Simpozionul Științific Anul Bibliologic 2015

1. Elogiu unei activități științifice de elită - Simpozionul Științific Anul
Bibliologic
Edița 2016 a Simpozionului Științific Anul Bibliologic (SȘ AB) a fost concepută ca un elogiu
adus unei activități de elită, care pe parcursul unui sfert de veac serverște drept platformă
de consolidare a domeniului bibliotecar; un elogiu pentru cei peste 400 de profesioniști de
primă clasă și cea mai înaltă calificare profesională, care pe parcursul acestor ani s-au
perindat la tribuna Simpozionului, ținând comunitatea în actualitate cu tot ce se întâmplă
nou și important în domeniul bibliotecar, un elogiu pentru miile de participanți care au venit
și revenit pentru a fi parte componentă a unui tot întreg și a-și alimenta conștiința de
comunitate, și nu în ultimul rând un elogiu pentru echipa de organizatori, care au investit
muncă, responsabilitate și emoții pentru reușita evenimentului.
Începând cu acest an SȘ AB devine capitol de istorie. 25 de ani înseamnă o generație plină
de biblioteci și biblitecari, de aceiași vârstă cu independența statului, iar cele 25 de ediții ale
SȘ AB sunt oglinda a tot ce s-a întâmplat important în domeniu pe această întindere de timp
marcată de căutări, schimbări și tranziție.
Urmărind temele puse în discuție la cele 25 de ediții ale SȘ AB putem, practic, urmări
evoluția activității bibliotecare în țară, dar şi evoluția activității bibliotecare la nivel
internațional.
Menționăm din start că SȘ AB nu poate fi scos din șirul formelor specifice sistemului de
asigurare metodologică a activității bibliotecare, organizate la nivel: național,
departamental, teritorial. Dar în an aniversar trebuie să-i dăm Cezarului ce-i al Cezarului.
SȘ AB ia naștere la hotarul, când o lume dispărea și alta prindea viață și servește de la bun
început drept far de orientare în politici, tendințe, idei, experiențe, este o platformă de
comunicare, diseminare a tot ce înseamnă valoare în domeniu.
Organizat sub egida Ministerului Culturii Anul Bibliologic a fost și platformă de promovare a
politicii statului și de asigurare a unității naționale în domeniu.
Nu există nume de referință în biblioteconomia țării care să nu se fi perindat la tribuna
Simpozionului. Aici s-a conturat portretul de grup al unei generații de bibliotecari de
carieră, care și-au făcut din profesie un drapel și l-au purtat cu demnitate prin ani și greutăți.
Nucleul generației actuale de bibliotecari a început schimbarea de la un model, impus din
afară, la modelul național de dezvoltare la bazele căruia a fost deideologizarea activității
bibliotecilor, decentralizarea, trecerea la CZU, elaborarea cadrului de reglementare, crearea
bazei terminologice, fondarea publicațiilor de specialitate, etc.
Are loc schimbarea paradigmei de la bibliotecar – custode de cărți, la bibliotecar – promotor
de informații, și apoi la bibliotecar – promotor de servicii cu implicații în dezvoltarea
comunității.

2. S-ar putea ca nu toată lumea să fie de accord, dar eu consider că generația de bibliotecari
1991-2016 este generația de aur a profesiei noastre.
Majoritatea oaspeților invitați la simpozionul Anul Bibliologic, cu excepția colegilor din
România, au fost din SUA, respectiv e lesne de înțeles, că influența Modelului
Biblioteconomic American a fost substanțială. Bazat pe „visul american /american dream”
cu postulatul „tu trebuie să înveți, să muncești și să obții rezultate”, Modelul
Biblioteconomic American este foarte atractiv pentru bibliotecile lumii, iar rezultatele sunt
bine cunoscute. Ca argument suprem pot servi bibliotecile din Finlanda, care luând la bază
modelul american au ajuns să ofere cele mai bune servicii pentru public, devansând
farmaciile și băncile. Acceptarea bibliotecilor publice din Republica Moldova în inițiativa
Biblioteci Globale oferă noi oportunități de apropiere de acest model.
Sigur, își are rost și întrebarea dacă s-a făcut mult sau puțin, dacă se putea face mai mult?
Întotdeauna este loc de mai bine. Dar nu putem neglija faptul că bibliotecile sunt oglinda
societății și au de înfruntat aceleași probleme pe care le are întreaga țară, iar situația
generală se răsfrânge, în primul rând asupra bibliotecilor.
Aproape toți profesioniștii care constituie nucleul tare al generației schimbării vin dintr-un
sistem închis. Contactul cu lumea din afară, cu modelele avansate de dezvoltare, generația
noastră le-a cunoscut foarte târziu, doar foarte puțini au avut posibilitatea să cunoască pe
viu bibliotecile din țările cu puternice tradiții în domeniu. Pentru specialiștii BNRM, cu
statutul ei de centru biblioteconomic de nivel național și responsabilitatea de a disemina idei
inovaționale, experiențe avansate, practici de calitate, etc izolarea de lume a fost o
adevărată catastrofă, iar efectele încep să fie vizibile și vor fi de lungă durată.
Nucleul generației care a dus greul începutului schimbării are la baza educației alte valori
decât valorile modelului care urma să fie creat. De la început n-a existat o viziune clară
despre ce se întâmplă în alte părți ale lumii. Care este modelul care vrem să-l luăm la bază,
francez, american, etc.
Sunt motive care au temperat mișcarea înainte și lucrurile au evoluat poate mai încet decât
era cazul și așteptările. A trebuit să muncim din greu la proiecte pentru a putea veni în
contact cu lumea, a învăța să gândim în afara pătratului.
De menționat faptul, că edițiile Simpozionului și-au urmat succesiunea și au fost organizate
regulat chiar și în ani de mari turbulențe financiare. Astăzi este greu de imaginat cum
reuşeam să primim atâția oaspeți, în ani de criză când salariile se plăteau, după cum se
ridiculizează astăzi „în caloși”.
Importanța şi semnificația SȘ AB în susținerea dezvoltării biblioteconomiei naționale, în
promovarea ideilor inovaționale, practicilor de succes, stimularea creativității, în formarea
profesională continuă, în actualizarea cunoștințelor încă urmează a fi studiate și întotdeauna
vor fi motive de reproș și regrete, dar nici o revizuire, orcicât de dură n-ar fi, nu va putea

3. contesta faptul că a fost și rămâne oglinda celor mai mari mișcări care s-au întâmplat în
domeniu în acest sfert de veac.
Dacă am putea diviza generațile exact după ani, din acest an ar trebui să înceapă o nouă
generație de bibliotecari... o generație care va duce biblioteca spre alte culmi, o generație
reprezentanții căreia ar trebui să aibă ca idee călăuzitoare deviza : „să meargă permanent
înainte, să nu se oprească la cele realizate, să devină din ce în ce mai buni”.
Prima ediție a SȘ AB a avut loc în incinta Palatului Republicii, în renumita sală de conferințe,
la 3 aprilie 1992. Printre persoanele care s-au perindat la tribuna Simpozionului la acea ediție
au fost și doamnele Claudia Balaban, Lidia Kulikovski, Ludmila Corghenci, Nelly Țurcan.
Pe parcursul acestor 25 de ani aceste nume au strălucut de la tribuna Simpozionului, dar și
la multe alte evenimente științifice, profesionale și culturale de mai multe ori. Le regăsim și
în programul ediției 2016 a Simpozionului. Cercetătorii care vor efectua cândva studii
despre modele de dezvoltare în biblioteconomie au modelele gata formate. Nimeni nu va
putea trece cu vederea aceste persoane de mare calitate. Aceste nume de bibliotecari de
carieră și vocație, purtătoare de drapel, deschizătoare de drumuri, lideri și formatori de
opinie sunt repere pentru profesie și vor rămâne repere pentru istoria ei.