1.
METODE CHIMICE
Produsele de protecţia plantelor- sunt produse folosite pentru combaterea bolilor,
buruienilor şi dăunătorilor. Se clasifică ca produse chimice (pesticide) şi produse
biologice (biopreparate).
Avantajele utilizării pesticidelor:
- distrugerea daunatorului se poate face pe suprafete mari si intr-un timp foarte scurt;
- eficacitatea tratamentelor chimice este foarte ridicata;
-uşurinţă în aplicarea de amestecuri;
- forme variate de condiţionare, adaptate metodelor de aplicare;
- aplicare mecanizata;
Dezavantaje:
- poluarea mediului înconjurator;
- apariţia raselor de dăunatori rezistenţi la unele produse de protecţia plantelor;
- dereglarea echilibrului biocenotic natural;
- toxicitate faţă de om şi animale.

2.
CONDITIONAREA PESTICIDELOR
Produsele tehnice obtinute in instalatiile de sinteza sunt conditionate in amestec cu alte
substante, numite adjuvante sau auxiliare, pentru o buna etalare pe substrat, rezistenta la
ploaie, etc.
Formularea este forma sub care un pesticid este comercializat si reprezinta o combinatie de
diversi compusi (solventi, muianti, adezivi, agenti de suspensie, amelioratori de pentrare
cuticulara etc.) al carei scop final este de a face produsul utilizabil în mod eficace.
Forme de conditionare:
- Suspensie concentrată- SC;
- Dispersie în ulei – OD;
- Solutii concentrate-SC;
- Emulsie în apa – EW;
- Concentrate emulsionabile- EC;
- Granule dispersabile în apă- WG;
- Pulbere umectabilă-WP;
- Pastile;
-Momeli.

3.
Doza = cantitatea de substanta activa (s.a.) sau produs conditionat (p.c.)
necesara a fi aplicata la unitatea de suprafata, de greutate,etc. pentru a
obtine o eficacitate ridicata.
Se exprima in g(kg) s.a./ha, g(kg) p.c./ha, etc.
Concentratia (% )= reprezinta cantitatea de produs conditionat in 100 l apa.
METODE DE APLICARE A PRODUSELOR FITOFARMACEUTICE SI TIPURI DE
TRATAMENTE
Metode:
-tratarea directa a plantelor in cursul perioadei de vegetatie;
-tratarea unei parti ale plantelor;
-tratarea solului;
-gazarea spatiilor inchise de cultura (sere, solarii), a spatiilor de depozitare a
produselor vegetale.

4.
Tipuri de tratamente:
- tratamente umede constau in folosirea produselor sub forma de suspensii,
emulsii, solutii;
- tratamente uscate constau in aplicarea produselor fitofarmaceutice sub forma de
pulberi, microcapsule si granule pe plante;
- tratamente gazoase (fumigatiile) constau in folosirea produselor fitofarmaceutice
sub forma de gaze toxice sau vapori toxici in combaterea unor daunatori din spatiile
inchise sau din sol;
- momelile toxice sunt amestecuri de produse toxice cu diferite substante
alimentare.

5.
Agrodisponibilitatea = reprezintă cantitatea de substanţă aplicată intr-o anumita forma
de conditionare, care ajunge la nivelul organismelor tinta (populaţiile dăunatorilor).
REZIDUURI TOXICE – reprezinta depozitul de toxic sau de metabolit ramas la suprafata
sau acumulat in produsul agricol provenit din culturi care au fost supuse tratamentelor cu
produse fitofarmaceutice.
Cantitatea de reziduuri ce ramane pe fructe, legume, cereale, etc., precum si cea
acumulata in sol si ape, depinde de:
-natura produsului;
-forma de conditionare;
-doza de produs utilizata la ha;
-numarul de tratamente;
-data aplicarii tratamentelor in raport cu recoltarea.
LMA-limite maxime admisibile, exprimate in ppm, sunt de 100 de ori mai mici decat
concentratia minima care produce primele tulburari de intoxicare.

6.
INTERVALUL DE PAUZA = perioada de timp, in zile, de la ultimul tratament pana la
recoltare/valorificare, necesara pentru degradarea substantelor si reducerea reziduurilor
sub LMA.
SELECTIVITATEA PRODUSELOR DE PROTECŢIA PLANTELOR
- reprezinta fenomenul de actiune a unui produs asupra daunatorilor si lipsa de actiune
sau actiune slaba asupra altor organisme din cultura la care s-a aplicat tratamentul.
Factorii de care depinde selectivitatea:
- natura substanţei active;
- modul de condiţionare (formulare) a produsului şi modul de aplicare;
- organismele asupra cărora acţionează produsul şi particularităţile lor fiziologice şi
biochimice;
- stadiul de dezvoltare al organismului util;
- particularităţile agroecosistemului;
-- comportamentul zoofagilor.

7.
In functie de mortalitatea organismelor utile după aplicarea unui tratament,
pesticidele se clasifică astfel:
-foarte selective, cu o mortalitate cuprinsa sub 20%;
-selective, cu o mortalitate cuprinsa intre 21-37%;
-mediu selective, cu o mortalitate cuprinsa intre 38-63%;
-slab selective, cu o mortalitate cuprinsa intre 64-80%;
-neselective, cu o mortalitate cuprinsa intre 81-100%.

8.
Rezistenta insectelor si acarienilor fata de pesticide
Formarea raselor rezistente are la bază apariţia de mutante în populaţia dăunatorului, care
sunt în stare, pe fondul prezenţei produsului de protecţia plantelor şi la doze şi
concentraţii crescande, să se înmulţească.
Fenomenul de scadere a eficacităţii unui pesticid, care la introducerea lui în practica
agricolă era eficace se numeşte rezistenţa caştigată.
Fenomenul de rezistenţă nu numai faţă de produsul initial, ci şi faţă de altele înrudite
chimic, al unor populaţii de dăunatori se numeste rezistenţă încrucişată.
Masuri :
- alternarea produselor;
- respectarea dozelor recomandate;
- folosirea de amestecuri de insecticide;
- folosirea metodelor bilogice;
- introducerea sistemelor de combatere integrata a daunatorilor.

9.
Compatibilitatea pesticidelor- reprezinta aplicarea in amestec a doua sau mai multe
produse formulate, fara sa se produca fenomene negative (scaderea eficacitatii,
fitotoxicitate).
CLASIFICAREA PESTICIDELOR
1.Dupa grupa daunatorilor:
- insecticide;
- acaricide;
- moluscocide;
-nematocide;
2.Dupa modul de actiune:
- pesticide de contact, care actioneaza direct asupra daunatorului, efectul letal obtinandu-
se cu conditia ca substanta sa vina in contact direct cu corpul daunatorului;
- pesticide de ingestie, care actioneaza asupra insectelor dupa ce sunt introduse in tubul
digestiv, in procesul de hranire;
- pesticide sistemice sunt absorbite prin cuticulă şi translocate în vasele lemnoase şi
liberiene circulând în toată planta.
- pesticide asfixiante (gazoase sau fumigne), care produc asfixierea insectelor prin aparatul
respirator;
- pesticide mixte.

10.
3. Dupa compozitia lor chimica:
A. INSECTICIDE ANORGANICE
-in prezent se folosesc preparatele pe baza de sulf-polisulfurile.
-au proprietati insecticide, acaricide, nematocide si fungicide.
-sunt produse de contact cu actiune ovicida, larvicida si adulticida.
-se caracterizeaza printr-o toxicitate moderata sau redusa, se folosesc mai ales in
pomicultura, atat in tratamentele de iarna cat si in cele de vara, in combaterea paduchilor
testosi, afidelor,
acarienilor.
Ex. Polisulfura de bariu 45 PU se recomanda in concentratie de 6% in tratamentele de
iarna si in concentratie de 1% in perioada de vegetatie. Nu este compatibila cu alte
produse.
Polisulfura de calciu 12 CS se foloseste in concentratie de 20% in tratamentele de iarna, iar
vara in concentratie de 2%.

11.
B. INSECTICIDE DE ORIGINE VEGETALA
- produse fitofarmaceutice pe baza de alcaloizi, glucozizi, etc., extrasi din plante, cu
actiune de contact si ingestie, care provoaca moartea prin paralizie.
- de la foarte toxice la toxicitate redusa si chiar netoxice;
Ex. Nicotina, Piretrinele etc.
C. INSECTICIDE PE BAZA DE ULEIURI EMULSIONABILE
- sunt produse de distilare obtinute din petrol, conditionate cu diferiti emulgatori si
folosite in tratamentele de iarna in pomicultura.
- actioneaza pe cale de contact asupra oualor de acarieni, paduchi de frunze, etc.
- toxicitate redusa;
Ex. Ulei mineral- US1 care se aplica in concentratie de 1,5%.

12.
D. INSECTICIDE ORGANOFOSFORICE
- au la baza esteri ai acidului fosforic, esteri acizilor tiofosforici, etc.
- spectru larg de actiune;
- nu cumuleaza in organismului omului, al animalelor si al plantelor si au o persistenta
redusa in sol, plante, apa.
- unele produse au acţiune sistemică în plante putând fi absorbite prin frunze, rădăcini şi
de către seminţe de unde trec în vasele lemnoase şi circulă cu seva brută, astfel încât se
produce o toxificare a plantei.
-actioneaza pe cale de contact, ingestie si respiratie, produc moartea prin paralizie.
-TP la majoritatea produselor este de 12-15 zile, la unele produse poate ajunge la 40 de
zile, iar la altele 5-7 zile.
- din acest grup fac parte următoarele substanţe active: dimetoat, demeton-metil,
oxidemeton, octametil, vamidotion, etc .
-

13.
E.NEONICOTINOIDELE
- insecticide care acţionează asupra sistemului nervos al insectelor;
- toxicitate scăzută pentru mamifere ;
- produse sistemice;
- utilizate în tratamentul seminţelor împotriva dăunătorilor de sol;
- timp de pauză variază de la 1-3 zile la 3 săptămâni.
-produse care au la bază imidacloprid, clothianidin, etc.
F.INSECTICIDE INHIBITOARIE A METAMORFOZEI
- acţionează ca inhibitoare a sintezei chitinei în cursul dezvoltării larvare;
- eficiente împotriva larvelor de vârsta I-a şi a II-a;
- au durată mare de acţiune, 15-25 de zile;
- nu sunt toxice pentru om şi animale cu sânge cald;
- sunt produse selective şi mediu selective;
- eficacitatea biologică mare .
- produse care au la bază următoarele substanţe active: triflumuron, teflubenzuron,
piryproxyfen, etc.

14.
G.INSECTICIDE PIRETROIDE
- sunt produse obtinute pe cale sintetica, a caror substante active sunt asemanatoare
celor a piretrinelor naturale.
- actioneaza asupra sistemului nervos al insectelor pe cale de contact, ingestie si
respiratie;
- unele produse au actiune acaricida;
-TP variaza de la 1-3 zile pana la 3 sapatamani;
- au spectru larg de actiune, selectivitate scazuta si pot forma rase rezistente de
daunatori.
- substanţe active cum sunt: deltametrin, cipermetrin, lambda-cihalotrin, tau-fluvalinat,
etc.

15.
Nematocide
- utilizate în combaterea nematozilor.
- produse utilizate îndeosebi în sere, datoritî costului ridicat;
- unele sunt selective.
Acaricide
- produse de contact, unele sunt selective.
Moluscocide
- produse folosite în combaterea gastropodelor, în special al melcilor fară cochilie.
- sunt produse care acţioneză pe cale de ingestie.
Rodenticide
- produse care acţionează pe cale de ingestie.
- produse extrase din plante, anorganice sau organice sintetice.
Produse repelente - prin mirosul sau gustul lor au o acţiune repulsivă de îndepartare
a animalelor de locul sau obiectul tratat.
- naftalenul, camforul, dimetilftalatul, etc.

16.
Produse antiapetisante
- substanţe care inhibă hrănirea insectelor cu produse vegetale, cum sunt trifenil acetat,
trifenil hidroxid, etc.
Produse atractante - naturale şi sintetice
- naturale : drojdiile provenite din distilarea alcolurilor, berea, cidrul, exatrasele din
fructe;
- atractanţi sau feromoni sintetici: AtraGAM, AtraSEG, AtraPOM, AtraBOT.
Produse apetisante sau fagostimulatoare
- substante care introduse în pulberile sau soluţiile de stropit, produc la insecte o
dispoziţie de a consuma cantităţi mai mari din părţile vegetale tratate( derivaţi ai acizilor:
genistic, clorogenic, galic, cofeic, etc.).