiOse in primele patru clase de liceil si nu mai pasind
inainte in clasele urmetOre se dicea ca invetamintul religios
nu mai are important:a. Acesta era o mare paguba pentru
adeverata valOre a invetamintului religios. Prin noua lege
i s'a dat cuvenita important si deci este in tot cursul liceal.
Iata dar castigul. P. S. Conon dice: dar programele anali-
tice nu sunt bine alcatuite.
La acesta respund: Programele analitice sunt alcatuite de
comisiuni speciale. Aceste comisiuni se intrunesc si discuta si
ca conclusiuni se aclaoga sail se scade ceva. La alcatuirea
programelor analitice trebue sa se aiba, in vedere importanta
materii: (de si tOte materiile sunt importante); timpul de care
dispune elevul este marginit; cu URA dori* ce am avut de
a i se da invetamintului religios mai multe ore, nu s'a putut,
pOte alta-data se va putea mai mult. Pentru acesta eii am
consultat pe P. S. Episcop de [tannic care fusese in co-
www.dacoromanica.ro

misiune cum §i pe unit dintre profesorit de religiune din
Bucurestl cum am putea alcatui o programa mat buns pentru
cursul secundar. Se sustine insa ca numat S-tul Sinod sa
se pronunte asupra acestet programe. De, bine ar fi; dar eti
cred ca acesta este imposibil §i tea pentru ce: Alcatuirea
unlit program cere atat de multa discutiune, §i atat de Inuit
studiii, in cat a aduce o asemenea lucrare in S-tul Sinod,
dupa mine este a nu avea timpul material de a discuta asu-
pra Intregulut cadru al programelor analitice, fiind ca acesta
programs se intinde asupra tuturor amanuntimilor. S-tul
Sinod va alege atunci o comisiune care sä se ocupe cu aceste
programe §i resultatul final ar fi acela§1. Programele acestea
se publics in Monitorul Oficial §i fie-care din not nu are
de cat sa citesca programele §i atunct cand ar avea ceva
de dis, nu are de cat sa vina sa faca propunerl S-tului Sinod.
Alt- fel ar fi nu numat nerealisibila intentiunea, dar dati-mt
voe sa die, ar fi p6te chlar o absurditate.
P. S. Episcop al Huqilor: Cum ? Absurditate ca S-tul
Sinod sa cerceteze programele de religiune ?
P. S. Arh. Pimen Pit Wenn: Ar fi o absurditate cand
s'ar pretinde acesta, cad S-tul Sinod are un membru, care
face parte din comisiune.
Ceea ce ar trebui, este lucrul urma.tor: Ca din partea
profesorilor de religiune sa fie mat multa nasuinta, mat
multa voeatiune, fapt de care nu me Indoesc, pentru ca nu
programele fac pe profesor, ci profesorul face programa;
nu programa nu to lasa sa urmaresci cursul, ea este numai
o indrumare.
Ast-fel stand cestiunea, si ve rog Inca o data, sa nu ne
alarmam ca prin legea actuala nu s'ar da religiunit partea
ce i se cuvine, din contra, trebue sa fim recunoscetori ca
prin actuala lege i s'a dat estindere mult mat mare de
cat in legea cea veche.
P. S. Episcop al Husilor: Nu a fost acesta cestiunea.
P. S. Pimen a voit sa compare modul de predare, s'ati ca-
timea de materie din religiune dupa legea cea noun, cu
cea din legea din 1864. Apot aci ye Daca vett lua
programa din legea de la 1864 pang la 1876, vett vedea
ate ore avea religiunea atunct, si nu vett mat dice a§a.
Daca voitl sa facet! comparatiune Intre ceea ce este as-
tacit si ceea ce era in legea din 1864, vett vedea cate sea-
dell de ore la religiune s'ait Meat.
inselati.
www.dacoromanica.ro

Acum, nu ca nu ne place acesta, ca a trecut si In cur-
sul superior, cad mi se pare ca not am staruit pentru a-
cesta, nu numai P. S. VOstra, cad a fost cestiunea adusa
in Senat cand s'a votat legea; si in Camera se scosese, si
eu m'am dus acolo cand se vota si am rugat pe D. Ministru
ca sa o puna la loc. Not suntem recunoscetori pentru in-
troducerea, care diced ca s'a admis de a se preda religiu-
nea si in clasa VII, de si pana acum nu se vede nimic,
cad profesoril la liceti pana acum au numai 6 ore pe sep-
tamana; se vede ca nu este aplicata acesta programa Inca.
Pe not ne bucura ca s'a pus religiunea in tote clasele, dar
cestiunea era de ore intaiti Profesoril de religiune, ca sa
pOta da o norma de credinta si moralitate crestina acelora
cart invata grin stole, spun ca no au timpul material. Apoi
vedem, ca pentru desemn s'a dat 14 ore pe septamana, pen-
tru gimnastica 8 ore si pentru religiune numal cate una
de clasa? Cc proportiune este acesta? Este atat de nefolo-
sitbre religiunea in cat sa i se pund numai o ora, §i atat
de folositor desemnul i gimnastica In cat sa, le puna atatea
ore? Et1 nu sunt multamit numal cu atatea ore. Dar alta
este cestiunea. Not am cerut ca sa se comunice S-tului Si-
nod de catre D-nu Ministru al Cultelor programele atria-
nuntite. Apol ce lucru mare este acesta, ca sa se trimita
S-tului Sinod programele.
De ce ye opuneti la acesta? Tocmai de acesta a fost
vorba si in sesiunea trecuta. Daca le vom avea aci, le vom
studia mult mai bine.
De aceea, rog Inca odata pe S-tul Sinod sa, cerem D-lui
Ministru sa trimita programele ca sa le avem aci.
P. S. Arh. Calist Botosenenu: malt Prea S-tite Pre
§edinte, mie imi pare bine' ca a venit in discutiune programa
invetamintului religios, fiind-ca cele ce se vor face asta-41
nu le stiu, dar cele ce s'ad facut dupa legea de la 1898
sunt schilOcle; pentru. ca In clasa II se vorbeste de viata
lui lisus Christos pe coperta si Incepe cu activitatea Apo-
stolilor si apol vorbeste de lisus Christos. Nu §titi, cum c,lic,
ceea ce se va face acum, pOte vor fi bone, si nadejduim
ca vor fi bone, mai ales ca in comisiune avem un membru
al S-tului Sinod, care a consultat mai multi membri at cor-
pulul didactic religios din capitala.
P. S. Arh. Pimen Pitestenu: Si P. S. VOstra ati lost
chemat, dar nu ati venit si reti ati facut.
www.dacoromanica.ro

DISSBATERILE SF. SINOD 37
P. S. Arh. Calist Botosenenu: Nu am putut veni
din diferite imprejurari.
Insa sa nu ne magulim c. s'a facut mull, fiind-ca pana
In clasa VII avem 7 ceasuri acum si inainte aveam 6 cesurI.
P. S. Arhiereil Pitestenu a dis ca este destul ca avem cate
un ceas pe septamana de clasa, ca nu programele stint de
ci totul depinde de la maestria dascalului.
P. S. Arh. Pullen Pitestenu: Nu am Os ca este des-
tul, ci am clis ca atat s'a putut realisa acum, all& data 'Ate
se va putea mat mult. Eu miam facut datoria.
P. S. Arh. Ca list Botosenenu: Asa ate afirmat. Este
adeverat ca s'ar putea face ceva intr'un ceas pe septamana,
dar cum la scOla mai sunt si alte daraveri infra cat in ceasul
aceea profesorul va trebui sa faca apelul nominal, data
este profesor diriginte trebue sa vizeze -Vote fituicile celor
earl nu ail venit la scOla, sa examinezi si pe urma sa explici
lectiunea, si in asa fel ca sa fie priceputa de elevi, conform
noilor metOde de predare. i apol mai esi profesorule de
religiune din cadrul programel, care to tine incatusat! Pen-
tru ca eu nu cred ca vom forma pe elevi religiosi numal
intiparindu-le prescriptiunile programa si cu atat mai mult
cu cat in scold copiil fac diferite gresell asupra carora pro-
fesorul de religiune ar trebui sa le faca morala si pentru
acesta nu are timp, cad nu'l lash programa si apol si ceasul
de esire a sunat.
De aceea ne bucuram de ceea ce s'a facut, dar eu Stint
trist ca stain tot asa cum am fost pana, la 1898. Un ceas
pe septamana este prea putin la clasa III la liceul Sf. Sava
de exemplu, unde sunt 100 de elevi si Ministru iti pune
conditiunea, ca la done Inn! sa dal notele la acesti 100
elevi, cacl profesorul este amendat data nu'si da. notele, asa
ca nolens volens va trebui s& treca mecaniceste WO. materia
din programa si sa si examineze pe elevi.
Un Domn Ministru a declarat o data, ea ar fi bine sa
nu mai fie religiunea in scOlele statului; si 1-am spus:
Pentru ca estl Ministru, D-le, poti sa tad treba acesta, find
ca a avea o ora pe septamana, pentru religiune, este si ca
cum nice nu am avea nimic.
P. S. Episcop al Dunarel de jos: Cine este acel
Ministru?
P. S. Arh. Calist Botoqenenu: Nu vreati spui.
vina,
sa'l
www.dacoromanica.ro

P. S. Episcop al Dunarel de jos: De aceea nu se
preda religiunea bine
P. S. Arh. Ca list Botosenenu: Este D-nu Haret, care
a spus acesta.
P. S. Episcop al Dunarel de jos: Vedetl ca l'atl spus.
P. S. Arh. Calist Botosenenu: Dad. S-tul Sinod in
sedinta de asta-dl gaseste nemerit sa sustina studiul reli-
giunei, de Ore-ce discutiunea, care a urmat nu cred sa re-
mand zadarnica, asl fi de parere ca sa se intervina pe langa
D-nu Ministru, ca sa prevada cel putiri doue ore de class
pe septamana si acesta cu atat mal mutt cu cat chlar P. S.
Episcop de Husl a dis ca la gimnastica avem doue ore, la
musics trel ore pe septamana si la desemn trel ore. TOte
sunt bune In lumea acesta, numal studiul religios nu este
bun. De aceea, ca discutiunea sa nu remand zadarnica, rog
Inca o data pe S-tul Sinod sa intervina, pe Lang D-nu Mi-
nistru, ca sa se prevada doue ore pe septamank si progra-
mele analitice sa se redacteze In vederea acestui timp.
P. S. Arh. Conon Bacadnul: 1. P. S. Stapane si P.P.
S.S. Parintl, cand am adus acesta cestiune din noti In S-tul
Sinod, am fost dator sa o fac ca vechiiz profesor de Reli-
giune si ca membru al S -tulal Sinod, credend ca studiul
Religiunel, la nol atat de bantuit de catre furtuna timpu-
rilor nOstre, are mare nevoe de a fi mal de apr6pe protejat
de catre insusl S-tul Sinod, singurul strajarul neadormit al
Morale! poporulul Roman.
Imi pare fOrte bine ca cestiunea acesta s'a discutat asa
In amanuntime, luand parte la discutiune P. S Episcop de
Husl, P. S Episcop al Dunarel-de-jos, P. S. Arh. Calist, P. S.
Pimen si alt! P.P. S.S. Membri a! S -tulut Sinod, ca sa se
vada cum stam cu InvetamIntul religiunel nOstre, ce trebue
a fi basa Morale! publice. De aceea multamesc P. P. S. S.
Membri, carI a luat cuvintul si doresc ca s5. se la o ho-
cerend sa ni se trimita programa aci, ca sa vedem
cum se preda religiunea in sc6lele publice si sa chibzuim
ce maI putem face spre mal bine, etc.
I. P. S. Mitropolit Primat, Pregedinte: In urma
celor vorbite pans acum, P. S. Episcop de Husl a exprimat
o opiniune de a se face mijlocire la Ministerul Cultelor. ca
sa se trimita la S-tul Sinod programele analitice.
Pun la vot acesta propunere. S'a
Mere,
prima.
www.dacoromanica.ro

DESBATgRILE SF. SINOD 39
I. P. S. Nlitropolit Primat, Preqedinte: Se va face
mijlocire din partea biuroului la Onor. Minister de Culte
pentru acesta.
Ina It Prea Sante, Prea Santiti, gasesc de datoria mea a
ye aduce la cunoscinta, de §i sunteti cunoscetori de ces-
tiune, ca In diva de 3 ale lunei acesteea membril S -tului
Sinod, earl eraii de fata, presentat la Majestatea Sa
Regele §i au presentat o carte de rugaciune pentru Alteta
Sa Regala Principe le Carol.
Acesta m'am credut dator a ye aduce la cunoscinta ca
sa, fie cunoscuta in public. Cu acea ocasiune I. P. S. Sa
Mitropolitul Moldovel insarcinat, prin telegrams, a pre-
senta Majestatei Sale felicitare din partea I. P. S. Sale si
Majestatea Sa a bine-voit a me insarcina exprima mul-
tamirile Sale cum §i P.P. S.S. VOstre.
Mal 'mate voci: Traesca Majestatea Sa.
P. S. Episcop al Rimniculul: I. P. S. Sal:dile, dupg.
ce S-tul Sinod acum §1-a implinit o datorie de inalta pas-
torie sufletesca fata de micul Principe Carol, acesta odrasla
a case! nOstre Regale de religiune ortodoxa, de religiunea
domnitOre a terei, eii socotesc ca ar fi potrivit vi chiar obli-
gatorit pentru S-tul Sinod. ca acest frumos exempla de pur-
tarea de grije pastorale, ca acest precedent asa de instructiv,
nu numai pentru tinera mladita. din Casa Regala, ci pentru
taa Cara, reinoiasca la anul viitor fga de principesa
Elisabeta, care va implini la Octombrie 1901, 7 an! si cum
Alteta Sa Regala este tot de religiunea dominants a tem.!,
shit de parere, dad. S-tul Sinod gase*te nemerit, ca chiar
de acum, din timp, sa se la cuvenitele mesuri pentru pre-
gatirea §i impodobirea unel OM de rugacludi §i pentru Al-
teta Sa Regala Principesa Elisabeta.
Rog dar pe S-tul Sinod ca sa bine-volasca a hotarl cele
ce va crede de cuviinl1 asupra acestei propuneri.
Mal multe voce. FOrte bine.
Se pune la vot acesta propunere §i se prime§te in una-
nimitate.
P. S. Arh. Calistrat BArladenu: Rog pe S-tul Sinod
sa bine-volasca a-mi acorda un concedin de 5 dile.
Se pune la vot si se admite.
P. S. Episcop al Dungrel-de-jos: Ve este cunoscut
ca localul Episcopiei din Galati urmeza sa se mute in noul
s'ati
m'a
a'l
sS'l
www.dacoromanica.ro

palat care s'a cladit, cu tote ca nu este inca gata, dar im-
prejurarile ne silesc sa ne mutam. Presenta mea find tre-
buitOre acolo, v'as ruga sa-mi acordati un concediii de Mer-
curea viit6re, pana la finele sesiunel.
Se pone la vot si se incuviinteza.
I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: Ne mai a-
vend nimic la ordinea dilei, ridic sedinta.
edinta se ridica la orele 11 a. m., anuntandu-se cea
viitOre pentru Mercury 18 curent, orele 9 dimineta.
Presedinte t Iosif Mitropolit Primat.
Secretari: Atanasie al Rimnicalal.
Pimen G. Piteftenu.
,,,Svedinra, din 18 Octombrie 1900.
Sedinta se deschide la orele 9 a. m sub presedentia I.
P. S. Mitropolit Primat. Se citeste apelul nominal. Presenti
13 P.P. S.S. Membrii, find in concediti P. S. Episcop al
Dunarel-de-jos, P. S. Arh. Calistrat Barladenul si P. S. Arh.
Ni fon Ploestenu.
P. S. Arh. Pimen Pitestenu, Secretar, citeste suma-
rul sedintel precedente.
P. P. Arh. Conon Bacadnul: I. P. S. Stapane, asu-
pra propunerei facuta de P. S. Episcop al Husilor, pentru
ca Onor. Minister sa, ne comunice programa relativa la in-
vetamintul religios din tarn, ei urmarind lucrarile din des-
baterile S-tului Sinod, am gasit, ca atunci cand s'aii admix
propunerea P. S. Episcop al Husilor, ca sä se trimita pro-
gramele S-tului Sinod, se mai Meuse si se mai admisese o
asemenea propunere si In sesiunea trecuta, cand se adusese
si propunerea, ca sa se trimita scolarii la biserica. Asa ca
acum P. S. Sa pentru a doua Ora face acesta propunere.
Acesta am avut de dis spre constatare.
1. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: De si acesta
cestiune n'ar fi asupra sumarului, cad sumarul a reprodus
cele ce au fost ieri, dar le primim ca Oise asupra lot Acum
dati -mi voe sa fac si eii o rectificare. Cand am anuntat
left S-tului Sinod, ca cu ocasiunea presen tare! carp de ru-
gacluni Altetel Sale Regale Principele Carol, am adaogat ca
I. P. S. Mitropolit al Moldovei, neputend veni, am expri-
www.dacoromanica.ro

DFSBATESILE SF. SINOD 41
mat din partea I. P. S. Sale Majastatel Sale Regelui feli-
citarile mele si acesta nu Ted trecut in sumar.
P. S Arh. Pimen Pitestemz: Sun t trecute in procesul
verbal. Acolo se noteza ca. S-tul Sinod a luat act si se
va trece in procesul verbal.
sumarul sedintei precedente cu aceste rectificari. Cine este
pentru sa bine-voiasca a ridica mana.
S'a primit.
P. S. Arh. Rifon Ploestenu: I. P. S., inainte de a se
face comunicarile rog sa-mi acordati un concediti pen-
tru
cererea de concediil a P. S. Nifon Ploestenu. Cine este
pentru sa bine-voiasca a ridica mana.
S'a primit.
Se comunica de la birod petitiunea Preotulul C. Ionescu,
parohul bisericei Sisestii-de-jos din judetul Mehedinti, prin
care propune ca in Joe de a se face pomenirile si paras-
tasele cu mancari si beuturi ar fi mal bine a se tnlocui cu
ofrande pentru biserica
P. S. Episcop al RA mnicului: Acesta cerere as ruga
pe S-tul Sinod s'o. Inainteze mie, de Ore-ce m'am si rostit
in acesta privinta, ca nu este drepta acesta cerere.
I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte Se va rosti
mai int= comisiunea conform regulamentului.
Se trimite la comisiunea de petitiuui.
Se mal citesc urmatOrele comunicari:
Raportul cu No. 168 al comitetului redactor al Revistel
«Biserica Ortodoxa Romans) cu care inainteza spre cerce-
tare si aprobare proectul de budget al Revistel pe exerci-
tiul financiar 1901-1902 si se trimite la comisiunea pen-
tru cercetarea socotelilor Revistel.
Raportul cu No. 1926 al Primaries comunei Carpenu,
judetul Doljiu cu care inainteza un proces verbal si cere
infiintarea unel noui parohil Carapancest1 si modificarea
celor doue parohil Carpenu si Geblesti din acea comuna
si se trimite la comisiunea de petitiuni.
Adresa Sf. Episcopil a Romanulul at No. 1336 cu care
inainteza dosarele cu actele privitOre la calugarirea fratilor
Constantin Sandu si Spiridon Enciu din M-rea Bogdana si
se trimite la aceeasi comisiune.
ve
adt.
www.dacoromanica.ro

Adresa Sf. Episcopil a Ramnicului cu No. 2851 pe Ling
care inainteza, dosarele cu actele privitOre la tunderea in
monahism a surorilor, Maria Iamandi I. Ticea, Elena Ni-
colae Stroe si P. S. Bordencel din Monastirea dintr'un lemn
si se trimit la aceeasl comisiune.
Petitiunea D-lui Pandele Mateescu pictor, cu domiciliul
in urbea Ploest1, prin care inainteza o icOna «St. Arhanghel
Mihail) si cere autorizarea de a zugravi biserici si se tri-
mite la aceeasl comisiune.
Adresa Sf. Episcopii a Ramniculul cu No. 2852 prin care
comunica, ca a mijlocit la Ministerul de Culte de a se trece
din oficiU in budgetul parohiel Mdntulesa din Craiova sa-
lariul cuvenit preotulul IOn Plevianu ,pe timpul cat a fost
paroh la acea parohie adica: de la 1 Aprilie 1895 pand la
1 Aprilie 1899 si nu s'a primit nici un resultat pand acum
si se la act.
Adresa Sf. Episcopil a Ramnicului cu No. 2834 prin care
comunica ca cererea locuitorilor din catunul Socotenl, co-
muna Slavuta, judetul Doljil, cum si raportul parohulul din
comuna Slavuta nu sunt intemelate, de Ore-ce parohiile
vuta si Tolaga sunt bine formate, afara numa1 ca la parohia
Tolaga sa se alip6scd catunul Balosani de la parohia
preni, care s'a si admis de S-tul Sinod in sesiunea trecuta
si se Ia. act.
Adresa Sf. Episcopil a Ramnicului cu No. 2835 prin care
arata ca in urma cercetarilor facute de Protoereul judetului
Valcea la parohiile Petren si Costestl, a aprobat modificarea
acelor parohil si rOga a se recum5ste acea modificare si de
S-tul Sinod si se trimite la comisiunea de petitiuni.
Adresa Sf Episcopii a Ramnicului cu No. 2833 prin care
comunica ca cererea locuitorilor din catunul Ilovita, comuna
Varciorova, judetul Mehedinti de a li se face parohie in acel
catun este neintemefata si se trimite la aceeasl comisiune.
Petititiunea comitetulul societatil culturale «Viitorul» din
lasl prin care inainteza un exemplar din statutele acelel so-
cietatl si cere bine-cuvintarea si sprijinul S-tului Sinod spre
a se recomanda acea societate clerulul si poporului crestin
din tad Cara ca sa contribue la prosperitatea el si se trimite
la aceeasl comisiune.
Petitiunea preotulul Ion Haidin din comuna Patesti, ju-
detul Putna, prin care arata ca facend apel la S-tul Sinod
Sla-
Ca-
www.dacoromanica.ro

in contra sentiWY de caterisire a consist oriului Eparhiel Ro-
manului, a fost gra fiat de S-tul Sinod si in urma P. S. Epis-
cop Eparhiot a bine-voit a-i da voe sa servesca cele preotesti
unde va fi cerut si inga.duit de parohii respectivi.
Acum relga a se decide de S-tul Sinod asupra positiei sale
canonice ca preot, clandu-i-se o parohie fara Wa ca preot
supra-numerar si a nu mai fi preot ambulant far& enorie.
Adresa Sf. Episcopii a Rimnicului cu No. 2860 prin care
comunica ca in vederea necesitatei a aprobat trecerea ca-
tunului Jarostea de la parohia Vat. len], judepil Valcea, la
parohia Oltenca Glavele find mai in apropiere si r6ga a se
recum5ste si de S-tul Sinod acOsta modificare de parohie.
I. P. S. Mitropolit Prima& Presedinte: Comunica-
rile fiind terminate intram in ordinea
La ordinea oilei avem rapOrte ale comisiunel de peti-
tiunei.
P. S. Episcop al Romanulul, raportor, citeste ur-
matorul raport, inreg. la No 333, al comisiunei de petitiuni
relativ la cererea preotului Plevianu din Craiova.
Ina lt Prea &Mite Stiipans,
Preotul Ion Plevianu din Craiova, prin suplica ce s'a primit la Co-
misiunea de petitiunI a Sf. Sinod, se plinge din non ca," epitropia bi-
sericel Miintulesa din acel oraq nu voe0e sa-1 achite onorariul de paroh
al numitel biserici de la 1 Aprilie 1895 qi pang la 1 Aprilie 1899
r6g4 sa se chibzuesca cele ce se va crede de cuviinO, pentru a i se
face dreptate.
Comisiunea, avend in vedere ca. Sf. Sinod asupra acestel cestiuni an
hot6rit, in sesiunea de prima -vary a anului acestuia, a se trece la or-
dinea 4ilel, 'far afacerea sa se lase la aprecierea P. S. Episcop respectiv,
e de parere actin' a se trece asupra acestel petitunI la ordinea clilel.
Raportor: (ss) Gherasim al Romanalai
(ss) -I. Ca list _Miami lena Botofenena
Ace last P. S. raportor, citeste urmatorul raport, inreg. la
No. 334, al aceleeasi comisiunl relativ la cererea locuitorilor
din comuna Deleni-de-sus.
Inalt Prea Santite Stapfine,
La comisiunea de petiiun1 a Sf. Sinod, trimis adresa, sf. Epi-
scopii a Huqilor sub No. 1462 din a c. impreung cu o copie dupli
si
si
f
s'ail
www.dacoromanica.ro

Procesul Verbal de constatarea gout& la fata loculni de eatre Proto-
ereul jud. Vaslui asupra cererei locuitorilor din corn. Deleni, plasa
Mijloc-Crasna, acel Jude'(, de a i se _incuviinta deslipirea bisericei desfi-
intatului Skit Deleni de Ia parohia Delenii-de-sus si alipirea el la a
Delenilor-de-jos, de carea se afla cu mult mai aprOpe.
Comisiunea veclend atat din adresa P. S. Episcop al Husi lor cat si
din procesul verbal incheiat de Protoereul jud. Vaslui cg in adev6r lo-
cuitoril din Deleni, au dreptate cand oh biserica desfiintatului &hit
Deleni este mai aprOpe de parohia Delenii-de-jos de cat de a Deleni-
lor-de-sus, la care acum se afla alipita, este de opiniune a se deslipi
biserica Schitului Deleni de la parohia. Delenii-de-sus, si a se alipi la
a parohiei Delenilor de-jos, de care se ail& mai in apropriere.
Raportor: (ss) Gherasim al Romanulcil.
(as) Calist Ialomiterm Botosenena.
Se pun la vot conclusiunile raportulul se primesc.
Acelasi P. S. raportor, citeste urmatorui raport al aceleeasi
comisiuni, Inreg. la No. 335, relativ la done petitiuni ale lo-
cuitorilor din catunul Balosani, corn. Capreni.
Inalt Prea Santite Stapane,
La comisiunea de petitiuni a Sf. Sinod s'ati primit adresa Onor. Mi-
nister al Cultelor si matt. Publice sub No. 3807 din a. c , pe ling&
care s'ail inaintat doug petitiuni ale locuitorilor din catunul Balosani
comuna Gapreni, jud. Do]j si cere ca sä fie supuse Sf. Sinod relativ
la cele afatate in privinta deslipirei for de Ia parohia Capreni.
Comisiunea 'nand in cercetare aceste petitiuni, au veclut ea locuito-
riI din Bb.losani sunt nemultumiti de hotarirea dup5, carea biserica for
e deslipita de Ia parohia Capreni, de la carea sunt departe distant& de
opt chilometri, si alipita la Toiaga de sus, departe de la el tot on opt
chilometri, si cer sä se is masuri, biserica catunului for sa fie de-
clarata parohia16, ori, clack nu se pOte acesta, sa fie alipita la parohia
B&cestii, care este in jud. Gorj, si de care aunt in apropiere, nefiind
departe de acolo de cat cu un sfert de chilometru, si neavend nici ape,
nici dealuri, nici vii, earl desparta de ea; dar avend in vedere ea
acesta cestiune au mai fost adusa inaintea Sf. Sinod si in sesiunea de
prima-varg prin adresa Sf. Episcopii a Rimnicului sub No. 946, prin
carea P. S. Episcop respectiv au cerut deslipirea catunului Balosani de
la parohia Capreni si alipirea lui la parohia Toiaga, ca mai apropiat&
de numitul ditun, si intemeiat6 pe lamurirea P. S. Sale au opinat sa
se aprobe oererea gent& in acest sens, si considerand ca biserica for
nu intruneste conditiunile cerute de lege pentru a fi declarata paro-
hiala, este de opiniune ca sa li se aprobe cererea cea din urma, adeca
de a fi alipiti la parohia Bacesti din jud. Gorj, dac& P. S. Episcop
respectiv nu are nimic de zis.
Raportor: (ss) Gherasim al Romanului
(ss) Calist Ialomiteim Botosenetm
tic
t
j
on -ca
sail
.i
www.dacoromanica.ro

Se pun la vot conclUsiunile raportului si se primesc.
Ace lasi P. S. raportor, citeste urmatorul raport al aceleeasi
comisiuni, inreg. la No. 336, relativ la petip locuitorilor
din comuna Carpen, judetul Do ljti.
malt Prea SA' ntite Srapane,
La comisiunea de petitiuni a Sf. Sinod s'aa primit petitiunea loon-
itorilor din corn. Carpenu, plasa Jiul-de-sus Dumbrava, judeOil Do Oil,
enoriasi al bisericel Carapanoesti, filiala a parohiel Carpeni, prin care
se piing ca din erOre biserica Carapancesti, construita de lemn, pe
temelie de p6tra si bine incapatore, avend si 17 pogone de pamint dupa
legea rurala, s'aii alipit la biserica Theculesti, deli are o populatie de
908 suflete en 241 enoriasi, adica mat populata de cat cea parohiala
Theculesti, carea are numat J.25 enoriasi au o populati e de 494 su-
flete, se afla mat veche de cat a lor, mai incapatore si fara pamint, si
cer sa se to disposiOuni ca biserica for sä fie declarata de a doua pa-
rohie in comuna, cact le este cu neputin0 a merge la serviciul divin
la biserica Theculesti, din causa motivelor prevedute in incheerea con-
siliului comunal Carpeni sub No. 14/95, pe care Iic ca o inainteza pe
langa menOonata petitiune, spre a se avea in vedere, dar in petitiune
ea nu se afla.
Comisiunea, spre a fi pe deplin luminata asupra aratarilor num4ilor
locuitori, este de opiniune sa, se trimita petitiunea for P. S. Episcop
respectiv spre a da lamuririle necesare.
Raportor: (ss) t Gherasim al Romantik%
(ss) t Calist Ialomitena Botofenena
Se pun la vot conclusiunile raportuluT si se primesc.
Acelasi P. S. raportor citeste urrnatorul raport al aceleeasi
comisiuni, inreg. la No. 337, al comisiune1 de petitiuni, re-
lativ la petitiunea locuitorilor din catunele Unghiu si Tam-
pesti, catunele Uscartii, judetul Nemtu.
Inalt Prea Slintite StgpAne,
La comisiunea de petitiunl a S-tului Sinod s'ati primit adresa D-lui
Ministru al Cultelor si a] Instructiunel Publice sub No. 3785 din a. c.,
pe langa carea inaintka petitiunea locuitorilor din catunul Unghiu si
Tampestii, comuna UscatiT, jud. Nemtu, cart cer deslipirea for de la pa-
rohia Dragomirestii, comuna Dragomiresti, si alipirea la parohia Uscatii,
comuna Uscatii.
Comisiunea avend in vedere ca catunele numitilor locuitori sunt mai
aprope de comuna 17scaVI, de care se tin politiceste, de cat de comuna
Dragomiresti de a careea parohia se tin bisericeste, si tinend soma de
aliniatul 3 de sub art. 2 al beget Clerulul mirean, care arata ea norma
for
www.dacoromanica.ro

46 DESBATERI.1.1 SF. SINOD
dup5, care se vor putea face modific5,rile va fi, pentru parohiile rurale,
pe cat posibil comuna, este de opiniune a se aproba cererea for de a
se alipi si bisericeste de parohia Uscatii cAreea apartin politiceste.
Raportor: (ss) -I- Gherasim al Romanulai.
(ss) f Ca list botoqevenu.
P. S. Arh. Calist Botosenenu, raportor, citeste ra-
portul aceleeasi comisiuni pentru tunderea in monahism a
fratilor Vasile Dumbravenu, Mandi Faso la si Gheorghe Con-
stantinescu din M-rea Vorona. Comisiunea gasind in _leplinite
prescriptiunile regulamentulul, este de opinie a se acorda
calugarirea numitilor frail.
Se pun la vot conclusiunile raportulul comisiunel si se
primesc.
Ace lasi P. S. raportor, citeste raportul aceleeasi comisiuni
pentru tunderea in monahism a fratilor: Vasile Ionita, Ni-
colae Vasile Sobieschy, Gheorghe Stan, Ion Stan, Mihail Du-
initriu si Ion Dumitriu din Monastirea Nemtu si Secu.
Comisiunea gasind indeplinite dispositiunile regulamentu-
lul, este de opinie a se aproba calugarirea numitilor frati.
Ace Iasi P. S. raportor citeste raportul aceleeasi comisiunl
pentru tunderea in monahism a fratilor Gheorghe Rusu si
Dicier Constantin Cerbu din M-rea Slatina Comisiunea ga-
sind indeplinite prescriptiunile regulamentulul este de opi-
nie a se aproba calugarirea numitilor frati.
Ace lasi P. S. raportor, citeste raportul aceleeasi comisiuni
pentru tunderea in monahism a surorel Teodora Spiridon
din M rea Varaticu.
Comisiunea in urma cercetarel actelor, este de opinie a
se aproba calugarirea numitei surori.
Ace Iasi P. S. raportor, citeste urmatorul raport al aceleeasi
comisiunl, inreg. la No. 338, relativ la adresa Ministerulul
de Culte prin care cere reducerea diurnel Directorulul Can -
celariel S -tulul Sinod.
Malt Prea Sanfite Stdpane,
La comisiunea de petitiuni s'a primit adresa D-lul Ministru al Cul-
telor qi Instructiunel Publics No. 2564 din 27 Mall a. c., prin care
www.dacoromanica.ro

intervine pe laugh' halt Prea Santitul Presedinte al S-tului Sinod, ca
in viitor sa tr6ca, in statele pentru diurnele S -tului Sinod Par. Director
al Cancelariei S -tulul Sinod, pe fie-care sesiune cite 500 lei.
Comisiunea, avend in vedere ca nimenea altu nu eunOste mai bine
greutatile caneelariei S -tulul Sinod de cat Ina ltul sen Presedinte;
Avend in vedere Art. 8 din Regulamentul Interior al S-tului Sinod,
prin care se stabileste, ca diurnele personalului caneelariei S-tului Sinod
se fixeza de Ina lt Prea Santitul Presedinte al S -tului Sinod in lute-
legere en D-1 Ministru al Cultelor si Instructinnei Pub lice.
Avend in vedere oil, de &and exista S-tul Sinod, atari lucrari tot-
d'a-una sat transat de Malt Prea Prea Santitul Presedinte.
Avend in vedere ea in trecut Directoril Cancelariei S-tului Sinod all
fost platiti on 1200 lei de fie-care sesiune;
Avend in vedere ca suma de 500 lei pe sesiune ar fi prea mica in
raport on greutatile cancelariei S-tului Sinod, pentru un Director.
ROga pe malt Prea Santitul Presedinte al S-tului Sinod, ea sa in-
tervina pe MAO, Onor. D-1 Ministru al Culte lor si Instructinnel Pub lice,
ea pe viitor sa se fixeze un stat aparte, pentru slujbasil Cancelariei
S-tului Sinod, asa dupa cum exista la Onor. Camera si Senatul Roma-
niei, unde se va fixa salaril sail diurne slujbasilor conform en grenta-
tile serviciului; cat priveste pentru actuala sesiune, iarasi rOga pe Malt
Prea Santitul Presedinte, ea sa bine-voiasca a chibzui acum, ass. dupg
cum a facut si in trecut.
Acestea fiind parerile comisiunei in privinta celor stipulate in adresa
D-lui Ministru al Cultelor mai sus indicata, en respect le supune la
eunostinta S-tului Sinod, spre a decide cele ce va erede de cuviinta,
Suntem al Ina lt Prea Santiel VOstre prea plecati si supusi servitors.
Raportor: (ss) t Ca list lalomi4em2 Botosenena.
(ss) Gherasim al Romanultd.
I. P. S. Mitropolit Primat, Preqedinte:Ea cred ca
opiniunea comisiunei este forte bine justificata, si deci rog
pe S-tul Sinod a aproba conclusiunile raportulul.
P. S. Arh. letie Galatdnu, raportor, citeste urma-
torul raport, inreg. la No. 343, al comisiunel pentru cerce-
tarea manualelor de invetamint religios, cursul secundar,
relativ la manualul cucernicului Diacon Nicolae Mateescu.
Inalt Prea Santite Stitpane,
La comisiunea pentru cercetarea cartilor de invetamint religios, cur-
sul secundar, s'a trimis nn manuscript in dublu exemplar, lucrat de
Diaconul Nicolae Mateescu, profesor la Seminariul din Rimnicn Valcea,
inaintat S-tului Sinod prin petitia inreg. la No. 265 din 4 Octom-
brie a. c.
Mannscriptul este intitnlat: lstoria SiInta a' Vechialui Testament
si
f
pi.
www.dacoromanica.ro

1901 10

Recommended

Recommended

More Related Content

What's hot

What's hot (20)

Similar to 1901 10

Similar to 1901 10 (13)

More from Dalv Alem

More from Dalv Alem (20)

1901 10