1. MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI
LUCRARE DE LICENŢĂ
“ Veniturile – componentă importantă a contului de profit si pierdere „
Târgu Mureş
2012
1

2. CUPRINS :
I . ABSTRACT .......................................................................................................................... 4
II. OBIECTIVELE LUCRĂRII .............................................................................................. 5
II. METODOLOGIA ELABORĂRII LUCRĂRII ............................................................... 5
IV . CONTINUTUL TEORETIC AL TEMEI ANALIZATE .............................................. 6
CAPITOLUL 1.SITUAŢII FINACIARE ANUALE ............................................................. 6
1.1. CARACTERISTICILE CALITATIVE ALE INFORMAŢIEI CONTABILE ... 6
1.2.DISPOZITII SI DELIMITARI GENERALE PRIVIIND SITUATIILE
FINANCIARE. ............................................................................................................. 10
1.3.ELEMENTELE MODELATE PRIN SITUAŢIILE FINANCIARE. .................... 14
1.4.OBIECTIVUL SITUAŢIILOR FINANCIARE ..................................................... 17
1.5.FORMATUL Şl CONŢINUTUL SITUAŢIILOR FINANCIARE ANUALE....... 18
1.5.1 Bilanţul .................................................................................................... 18
1.5.1.1.Dispoziţii şi delimitări generale ................................................ 18
1.5.1.2. Formatul bilanţului .................................................................. 19
1.5.1.3. Formatul bilanţului prescurtat: ................................................ 22
1.5.2. Contul de profit si pierdere ..................................................................... 23
1.5.3. Situaţia modificărilor capitalului propriu .............................................. 24
1.5.4 Situaţia fluxurilor de numerar ( trezorerie).............................................. 24
1.5.5. Notele explicative la situaţiile financiare anuale .................................... 25
CAPITOLUL 2 .FORMA,CONTINUTUL ŞI STRUCTURA CONTULUI DE PROFIT
ŞI PIERDERE ......................................................................................................................... 26
2.1.STRUCTURA DETALIATĂ A CONTULUI DE PROFIT ŞI PIERDERE ......... 26
2.1.1.Contul de profit şi pierdere conform IAS 1 ............................................. 28
2.1.2.Contul de profit şi pierdere conform Directivei a IV-a ........................... 30
2.1.3.Contul de profit şi pierdere conform reglementărilor româneşti. ............ 30
2.2. VENITURILE ,ELEMENT AL CONTULUI DE PROFIT SI PIERDERE ......... 31
2.2.1.Veniturile din Contul de profit şi pierdere, conform IAS ....................... 32
2.2.2.Veniturile din Contul de profit şi pierdere, conform Directivei a IV-a ... 33
2.2.3.Veniturile din Contul de profit şi pierdere, conform Reglementărilor
Contabile Româneşti ........................................................................................ 34
CAPITOLUL 3. IMPORTANŢA VENITURILOR LA SC PANZOOTRAS SRL .......... 35
3.1.PREZENTAREA SOCIETĂŢII COMERCIALE .................................................. 35
3.1.1 Informaţii generale .................................................................................. 36
3.1.2.Indicatori de analiză economico – financiară .......................................... 37
3.1.3 .Structura organizatorică a societăţii PANZOOTRAS SRL ................... 44
3.2.ORGANIZAREA CONTABILITĂŢII SINTETICE ŞI ANALITICE A
CHELTUIELILOR SI VENITURILOR LA S.C. PANZOOTRAS SRL ................... 47
3.2.1. Contabilitatea cheltuielilor de exploatare ............................................... 47
3.2.1.1.. Contabilitatea cheltuielilor privind stocurile .......................... 48
3.2.1.2.. Contabilitatea cheltuielilor cu lucrările şi serviciile executate
de terţi ................................................................................................... 50
2

3. 3.2.1.3. Contabilitatea altor servicii executate de terti ......................... 51
3.2.1.4.Contabilitatea cheltuielilor cu impozitele, taxele şi vărsămintele
asimilate ................................................................................................ 53
3.2.1.5. Contabilitatea cheltuielilor cu personalul ................................ 53
3.2.1.6. Contabililtatea cheltuielilor privind amortizările , provizioanele
şi ........................................................................................................... 56
3.2.2. Contabilitatea cheltuielilor financiare ................................................... 57
3.2.3. Contabilitatea cheltuielilor extraordinare .............................................. 57
3.3.ORGANIZAREA CONTABILITĂŢII SINTETICE ŞI ANALITICE A VENITURILOR
LA S.C PANZOOTRAS SRL ............................................................................................... 58
3.3.1.Contabilitatea veniturilor din exploatare ................................................. 59
3.3.2.Contabilitatea veniturilor componente cifrei de afaceri .......................... 59
3.3.3. Venituri aferente costurilor stocurilor de produse .................................. 60
3.3.4. Contabilitatea veniturilor financiare ....................................................... 62
3.3.5.Contabilitatea veniturilor extraordinare................................................... 62
3.4.ORGANIZAREA CONTABILITĂŢII SINTETICE ŞI ANALITICE A
REZULTATELOR LA S.C. PANZOOTRAS SRL ................................................................ 63
3.4.1 Decontarea cheltuielilor şi veniturilor ..................................................... 63
3.4.2. Calculul şi contabilizarea impozitului pe profit ..................................... 66
CAPITOLUL IV. ANALIZA ECONOMICO- FINANCIARA A SC PANZOOTRAS
SRL .......................................................................................................................................... 68
4.1 EVOLUŢIA VENITURILOR , CHELTUIELIOR ŞI A CIFREI DE AFACERI 2008-
2011 LA SC PANZOOTRAS SRL .......................................................................................... 68
4.1.1 Evoluţia veniturilor din exploatare .......................................................... 69
4.1.2 Evoluţia cheltuielilor din exploatare ...................................................... 69
4.1.3 Evoluţia cheltuielior financiare ............................................................... 70
4.1.4 Evoluţia veniturilor financiare ................................................................ 71
4.1.5 Evoluţia cifrei de afaceri.......................................................................... 71
4.1.6 Abaterea absolută a cifrei de afaceri : .................................................. 72
4.2 ANALIZA PRINCIPALILOR INDICATORI AI VENITURILOR , CHELTUIELIOR SI
AI CIFREI DE AFACERI ,2008-2011 LA SC PANZOOTRAS SRL ................................... 73
4.2.1 Rata rentabilităţii veniturilor ................................................................... 73
4.2.3 Cheltuieli din exploatare la 1000 lei venituri din exploatare.................. 75
4.2.3. Analiza ratei rentabilităţii comerciale : .................................................. 76
4.2.4. Analizarateirentabilităţiiresurselorconsumate . ...................................... 77
4.3.EVOLUTIA REZULTATELOR FINACIARE 2008-2011 la SC PANZOOTRAS SRL.. 79
4.3.1. Analizarezultaltatului financiar brut . ..................................................... 79
4.3.2. Analizarezultaltatului financiar net . ....................................................... 80
4.3.2. Analiza structurii rezultaltatului financiar ........................................ 80
CAPITOLUL V. CONCLUZII ŞI PROPUNERI ................................................................ 81
BIBLIOGRAFIE .................................................................................................................... 83
Anexe ....................................................................................................................................... 84
3

4. I . ABSTRACT
The paper entiteled “The earnings , an important component of the profit and loss
account ” is made up of two parts .
The theoretical part trates the information from the accounting point of view and
the way of presenting it in annual financial situations.
In Chapter I are represented the shape and the content of the financial situations
according to the least accounting settlement operations,presented in OMFP 3055/2009.
In the practical applications part is presented a research regarding the
importance of the earnings at a society with limited accountability.(Ltd)-SC.
PANZOOTRAS SRL.
In Chapter III the paper is detailing the content,the shape and the structure of
the profit and loos account that later ,in Chapter IV to trate the way of registration in the
outlay and earnings of the bookkeeping at the analysed society .
It is also made an examination from the point of view of the indicators,obtained
by this economical entity to distinguish the significance of earnings in the performance of
the society.
The paper ends with observations about the aquired results and proposals,
concerning the improvement of society‟s results through actions considering the factorial
elements of the earnings.
4

5. II. OBIECTIVELE LUCRĂRII
Lucrarea de licenţă “ Veniturilor – Componentă importantă a contului de profit şi
pierdere” are următoarele obiective:
- Prezentarea teoretică a informaţiei contabile şi importanţei acesteia
- Prezentarea situaţiilor financiare anuale întocmite la o societate cu
răspundere limitată .
- Prezentarea conţinutului ,formei şi structurii contului de profit şi pierdere .
- Prezentarea situaţiei financiare la SC PANZOOTRAS SRL
- Reflectarea în contabilitate a cheltuielilor la SC PANZOOTRAS SRL
- Reflectarea în contabilitate a veniturilor la SC PANZOOTRAS SRL
- Reflectarea în contabilitate a rezultatelor financiare la SC PANZOOTRAS
- Analiza rezultatelor economico-financiare la SC PANZOOTRAS SRL
II. METODOLOGIA ELABORĂRII LUCRĂRII
- Studierea literaturii de specialitate privind informaţia contabilă.
- Studierea literaturii de specialitate şi a legislaţiei româneşti privind situaţiile
financiare anuale întocmite de o societate cu răspundere limitată .
- Studierea literaturii de specialitate privind conţinutul ,forma şi structura
contului de profit şi pierdere .
- Preluarea datelor din documente justificative şi sistemul informatic a
cheltuielilor şi modul lor de înregistrare în contabilitate de la SC
PANZOOTRAS SRL
- Preluarea datelor din documente justificative şi sistemul informatic a
cheltuielior , veniturilor şi modul lor de înregistrare în contabilitate SC
PANZOOTRAS SRL
- Analiza structurii şi dinamicii principalelor componente a contului de profit
şi pierdere la SC PANZOOTRAS SRL
- Analiza rezultatelor financiare obtinute .
5

6. IV . CONŢINUTUL TEORETIC AL TEMEI ANALIZATE
CAPITOLUL 1
SITUAŢII FINACIARE ANUALE
1.1. CARACTERISTICILE CALITATIVE ALE INFORMAŢIEI CONTABILE
“Caracteristicilecalitativesuntatributecaredeterminăutilitateainformaţiei
oferitedesituaţiilefinanciare” 1.Conformorganismuluiinternaţionaldenormalizare contabilă se
definespatru caracteristici calitative principale:inteligibilitatea,
relevanţa,credibilitateaşicomparabilitatea.Primulcadrulgeneral(cadruconceptual)
afostînsă,operanormalizatoriloramericani.Ulterior, caracteristicilecalitativeale
informaţieicontabileaufostpreluateîncelelaltecadreconceptuale,inclusivîncelal IASB.
Factoriidecizionali(utilizatorii)suntfoartediferiţi,înfuncţiededeciziilepe care le
iau,demetodelefolosite pentruluareadeciziilor,de abilitatea lor de a prelucra
informaţiilecontabile.
Principalele categorii de utilizatori ai informaţiilor financiare sunt:
- Investitorii
- Creditorii financiari
- Furnizorii şi alţi creditori comerciali
- Angajaţii
- Clienţii
- Instituţiile statului
- Conducerea societăţii
- Publicul
Fiecare categorie de utilizatori manifestă interese diferite în raport cu informaţiile prezentate în
situaţiile financiare anuale.
Investitorii prezintă interes pentru rentabilitatea investiţiilor efectuate şi pentru evitarea pe
cât este posibil,sau minimizarea riscului inerent tranzacţiilor desfaşurate, şi nu în ultimul rând
pentru capacitatea entităţii de a distribui dividend în fiecare exerciţiu financiar.
Creditorii financiari sunt interesaţi pentru rambursarea la scadenţă a împrumuturilor
1
Neag Ramona .( 2010 ) Contabilitate Aprofundata ,Tărgu-Mures ,Editura “Universitatea Petru Maior Targu
Mures”, ( p. 1-8)
6

7. acrodate şi încasarea dobânzilor aferente.
Furnizorii şi alţi creditori comerciali prezintă de obicei un interes pe o perioadă scurtă de
timp în ceea ce priveşte capacitatea entităţii de a-şi onora datoriile la scadenţă.Această categorie de
utilizatori manifestă interes deosebit pentru întarirea legăturilor comerciale create cu
entitatea,pentru creşterea volumului tranzacţiilor şi continuitatea activităţii acesteia,atunci când
este vorba de un client semnificativ.Intrarea în faliment ar avea implicaţii negative şi asupra
activităţii furnizorului.
Stabilitatea2 şi profitabilitatea entităţii prezintă interes major atât pentru angajaţi cât si
pentru sindicate,aceştia fiind interesaţi de capacitatea entităţii de a oferi remuneraţii,de a pastra
locurile de muncă şi de a creea altele noi, de a oferi stabilitate şi diverse oportunităţi profesionale.
Continuitatea activităţii are importanţă şi pentru clienţii care doresc o colaborare de lungă
durată cu entitatea,sau sunt dependenţi de produsele oferite de acesta.Incetarea activităţii entităţii
ar avea repersursiuni negative şi asupra clienţilor.
Statul şi alte autorităţi manifestă interes legat de activitatea entităţii deoarece în funcţie de
rezultatele acesteia, statul încasează lunar sau trimestrial impozite şi taxe, contribuţii salariale care
constituie venituri ale bugetului de stat, bugetului local sau bugetul asigurarilor sociale.De
asemenea statul prin instituţiile sale, obţine informaţii necesare determinării Produsului Intern Brut
sau a altor indicatori macroeconomici.
Interesul manifestat de conducerea societăţii legat de informaţiile cuprinse în situaţiile
financiare anuale se reflectă în luarea deciziilor cu impact major asupra dezvoltării societăţii. Prin
deciziile luate de conducere,prin politicile financiare şi operaţionale o societate se poate menţine
sau nu pe piaţă în condiţiile unei concurenţe acerbe.
Prosperitatea enităţii şi a domeniului de activitate în care activează are un impact
economic şi social deoasebit.Contribuţia societăţii la economia locală se reflectă în numarul de
salariaţi şi în colaborarea cu furnizorii locali.
Din cele prezentate mai sus se desprinde ideea că situaţiile financiare nu pot îndeplini toate
necesităţile de informare ale diferitelor categorii de utilizatori,dar într-o economie funcţională,
bazată pe concurenţă,este important să existe un echilibru între necesităţile fiecărei categorii.
Pentru ca o informaţie să fie relevantă (“Relevance”), aceasta trebuie să
influenţezeluareadeciziilorintr-oanumităsituaţie.Informaţiileconsideraterelevante
ajutăutilizatoriiînrealizareaunorpreviziuni(valoarepredictivă),saupotdeterminaanalizarezultat
elorobţinute,astfelîncâtprinaceastasărezultemodificăriutileîn activitatea întreprinderii
(valoare feed-back).
2
Ibidem
7

8. Fiabilitatea(“Reliability”):pentru a întrunii acestă calitate, informaţia
contabilătrebuiesa fie verificabilă,neutrăşisă prezinte cinstitsituaţiaîntreprinderii.
Verificabilitatea:estedemonstratăatuncicând,utilizândaceleaşimetodede măsurare,se
ajungelaun consens dinparteadiferiţilorutilizatori ai informaţiei contabile.
Neutralitatea: informaţiile contabile nu trebuie selectate astfel încât să
favorizezeoparteacelorinteresati,îndaunacelorlalţipotenţialiutilizatori.
Reprezentare fidelă: Sursele sau evenimentele descrise prin intermediul
contabilităţiitrebuiesăreflectefidelstareadefaptlacaresereferă.Totuşi,înaceastă
privinţă,sepoatepuneîntrebarea,numerele(cifrele)utilizate,reflectăcuexactitate modificările pe
carele exprimă?
Calităţile secundare: Comparabilitatea(“Comparability”) şi permanenţa metodelor
(“Consistency”), calităţi importante ale informaţiei contabile, sunt în
condiţiilecontabilităţiiactualefoartegreuderealizat.Acestlucruestedeterminatdemediulcontabil
actual,mediuîncareseasistălamodificări importanteînceeace privesc: legile referitoare la
impozite şi taxe, importanta dezvoltare a noilor instrumente financiare etc.
Caracteristicile3calitative ale informaţieicontabile conformIASB.
• inteligibilitatea;
• relevanţa;
• credibilitatea;
• comparabilitatea.
Inteligibilitatea presupune înţelegerea de către utilizatori a informaţiilor
furnizatedesituaţiile financiare.Înacestscop,utilizatoriisuntceicaredispunde
cunoştinţesuficienteprivinddesfăşurareaafacerilorşia activităţiloreconomice,de
noţiunidecontabilitate şiaudorinţadeastudiainformaţiileprezentate.
Informaţiile sunt considerate relevante atunci când influenţează deciziile
economicealeutilizatorilor, ajutându-ipeaceştiasăevaluezeevenimentetrecute,
prezentesauviitoare,confirmândsaucorectândevaluările anterioare. Informaţia relevantă are
un rol predictiv sau de previziune şi un rol de confirmare a informaţiilor.
Potrivit IASB pragul de semnificaţie (sau importanţa relativă) şi natura informaţiei
financiar-contabile influenţează relevanţa ei. “Informaţiile sunt
semnificativedacăomisiuneasaudeclararealoreronatăarputeainfluenţadeciziile
economicealeutilizatorilor,luatepebazasituaţiilorfinanciare”.Practic,praguldesemnificaţiedep
indedemărimeaelementuluisaueroriişi deaceeaeloferămai degrabă o limită, decât să
3
Ibidem
8

9. reprezinte o însuşire calitativă primară a informaţieifinanciar-contabile.
Oinformaţie4estecredibilăatuncicândnuconţineerorisemnificative,nueste
părtinitoare,iarutilizatoriipotaveaîncrederecăreprezintăcorectceeaceinformaţia şi-
apropussauceeaceseaşteaptăsăreprezinte.Credibilitateainformaţieiimplică:
reprezentarefidelă,prevalenţa economicului asuprajuridiculuineutralitatea, prudenţa,
integralitatea .
Informaţia financiar-contabilătrebuiesăprezintede omanierăfidelă
tranzacţiileînacordcusubstanţalorşirealitateaeconomică.
Prezentarea evenimentelor şi tranzacţiilor prin intermediul informaţiilor
financiaretrebuiesăţinăcontdefondullorşiderealitateaeconomică,şinudoarde formajuridică.
Informaţiafinanciarătrebuiesăfielipsitădeinfluenţe,adicăsăfieneutră. Preparatorii
informaţiilor financiar-contabile nu trebuie să fie influenţaţiîn
raţionamentullor.Obţinereaunuianumitrezultatsauaunuiobiectivpredeterminant
presupuneabaterea de la neutralitate şi implicitde la credibilitatea informaţiei.
Preparatorii informaţiilor financiar-contabile trebuie să exercite prudenţă în
întocmirea situaţiilor financiare.“Prudenţa înseamnă includerea unui grad de precauţie în
exercitarea raţionamentelornecesarepentruafaceestimărileceruteîncondiţiideincertitudine,
astfelîncâtactiveleşiveniturilesănufiesupraevaluate,iardatoriileşicheltuielilesănufiesubevaluat
e”.
Pentruaficredibilăinformaţiacontabilătrebuiesăfiecompletăînlimitele
rezonabile ale praguluide semnificaţie şiale costuluiobţineriiaceleiinformaţii.
Oinformaţiefinanciar-contabilăesteutilădacăeapoatefiraportatălaalte
informaţiidespreîntreprindere
prezentatelaunmomentdatsaulainformaţiideaceeaşinaturărelativelaalteîntreprinderi.Organism
ulinternaţionaldenormalizarecontabilăprezintăcomparabilitatea situaţiilor financiare
îndouăsituaţii:
-comparabilitateaîntimp,necesarăpentruaidentificatendinţeleînpoziţia financiară
şiperformanţeleuneiîntreprinderi;
-comparabilitateaîn spaţiu,necesară comparării situaţiilor financiare ale
diverselor întreprinderi, pentru a le evalua poziţia financiară, performanţele
şimodificărilepoziţieifinanciare.
Înstrânsălegăturăcunecesitateadecomparabilitateasituaţiilorfinanciarese
găseşteprezentareapoliticilorcontabileutilizateînelaborareasituaţiilorfinanciare. Demenţionat
4
Ibidem
9

10. faptulcă,orice schimbareîn acestepoliticitrebuieprezentată,iar
efecteleunorastfeldeschimbăritrebuiesăfacăobiectulnotelorexplicative.
Informaţia financiar-contabilă ar trebui să întrunească, concomitent, toate
caracteristiceprezentateprincadrulgeneralalIASB.Realizareaînpracticăaacestui
lucruesteînsăfoartegreuderealizat.Întrecaracteristicadecredibilitateşirelevanţă
apardeseoriconflicte.Ceestemaiimportantă,oinformaţiecompletă(cândtoate aspectele
suntcunoscute)obţinutămaitârziu,sauoinformaţieoportună,relevantă
pentruluareaunordeciziiîntimputil,fărăcunoaştereatuturoraspectelor?Deseori,o informaţie
obţinută cu întârziere îşi pierde relevanţa pentru utilizator.
Altfel spus, profesioniştii contabili vor fi chemaţi să-şi exercite judecataprofesionalăprintr-
oanalizăpertinentăainformaţiilorşioprezentareastfel încâtsatisfacereanecesităţilor
deinformare a utilizatorilor să fie primordială.
5
Situaţiile financiare armonizate cu directivele contabile europene şi cu
standardeleinternaţionalede contabilitate, prezentatedeîntreprinderile româneşti
careaplicăReglementărilecontabilearmonizatecuDirectivaa IV-aaCEEşicu Standardele
Internaţionale de Contabilitate vor trebui să fie întocmite ţinându-se seamaşide
caracteristicilecalitativealeinformaţieifinanciar-contabileprezentate mai sus.
Reglementările6 contabile conforme cu directivele europene au fost aprobate prin
OMFP nr. 3.055/2009, a cărui aplicabilitate a început la data de 1 ianuarie 2010,si cuprind:
- Reglementările contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice
Europene;
- Planul de conturi general;
- Reglementările contabile conforme cu Directiva a VII-a a Comunităţilor Economice
Europene.
1.2.DISPOZITII SI DELIMITARI GENERALEPRIVIIND SITUATIILE FINANCIARE.
Situaţiile financiare anuale reprezintă un set de documente contabile de sinteză care
prezintă informaţii cu privire la poziţia financiară a unei entităţi, performanţa financiară şi
situaţia fluxurilor de trezorerie, utile în cadrul proceselor decizionale de alocare şi de utilizare
a resurselor, de obţinere şi de distribuire de rezultate. Fiind de interes general, situaţiile
5
Ibidem
6
C.E.C.A.R. (2010).Ghid practic de aplicare O.M.F.P. Editura CECCAR, Bucuresti (p.73-99)
10

11. financiare sunt menite să satisfacă nevoile comune de informaţii ale unei game largi de
utilizatori, de exemplu, acţionari, creditori, salariaţi şi public.
Pentru a atinge obiectivele de mai sus, situaţiile financiare oferă informaţii despre:
- active;
- datorii;
- capitaluri proprii;
- venituri şi cheltuieli, inclusiv câştiguri şi pierderi;
- fluxuri de trezorerie.
Dacă se face recurs la IAS 1 „Prezentarea situaţiilor financiare", un set complet de
situaţii financiare anuale include:
- situaţia poziţiei financiare (bilanţul);
- situaţia rezultatului global (contul de profit şi pierdere şi situaţia altor elemente de
rezultat global);
- situaţia modificărilor din capitalurile proprii;
- situaţia fluxurilor de trezorerie;
- politicile contabile şi alte note explicative; şi
- situaţia poziţiei financiare de la începutul primei perioade comparative atunci
când entitatea aplică retroactiv o politică contabilă sau face o re-tratare retroactivă a
elementelor din situaţiile sale financiare, sau atunci când reclasifică elementele dinsituaţiile
sale financiare.
Acest standard 7trebuie aplicat la prezentarea tuturor situaţiilor financiare de interes
general în alte raportări financiare întocmite şi prezentate în conformitate cu Standardele
Internaţionale de Raportare Financiară.
In baza Reglementării conforme cu directivele contabile europene, formaţia situaţiilor
financiare este alcătuită din bilanţ, contul de profit şi pierdere, situaţia modificărilor
capitalului propriu, situaţia fluxurilor de numerar, notele explicative la situaţiile financiare
anuale.
Totodată, se constată că s-a adoptat apelaţia de situaţia fluxurilor de numerar în locul
celei de situaţia fluxurilor de trezorerie, opţiunea rămânând discutabilă.
În România, pentru persoanele juridice care aplică Reglementările contabile conforme
cu Directiva a IV-a a CEE şi Reglementările contabile conforme cu Directiva a VII-a a CEE,
formaţia situaţiilor financiare se diferenţiază în două sisteme: dezvoltat şi simplificat.
7
Ibidem
11

12. Prin recurs la reglementare, în continuare sunt preluate elementele definitorii ale celor
două sisteme:
Persoanele juridice care la data bilanţului depăşesc limitele a două dintre următoarele
trei criterii, denumite în continuare criterii de mărime:
- total active: 3.650.000 euro;
- cifra de afaceri netă: 7.300.000 euro;
- număr mediu de salariaţi în cursul exerciţiului financiar : 50 întocmesc situaţi
financiare anuale care cuprind:
- bilanţ;
- cont de profit şi pierdere;
- situaţia modificărilor capitalului propriu;
- situaţia fluxurilor de numerar;
- note explicative la situaţiile financiare anuale,
Persoanele8 juridice care la data bilanţului nu depăşesc limitele a două dintre criteriile
de mărime prevăzute întocmesc situaţii financiare anuale simplificate care cuprind:
- bilanţ prescurtat;
- cont de profit şi pierdere;
- note explicative la situaţiile financiare anuale simplificate.
Opţional, ele pot întocmi situaţia modificărilor capitalului propriu şi/sau situaţia
fluxurilor de numerar,
Situaţiile financiare anuale, respectiv situaţiile financiare anuale simplificate constituie
un tot unitar.
Restricţiile de mai sus nu se aplică de către entităţile ale căror valori mobiliare sunt
admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată, aşa cum aceasta este definită de legislaţia în
vigoare privind piaţa de capital.
Atunci când, la data bilanţului, o entitate depăşeşte sau încetează să mai depăşească
limitele a două dintre cele trei criterii, acest fapt afectează aplicarea derogării prevăzute la
acel punct numai dacă acest lucru are loc în două exerciţii financiare consecutive. în acest
scop se reanalizează numărul de componente ale situaţiilor financiare anuale, astfel:
- entitate care a întocmit situaţii financiare anuale simplificate va întocmi situaţiile
financiare anuale numai dacă, în două exerciţii financiare consecutive, depăşeşte limitele a
două dintre cele trei criterii prevăzute .
8
Ibidem
12

13. - entitate care a întocmit situaţiile financiare anuale va întocmi situaţii financiare anuale
simplificate numai dacă, în două exerciţii financiare consecutive, nu depăşeşte limitele
a două dintre cele trei criterii .
Prin două exerciţii financiare consecutive se înţelege exerciţiul financiar precedent
celui pentru care se întocmesc situaţiile financiare anuale şi exerciţiul financiar curent pentru
care se întocmesc situaţiile financiare anuale.
Ca urmare, pentru întocmirea situaţiilor financiare anuale, încadrarea în criteriile de
mărime prevăzute de prezentele reglementări se efectuează la sfârşitul exerciţiului financiar
pe baza indicatorilor determinaţi din situaţiile financiare ale exerciţiului financiar precedent
celui de raportare şi a indicatorilor determinaţi pe baza datelor din contabilitate şi a balanţei
de verificare încheiate la finele exerciţiului financiar curent, utilizându-se cursul de schimb
valutar comunicat de Banca Naţională a României, valabil la data încheierii exerciţiului
financiar.
Entităţile care au optat pentru aplicarea sistemului simplificat de contabilitate şi care
în exerciţiul precedent au îndeplinit concomitent următoarele două criterii de mărime: cifra de
afaceri sub echivalentul a 35000 euro inclusiv,şi totalul activelor sub echivalentul a 35000
euro întocmesc situaţii financiare anuale simplificate.Acestea cuprind: bilanţul
simplificat,contul de profit şi pierdere simplificat, formularul Date informative şi Situaţia
activelor imobilizate.
Aceste entităţi utilizează planul de conturi simplificat şi tratamentele contabile prevazute de
reglementările contabile simplificate pentru evidenţierea operaţiunilor economico- financiare.
De asemenea situaţiile financiare simplificate trebuie însoţite de o declaraţie scrisă a
administratorului de asumare a răspunderii pentru înocmirea acestora în conformitate cu
reglementările în vigoare privind sistemul simplificat de contabilitate.
Aşa cum se prevede în reglementare, Ministerul Finanţelor Publice9 şi alte autorităţi
de reglementare pot solicita prezentarea în situaţiile financiare anuale a unor informaţii
suplimentare faţă de cele care trebuie prezentate în concordanţă cu prezentele reglementări .
Categoriile de persoane - denumite entităţi - care aplică reglementările sunt delimitate
după cum urmează:
a) societăţile comerciale:
- societăţile în nume colectiv;
- societăţile în comandită simplă;
- societăţile pe acţiuni;
9
Ibidem
13

14. - societăţile în comandită pe acţiuni; şi
- societăţile cu răspundere limitată.
b ) societăţile/companiile naţionale;
c) regiile autonome;
d ) institutele naţionale de cercetare-dezvoltare;
e) societăţile cooperative şi celelalte persoane juridice care, în baza legilor speciale
de organizare, funcţionează pe principiile societăţilor comerciale;
f) subunităţile fără personalitate juridică, cu sediul în România, care aparţin
persoanelor juridice cu sediul sau domiciliul în România, în condiţiile prevăzute de prezentele
reglementări;
g) subunităţile fără personalitate juridică, cu sediul în străinătate, care aparţin
persoanelorcu sediul sau domiciliul în România;
h) subunităţile din România, care aparţin unor persoane juridice cu se-
diul sau domiciliul în străinătate .
i) societăţile comerciale care au subunităţi organizează şi conduc contabilitatea
astfel încât să fie disponibile informaţiile necesare privind activitatea desfăşurată de aceste
subunităţi.
In înţelesul prezentelor reglementări, prin subunităţi fără personalitate juridică, care
aparţin persoanelor juridice cu sediul sau domiciliul în România, se înţelege sucursale,
agenţii, reprezentanţe sau alte asemenea unităţi fără personalitate juridică, înfiinţate potrivit
legii.
1.3.ELEMENTELE MODELATE PRIN SITUAŢIILE FINANCIARE.
10
În contabilitatea românească reglementată în conformitate cu directivele europene a
fost adoptată structura calitativă de resurse economice controlate pentru definirea şi
clasificarea elementelor modelate prin situaţiile financiare, ecuaţiile folosite fiind: active -
capitaluri proprii + datorii, respectiv active = capitaluri proprii + venituri - cheltuieli + datorii
şi active + cheltuieli = capitaluri proprii + venituri + datorii. Conform IAS 1 „Prezentarea
situaţiilor financiare" se adaugă distribuirile către proprietari în calitatea lor de proprietari şi
fluxurile de trezorerie.
Activul este o resursă controlată de întreprindere, provenită din evenimente trecute, de
la care se aşteaptă beneficii viitoare în favoarea întreprinderii. Aceste beneficii reprezintă în
10
Ibidem
14

15. fond avantaje economice sub formă de producere de bunuri şi servicii, schimb al activelor
existente cu alte active, utilizare pentru stingerea unei datorii, distribuţia către proprietarii
întreprinderii.
Datoriile (pasivul) se definesc ca o obligaţie actuală a întreprinderii, provenită din
evenimente din trecut şi prin decontarea căreia se aşteaptă să rezulte pentru întreprindere un
flux de resurse cu beneficii economice dinspre întreprindere. Stingerea obligaţiei se poate
realiza sub formă de plată în numerar, transfer de alte active, prestare de servicii, înlocuire a
acelei obligaţii cu o alta, conversie a obligaţiei în capital propriu etc.
Capitalul propriu reprezintă interesele reziduale ale proprietarilor (investitorilor) în
activele unei întreprinderi după deducerea tuturor datoriilor sale.
Prin apel la Cadrul general pentru întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare
elaborat de IASB, definiţiile ce pot fi reţinute pentru rezultate sunt:
a) veniturileconstituie creşteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul
perioadei contabile, sub forma intrărilor sau a creşterilor de active ori a reducerilor de
datorii, care au ca rezultat creşteri ale capitalului propriu, altele decât cele legate de
contribuţiile participanţilor la capitalul propriu;
b) cheltuielile constituie diminuări ale beneficiilor economice înregistrate pe
parcursul perioadei contabile, sub formă de ieşiri sau scăderi ale valorii activelor ori
creşteri ale datoriilor, care au ca rezultat diminuări ale capitalului propriu, altele decât
cele legate de sumele distribuite asociaţilor/acţionarilor.
În definiţia veniturilor, aceeaşi sursă documentară face distincţie între veniturile
propriu-zise şi câştiguri.
Astfel, veniturile11 propriu-zise apar în cadrul activităţilor curente ale unei în-
treprinderi şi se prezintă sub diferite denumiri, cum sunt vânzările, dobânzile, dividendele,
redevenţele şi chiriile.
În ceea ce priveşte câştigurile, ele sunt creşteri ale beneficiilor economice care pot sau
nu să apară în cursul activităţilor curente ale întreprinderii. De exempluveniturile din vânzarea
de active, altele decât cele circulante, şi câştigurile constatate sau nerealizate, cum sunt
veniturile provenite din reevaluarea titlurilor de plasament şi acelea provenite din creşterea
activelor pe termen lung. Câştigurile sunt evidenţiate şi reprezentate, de regulă, la valoarea
netă, fără a trece prin relaţia de compensare dintre venituri şi cheltuieli.
Odată recunoscute în contul de profit şi pierdere, câştigurile sunt evidenţiat separat
deoarece informaţia corespunzătoare prezintă importanţă pentru luarea deci ziilor economice.
11
Ibidem
15

16. De asemenea, deseori, aceste câştiguri sunt raportate fără a se lua în calcul cheltuielile
asociate.
Şi la nivelul cheltuielilor se face diferenţierea între cheltuielile propriu-zise şipierderi.
Cheltuielile propriu-zise apar în cursul activităţilor curente ale întreprinderi regăsindu-
se sub forma costului vânzărilor, a costului consumurilor de stocuri, salariilor şi a
amortismentelor în concordanţă cu principiile partidei duble, ele se evidenţiază prin
echivalenţă cu ieşirile sau reducerile de active, cum ar fi lichiditatile, stocurile, bunurile
imobile, utilajele şi echipamentele. De asemenea, ele se pot înregistra şi prin echivalenţă cu
creşterile de datorii, precum datoriile faţă de terţi, datoriile salariale, fiscale şi sociale şi alte
datorii.
Pierderile, ca reduceri ale beneficiilor economice, pot sau nu să apară în activităţile
curente ale întreprinderii. În această situaţie se află pierderile din calamităţi sau cele din
lichidarea activelor imobilizate.
Deasemenea, se includ şi pierderii constatate sau nerealizate, cum sunt cele rezultate
din diferenţe nefavorabile de curs valutar, sconturile acordate clienţilor, pierderile nete din
cumpărarea/vânzarea titluri de plasament.
Recunoaşterea pierderilor în situaţia de rezultate impune, de regulă, evidenţiere lor
separată, informaţia fiind necesară în luarea deciziilor economice. Totodată raportarea
pierderilor se face fără a lua în calcul veniturile asociate.
Contribuţiile şi distribuirile către proprietari în calitatea lor de proprietari delimitează
aporturile proprietarilor sub forma emisiunilor de capital social, respectiv rambursările
(restituirile) unei cote de capital social, dobândirea şi anularea de acţiuni în cursul perioadei
de raportare.
Fluxurile12 de trezorerie delimitează intrările (încasările) şi ieşirile (plăţile) de numerar
şi echivalente de numerar. Numerarul reprezintă disponibilităţile băneşti şi disponibilităţile la
vedere. Echivalentele de numerar constau în investiţiile finarciare pe termen scurt, extrem de
lichide, care sunt uşor convertibile în sume cunoscute de numerar (în termen de maximum trei
luni) şi care sunt supuse unui ris nesemnificativ de schimbare a valorii.
12
Ibidem
16

17. 1.4.OBIECTIVUL SITUAŢIILOR FINANCIARE
13
Obiectivul situaţiilor financiare este de a furniza informaţii despre poziţia finaciară,
rezultatele şi modificările poziţiei financiare ale întreprinderii. Toate aceste informaţii satisfac
necesităţile comune ale majorităţii utilizatorilor, iar ele lasă afară o serie de necesităţi
informaţionale nefinanciare şi predictive.
Informaţiile privind poziţia financiară sunt oferite, în primul rând, de bilanţ,cele
privind performanţa financiară, de contul de profit şi pierdere, informaţii privind trezoreria
entităţii sunt prezentate prin intermediul situaţiei fluxurilor ( numerar (trezorerie), iar
informaţiile privind modificările poziţiei financiare, prin intermediul unor situaţii distincte:
performanţa financiară şi fluxurile de trezorerie ale unei entităţi.
Poziţia financiară a întreprinderii este definită de resursele economice pe care entitatea
le controlează, de structura financiară a activelor, a datoriilor şi a capitalului propriu, de
lichiditatea şi de solvabilitatea valorilor economice şi de capacitatea sa de a se adapta la
schimbările mediului în care îşi desfăşoară activitatea.
Ecuaţia fundamentală a poziţiei financiare are următoarea formă: capital propriu
(activ net) = activ - datorii (pasiv).
O întreprindere are o poziţie financiară pozitivă în cazul în care capitalul propriu este
mai mare sau cel puţin egal cu datoriile cu valoare economică. Aceast condiţie indică faptul
că întreprinderea, poate sa plătească datoriile faţă de terţi atât pe parcursul desfăşurării
activităţii sale, cât şi la lichidarea sa.
Dacă se coboară la nivelul elementelor, adică la structura financiară a ecuaţiei de mai
sus, ea exprimă capacitatea unei întreprinderi de a genera lichidităţi şi cvasi lichidităţi
(echivalente în numerar, de exemplu, stocurile şi creanţele care devin numerar prin vânzare şi
încasare) într-o anumită perioadă de gestiune, denumit exerciţiu financiar sau exerciţiu
contabil. O asemenea capacitate se traduce prin lichiditatea şi solvabilitatea întreprinderii,
adică puterea de a plăti angajaţii, furnizorii, datoriile faţă de buget şi alte organisme publice,
de a plăti dobânzile, de rambursa creditele şi de a-i remunera pe proprietarii întreprinderii.
Lichiditate se referă la disponibilităţile de numerar în viitorul apropiat, după luarea în calcul
obligaţiilor financiare aferente acestei perioade. În schimb, solvabilitatea se referă la
disponibilităţile de numerar pe o perioadă mai lungă ce urmează să onoreze angajamentele
financiare scadente.
13
Ibidem
17

18. Performanţa financiară este definită, în reglementare, în sens restrâns prin profitul sau
pierderea entităţii, acestea fiind calculate ca diferenţă între veniturile realizate şi cheltuielile
angajate corespondente (asociate).
1.5.FORMATUL Şl CONŢINUTUL SITUAŢIILOR FINANCIARE ANUALE
1.5.1 Bilanţul
1.5.1.1.Dispoziţii şi delimitări generale
Reglementările14 contabile conforme cu directivele europene adoptă concepţia
formatului situaţiilor financiare. In concordanţă cu această concepţie, bilanţul şi contul de
profit şi pierdere, forma, nomenclatura şi terminologia elementelor recunoscute în aceste
situaţii financiare sunt standardizate şi trebuie respectate întocmai. Se pot adăuga elemente
noi în cazul în care conţinutul acestora nu este acoperit de niciunul dintre elementele
prevăzute de formaţii. Statele membre pot impune subclasificări sau adăugiri de elemente noi.
Potrivit legii contabilităţii, situaţiile financiare anuale trebuie însoţite de o declaraţie
scrisă de asumare a răspunderii conducerii entităţii pentru întocmirea situaţiilor financiare
anuale potrivit Reglementărilor contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunităţilor
Economice Europene. De asemenea prin acestă declaraţie administratorul societăţii confirmă
faptul că:
- politicile contabile utilizate la întocmirea situaţiilor financiare anuale sunt
conformitate cu reglementările contabile aplicate,
- situaţiile financiare anuale oferă o imagine fidelă a poziţiei financiare,performanţei
financiare şi a celorlalte informaţii referitoare la activitatea desfaşurată,
- persoana juridică îşi desfaşoară activitatea în condiţii de continuitate.
Conţinutul şi forma situaţiilor financiare sunt prestabilite până la tipizare. Pentru a
marca această stare este folosită apelaţia deformatul situaţiilor financiare.
Ministerul Finanţelor Publice şi alte autorităţi de reglementare pot solicita prezentarea
în situaţiile financiare anuale a unor informaţii suplimentare faţă de cele care trebuie
prezentate în concordanţă cu prezentele reglementări.
14
Ibidem
18

19. Pentru întocmirea situaţiilor financiare pentru anul 2011 Ministerul Finanţelor Publice
a emis Ordinul 52/ 2012 prin care stabileşte formatul acestora.
Formatul bilanţului şi al contului de profit şi pierdere, în special în ceea ce priveşte
forma adoptată pentru prezentarea acestora, nu poate fi modificat de la un exerciţiu financiar
la altul. în cazuri excepţionale sunt permise abateri de la acest principiu. Orice astfel de
abatere trebuie menţionată în notele explicative, împreună cu o explicaţie a motivelor care au
determinat-o.
Formatul, succesiunea şi terminologia elementelor din bilanţ şi din contul de profit şi
pierdere care sunt precedate de cifre arabe trebuie adaptate, în cazul în care natura specifică a
unei entităţi impune acest lucru. Astfel de adaptări trebuie efectuate atunci când sunt cerute
prin reglementări speciale emise de Ministerul Finanţelor Publice şi alte autorităţi de
reglementare .
Pentru fiecare element de bilanţ, de cont de profit şi pierdere şi, după caz, din situaţia
modificărilor capitalului propriu şi/sau situaţia fluxurilor de numerar trebuie prezentată
valoarea aferentă elementului corespondent pentru exerciţiul financiar precedent.
Dacă valorile prevăzute n u sunt comparabile, absenţa comparabilităţii trebuie
prezentată în notele explicative, însoţită de comentarii relevante.
Un element de bilanţ, din contul de profit şi pierdere şi, după caz, din situaţia
modificărilor capitalului propriu şi situaţia fluxurilor de numerar pentru care nu există valoare
nu trebuie prezentat, cu excepţia cazului în care există un element corespondent pentru
exerciţiul financiar precedent .
1.5.1.2. Formatul bilanţului
Aşa cum se prevede în reglementare, bilanţul ( Anexa 1) este documentul contabil de
sinteză prin care se prezintă elementele de activ, datorii şi capital propriu ale entităţii la
sfârşitul exerciţiului financiar, precum şi în celelalte situaţii prevăzute de lege.
În formatul bilanţului, activele sunt grupate după natură şi lichiditate, iar datoriile,
după natură şi exigibilitate.
Lichiditatea vizează durata perioadei şi posibilitatea transformării activelor în
numerar, iar exigibilitatea defineşte durata perioadei şi posibilitatea de a onora în numerar
angajamentele financiare ale perioadei. De regulă, perioada poate fi curentă sau pe termen
scurt (mai mică de un an), ori noncurentă sau pe termen lung (mai mare de un an).
19

20. Formatul bilanţului, adoptat în cadrul reglementărilor, în concordanţă cu regulile
detaliate mai înainte, se prezintă după cum urmează:
A. Active imobilizate
I. Imobilizări necorporale
1. Cheltuieli de constituire
2. Cheltuieli de dezvoltare
3. Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale, drepturi şi active similare, dacă
acestea au fost achiziţionate cu titlu oneros
4. Fondul comercial, în măsura în care acesta a fost achiziţionat cu titlu oneros
5. Avansuri şi imobilizări necorporale în curs de execuţie
II. Imobilizări corporale
1. Terenuri şi construcţii
2. Instalaţii tehnice şi maşini
3. Alte instalaţii, utilaje şi mobilier
4. Avansuri şi imobilizări corporale în curs de execuţie
III. Imobilizări financiare
1. Acţiuni deţinute la entităţile afiliate
2. Împrumuturi acordate entităţilor afiliate
3. Interese de participare
4. Împrumuturi acordate entităţilor de care compania este legată în virtutea
intereselor de participare
5. Investiţii deţinute ca imobilizări
6. Alte împrumuturi
B.Active circulante
I. Stocuri
1. Materii prime şi materiale consumabile
2. Producţia în curs de execuţie
3. Produse finite şi mărfuri
4. Avansuri pentru cumpărări de stocuri
II. Creanţe
(Sumele care urmează să fie încasate după o perioadă mai mare de un an trebuie
prezentate separat pentru fiecare element.)
1. Creanţe comerciale
20

21. 2. Sume de încasat de la entităţile afiliate
3. Sume de încasat de la entităţile de care compania este legată în virtutea intereselor
de participare
4. Alte creanţe
5. Cpital subscris şi nevărsat
III. 1. Investiţii pe termen scurt
1. Acţiuni deţinute la entităţile afiliate
2. Alte investiţii pe termen scurt
IV. Casa şi conturi la bănci
C. Cheltuieli în avans
D. Datorii: sumele care trebuie plătite într-o perioadă de până la un an
1. Împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni, prezentându-se separat împrumuturile
din emisiunea de obligaţiuni convertibile
2. Sume datorate instituţiilor de credit
3. Avansuri încasate în contul comenzilor
4. Datorii comerciale - furnizori
5. Efecte de comerţ de plătit
6. Sume datorate entităţilor afiliate
7. Sume datorate entităţilor de care compania este legată în virtutea intereselor de
participare
8. Alte datorii, inclusiv datoriile fiscale şi datoriile privind asigurările sociale
E. Active circulante nete/datorii curente nete
F. Total active minus datorii curente
G. Datorii: sumele care trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an
1. Împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni, prezentându-se separat împrumuturile
din emisiunea de obligaţiuni convertibile
2. Sume datorate instituţiilor de credit
3. Avansuri încasate în contul comenzilor
4. Datorii comerciale - furnizori
5. Efecte de comerţ de plătit
6. Sume datorate entităţilor afiliate
7. Sume datorate entităţilor de care compania este legată în virtutea intereselor de
participare
21

22. 8. Alte datorii, inclusiv datoriile fiscale şi datoriile privind asigurările sociale
H.Provizioane
1. Provizioane pentru pensii şi obligaţii similare
2. Provizioane pentru impozite
3. Alte provizioane
I. Venituri în avans
J. Capital şi rezerve
I. Capital subscris
1. Capital subscris vărsat
2. Capital subscris nevărsat
II. Prime de capital
III. Rezerve din reevaluare
IV. Rezerve
1. Rezerve legale
2. Rezerve statutare sau contractuale
3. Alte rezerve
V. Profitul sau pierderea reportat(ă)
VI. Profitul sau pierderea exerciţiului financiar
1.5.1.3. Formatul bilanţului prescurtat este următorul:
A. Active imobilizate
Imobilizări necorporale
Imobilizări corporale
Imobilizări financiare
B.Active circulante
I. Stocuri
II. Creanţe
(Sumele care urmează să fie încasate după o perioadă mai mare de un an trebuie
prezentate separat pentru fiecare element.)
III. Investiţii pe termen scurt
IV. Casa şi conturi la bănci
22

23. C.Cheltuieli în avans
D.Datorii: sumele care trebuie plătite într-o perioadă de până la un an
E.Active circulante nete/datorii curente nete
F.Total active minus datorii curente
G.Datorii: sumele care trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an
H. Provizioane
I Venituri in avams
J Capital şi rezerve
I. Capital subscris (prezentându-se separat capitalul vărsat şi capitalul nevărsat)
II. Prime de capital
III. Rezerve din reevaluare
IV. Rezerve
V. Profitul sau pierderea reportat(ă)
VI. Profitul sau pierderea exerciţiului financiar
1.5.2. Contul de profit si pierdere
Contul de profit ( Anexa 2) şi pierdere reprezintă o situaţie financiară întocmită de o
companie în diferite momente ale anului sau la începutul şi sfârşitul exerciţiului financiar.
Contul de profit şi pierdere reflectă veniturile, cheltuielile şi profitul obţinut de o entitate în
perioada de timp la care se referă raportul. Spre deosebire de Bilanţul contabil, care este un
raport static (imortalizează activele şi pasivele unei societăţi la momentul întocmirii sale),
Contul de profit şi pierdere este un raport dinamic, evidenţiind totalurile unor fluxuri de
cheltuieli şi venituri care au avut loc în perioada de timp acoperită. În general, pentru
comparabilitate, indicatorii sunt prezentaţi cât pentru exerciţiul financiar curent, cât şi pentru
cel precedent.
Conform practicii contabile, Contul de profit şi pierdere este cea de a doua
componentă de bază a situaţiilor financiare, alături de Bilanţ, pe care îl completează cu noi
informaţii. Dacă Bilanţul este un document de raportare de ordin financiar, reflectând poziţia
financiară a entităţii la sfârşitul exerciţiului, Contul de profit şi pierdere are un sens
esenţialmente economic, reflectând performanţa unităţii înregistrată pe parcursul exerciţiului.
Din Contul de profit şi pierdere se poate observa cum o entitate îşi desfăşoară activităţile
economice şi a obţinut un profit sau o pierdere.15
15
Dumitru Matiş, Atanasiu Pop – Contabilitate financiară, Editura Alma Mater, Cluj-Napoca, 2007, p. 731
23

24. 1.5.3. Situaţia modificărilor capitalului propriu
O entitate trebuie să prezinte o situaţie a modificărilor capitalurilor proprii evidenţiind
în situaţie:
a ) rezultatul aferent perioadei, precum şi câştigurile/pierderile evidenţiind separat
valorile totale atribuibile proprietarilor societăţii-mamă şi intereselor care nu controlează;
b ) pentru fiecare componentă a capitalurilor proprii, efectul aplicării retroactive sau
al retratării retroactive a erorilor semnificative; şi
c ) pentru fiecare componentă a capitalurilor proprii, o reconciliere între valoarea
contabilă de la începutul şi cea de la sfârşitul perioadei, prezentând distinct modificările care
rezultă din:
i) profit sau pierdere;
ii) fiecare element din alte câştiguri/pierderi ca elemente de capitaluri
proprii; şi
iii) tranzacţiile cu proprietarii în calitatea lor de proprietari, prezentând
distinct contribuţiile de la sau către proprietari şi modificările în in-
teresele de deţinere în filiale care nu duc la o pierdere a controlului
1.5.4 Situaţia fluxurilor de numerar ( trezorerie)
O16 entitate prezintă situaţia fluxurilor de numerar pentru fiecare perioadă pentru care
sunt prezentate situaţiile financiare anuale. Situaţia fluxurilor de numerar prezintă modul în
care o entitate generează şi utilizează numerarul şi echivalentele de nume.
In cadrul IFRS-urilor, ediţia 2009, în mod special se atrage atenţia asupra înlocuirii
apelaţiei de fluxuri de numerar cu cea de fluxuri de trezorerie.
În contextul întocmirii acestei situaţii:
- fluxurile de numerar sunt intrările sau ieşirile de numerar şi echivalente de
numerar;
- numerarul cuprinde disponibilităţile băneşti şi depozitele la vedere;
- echivalentele de numerar sunt investiţiile financiare pe termen scurt, extrem
delichide, care sunt uşor convertibile în sume cunoscute de numerar şi care sunt supuse unui
risc nesemnificativ de schimbare a valorii.
16
C.E.C.A.R. (2010).Ghid practic de aplicare O.M.F.P. Editura CECCAR, Bucuresti (p.123)
24

25. Situaţia fluxurilor de numerar trebuie să prezinte fluxurile de numerar ale entităţii din
cursul perioadei, clasificate pe activităţi de exploatare, de investiţie şi de finanţare.
1.5.5. Notele explicative la situaţiile financiare anuale
În conformitate cu prevederile OMFP 3055/2009,notele explicative fac parte
integrantă din situaţiile financiare ale unei entităţi,indiferent dacă acestea sunt complexe sau
simplificate şi contribuie la crearea unei imagini cât mai fidele a activelor,datoriilor,a
rezultatului perioadei şi a poziţiei financiare şi economice a acesteia.De regulă notele
explicative sunt în număr de 10 şi sunt înglobate la sfârşitul situaţiilor financiare,fiind
structurate astfel:
1. Active imobilizate
2. Provizioane
3. Repartizarea profitului
4. Analiza rezultatului din exploatare
5. Situaţia creanţelor şi a datoriilor
6. Principii,politici şi metode contabile
7. Participaţii şi surse de finanţare
8. Informaţii privind salariaţii şi membrii organelor de administraţie,conducere şi de
supraveghere
9. Analiza principalilor indicatori economico-financiari
10. Alte informaţii
De asemenea în notele explicative se face precizarea dacă societatea deţine acţiuni în capitalul
social al altor societăţi, dacă da în ce proporţie şi dacă este obligată să întocmească situaţii
financiare consolidate.
25

26. CAPITOL 2
FORMA,CONTINUTUL ŞI STRUCTURA CONTULUI DE PROFIT ŞI PIERDERE
Contul de profit şi pierdere reprezintă a doua componentă a situaţiilor financiară cu o
importanţă deosebită, care evidenţiază într-o formă sistematizată rezultatele fiecărui exerciţiu
prin prisma raportului de echilibru dintre cheltuieli şi venituri.
Contul de profit şi pierdere cuprinde:
- toate veniturile generate de activitatea întreprinderii pe parcursul exerciţiului;
- toate cheltuielile aferente, pe parcursul aceleiaşi perioade.
Potrivit principiului conectării cheltuielilor la venituri,veniturile corespund rezultatelor
obţinute din activitatea de exploatare, financiară şi extraordinară, iar cheltuielile reflectă
resursele consumate cu ocazia realizării acestor operaţiuni.
Prin urmare, contul de profit şi pierdere reflectă sintetic următoarele elemente de
conţinut:
- venituri de exploatare
- cheltuieli de exploatare
- rezultat din exploatare
- venituri financiare
- cheltuieli financiare
- rezultat financiar
- venituri extraordinare
- cheltuieli extraordinare
- rezultat extraordinar
Fiecare dintre aceste rezultate sunt detaliate în două posturi distincte: profit şi
pierdere.
2.1.STRUCTURA DETALIATĂ A CONTULUI DE PROFIT ŞI PIERDERE
1. Cifra de afaceri netă;
2. Variaţia stocurilor de produse finiteşi a producţiei în curs de execuţie
3. Producţia realizată de enitate pentru scopurile sale proprii şi capitalizată
4. Alte venituri din exploatare
5. a) cheltuieli cu materiile prime şi materiale consumabile
b) alte cheltuieli externe
6. Cheltuieli cu personalul:
a) salarii şi indemnizaţii
26

27. b) cheltuieli cu asigurările sociale, protecţia socială, cu menţionarea distinctă a
cheltuielior referitoare la pensii
7. a) Ajustări de valoare privind imobilizărilor corporale şi necorporale
b) Ajustări de valoare a activelor circulante,în cazul în care acestea depăşesc
suma ajustărilor de valoare care sunt normale la entitatea în cauză
8. Alte cheltuieli de exploatare
9. Venituri din interese de participare, cu indicarea distinctă a celor obţinute de la
entităţile afiliate
10. Venituri din alte investiţii şi împrumuturi care fac parte din activele
imobilizate, cu indicarea distinctă a celor obţinute de la entităţile afiliate
11. Alte dobânzi de încasat şi venituri similare, cu indicarea distinctă a celor
obţinute de la entităţile afiliate
12. Ajustări de valoare privind imobilizările financiare şi investiţiile deţinute ca
active circulante
13. Dobânzi de plătit şi cheltuieli similare, cu indicarea distinctă a celor privind
entităţile afiliate
14. Profitul sau pierderea din activitatea curentă;
15. Venituri extraordinare;
16. Cheltuieli extraordinare;
17. Profitul sau pierderea din activitatea extraordinară;
18. Impozitul pe profit
19. Alte impozite neprezentate la elementele de mai sus;
20. Profitul sau pierderea exerciţiului financiar.
Astfel contul de profit şi pierdere se prezintă ca un tablou al veniturilor şi cheltuielilor,
având ca finalizare rezultatul net al exerciţiului.
Sistematizând, contul de profit şi pierdere oferă informaţii asupra a trei elemente de
bază a activităţii, şi anume:
- cifra de afaceri netă;
- veniturile şi cheltuielile exerciţiului, grupate după natura lor;
- rezultatul exerciţiului (profit sau pierdere).
Veniturile sunt recunoscute în Contul de profit şi pierdere atunci când are loc o
creştere de beneficii economice viitoare aferente creşterii unui activ sau diminuării unei
datorii, modificare ce poate fi evaluată în mod credibil.
Cheltuielile sunt recunoscute în Contul de profit şi pierdere atunci când a avut loc o
reducere a beneficiilor economice viitoare aferente diminuării unui activ sau creşterii unei
27

28. datorii, modificare ce poate fi evaluată în mod credibil. Cheltuielile sunt recunoscute pe baza
asocierii directe între costurile implicate şi obţinerea elementelor specifice de venit;
Cifra de afaceri netă cuprinde sumele provenind din vânzarea de bunuri şi prestarea de
servicii care se înscriu în categoria acţiunilor curente după scăderea reducerilor comerciale
,a taxei pe valoarea adaugată şi a altor impozite şi taxe aferente. Se calculează prin
însumarea veniturilor rezultate din livrările de bunuri, executarea de lucrări şi prestările de
servicii şi altor venituri din exploatare mai putin rabaturile, remisele şi alte reduceri acordate
clienţilor.
O categorie aparte de venituri o constituie veniturile din dobânzi obţinute din
contractele de leasing financiar de către societăţile de profil radiate din Registrul
general,care trebuie să cuprindă în cifra de afaceri netă aceste venituri.
2.1.1.Contul de profit şi pierdere conform IAS 1
Ca şi în cazul Bilanţului şi pentru Contul de profit şi pieredere, norma IAS117aduce
completări definiţiilor din Cadrul general, fiind prezentate:
- politicile privind structura minimală a situaţiilor financiare;
- politicile privind structura dezvoltată a situaţiilor financiare;
- politicile de subclasificare şi prezentare a informaţiilor, fie în Contul de profit şi
pierdere, fie în Note.
Politicile privind structura minimală a situaţiilor financiare evidenţiază elementele
care trebuie prezentate obligatoriu în Contul de profit şi pierdere al unei societăţi:
a) veniturile;
b) costurile de finanţare;
c) partea din profitul sau pierderea aferentă entitaţilor asociate ;
d) cheltuielile privind impozitele şi taxele;
e) o sumă unică cuprinzând totalul profiturilor sau pierderilor postimpozitare din
activităţile întrerupte şi profiturilor sau pierderilor recunoscute la evaluarea la valoarea justă
minus costul de vânzare sau la cedarea activelor sau grupului (grupurilor) care constituie
activităţi întrerupte
f) profitul sau pierderea netă .
17
Standarde Internaţionale de Raportare Financiară, inclusiv Standarde Internaţionale de Contabilitate şi
Interpretări la 01.01.2006/ Consiliul pentru Standarde Internaţionale de Contabilitate ( 2006) , Bucureşti,
Editura CECCAR, p. 719-738
28

29. IAS118 prevede ca urmatoarele elemente din contul de profit si pierdere sa fie
prezentate ca alocari ale profitului sa pierderii pe o perioadă.
a) profitul sau pierderea atribuibil(ă) intereselor minoritare;
b) profitul sau pierderea atribuibil(ă) deţinătorilor capitalurilor proprii ale societăţii-
mamă.
Alte elemente-rând, titluri şi subtotaluri vor fi prezentate în contul de profit şi pierdere
atunci când o astfel de prezentare este relevantă pentru înţelegerea performanţei financiare a
entităţii.
Deasemenea IAS 1 prevede ca entitatea sa nu prezente nici un element de venit sau
cheltuială ca fiind element extraordinar, nici în contul de profit şi pierdere, nici în note.
Entitatea va prezenta de asemenea o analiză a cheltuielilor utilizând o clasificare
bazată fie pe natura cheltuielilor, fie pe destinaţia lor în cadrul entităţii, oricare dintre ele este
mai relevantă şi mai credibilă.Cheltuielile sunt subclasificate pentru a evidenţia componentele
rezultatelor financiare care pot diferi în ceea ce priveşte frecvenţa, potenţialul de câştig sau
pierdere şi previzibilitatea. Standardul prezintă exemple şi oferă informaţii privind modul de
aplicare a metodei clasificării cheltuielilor pe baza naturii lor şi a metodei clasificării
cheltuielilor pe baza funcţiei lor:
Metoda destinaţiei cheltuielilor
venituri din activităţi curente
- costul vânzărilor
= marja brută
+ alte venituri
- costuri de distribuţie
- cheltuieli de administrative
- alte cheltuieli
= profit neimpozitat
Metoda naturii cheltuielilor
venituri din activităţi curente
+ alte venituri
18
Ibidem
29

30. +/- variaţia stocurilor de produse finite şi produse în curs de execuţie
- materii prime şi consumabile utilizate
- cheltuieli cu beneficiile angajaţilor
- cheltuieli cu amortizarea şi deprecierea
- alte cheluieli
= profit neimpozitat
2.1.2.Contul de profit şi pierdere conform Directivei a IV-a
Ca şi în cazul Bilanţului, Directiva a IV-a instituie scheme obligatorii, cu structura
detaliată inclusă în conţinutul reglementării, pentru prezentarea Contului de rezultate
(Contului de profit şi pierdere). Totuşi, datorită diferenţelor de cultură şi tradiţie contabilă
din ţările comunitare, obligativitatea prezentării standardizate a Contului de rezultate se
manifestă prin posibilitatea de opţiune între aceste scheme. Confluenţa în spaţiul Uniunii
Europene a tradiţiei contabile franco-germane, bazată pe preferinţa prezentării cheltuielilor
şi veniturilor după natura lor economică, cu modelul anglo-saxon, care privilegiază
abordarea cheltuielilor şi veniturilor pe funcţiile întreprinderii, a făcut ca Directiva a IV-a
să considere de competenţa statelor membre alegerea între cele două clasificări a
cheltuielilor şi veniturilor în Contul de rezultate.
2.1.3.Contul de profit şi pierdere conform reglementărilor româneşti.
În România, Contul de profit şi pierdere este reglementat atât din punctul de vedere al
conţinutului, cât şi ca formă şi format, prin OMFP nr. 3055/2009.
Ordinul alege varianta clasificării cheltuielilor de exploatare, dar cere prezentarea
unei note explicative privind clasificarea după destinaţie, pentru a răspunde cerinţelor din IAS
1 Prezentarea situaţiilor financiare.Forma, formatul şi conţinutul acestei note sunt, de
asemenea impuse.
Formatul Contului de profit şi pierdere respectă, în general, structura prezentată în
Directiva a IV-a, dar aduce şi elemente din IAS 1. Se renunţă la elementele de venituri
şicheltuieli excepţionale şi se adoptă structurile de venituri şi cheltuieli extraordinare, cu toate
diferenţele de conţinut care existăîntre cele două tipuri, fără a se pătrunde în esenţa acestei
modalităţi de structurare. În formatul adoptat, normalizatorii români au început prin a prelua
structura din Anexa la IAS 1 (varianta din 1997) pe care au combinat-o ulterior cu structura
din Directiva a IV-a mai ales în ceea ce priveşte cheltuielile şi veniturile financiare.
30

31. Normalizatorii români au ales şi au impus schema-listă, în care se clasifică elementele
după natură, prin preluarea din Directiva a IV-a, iar pentru a realiza legătura cu IAS 1 cer
prezentarea notei explicative privind Analiza rezultatului de exploatare.
2.2.VENITURILE ,ELEMENT AL CONTULUI DE PROFIT SI PIERDERE
Veniturile semnifică, în principiu, o “îmbogăţire” a entităţii, generată fie de o creştere
a unor elemente de active patrimoniale, fie de o scădere a unor elemente de pasive
patrimoniale.
În categoria veniturilor se includ:
- sumele sau valorile încasate sau de încasat în nume propriu din activităţi
curente.
Activităţile curente sunt orice activităţi desfăşurate de o entitate, ca parte integrantă a
obiectului său de activitate, precum şi activităţile conexe acestora. Veniturile din activităţi
curente se pot regăsi sub diferite denumiri, cum ar fi: vânzări, comisioane, dobânzi sau
dividende.
- câştigurile din orice surse.
Câştigurile reprezintă creşteri ale beneficiilor economice care pot apărea sau nu ca rezultat din
activitatea curentă, dar nu diferă ca natură de veniturile din această activitate19.
Sumele colectate de o entitate în numele unor terţe părţi, inclusiv în cazul contractelor
de mandat sau comision, nu reprezintă venit din activitatea curentă. În această situaţie,
veniturile din activitatea curentă sunt reprezentate de comisioanele cuvenite.
Suma veniturilor rezultate dintr-o tranzacţie este determinată, de obicei, printr-un
acord între vânzătorul şi cumpărătorul/utilizatorul activului, ţinând cont de suma oricăror
reduceri comerciale20.
Structura veniturilor entităţii
VENITURILE SE GRUPEAZĂ:
EXPLOATARE FINANCIARE EXTRAORDINARE
19
Dumitru Matiş, Atanasiu Pop – Contabilitate financiară, Editura Alma Mater, Cluj-Napoca, 2007, p. 639.
20
Bătrâncea I., Dumbravă P., Bătrâncea L. – Bilanţul entităţii economice, Editura Alma Mater, Cluj-Napoca,
2006, p.154.
31

32. - din vânzări - imobilizări financiare
- din producţie de imobilizări - investiţii pe termen scurt
- din variaţia stocurilor - creanţe imobilizate
- din subvenţii de exploatare - investiţii financiare cedate
- alte venituri - diferenţe de curs valutar
- dobânzi
- sconturi primite în urma
reducerilor financiare
- alte venituri financiare
2.2.1.Veniturile din Contul de profit şi pierdere, conform IAS
Potrivit21 Cadrului general de întocmire şi prezentare a situaţiilor financiare elaborat
de IASB, veniturile sunt definite drept majorări ale beneficiilor economice înregistrate pe
parcursul perioadei contabile sub formă de intrări sau creşteri ale valorii activelor sau
diminuări ale datoriilor, care se concretizează în creşteri ale capitalurilor proprii, altele decât
cele rezultate din distribuirea acestora către acţionari.
Definiţia veniturilor include atât veniturile din activităţile curente, cât şi din câştigurile
din orice alte surse.
Un element de primă importanţă în contabilizarea veniturilor este determinarea
momentului la care trebuie recunoscut un astfel de venit.Astfel IAS 18 prevede ca veniturile
din activitatea curentă sa fie recunoscut atunci când există probabilitatea că beneficii viitoare
îi vor reveni entităţii în viitor şi că acestea pot fi evaluate în mod credibil.
Veniturile pot fi utilizate pentru achiziţionarea de active sau pentru creşterea valorii
diferitelor tipuri de active; exemple de astfel de active includ numerarul, creanţele, bunurile şi
serviciile primite în schimbul bunurilor şi serviciilor furnizate. Veniturile pot rezulta, de
asemenea, din decontarea datoriilor. De exemplu, o entitate îi poate furniza bunuri şi servicii
în scopul decontării unei datorii legate de un credit în derulare22.
IAS 18 tratează contabilizarea veniturilor degajate de activităţile ordinare ale
întreprinderii. Problema fundamentală a contabilizării veniturilor este dată de alegerea datei
21
Standarde Internaţionale de Raportare Financiară, inclusiv Standarde Internaţionale de Contabilitate şi
Interpretări la 01.01.2006/ Consiliul pentru Standarde Internaţionale de Contabilitate ( 2006) , Bucureşti,
Editura CECCAR, p. 1044-1052
22
Standarde Internaţionale de Raportare Financiară, inclusiv Standarde Internaţionale de Contabilitate şi
Interpretări la 01.01.2006/ Consiliul pentru Standarde Internaţionale de Contabilitate– Bucureşti, Editura
CECCAR, 2006p. 1044-1052
32

33. de la care vânzările şi prestările de servicii efectuate pot să fie incluse în rezultate, altfel spus
momentul când sunt constatate.
Norma IAS 18 trebuie aplicată la contabilizarea veniturilor ce provin din:
- vânzări;
- prestări de servicii;
- utilizarea de către terţi a resurselor întreprinderii, purtătoare de dobânzi, redevenţe
şi divindende.
Venituri din vânzări de bunuri în conformitate cu prevederile IAS 18 bunurile
includ bunurile produse de entitate în scopul vînzării,precum şi bunurile achiziţionate pentru a
fi revândute.
În contabilitate, veniturile din vânzări de bunuri se recunosc în momentul predării
bunurilor către cumpărători, al livrării lor pe baza facturii sau în alte condiţii prevăzute in
contract, care atestă transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor respective, către
clienţi.
Veniturile din prestări de servicii se înregistrează în contabilitate pe măsura
efectuării acestora. Prestarea de servicii cuprinde inclusiv executarea de lucrări şi orice alte
operaţiuni care nu pot fi considerate livrări de bunuri.
2.2.2.Veniturile din Contul de profit şi pierdere, conform Directivei a IV-a
Directiva a IV-a priveşte situaţiile financiare ale companiilor publice şi private, altele
decât băncile şi companiile de asigurări şi are o dublă misiune: să răspundă unor nevoi de
informare asupra întreprinderilor europene şi să asigure comparabilitatea informaţiilor
publicate de aceste societăţi. Scopul ei poate fi sintetizat astfel:
- coordonarea legilor naţionale cu privire la conţinutul, prezentarea şi publicarea
conturilor anuale şi raportărilor financiare ale companiilor cu răspundere limitată şi principiile
contabile care stau la baza întocmirii lor;
- stabilirea unor cerinţe minime în CEE, ce privesc conţinutul şi publicarea informaţiilor
financiare;
- furnizarea de informaţii cât mai complete acţionarilor şi potenţialilor investitori despre
companiile faţă de care aceştia manifestă interes23.
23
N. Tabără, E. Horobnea, M. Mircea – Contabilitate internaţionala, Editura Tipo Moldova, Iaşi, 2009, p. 120.
33

34. 2.2.3.Veniturile din Contul de profit şi pierdere, conform Reglementărilor Contabile
Româneşti
OMFP 3055/2009 clasifică rezultatele economico-financiare în: curente (rezultate din
exploatare şi financiare) şi extraordinare. Prin urmare elementele de venituri se clasifică în
venituri curente şi venituri extraordinare.
Veniturile curente reprezintă veniturile rezultate din activităţi care provin din
derularea obiectului de activitate al entităţii cu o anumită regularitate şi al căror caracter este
firesc.
Veniturile extraordinare sunt acele venituri rezultate din evenimente sau tranzacţii ce
nu provin din activitatea curentă a entităţii şi care, prin urmare, nu se aşteaptă să se repete
într-un mod frecvent sau regulat.
În funcţie de momentul recunoaşterii lor în rezultatul exerciţiului, veniturile se pot
clasifică în:
- venituri propriu-zise;
- venituri înregistrate în avans;
- venituri de realizat.
Veniturile propriu-zise cuprind veniturile constatate şi recunoscute în rezultatul
exerciţiului curent.
Veniturile înregistrate în avans sunt constatate în exerciţiul curent, dar vor fi
încorporate în rezultatul exerciţiului sau exerciţiilor viitoare.
Veniturile de realizat sunt venituri realizate efectiv în exerciţiul curent şi încorporate
în rezultatul exerciţiului curent, pentru care nu s-au întocmit documente de înregistrare. Spre
exemplu, vânzările de produse pentru care nu s-au întocmit facturi până la inchiderea
exerciţiului.
Prin OMFP 3055/2009, contabilitatea românească se aliniază cu cerinţele impuse de
Directiva a IV-a cu privire la furnizarea, prin conturile anuale, a unei imagini fidele şi corecte
a patrimoniului şi a poziţiei financiare.
Conform cu Directiva a IV-a, prin OMFP 3055/2009, veniturile sunt prezentate astfel:
- În categoria veniturilor se includ atât sumele sau valorile încasate sau de
încasat în nume propriu din activităţi curente, cât şi câştigurile din orice alte surse.
- În Contul de profit şi pierdere, câştigurile sunt prezentate, de regulă, la
valoarea netă, exclusiv cheltuielile aferente, la elementul Alte venituri din exploatare.
Contabilitatea veniturilor se ţine pe feluri de venituri, după natura lor, astfel:
- venituri din exploatare;
- venituri financiare;
34

35. - venituri extraordinare.
a) Veniturile din exploatare cuprind:
- venituri din vânzarea de produse şi mărfuri, precum şi prestări de servicii.
- venituri din producţia de imobilizări, reprezentând costul lucrărilor efectuate
de entitate pentru ea însăşi, care se înregistrează ca imobilizări corporale sau necorporale;
- venituri din subvenţii de exploatare, reprezentând subvenţiile pentru acoperirea
diferenţelor de preţ şi pentru acoperirea pierderilor, precum şi alte subvenţii de care
beneficiază entitatea;
- alte venituri din exploatarea curentă, cuprinzând veniturile din creanţe
recuperate, penalităţi contractuale, datorii prescrise, scutite sau anulate potrivit legii, precum
şi alte venituri din exploatare.
b) Veniturile financiare cuprind:
- venituri din imoblizări fianciare;
- venituri din investiţii pe termen scurt;
- venituri din creanţe imobilizate;
- venituri din investiţii financiare cedate;
- venituri din diferenţe de curs valutar;
- venituri din dobânzi;
- venituri din sconturi primite în urma unor reduceri financiare;
- alte venituri financiare.
c. Veniturile extraordinare sunt venituri cu caracter neobişnuit şi cuprind, spre
exemplu, daunele pretinse de deţinătorii de poliţe în urma producerii unei calamităţi24.
CAPITOLUL 3
IMPORTANŢA VENITURILOR LA SC PANZOOTRAS SRL
3.1.PREZENTAREA SOCIETĂŢII COMERCIALE
24
Pantea I., Pop A. (coord.) – Contabilitatea financiară a întreprinderii, Editura Intelcredo, Deva , 2009, p.432
35

36. 3.1.1 Informaţii generale
Denumirea : SC PANZOOTRAS SRL
Forma juridică : S.R.L
Nr de înmatriculare la Oficiul Registrului Comerţului: J26/1337/1991
Societatea comercială denumită „‟PANZOOTRAS SRL‟‟ s-a înfiinţat în anul 1991,
este persoană juridică română , cu un asociat unic, cetăţean român domiciliat în Tg-Mureş,
având forma juridică de societate cu răspundere limitată care îşi desfăşoară activitatea în
conformitate cu,statutul societăţii şi prevederile legale care reglementează funcţionarea
societăţilor comerciale în România.
SC PANZOOTRAS SRL cu sediul în localitatea Nazna, str. Principala, nr 167,judetul
Mures, reprezentată legal de Handrea Gheorghe.
Codul fiscal: RO1281281.
Societatea dispune de două puncte de lucru:
-Fabrica de pâine şi produse proaspete de patiserie situată în localitatea Nazna, Str.
Principală, nr. 167
-Birourile administrative situate în localitatea Nazna, str. Principala, nr. 167
-Covrigărie situată în Târgu Mureş, Bd-ul 1918 nr.2
Capitalul social al societatii subscris şi vărsat este de 3500 RON,aport în numerar.
Obligaţiile asociatului unic sunt garantate cu patrimoniul social, asociatul unic
răspunde numai până la concurenţa capitalului social subscris.
Principalul obiect de activitate al SC PANZOOTRAS SRL este fabricarea pâinii şi a
prăjiturilor şi produselor proaspete de patiserie având atribuit codul CAEN – 1071.
În anul 2006 SC PANZOOTRAS SRL hotărăşte modernizarea procesului de fabricare
a pâinii şi a produselor de patiserie ( fig 3.3)
Procesul investiţional a început în anul 2006 şi a constat în costruirea unei clădiri şi în
achiziţionarea de utilaje specifice pentru panificaţie şi s-a încheiat în anul 2008.
Pânăîn prezent a avut loc o continuă extindere a capacităţii de producţie ,astfel încât
,dacă iniţial fabrica producea pâna la 160 tone de produse de panificaţie pe an , astăzi
producţia depăşeşte 950 de tone pe an.
Pâinea şi produsele de patiserie se produc în locuri special amenajate, iar fazele de
producţie sunt bine definite ( fig. 3.2 )
SC PANZOOTRAS SRL produce în momentul de faţă mai multe tipuri de pâine şi
produse proaspete de patiserie dintre acestea fiind:
Pîinea albă de 1 kg.
36

37. Produs natural , obţinut din făină albă tip 650, drojdie,sare şi apă. Această pîine este
cel mai bine vândută pe piaţă având un gust plăcut , fără gust acru sau amar.
Pîinea semialbă 0,500 kg.
Produs natural obţinut din făină semialbă tip 1250 prin aceleaşi procedeuri şi având
acelaşi gust ca şi pîinea albă.
Cozonacul cu cacao de 0.700 kg
Produsul „Cozonac cu cacao‟‟ de 0,700 kg este un amestec format din: făină albă tip
650, drojdie, sare, zahăr, ulei, lapte praf, ouă, cacao, vanilina şi apă.
Covrigii delicioşi 0,080 kg
Este un produs obtinut din făină albă tip 650, drojdie, sare, zahăr,ulei, lapte praf,
ouă,vanilina, margarinăşi apă.
Evolutia cifrei de afaceri aferenta perioadei 2008 – 2011 este urmatoarea:
In anul 2008 societatea a vândut 243,67 de tone de pâine şi produse de patiserie
înregistrând astfel o cifră de 1.651.952 lei ( fig .3.1. )
In anul 2009 societatea a vândut 297,54 de tone de pâine şi produse de panificaţie
având o cifră de afaceri de 1.866.647 lei( fig .3.1. )
In anul 2010 s-au vandut 425,78 de tone de paine si sroduse de panificatie societatea
inregistrand astfel o cifra de afaceri de 2.050.175 lei( fig .3.1. )
In anul 2011 s-au vândut 520 de tone de pâine şi produse de panificaţie societatea
inregistrând astfel o cifră de afaceri de 2.721.877 lei( fig .3.1. )
Incasările şi plăţile pe care le realizează societatea se fac prin intermediul institutiilor
bancare la care aceasta are deschise conturi şi în numerar prin intermediul personalului
angajat pentru acest serviciu .
3.1.2.Indicatori de analiză economico – financiară
37

38. RON Evolutia cifrei de afaceri la SC PANZOOTRAS SRL
3,000,000 2,721,877
2,500,000
2,080,175
1,866,647
2,000,000 1,651,952
1,500,000
1,000,000
500,000
92,376
0
1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
Cifra de afaceri
Sursa :cercetare proprie
Fig.3.1.Evoluţia cifrei de afaceri la SC PANZOOTRAS SRL , 2001-2011
Pentru a avea o imagine mai clară asupra situaţiei financiare a SC PANZOOTRAS SRL , pe
baza Bilanţului contabil ( fig.3.1 ) se vor calcula următorii indicatori :
Tabel 3.1 Date preluate din bilanţul din 2009 si 2010
( sursă proprie )
Nr.crt. Date financiare 2010 2011
1. Imobilizări necorporale 965 965
2. Imobilizări corporale 638.265 588.802
3. Imobilizări financiare 11.783 30.752
4. Total active imobilizate ( 1 + 2 + 3 ) 651.013 620.519
5. Stocuri 60.446 170.168
6. Creanţe 455.578 494.132
7. Lichidităţi 44.704 77.824
8. Active curente–circulante (5 + 6 + 7 ) 560.728 742.124
9. Cheltuieli în avans 67.111 96.694
10. TOTAL ACTIVE ( 4 + 8 + 9 ) 1.278.852 1.459.337
11. Capital social 35.630 35.630
12. Rezerve 7.038 7.038
13. Rezerve din reevaluare -26.010 -26.010
38

39. 14. Profit net 49.770 64.034
15. Rezultat reportat 97.008 146.778
16. Capital propriu ( 11+12 + 13 +14 + 15+16 ) 163.436 227.470
17. Datorii pe termen scurt 1.107.125 1.203.255
18. Datorii pe termen lung 8.291 28.612
19. Total datorii ( 17 +18 ) 1.115.416 1.231.867
20. TOTAL PASIVE ( 16 + 19 ) 1.278.852 1.459.337
Lichiditatea generală - sensul pozitiv, din punct de vedere financiar acest
raport este supraunitar, iar valoarea recomandată este în jurul valorii de 2.
Lichiditatea globală = Active circulante/Datorii curente :
Lg= 668.529/1.173.173= 0.56 în anul 2008
Lg= 451.135/954.912 = 0.47 în anul 2009
Lg= 560.728/1.107.125=0.50 în anul 2010
Lg=742.124/1.203.255=0.67 în anul 2011
Din analiza acestui indicator se desprinde concluzia că sociatatea are probleme în capacitatea
de a-şi onora obligatiile pe termen scurt,deşi se constată o îmbunătăţire situaţiei faţă de anul
precedent.
Lichiditatea partială - sensul pozitiv din punct de vedere economic ar fi
supraunitar sau cel puţin unitar. În anul 2011 acest indicator a crescut foarte puţin faţă de anul
2010 rămânând şi în anul 2011 subunitar dar mai mare decat in anul 2008 si 2009 cand
înregistrază valori foarte mici .Acest indicator numit “testul acid”scoate în evidenţă faptul că
societatea nu îşi poate onora obligaţiile la scadenţă.
Lichiditatea imediată = ( Active circulante-Stocuri )/Datorii curente
Li=(668.529-344.485)/1.173.173= 0.28 în anul 2008
Li=(451.135-186.336)/954.912= 0.28 în anul 2009
Li=560.728-60.446/1.107.125=0.45 în anul 2010
Li=742.124-170.168/1.203.255=0.47 în anul 2011
Solvabilitatea patrimonială - reflectă gradul în care societatea are capacitatea
de autofinanţare a societăţii precum şi masura în care poate face faţă obligaţiilor de plată .
Solvabilitatea patrimonială = ( Capital propriu/Total pasiv ) x 100
Sp=117.387/1.431.170*100= 8.2 în anul 2008
Sp=139.676/1.173.355*100= 11.9 în anul 2009
Sp=163.436/1.278.852*100=12.78 în anul 2010
Sp=227.470/1.459.337*100=15.59 în anul 2011
39

40. Acest indicator în mod normal trebuie să fie peste 30 % . In cazul de faţă acesta este numai de
8-13 %. Este evident că SC PANZOOTRAS SRL nu este într-o situaţie de siguranţă finaciară
fiind incapabilă de a-şionora obligaţiile de plată .
Fondul de rulment (FR) - reprezintă acea parte a capitalului permanent destinată şi
utilizată pentru finanţarea activităţii curente de exploatare.
FR = Capitatul permanent – Active imobilizate = ( Capital propriu + Datorii pe
termen lung )-Active imobilizate :
FR 2008 = ( 117.387+140.610) – 718.323 = -460.326 lei
FR 2009 = ( 139.676+76.767) – 653.109 = -436.666 lei
FR 2010 = ( 163.436 + 8.291)- 651.013 = - 472.286 lei
FR 2011 = ( 227.470 + 28.612)- 620.519 = - 364.437 lei
Aşa cum se vede din calculul fondului de rulment de mai sus fondul de rulment
înregistrează valori negative al căror maxim negativ este în anul 2010.La prima vedere atâta
timp cât fondul de rulment este negativ înseamnă că firma se află în zona de dezechilibru
financiar.Capitalurile permanente nu sunt în măsură a acoperi activele circulante, după
finanţarea integrală a imobilizărilor nete (FRN:Ac)<0, fapt care concură la conturarea stării
dedezechilibru financiar al firmei .
În anul 2010: (FRN:Ac)*100 = - 0.84 ; în anul 2011: (FRN:Ac)*100 = -0.49
De asemenea activele circulante transformabile în lichidităţi sunt insuficiente pentru a
asigura rambursarea datoriilor pe termen scurt, situaţie nefavorabilă din punct de vedere al
solvabilităţii.Firma aproape că nu poate să-şi onoreze obligaţiile pe termen scurt, motiv
pentru care datoriile pe termen scurt înregistzrează o creştere faţă de anul precedent.
Chiar dacă din 2011 firma a apelat la împrumuturi pe termen lung acestea nu au fost
suficiente pentru a aduce un echilibru financiar imediat.
Necesar fond de rulment NFRca şi indicator de echilibru financiar pe termen scurt
reprezintă partea din activele ciclice ce trebuie finanţate din surse stabile, respectiv activele cu
termen de lichiditate sub un an care urmează să fie finanţate din surse cu exigibilitate peste un
an.
NFR = [Active circulante - Disponibilităţi] / [Datorii pe termen scurt - Credite de
trezorerie]
NFR 2008 = [ 668.529-84.911]-[1.173.173-331.955 ]= 583.618-841.218= -257.600 lei
NFR 2009= [ 451.135-12.823 ]-[954.912-193.726 ]= 438.313-761.186= - 322.873 lei.
40

41. NFR 2010 = [560.728- 44.704]- [ 1.107.125-201.659.45]= 516.024-905.465,55= -
389.441.55 lei
NFR 2011= [742.124- 77.824]-[ 1.203.255-258.533.59]= 664.300-944.721,41= -
280.421,41 lei.
Trezoreria netă:
TN = FR - NFR
TN 2010 = - 460.326 - ( - 257.600 )= - 460.326+257.600 = - 202.726 lei
TN 2011 = - 436.666 - ( - 322.873 )= -436.666+322.873 = - 113.793 lei
TN 2010 = - 472.286 - ( - 389.441,55 )= -472.286389.441,55 = - 82.874,45 lei
TN 2011 = - 364.437 - ( - 280.421,41 )= -364.437 + 280421,41 = - 84.015,59 lei
Trezoreria neta este mai mica de zero ceeace rezultă un dezechilibru financiar, un
deficit monetar contabil ce trebuie acoperit prin angajarea de credite pe termen scurt.
Gradul de indatorare 2008 =capital împrumutat( >1an) / capital permanent x
100 = 140.610/257.997*100= 55
Gradul de indatorare 2009 =capital împrumutat( >1an) / capital permanent x
100 = 76.767/216.443*100= 35
Gradul de indatorare 2010 =capital imprumutat( >1an) / capital permanent x
100 = 8291/171.727*100= 4.80
Gradul de indatorare 2011 = capital imprumutat( >1an) / capital permanent x
100 = 28.612/256.082*100= 11.18
Cheltuielile cu dobanzile sunt integral deductibile in cazul in care gradul de
indatorare al capitalului este mai mic sau egal cu 3 (codul fiscal la art.23 alin.1) . In
cazul de faţa societatea nu poate deduce aceste cheltuieli .
41

42. APA AMELIORATOR DROJDIE FAINA SARE
FILTRARE RECEPTIE CANTITATIVA SI CALITATIVA
DEPOZITARE DEPOZITARE DEPOZITARE
T= 10-15 °C T= 0-4 °C T = 10-15 °C
CERNERE FILTRARE
DOZARE
FRAMANTARE ALUAT
a1=4 „ a2=8‟,t= 29-30 ° C
FERMENTARE ALUAT
a1=4 „ a2=8‟,t= 29-30 ° C
DIVIZARE - MODELARE
DOSPIRE FINALA
T=38-40°C, f =65-70 %
COACERE
T= 180-200 °C
NAVETE AMBALARE
RACIRE
DEPOZITARE
T= 27-28 ° C , f = 60 %
LIVRARE
Fig. 3.2. Diagrama de flux - Sursa: proprie
42

43. Fig . 3.3 Plan amplasare “ Fabrica de păine”
43