A doua venire a Domnului Iisus Hristos - Enoh şi Ilie

Enoh şi Ilie

„Şi apoi mi-a zis: Tu trebuie să prooroceşti, încă o dată, la popoare şi la neamuri şi
la limbi şi la mulţi împăraţi.” (Apoc. 10/11.)
*
„Şi voi da putere celor doi martori ai mei şi vor prooroci, îmbrăcaţi în sac, o mie
două sute şi şaizeci de zile.
Aceştia sunt cei doi măslini şi cele două sfeşnice care stau înaintea Domnului
pământului.
Şi dacă voieşte cineva să-i vatăme, foc iese din gura lor şi mistuieşte pe vrăjmaşii
lor; şi dacă ar voi cineva să-i vatăme, acela trebuie ucis.
Aceştia au putere să închidă cerul, ca ploaia să nu plouă în zilele proorociei lor, şi
putere au peste ape să le schimbe în sânge şi să bată pământul cu orice fel de urgie, ori de
câte ori vor voi.
Iar când vor isprăvi cu mărturia lor, fiara care se ridică din adânc va face război
cu ei, şi-i va birui şi-i va omorî.
Şi trupurile lor vor zăcea pe uliţele cetăţii celei mari, care se cheamă, duhovniceşte,
Sodoma şi Egipt, unde a fost răstignit şi Domnul lor.
Şi din popoare, din seminţii, din limbi şi din neamuri vor privi la trupurile lor trei
zile şi jumătate şi nu vor îngădui ca ele să fie puse în mormânt.
Iar locuitorii de pe pământ se vor bucura de moartea lor şi vor fi în veselie şi îşi vor
trimite daruri unul altuia, pentru că aceşti doi prooroci au chinuit pe locuitorii de pe
pământ.
Şi după cele trei zile şi jumătate, duh de viaţă de la Dumnezeu a intrat în ei şi s-au
ridicat pe picioarele lor şi frică mare a căzut peste cei ce se uitau la ei.
Şi din cer au auzit glas puternic, zicându-le: Suiţi-vă aici! Şi s-au suit la cer, în
nori, şi au privit la ei duşmanii lor. (Apoc. 11/3-12.)

Enoh şi Ilie

Selecţie de texte din Cuvântul lui Dumnezeu pe această temă.

…Fiule, dacă-ţi spun că eşti credincios, te ţii şi nu cazi, iar dacă îţi spun că eşti
păcătos, te lepezi de Mine. Omul vrea să fie lăudat. Aşa-i firea omului, vrea să fie înălţat
pământeşte, pentru o clipă. Să vă înălţaţi, dar nu aici, copii. Nu doriţi să fiţi înălţaţi acum, pe
pământ, că tot pământul este plin de apă tulbure, şi pe apă sunt mii şi mii de bărcuţe, şi în
bărcuţe sunt michiduţi, şi merg spre apus aceşti michiduţi. Sunt muzicanţi, sunt cântăreţi, au
mese întinse la care se desfătează. Iată, mai sus este o bărcuţă, şi în barcă, o proorociţă, şi
vorbeşte. Ea se bucură şi face haz, şi în timpul călătoriei barca se răstoarnă şi diavolul râde.
Alături de această apă tulbure se formează o altă apă. Peste un mal este o apă limpede, şi în
marginea apei, doi pomi mari, asemănători la frunze, şi acele frunze luminează apa aceasta
limpede, şi în apă sunt mii şi mii de peştişori care călătoresc pe aceste raze şi întreabă: „Mai
este mult?“. Şi iată şi un drum, şi pe drum trece un car cu doi cai albi, cu capetele de foc, şi în
car sunt doi oameni. Cine sunt aceştia? Enoh şi Ilie. Aceştia sunt prooroci. Carul trece la
răsărit. Peştişorii i-au întâmpinat pe prooroci şi îi întreabă: „Mai este mult?“. Peştişorii s-au
făcut un popor şi întreabă: „Mai este mult, Doamne, până se va împlini?“. Iată, în stânga este
o cetate dărâmată şi printre dărâmături se văd şi morţi. În dreapta este o cetate nouă, şi

1

Enoh şi Ilie

poporul îmbrăcat în haine până jos, albe ca zăpada. Şi în cetatea aceea nu poate intra nimeni
care nu are acele haine albe, căci cetatea e păzită de ostaşi şi de doisprezece îngeri, care au
cădelniţe, potire şi plăci. Înţelegeţi, că vă dau acestea ca să le înţelegeţi.

Iată patru îngeraşi, care au în mână patru Evanghelii, şi toate fac numai una, şi iese pe
poartă Împăratul, şi e plin de sânge Împăratul, şi pe frunte poartă un nume care nu se poate
citi. Împăratul spune şi strigă: „A Domnului este împărăţia!“. Nu vă pot spune toate
deschis, fiilor. Acest Împărat a pornit la luptă şi a luat cu El armată sfântă. Armata nu are
haine stropite cu sânge, ci numai Împăratul. Credeţi? Din ochii lui iese foc mistuitor cu care
va curăţi tot păcatul de pe acest pământ. E şi Împărat plin de sânge, e şi Prooroc. Înţelegeţi?
Ce este apa? Ce sunt peştişorii? Ce sunt aceste cuvinte? Apa este viaţa trăită în curăţie;
peştişorii sunt poporul. Ce este carul şi proorocii Enoh şi Ilie? Care este cetatea dărâmată?
Care este cetatea cea nouă? Nu vă tulburaţi dacă nu ştiţi.

Iată ce zice Tatăl: lasă, fiule, cartea pământească, şi ia cartea cerească. Vai de voi,
pământ şi mare! că Domnul vrea să vă nimicească.

Fiilor, dacă aţi avea dragoste cum voiesc Eu, aţi zbura prin văzduh.

În faţa vasului Meu s-au lăudat doi bărbaţi că au praf de puşcă şi că o vor nimici, şi
atunci ea nu va mai rătăci lumea, dar voi să spuneţi vasului Meu să nu se teamă.

Fiilor, în casa Mea de rugăciune, odată cu voi păşesc şi cei cu duhuri rele. Credeţi?
Am intrat după voi şi abia v-am mai găsit printre duhurile rele. Credeţi? Vai de cei ce nu cred
că stau la uşă duhurile rele! Iată că şi preoţii nu mai dau hrană sufletească trebuitoare
poporului Meu. Eu nu vă spun vouă ca să-i urâţi pe preoţi. Rugaţi-vă pentru ei, că şi pe ei îi
fură cei răi.
Extras din Cuvântul lui Dumnezeu, din 09-06-1958
***

Copiii Mei, e masa pusă pentru voi, e haina gata pentru voi. Să nu vă uitaţi înapoi,
căci stâncă de sare vă veţi face. Nu vă uitaţi că nu mai aveţi casă şi masă, şi uitaţi-vă cum
vine Domnul la voi, că după Mine vine Ilie, şi nu este trup, ci este duh. Lăsaţi povara jos.
Înarmaţi-vă cu puterea lui Hristos. Îndreptaţi urechea către Mine.

Pace vouă, copiii Mei! Amin.
***

...Eu, Domnul Iisus Hristos, M-am pogorât din cerul sfânt pe pământ, nu cu trupul, ci
cu Duhul. Acest Eu, nu e trupul acesta, ci e Duh, şi plutesc prin văzduh şi grăiesc cu Duhul.
După Mine nu mai vine nimeni, şi la venirea Domnului Iisus Hristos va fi greu de cele ce nu
s-au împlinit când am fost cu voi.

Înainte de Domnul Iisus Hristos vin profeţii Enoh, Ilie şi Ioan şi vor pregăti
masa Mea. Nu masă de mâncare, ci masă de judecată.

2

Enoh şi Ilie

***

...Puţină vreme mai e cu bisericuţa, şi cereţi la bunul Dumnezeu să nu te lipsească de
bisericuţă, că nici un staul nu se strică dacă are păstorul bun. Păstorul a trecut peste legea
sfântă, că nu s-a uitat la Evanghelie sau la Scriptură, ci s-a uitat la natură; că la această
goliciune, „natură“ i se spune. Acela care s-a născut din natură, e din păcate. Vor veni îngerii
şi vor suna din trâmbiţă şi va veni proorocul Ilie şi va face ordine pe pământ. Rugaţi-vă să fiţi
creştini desăvârşiţi, că Domnul v-a făcut ordine la rugăciune, v-a făcut ordine la lucru şi la
multe lucruri sfinte, şi dacă nu le făcea nu mai eraţi în viaţă până acum, şi eraţi omorâţi.
Dumnezeu, pentru aceasta v-a ursit aceste lucruri, şi dacă veţi înainta mereu cu ele, veţi fi
insula lui Dumnezeu. Dacă veţi asculta, Dumnezeu vrea să-Şi împlinească planul Său de la
sfârşit.

...O, tată, vor trage orăşenii la sate, vor trage la munţi, că s-a dus vestea că oraşele vor
fi nimicite. Oriunde s-ar duce, tată, vor fi distruşi. Şi în stâncă de piatră de ar intra, tot se vor
nimici.
***

Copilaşii Mei cei mititei, plânge cerul întreg pentru voi şi vă aşteaptă, dar sunteţi
zăbavnici. Dacă aţi şti, nu aţi mai zăbovi. Tată, tată, umiliţi-vă, uniţi-vă, sfinţiţi-vă, iubiţi-vă
şi nu mai staţi nepăsători, căci Domnul Şi-a pregătit luntrea lui Ilie, a lui Enoh, a lui Noe, a
lui Ioan şi a tuturor de pe pământ care au fost ridicaţi la cerul sfânt. Nu ştiţi cu ce veţi merge,
cu trupul sau cu duhul. Dar vă zic: pregătiţi-vă cu toate.

...Copilaşii Mei, învăţaţi pilda lui Moise, că era gângav şi l-am făcut să vorbească aşa
cum trebuia să vorbească şi cât trebuia să vorbească. Atât i-a fost măsura la vocea sa. L-am
trimis, i-am dat curaj şi s-a dus la faraon ca să-i spună poruncile Mele. Cu Moise am făcut
lucrare foarte mare, mare de tot. E scrisă, şi la judecată se citeşte.
***

...Precum s-a împlinit proorocia lui Ioil, a lui Avacum, a lui Ilie, se împlinesc toate
profeţiile din carte. Şi iată că Domnul Iisus a coborât în Duh şi profeţeşte şi ce a mai rămas.
Pregătiţi-vă să-Mi fiţi o turmă şi un Păstor, nu în avere pământească, ci în avere
duhovnicească.

O, poporul Meu, am să vin la tine să-ţi arăt rana din palmă, că dacă ai crede, n-ai mai
glumi şi n-ai mai zâmbi şi nu te-ai mai duce să grăieşti de-ale lumii.
***

...Tată, fiţi atenţi, că vă dau ceva de ştire. Vine sfântul Ilie să facă o vizită pe
pământul acesta şi ia cu el o părticică din ce-o şti el că trebuie pentru usturimea* şi umilinţa
fugiţilor de Dumnezeu. Atunci să-i văd pe cei ce nu le-a plăcut de Dumnezeu.

3

Enoh şi Ilie

Stânca Golgotei este stropită cu sânge nevinovat şi este întărită în temelie şi nu se va
prăbuşi în veci, şi nici cei ce se vor alipi de ea nu se vor prăbuşi, şi nici nu vor pieri în veci.

Of, e grea crucea, tată. Acum, aproape de vârf, toţi o lasă şi fug, tocmai acum când să
se aleagă cu bucuria. Dar şi pentru Domnul a fost grea. Cădea sub ea, Se scula şi o ducea
până în vârf, şi L-a întins pe ea. Dar pentru cine, măi? Pentru cei ce fug de Mine?

Of, tată, tată, nu fugiţi de cruce, tată, oricât de grea vi s-ar părea.
(* - Înainte de Revoluţia Română)
***

...Nu vă mai puteam pregăti, că vă cuprinsese frica. Vă puseseră cursă. Şi iată ce a
făcut Dumnezeu! Acum vedeţi, şi vedeţi că este Dumnezeu cu voi. N-a voit Dumnezeu să-l
prindă vrăjmaşul pe cel nevinovat, pe cel ce-L iubeşte pe Dumnezeu, şi au fost prinşi cei fără
Dumnezeu.

Nu s-au limpezit bine burniţa şi valurile vrăjmăşiei, dar spulber şi limpezesc. Vă dau
drumul să aveţi dreptul la cuvânt. V-am spus că l-am luat de ajutor pe proorocul Ilie, care l-a
adus pe Israelul de pe timpul lui Ahab la Mine. L-am adus şi aici în ajutor. Preoţimea era
condusă de călăul omenirii, dar acum îşi aşteaptă judecata şi pedeapsa.

Scaunul de judecată va fi în România, pe care o spăl acum. Veţi vedea cu ochii şi
adevărul şi dreptatea. (Vezi tema: „Judecata”, n.r.)

...Un picuţ de timp pe pământ, şi pe urmă veţi fi în cerul sfânt, adică pe pământ sfânt,
că a sosit şi a ieşit la iveală ceea ce cereaţi şi doreaţi. Această rugăciune rostită de Măicuţa
Mea şi prin guriţele voastre, s-a împlinit, ca România să fie scoasă şi scuturată de murdăria
lui satan şi de întunericul ce o copleşise.

Am văzut cursele întinse pentru ca iubitorii Mei să fie prinşi, dar Eu, Domnul, am
oprit pasul tuturor şi v-am dat cuvânt să staţi cuminţi şi să înteţiţi rugăciunea, şi iată, am
întors roata, ca să cadă în groapă cei ce au săpat groapa. Vă puseseră cursă.

...Românie, Românie, ţara Mea sfântă şi iubită! Ce te copleşise! Ce te păcălise!

Fiţi atenţi, că acum este prag de sfârşit de veac. România va deveni Noul Ierusalim şi
veţi vedea cu ochii că Dumnezeu a fost şi este cu voi.
(La trei zile de la revoluţie) (Vezi tema „România - Noul Ierusalim - Noul Canaan”,
n.r.)
***

E mare sărbătoare, şi în mijlocul serbării stă Verginica în haina slavei şi serbează cu
sfinţii trecerea a şaptezeci de ani de la venirea ei între oameni. E mare taina venirii lui

4

Enoh şi Ilie

Verginica, dar e mare taina venirii ei între sfinţii cerului, căci puterea cea pentru voi este de
atunci o îmbrăcare cerească şi o tărie cu care aţi fost îmbrăcaţi voi, cei care aţi fost găsiţi
lângă ea atunci când ea a pătruns în slava cerească. Ferice creştinilor care o au pe Verginica.
Ferice celor care ştiu bine cum să o aibă pe ea. Ea se poartă alături de Maica Fiului lui
Dumnezeu. Ea are trecerea zilelor de acum când cei din necazul cel mare au pătruns şi
pătrund în taina împărăţiei cea din cer lucrată pe pământ.

Ferice celor ce au înţeles taina acestei lucrări dumnezeieşti, care s-a născut de la
Verginica. Eu am spus că ea se va arăta celor ce o ştiu pe ea, şi i se va vedea slava pe care o
are de la Dumnezeu, căci trupul ei a fost sălaşul Meu cel supus, şi Eu voi lucra cu ea mai
mult decât cu Moise în faţa slavei cereşti. Ea este însoţită în lucrarea ei de Moise şi Ilie,
aşa cum am fost Eu, dar ea are pe Măicuţa Mea şi pe fiul cel dăruit de Mine ei când
eram pe cruce, şi toţi lucrează în vremea lui Verginica, toţi sfinţii şi părinţii, toţi
arhanghelii şi îngerii, toţi au intrat cu Verginica în sărbătoarea pregătirii României
pentru slava cea văzută a împărăţiei lui Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu. (Vezi „Slava
Domnului”, n.r.) Şi va veni Stăpânul viei şi va fi frumuseţe cerească şi se vor împărţi
fericirile pentru fiecare ceată, pentru fiecare slavă, şi se vor aşeza scaunele, dar se va
aşeza masa apoi, şi Domnul lucrează împreună cu cerul şi va sta la masă cerească împreună
cu cei ce lucrează de pe pământ pentru gătirea cămării de nuntă şi pentru muzica ce va fi
cântată de corurile îngereşti deasupra pământului nou care răsare din el şi care va da din el
rodul vieţii cea fără de moarte a veşniciei. (Vezi tema „Trâmbiţele apocaliptice”, n.r.)
Extras din Cuvântul lui Dumnezeu din Duminica tuturor sfinţilor, din 13-06-1993
***

Iată, tată, că tu ai fost cu veghea slabă şi n-ai plâns aşa cum a plâns proorocul Ilie
când se tânguia în faţa lui Dumnezeu că nu mai este nimeni de partea Domnului şi că a rămas
singur în pustiul necredinţei. Ilie nu mai avea nimic în el decât râvna pentru întoarcerea lui
Israel spre Dumnezeu. Şi dacă el, pe pământ fiind, se lăsase mistuit de râvna pentru
mântuirea poporului cel ales, oare, ce este cu el acum când este ceresc?

Poporul Meu cel nou, tu nu ştii, tată, ce pildă a fost cu Ilie când plângea la Dumnezeu
să i Se arate Domnul şi să-i mângâie durerea care venea din râvna lui cerească. Şi s-a dus pe
munte şi a mers nemâncând şi nebând, ca să-L vadă pe Domnul apoi, şi Domnul i-a spus să
intre la adăpost în gura unei peşteri, şi a fost venită vijelie mare, şi a venit apoi cutremur
mare, şi apoi a fost foc venit, şi toate acestea zguduiau muntele şi stâncile, şi Domnul nu S-a
arătat lui Ilie în acestea. Şi a venit apoi o adiere de vânt uşor şi lin, şi numai atunci a fost să
vadă Ilie slava şi glasul Domnului. Aşa să înţelegi tu vremea dinaintea arătării slavei
Domnului, căci în jurul tău suflă vijelie şi munţii se clatină şi focul mistuie în jur, şi Domnul
pune mâna Sa peste tine aşa cum a pus-o pe ochii lui Moise când a trecut Domnul prin faţa sa
cu slava Sa. Şi apoi vine Domnul cu adierea Sa la tine şi va sta cu tine ca să te aibă mereu,
dar ai grijă prin cele ce te înconjoară până la arătarea slavei Domnului, cea care vine pentru
tine fără înspăimântare, şi vine cu blândeţe şi cu pace dacă tu vei şti să stai atent şi ascuns de
cele ce suflă până la trecerea lor. Fii atent, că Domnul trece cu răsplata Sa, cu slava Sa, cu
dreptatea Sa şi cu despărţirea binelui din rău, şi vrea să te scoată din vijelie şi din cutremur şi
din foc, şi vrea să te dea de-a dreapta slavei Sale şi nu de-a stânga slavei Sale, căci toată

5

Enoh şi Ilie

lucrarea Sa se numeşte slava Sa, după cum este scris: «Lăudaţi pe Domnul stelele şi lumina;
lăudaţi pe Domnul focul şi grindina!».
Extras din Cuvântul lui Dumnezeu la praznicul Adormirii Maicii Domnului, din 28-
08-1993
***

Aveţi grijă, tată, de cuvintele pe care vi le dau Eu azi, ca să nu vină proorocul Ilie şi
să vă lovească pe voi pentru necurăţii ascunse, că după Mine vine Ilie, măi fiilor. Aveţi grijă
să nu dosiţi ceva, nici bani, nici avere, nici patimi, nici duh lumesc în voi să nu dosiţi. Staţi
descoperiţi, nu vă pitiţi de Dumnezeu cum a făcut Cain, care a dat să ascundă fapta mâinilor
sale. Să veniţi cu totul la Mine, fără să dosiţi ceva, fără ascunderi. Haina ta, poporul Meu, şi
măi fiule, să nu aibă două feţe, adică una pentru Mine, şi una pentru tine, că dacă faci aşa, tu
singur te păcăleşti. Să nu fii ca ţolul murdar pe care-l întorci când ştii că vine un oaspete la
tine, că mirosul de dedesubt te va da de gol. Tu nu vei străluci dinăuntru, căci strălucirea ta
dinăuntru va lucra dinăuntrul tău, nu din afară când ea este. Eu, şi pe dinăuntru şi pe dinafară
Mă voi desfăşura cu tine peste mulţimi, dar dacă Mă ţii numai pe afară, tu eşti cu două feţe,
haină cu două feţe, tată. Haina ta să fie la fel pe amândouă părţile, ca să nu rămâi păcălit când
toate se vor răvăşi la vedere.

Ploaia nu se face din ştiinţa omului de ştiinţă, şi se face la porunca Mea. Ea îşi
cunoaşte hotarul încă de la facere, căci apa are legile lui Dumnezeu peste ea. Pe vremea
marelui Ilie, de unde, tată, a mai fost făcută ploaia? Ea a fost făcută din rugăciunea lui Ilie,
căci ea a ascultat de hotarele ei prin rugăciunea preotului Meu Ilie, şi după aceea el a
slobozit-o pe pământ tot prin jertfa rugăciunii lui.

Mare durere mai are un slujitor al lui Dumnezeu, un profet al lui Dumnezeu între
oameni, că oamenii sunt deprinşi să-L uite pe Domnul prin îndeletniciri pământeşti şi
trupeşti, dar un slujitor al cerului are durere mare pentru rătăcirea oamenilor de la căile
cerului. Ilie lucra cu mare putere şi cu mare milă. Ilie n-a fost crud dacă a pedepsit pe omul
mincinos; El a fost plin de durere din pricina minciunii şi a luptat să stârpească minciuna şi
trupul ei. Dar azi, măi fiilor, nimeni nu se mai ridică împotriva minciunii, împotriva ştiinţei
mincinoase, care vine de la om, de la omul cel ce se dă drept Dumnezeu, de la omul ştiinţei
acestui veac. Ilie a supus pe oameni prin puterea jertfei lui şi a rugăciunii lui şi a
nestrămutatei lui credinţe în puterea lui Dumnezeu, cea pusă de Dumnezeu peste el. Când el
a aruncat mantia lui peste Elisei ca să-l aşeze prooroc mai departe, Elisei s-a supus, şi a lăsat
plugul în brazdă şi s-a dus ca ucenic al lui Ilie. Ba a mai şi dat foc plugului şi boilor şi s-a dus
slujitor pentru Dumnezeu, căci Ilie, ce făcuse, făcut a rămas, şi a rămas Elisei lucrător cu
puterea lui Ilie, care era puterea lui Dumnezeu peste cel credincios. Aşa râvnă cer Eu de la
tine, măi Israele de azi, că azi Ilie te întoarce pe tine cu faţa spre început şi întoarce începutul
cu faţa spre tine, că el nu vine să te lovească pe tine. El cu Baal are ce are, el cu idolul tău are
ce are, nu cu tine, tată. Dar dacă tu ai trupul idol, ieşi de sub această minciună şi fii atent, că
Ilie, robul Meu, are milă de tine, copilule al Meu de la sfârşitul vremii veacului omului; are
milă să te întoarcă la legea lui Dumnezeu, în care nu mai încape moarte, tată. Să nu te mai
găsească idol, şi să te găsească creştin slujitor lui Dumnezeu, că toate celelalte câte-ţi trebuie
ţie, are grijă Tatăl să ţi le adauge.

6

Enoh şi Ilie

Extras din Cuvântul lui Dumnezeu la sărbătoarea sfântului prooroc Ilie, din 02-08-
1994
***

O, Israele tată, tu nu ştii, fiule, să înţelegi ce vorbesc Eu cu tine, că ţi-am grăit cuvânt
adevărat şi te-am rugat să nu te mai uiţi în lume, şi ţi-am spus aşa: «Vai ţie, poporul Meu,
dacă nu Mă vei asculta să nu te mai uiţi ca să ştii şi tu ce păţeşte lumea!». Lumea, tată,
va intra în rele tot mai mari, în dureri tot mai mari, că sfântul prooroc Ilie s-a dus în lume,
tată, s-a dus ca să Mă răzbune pe Mine, Cel ce sunt defăimat şi batjocorit de lume şi călcat în
picioare de lume şi de slujitorii cei din lume, care stau în numele Meu în faţa omului din
lume. Aceştia stau, şi în zadar stau, că lumea se strică din ce în ce mai rău, şi peştele îşi strică
şi el capul din ce în ce mai tare. Tot ce mai era sfânt s-a pângărit, şi nu mai este loc curat, şi
proorocul Ilie s-a umplut de râvnă şi de durere, că e cu mult mai rău omul care se zice că e
creştin, e cu mult mai rău decât Israelul cel din vremea aceea când Ilie plângea la Mine de
lipsa lui Dumnezeu din om.

O, poporul Meu Israel, Eu, tată, ţi-am spus ţie că tu eşti mai mult decât Moise, decât
Ilie; Eu aşa ţi-am spus în vremea lui Verginica. Umblă, tată, în carte, că acum ai ce învăţa, şi
vezi că Eu aşa ţi-am spus. Ţi-am spus să fii mai mult ca ei pentru Mine, mai tare în lucrare ca
ei, că ţie, fiule, ţi-am dat mai mult decât le-am dat lor, ţi-am dat ce n-am dat nimănui până la
tine, şi nu mai am ce-ţi da, că tot ce am avut, tot ce am mai avut de dat ţi-am dat ţie.
Extras din Cuvântul lui Dumnezeu la praznicul Înălţării Domnului, din 01-06-1995
***

Poporul Meu, ia, tată, în tine duhul şi puterea lui Ilie, râvna şi credinţa acestui slujitor
ceresc între cer şi pământ, căci focul Duhului Sfânt te-a îmbrăcat pe tine cu foc mai mult ca
pe Ilie, fiule. Ţi-am făcut cojoc care să te ocrotească şi să te îmbrace cu putere. Ia-l pe tine,
poporul Meu, şi desparte cu el apele cele tulburi ale lumii acesteia şi vino după Mine, că Eu
vin în urma ta. Fii atent bine ce-ţi spun şi nu te sminti ce-ţi spun: vino, tată, după Mine, că Eu
vin în urma ta. Ia-o tu înainte după Mine, că Eu vin în urma ta, fiindcă aşa este astăzi
lucrarea lui Ilie: este să-Mi pregătească el calea, ca să vin pe ea. Tu eşti calea Mea.
Aşează-te, poporul Meu, ca să-Mi fii cale de venire, şi apoi Eu vin. Eu pe tine te aştept ca
să vin, căci tu eşti calea Mea, şi să vezi tu ce venire slăvită va fi să fie, că se va ţine lumea
după tine ca după focul cel ce luminează şi încălzeşte în vreme de întuneric şi de frig. Se va
ţine lumea după tine ca după pâine, ca după apă, poporul Meu, şi se va sătura şi va vedea
venirea Mea, şi se va deştepta cel ce este scris să se deştepte. Dar cel ce M-a cunoscut şi M-a
părăsit, acela nu va mai avea atunci curaj să se apropie ca să călătorească cu Mine, că nu va
avea putere să vină. Va voi să vină, dar putere nu va avea şi nu va veni, şi aşa va fi vădit cine
a fost şi ce a făcut unul ca acela. De ce, tată, crezi tu că oftez Eu aşa de greu pentru cel ce s-a
dezbrăcat de acest cojoc, de această lucrare de salvare? Iată, cel fără de cojocul acesta nu va
avea cu ce să despartă apa ca să treacă, şi apa va fi mare şi nervoasă, şi pe apă nu vor fi
salvatori, căci salvatorii sunt întru Mine, şi aceeaşi lucrare au. Mai fericit va fi acela care abia
vine decât cel ce a fost şi s-a dus. Mai fericit va fi cel din lume care va trage în barca Mea, că
acela vine crezând şi cuvântând lucrul cel nou şi pe poporul cel nou.

7

Enoh şi Ilie

…Iată, fiilor, lumea se va naşte din nou, lumea se va înnoi, după cum este scris.
Lumea va lua înfăţişarea cea dintâi, cea de la facerea ei. Lumea cea văzută va fi cuprinsă
iar în cea nevăzută, ca să se poată vedea cea nevăzută în cea văzută, lumea cea creată de
Dumnezeu şi nu de om. Omul care s-a născut din om a intrat iar în pământ, şi iar va ieşi
din pământ omul, ca şi la început, la cuvântul lui Dumnezeu, la lucrul mâinii lui
Dumnezeu. (Vezi tema: „Învierea morţilor”, n.r.) Omul se va întocmi iar, din pământ. Tot
omul care a ştiut pe Dumnezeu se va scula cu trup nestricăcios şi va sta înaintea
Domnului. (Vezi tema: „Taina de mântuire a omenirii, taina nestricăciunii”, n.r.) Omul lui
Dumnezeu se va întoarce în Eden. Scris este în Scripturi despre naşterea din nou a lumii,
despre înnoirea lumii. Să nu te mai clatini tu, poporul Meu, că mare lucrare este de la
Dumnezeu prin tine, cel ce eşti azi în trup, cel ce eşti azi cu Dumnezeu şi care ai cojoc de la
Dumnezeu. Te voi pune faţă în faţă cu Ilie proorocul, că se uneşte începutul cu sfârşitul, se
unesc cele dintâi cu cele din urmă şi vom fi cu toţii un singur trup. Amin.

Mergi, Israele, mergi! Mergi, tată, pe cale cu Mine, chiar dacă nu vezi cu ochii calea,
că vine ziua să vadă lumea că tu ai calea Mea sub paşii tăi. Nu tu trebuie s-o vezi. Cel
necredincios trebuie s-o vadă. Proorocul Elisei n-a văzut cu ochii oastea cerească, pregătită în
luptă pentru el şi pentru scăparea lui, dar a văzut ucenicul său, Ghehazi, a văzut carele şi
oastea cerească, a văzut la cererea lui Elisei către Domnul, şi a crezut ucenicul în cuvântul
credinţei lui Elisei.

Domnul Dumnezeul lui Israel a grăit poporului Său. Amin, amin, amin.
1995
***

Eu sunt Cuvântul lui Dumnezeu. Amin. Eu sunt Fiul lui Dumnezeu Tatăl, şi sunt în
cuvânt. Amin. Eu sunt în Tatăl, şi Tatăl este în Mine. Amin. Eu sunt Tatăl, Fiul şi Duhul
Sfânt. Amin, amin, amin.

Este scris în Scripturi taina veacurilor care s-au scurs de la venirea Mea cea văzută
între oameni, de la naşterea Mea între oameni. Este scris în Scripturi că voi veni şi Mă voi
numi Cuvântul lui Dumnezeu. Amin. Este scris în Scripturi că voi avea un popor care va sta
înaintea Mea la cea de a doua venire a Mea.

Pace ţie, poporul Meu chemat la pregătirea Mea pentru venirea Mea cea de acum!
Pace ţie, fiule Israele, căci poporul Meu se numeşte Israel, aşa se numeşte de la Avraam şi
până în veci. Pace ţie, poporul Meu, şi stai sub cortul pregătirii, fiule Israele, şi stai bine,
copile scump, căci cununiţele de mireasă nu se deosebesc între ele. Pace ţie, mireasa Mea,
poporul Meu mireasă! (Vezi „Nunta Mielului”, n.r.) Mireasa are veşminte albe, şi de aceea
te-am născut din cer şi din cuvânt, poporule, mireasa Mea, ca să fii mireasă curată înaintea
venirii Mele.

Cobor cuvânt. Mă fac cuvânt în grădină, Mă fac praznic de serbare şi de hrană pe
masa Mea cu Israel şi nuntesc cu zi de serbare şi cu oaspeţi cereşti la serbare. Este scris că
voi trimite pe Ilie proorocul mai înainte de venirea Mea cea de a doua ca să întoarcă pe fii

8

Enoh şi Ilie

spre părinţi, şi pe părinţi spre fii, ca să cruţ pe omul care se întoarce cu faţa la Dumnezeu.
Proorocul Ilie se uită cu Mine la tine, poporul Meu de azi, şi se scutură peste tine cu
duhul râvnei lui de Dumnezeu. El nimic n-a avut pe pământ, nimic, decât dragoste mare şi
râvnă mare pentru Mine şi pentru împărăţia Mea în om, în Israel, care era poporul Meu.
Jertfa lui de preot ceresc pe pământ a avut mare putere, că mare este taina de preot al lui
Dumnezeu. Jertfa lui adusă Mie ce a fost, măi Israele? Jertfa lui care a ars înaintea Mea a fost
rugăciunea lui, care a coborât foc din cer ca ardere de tot. Pe altarul lui a ars rugăciunea lui,
ardere de tot, şi rugăciunea lui s-a făcut foc care a ars pe altarul lui, care a mistuit tot ce era
pus înaintea Mea, ca semn al împlinirii rugăciunii lui şi al credinţei în Dumnezeul Cel
adevărat.

…O, poporul Meu, să nu te temi de proorocii mincinoşi de azi, să nu te temi.
Proorocul Ilie este peste tine şi lucrează râvnă în tine, lucrează mai mult decât a lucrat atunci
peste Israel. Râvna lui a avut putere mare, iar credinţa lui a biruit pe proorocii mincinoşi. Era
Ilie singurul prooroc al lui Dumnezeu. Erau mulţi prooroci în jurul lui, erau patru sute şi
peste patru sute şi încă patru sute, şi el era singur prooroc înaintea Mea şi în numele Meu în
Israel, şi a biruit împăraţi şi prooroci, şi mare a fost lucrarea Mea în el, dar mare a fost
puterea rugăciunii lui. Nu viţelul care a fost pus peste altarul lui, ci rugăciunea lui a fost
arderea de tot înaintea Mea. (Vezi tema: „Proorocul mincinos şi ecumenismul”, n.r.) Viţel
a avut şi altarul proorocilor mincinoşi, dar Eu nu voiesc arderile de tot, ci voiesc duh de
credinţă, duh de rugăciune, duh de lucrare a omului cu Mine, Domnul Cel adevărat dintre
dumnezei. De aceea am spus lui Israel: «Să nu ai, Israele, alţi dumnezei afară de Mine».
Aşa spun şi azi, şi te hrănesc, poporul Meu, cu adevăr din Mine, ca să fii tu adevărul Meu
între oameni, căci oamenii, fiule, au o mulţime de dumnezei, dar tu să lucrezi, tată, cu duhul
şi puterea lui Ilie, să lucrezi şi iar să lucrezi, ca să ştie tot omul că nu este Dumnezeu afară de
Mine. (Vezi „Despre chipul cioplit”, n.r.) Te îndemn mereu la duh de rugăciune. Mereu vin şi
te îndemn să nu ai alt dumnezeu afară de Mine, ca să rodească rugăciunea ta, fiule din Israel,
să rodească aşa cum a rodit rugăciunea lui Ilie, care a coborât foc din cer, ca semn al
Dumnezeului Cel adevărat.

O, poporul Meu, sunt în serbare cu tine şi cinstim pe proorocul Ilie şi rugăciunea lui.
Oamenii erau urâţi de tot înaintea Mea, şi Ilie proorocul a voit să-i întoarcă cu faţa spre Mine,
ca să le dau frumuseţe feţei oamenilor. Mă strecor adeseori printre voi, copiii Mei, şi Mă las
cu tainele cuvântului Meu, cu pildele vieţii, fiilor, căci am cărare prin mijlocul lui Israel.
Omul e urât de tot înaintea Mea, şi nimeni nu se uită în oglindă ca să se vadă cât este de urât.
Tot omul se uită în oglindă, dar se uită să se vadă cât e de frumos, ca să se vadă cum poate fi
frumos, dar nimeni nu se uită în oglindă ca să se vadă cât este de urât înaintea Mea. Se uită în
oglindă omul, ca să se vadă cum îi stă cu dumnezeii lui, cu plăcerile lui, cu împărăţia lui, şi
omul nu-I mai slujeşte Dumnezeului Cel adevărat. Numai dumnezei mincinoşi peste tot,
numai minciună peste om, şi proorocul Ilie merge pe pământ şi dărâmă mereu altarele lui
Baal, şi Baal cu fiii lui ridică alte altare, şi fumul de pe altarele lor înăbuşe pe cei din cer şi pe
cei de pe pământ care sunt din cer, şi nimeni nu se mai uită în oglindă ca să se vadă cât este
de urât înaintea Mea.

…Omul vrea carne, nu vrea cerul. Omul zice că Ilie proorocul a mâncat carne şi
s-a dus la cer. Dar tu, omule care spui aşa, tu nu ştii de unde a mâncat şi ce fel de carne

9

Enoh şi Ilie

a mâncat Ilie prin corbii Mei. Omul se rătăceşte cu Scripturile în mână şi nu caută în ele
mântuirea, nu caută să se uite bine în oglindă. Eu vreau să-i dau omului înapoi viaţa, şi omul
nu caută spre Mine, dar am ieşit Eu spre el, şi să stai, poporul Meu, să stai bine în lucrul tău
cu Mine, că am, tată, de împlinit cu tine cele din urmă Scripturi. Israele, Israele, să crezi,
fiule, în Scripturi, că nimic străin n-am adăugat azi ţie prin învăţătura Mea cea proaspătă,
nimic în afară de cele scrise în Scripturi. (Vezi tema: „Ce spurcă pe om, ce intră sau ce iese
din el?”, n.r.)
1996
***

Coborâm cu sobor de sfinţi prooroci şi prăznuim masă de cuvânt nou, cuvânt cu
trâmbiţare peste Israel. Duhul proorocului Ilie lucrează prin această lucrare de cuvânt, mai
înainte de ziua Mea cea mare şi slăvită. Prăznuim cu mărire pe Ilie proorocul despre care
scrie în Scripturi că va veni să-Mi pregătească venirea Mea cea de a doua, şi cu el
prăznuim pe toţi proorocii care au proorocit despre vremea aceasta a Mea, că Eu sunt
împlinirea cuvântului Meu rostit prin prooroci.

Ilie proorocul merge peste pământ ca să îndemne pe oameni la pocăinţă, dar oamenii
sunt de piatră la orice fel de strigăt al Meu ca şi în vremea lui Noe. (Vezi tema: „Ca în
vremea lui Noe”, n.r.) O, duhul proorocilor strigă la Mine pentru împlinirea Scripturilor lor
cele pentru venirea Mea. Dar ce este proorocul? Proorocul este om al lui Dumnezeu, care
vorbeşte cuvântul lui Dumnezeu peste oamenii care nu împlinesc poruncile lui Dumnezeu.
Prooroc înseamnă om care se ridică împotriva celor fără de lege ca să salveze adevărul lui
Dumnezeu şi pe cel drept care geme sub fărădelegile oamenilor. Cuvântul Meu prin
prooroci este sabie cu două ascuţişuri care pătrunde în carnea celor uriaşi ca să
slăbească puterea lor cea rea şi să izbăvească pe cei apăsaţi care plâng cu pocăinţă spre
Dumnezeu.

A fost odată în Israel un om în care Eu Mi-am trezit Duhul ca să-l izbăvesc prin el pe
Israel care plângea la Mine cu pocăinţă. Acesta şi-a făcut sabie cu două ascuţişuri şi şi-a
ascuns-o sub mantia sa şi s-a dus la regele Moabului, care asuprea pe Israel, şi a intrat în
foişorul regelui, iar Eu îl păzeam din toate părţile pe cel ce s-a sculat să fie judecătorul Meu
peste Israel. Şi pe când regele dormea, el a apucat cu stânga sa sabia de la şoldul drept şi a
înfipt-o în pântecele cel gras al regelui duşman şi n-a mai tras-o afară; ba i-a dat drumul şi
mânerului în pântecul regelui cel rău, şi a rămas sabia în carnea celui gras, şi am izbăvit pe
poporul Meu de vrăjmaşii care-l asupreau.

Cuvântul Meu este sabie cu două ascuţişuri, şi cine se încearcă în ea, este prins de
ea, căci are două ascuţişuri. Ilie proorocul Meu când a rostit cuvânt către casa regelui Ahab,
cuvântul lui s-a înfipt ca o sabie acolo unde a fost trimis, căci Ilie era proorocul Meu, era
cuvântul Meu.

Ce este proorocul? El este cuvântul Meu, este om născut din cuvântul Meu cel de
peste el. El naşte cuvântul Meu între oameni, Mă naşte pe Mine cuvânt pe pământ. Aşa ai
fost tu, Verginico. Cuvântul Meu te-a întocmit şi te-a lucrat, şi apoi tu Mă năşteai pe Mine

10

Enoh şi Ilie

cuvânt pe pământ, şi din cuvântul Meu în tine s-a născut un popor, şi s-a scris cartea acestui
popor ca şi cartea lui Israel; şi precum atunci n-au fost iubiţi proorocii Mei, aşa şi acum, tată.
Iată, Eu trimit pe Ilie proorocul Meu şi el merge peste tot pe pământ ca să întoarcă pe oameni
la Mine, dar cei ce au pus mâna pe cheile împărăţiei cerurilor Îmi stau împotrivă. Iar tu sună,
Verginico, ca să se audă sunetul tău. Amin.

O, poporul Meu, iubitul Meu popor, te-am purtat şi te port printre oameni cu cuvântul
Meu care strigă peste oameni ca să se întoarcă la Mine. Te-am purtat şi te port peste pământ
ca să dai oamenilor duhul mângâierii, că oamenii sunt fără de mângâiere, şi voi merge mereu
din loc în loc cu tine, căci duhul şi puterea lui Ilie lucrează peste tine, cel mic. Dar s-au
supărat mai-marii bisericii din lume şi s-au aşezat să-şi bată joc de arhiereul martor al
bisericii Mele cea curată. Îl împing cu ameninţare ca să vină şi să lovească în grădiniţa
cuvântului Meu, dar tu roagă-te, poporul Meu, şi cântă cântarea ta de biruinţă, căci celor ce
nu te iubesc pe tine le-a venit ceasul lor şi stăpânirea întunericului de peste ei, că n-au voit să
fie ai Mei, şi s-au sculat să se lupte cu Mine. Dar Eu Mă întăresc peste tine, căci sunt
Dumnezeul tău Cel tare şi de aceea se tem de tine cei ce se tem. Aşa se temeau popoarele de
poporul Meu Israel, că Eu eram Dumnezeul lui Cel tare şi eram apărătorul lui Israel care
striga la Mine cu duh de pocăinţă ca să-l izbăvesc. Te-am binecuvântat mereu şi te-am trimis
să verşi peste pământ din binecuvântarea Mea şi te-am însoţit mereu cu vreme cu soare şi cu
pace şi cu semne cereşti, ca să vadă mulţimile că Eu sunt Dumnezeul tău, Care te
mărturiseşte popor al Meu pe pământ. Dar cei ce au pus mâna pe cheile împărăţiei Mele şi-au
pierdut pacea lor din pricina ta, poporul Meu, şi folosesc duh de minciună şi dau să lovească
în tine. O, poporul Meu, nu-i voi lăsa să te batjocorească, şi voi face cu ei aşa cum am făcut
cu mai-marii cei care stăteau peste România, căci trimiseseră asupritori peste grădiniţa
care era să fie a cuvântului Meu, a bisericii Mele cea din cer, căci vin cu sfinţii cerului
în cuvânt peste ea, şi prin ea peste ţara Mea de nuntă. (Vezi tema: „Adevărata biserică”,
n.r.) Dar când i-am văzut că s-au aşezat la pândă ca să-Mi nimicească locul în care aveam să-
Mi întocmesc coborârea cuvântului Meu, am trimis îngerii Mei şi am pus pe fugă pe
asupritori, şi s-a nimicit om pe om, şi pe tine te-am luat pe braţele Mele, grădiniţa Mea, şi te-
am ocrotit, tată, iar cei necredincioşi, care voiau să te nimicească au pierit prin sabia lor.

O, grădiniţă, în tine plâng în cuvânt, în tine Mă rog Tatălui, în tine Mă rog omului să
se întoarcă la Tatăl.

O, Tată, Tatăl Meu şi al celor credincioşi, păzeşte-i de cei duşmănoşi pe cei pe care
Mi i-ai dat! Înconjoară pe poporul Tău cu sfinţii Tăi îngeri! Preaslăveşte-Te în Fiul Tău prin
fiii Tăi cei de pe pământ!

– Amin, amin, M-am preaslăvit şi Mă voi preaslăvi pururea, Fiule Emanuel, căci Tu
eşti Fiul Meu, Cel Unul născut din Mine. M-am preaslăvit şi Mă voi preaslăvi în fiii cei mici,
născuţi din cuvântul Tău, şi voi lucra semne cereşti prin ei, căci Duhul Tău este în ei, şi ei Mă
fac pe Mine şi pe Tine cuvânt pe pământ. Iată, Eu trimit pe Ilie proorocul ca să-Ţi
gătească Ţie cale, Fiule, şi să Te întorci pe pământ la oameni şi să fii cu cei credincioşi
în vecii vecilor. Amin.

11

Enoh şi Ilie

– Slavă Ţie, Tatăl Meu, că Eu Mă rog Ţie în grădiniţa cuvântului Nostru. Mă rog
pentru om să se întoarcă la Tine, dar Îmi stau împotrivă mai-marii bisericii, Tată. În toate
veacurile antichrist a fost alături de Mine şi M-a prigonit şi până să Mă nasc din Fecioara
mama Mea, şi după ce am venit iar lângă Tine; M-a prigonit ca să nu cobor din cer pe pământ
şi ca să nu fiu cu oamenii; M-a prigonit prin cei mai apropiaţi ai Tăi, Tată. Ei ziceau şi zic că
Mă iubesc, dar Mă prigoneau şi Mă prigonesc mereu ca să nu cobor la oameni. (Vezi tema:
„Antichrist şi fiara apocaloiptică”, n.r.)

O, Tatăl Meu, trimite pe Ilie, trimite-l mereu, că este scris despre el că Îmi va găti
calea Mea spre oameni, calea zilei Mele, ziua cea desăvârşită a venirii Mele ca să fiu pe veci
cu cei credincioşi. Amin.

– Amin zic şi Eu Ţie, Fiule Emanuel, l-am trimis şi îl voi trimite mereu pe Ilie
proorocul, şi va birui cerul pentru coborârea Ta cea de sfârşit a tainei Tale, că Tu eşti plinirea
cuvântului proorocilor, Fiule al Meu.

O, proorocule al venirii Fiului Meu, mergi, şi iar mergi pe calea venirii Fiului Meu!
Mergi şi termină-ţi lucrul cel pentru întoarcerea fiilor către părinţi şi a părinţilor către fii. Şi
dacă Ne va auzi cineva glasul Meu şi al tău, vom intra la el şi vom face pace cu el. Amin. Iar
cu cine Ne va goni, vom face război şi vom câştiga împărăţia cerurilor pe pământ, şi vom
câştiga de pe pământ pe fiii ei. Amin, amin, amin. (Vezi tema: „Împărăţia cerurilor nu vine în
chip văzut”, n.r.)

– O, Domnul meu, Domnul proorocilor Tăi! Tu ai făcut din mine gura Ta peste
oameni, căci oamenii rătăceau fără Tine, şi eu suspinam de mila Ta, Cel neiubit, Cel
necăutat de oameni, şi m-am rugat Ţie înaintea necredincioşilor şi ai făcut semne cereşti la
rugăciunea mea. Mă rog şi azi, din cer şi de pe pământ mă rog Ţie şi Fiului Tău, Care este
în Tine precum Tu eşti în El. Mă rog, Doamne, Ţie, atinge-Te de duhul necredinţei din zilele
venirii Fiului Tău cuvânt peste oameni. Atinge-Te de munţi şi fă-i să fumege. Atinge-Te de
toţi cei ce jertfesc lui Baal, şi Ţie nu-Ţi slujesc ca unui Dumnezeu, căci Tu eşti Unul
Dumnezeu, Doamne Savaot. Curăţă-i pe oameni de necredinţă, căci tot cuvântul care
prooroceşte prin el împotriva fărădelegii de pe pământ, este cuvânt de prooroc al Tău,
Doamne. O, le este frică preoţilor de azi, le este frică, zic ei, să nu se înşele crezând că Tu
eşti acest cuvânt.

O, preoţilor de azi, dacă acest cuvânt nu este Domnul, atunci ce este Domnul şi
unde este şi ce face El şi ce lucrează? Stă degeaba Domnul? Doarme Domnul? Nu mai
este Domnul? Ce este Domnul pentru voi? Care este măsura Lui pe pământ? O,
preoţilor, Domnul este acest cuvânt. Mă trimite Dumnezeu la voi să vă întorc către El, şi pe
El către voi ca să nu vină Fiul Domnului să vă lovească pentru necredinţă, căci plata
necredincioşilor este afară din împărăţia cerurilor. Nu vă îndoiţi de acest cuvânt. Domnul
este, dar voi sunteţi fără credinţă, căci s-a împlinit cu voi Scriptura lui Hristos, Care a spus:
«Când va veni Hristos, va mai găsi pe pământ credinţă?». Despre voi a zis Domnul Iisus
Hristos, Fiul lui Dumnezeu; despre voi, nu despre restul lumii, căci striga Hristos Domnul şi
zicea: «Ierusalime omorâtor de prooroci, de multe ori am voit să te strâng sub aripile Mele,
dar tu n-ai voit, şi casa ta va rămâne pustie, şi n-ai să Mă mai vezi cu tine până la venirea

12

Enoh şi Ilie

Mea cea binecuvântată». Aşa striga Hristos Domnul, la oamenii care slujeau lui Dumnezeu,
ziceau ei, dar ei ucideau pe cei ce erau gura Domnului, iar voi, cei de azi, mărturisiţi prin
necredinţa voastră că sunteţi fiii celor ce au omorât pe proorocii Domnului. De ce sunteţi
necredincioşi? Necredinţa este moarte, moartea lui Hristos în voi. Domnul Se
propovăduieşte pe Sine întru venirea Sa, iar voi aţi răpit via Domnului, precum împăratul
din vremea mea a luat via lui Nabot şi a omorât pe stăpânul viei şi a stăpânit via care nu era
via lui. Via este a Domnului, nu este a voastră, iar dacă voi nu credeţi pe Domnul Cuvântul,
nu credeţi pentru că I-aţi răpit via şi o stăpâniţi cu silnicie, căci furul este cel necredincios şi
cel ce face fărădelegea. Ce-I daţi voi Domnului acum când Îşi va desăvârşi ziua cea mare a
venirii Lui, ziua despre care scrie în Scripturi? Aveţi voi popor sfânt, care să-L întâmpine pe
Domnul la venirea Lui? Grăiesc vouă din cer şi de pe pământ, căci sunt viu, şi am cerul în
mine, şi moartea nu are putere asupra mea. Voi aţi omorât pe martorii Domnului, dar ei
proorocesc în sac şi în cenuşă şi se vor ridica şi vă vor judeca şi vor spune cu ce moarte aţi
omorât credinţa lor şi viaţa lor în Domnul. Dar voi nu cunoaşteţi Scripturile, că le înăbuşiţi
împlinirile, dar a zis Domnul: «Nu va trece nici cerul, nici pământul până nu se vor împlini
toate Scripturile». Şi iată, ele s-au împlinit, şi taina împlinirii lor apasă peste voi, şi sunteţi
plini de frică.

Eu sunt cel ce am lucrat peste arhiereul cel ales de Domnul între voi, ca să vă întorc
inimile spre Dumnezeu, dar n-aţi voit, şi casa voastră e pustie de Domnul. Dacă voi L-aţi
avea pe Domnul, aţi cunoaşte această lucrare sfântă, căci cei ce au pe Domnul, cunosc
Duhul Domnului. Eu am coborât foc din cer de la Domnul prin rugăciunea mea, dar voi de
ce nu v-aţi rugat să vă arate Domnul ce este acest cuvânt care curge din cer peste grădina
Domnului? Cereţi, şi veţi primi. De ce nu cereţi? De ce nu vă rugaţi cum m-am rugat eu?
Mai uşor vă este să alungaţi adevărul de pe pământ? Cereţi, iar dacă nu veţi cere voi cere eu
la Dumnezeu aşa cum am cerut atunci. Eu sunt cel ce gătesc calea Domnului ca să vină
Domnul pe pământ. Voi aţi iubit mărirea deşartă şi slava oamenilor aţi primit, iar pe cea de
la unicul Dumnezeu nu aţi primit-o, şi căutaţi să ucideţi cuvântul lui Dumnezeu. Sculaţi-vă şi
faceţi pace între voi şi Dumnezeu, că nu este diavolul acest cuvânt. Domnul este. Îndrăzniţi şi
cercetaţi. Este Domnul.

Amin, amin zic vouă: nu veţi putea blestema sau dezbina pe poporul Domnului.
Pe fiii grădiniţei în care Domnul Se face cuvânt peste pământ, nu-i veţi putea birui. E
Duhul Domnului în ei şi nimeni nu poate să judece pe cei duhovniceşti. Îndrăzniţi şi cercetaţi
duhurile, că vai celui ce săvârşeşte păcat asupra Duhului Cel Sfânt al Domnului! Cum puteţi
să osândiţi un om fără să-l judecaţi? Care Scriptură vă dă voie la aceasta? O, e mare
întunericul vostru. Alergaţi spre lumină şi fugiţi de mânia Domnului! Duhul Domnului aşa
lucrează. Duhul Cel bun aşa grăieşte peste pământ. Amin.

O, Domnul meu şi al proorocilor Tăi, Tu ai făcut din mine gură a Ta peste cei ce nu
cred în lucrarea cuvântului Tău, căci aceştia rătăcesc fără Tine, şi eu suspin de mila Ta, Cel
neiubit, Cel necăutat de oameni. Fă semne cereşti la rugăciunea mea şi Te preaslăveşte,
Doamne, în mijlocul poporului Tău. Mereu, mereu preaslăveşte-Te cu slava cuvântului Tău,
căci oamenii cei de azi care-Ţi slujesc Ţie, zic ei, nu ştiu ce este slava Ta pe pământ, şi
necredinţa a orbit înţelepciunea lor. Fă-Te har văzut peste grădiniţa Ta de pe pământul
român, căci Tu eşti Duhul Adevărului. Duhul făţărniciei, duhul minciunii usucă-l şi seacă-l,

13

Enoh şi Ilie

ca să nu mai muşte din Duhul Adevărului Tău. Cuvântul Tău dă război cu satana, iar eu sunt
trimisul Tău şi Îţi pregătesc calea. Amin, amin, amin.

– O, proorocul Meu cel viu, care n-ai voit să mori, căci ai iubit viaţa! Eu sunt Duhul
şi cuvântul proorocilor Mei. Ia cu tine pe toţi proorocii, pe toţi sfinţii şi îngerii şi stai de
veghe pentru grădiniţa Mea şi pentru poporul Meu, că poporul Meu este calea Mea spre
oameni. Amin.
1997
***

O, Ilie proorocul Meu se roagă să Mă ating de duhul necredinţei din biserică. Vor
oamenii bisericii să lovească în tine, grădiniţă a cuvântului Meu cel plin de mântuire şi de
pace şi de iubire şi de sfinţenie. Vor să se ridice să se lupte cu Mine, Cel ce Mă fac Duh Sfânt
şi cuvânt peste grădiniţa Mea din România. Mi-am ales în România petecuţul de pământ
care s-a ivit prima dată din apă atunci când am făcut cerul şi pământul, şi acest petecuţ
l-am numit grădiniţa cuvântului Meu, taina Mea cea dintru început ivită din apă,
primul petecuţ de uscat, capul pământului, piatra cea din vârf, iar când l-am zidit pe
om din pământ, acesta a fost locul de unde am luat pământ. Grăiesc desluşit această
taină, ca să Mă audă oamenii bisericii şi să ştie de la Mine cu cine au pornit război.
Extras din Cuvântul lui Dumnezeu la sărbătoarea sfântului prooroc Iezechiel, din 03-
08-1997
***

A fost la poarta grădinii Mele un arhiereu care v-a spus că va veni arhiereul Meu să ia
de peste grădiniţa Mea numele Meu. Acela l-a îndemnat să vină, şi a lucrat necredinţă şi gând
rău peste grădiniţa Mea, şi a lucrat printre arhierei gândul lui cel rău. (Vasile -
Târgovişteanul, n.r.) Şi mai este unul între ei, care grăieşte cuvinte josnice peste arhiereul
Meu, cuvinte nedrese, cuvinte de tortură sufletească, iar alţii dintre ei grăiesc cu şiretenie, că
mulţi din ei se tem de lumina care le descoperă faptele lor rele. Îi voi scrie pe fiecare în cartea
Mea, căci cartea Mea din vremea aceasta, se întocmeşte. Scrieţi, fiilor, scrieţi acestea în carte
spre pomenire, căci aşa îi spuneam şi lui Moise când întocmea cartea lui Israel spre
pomenirea faptelor. (Vezi tema: „Cartea Mielului”, n.r.)

Nu vă întristaţi pentru arhiereul Meu. El va fi ridicat de Mine spre slavă şi va uita
durerea şi îl veţi primi cu braţe de flori aşa cum l-aţi primit acum, căci cuvântul prin care Eu
v-am vestit venirea lui la voi, s-a împlinit. Eu am făcut semne cereşti pentru ca să încurc
aducerea lui spre voi, că Mă durea şi Mă doare fapta care a fost pus s-o facă. V-am înştiinţat
că va fi adus la voi şi v-am spus că voi lucra să-i împiedic, şi a lucrat Ilie proorocul Meu
mânie peste pământ şi am îndurerat pe oameni, dar arhiereii cei necredincioşi nu s-au
pocăit de necredinţa lor ca să nu-l mai forţeze pe arhiereul Meu să lovească în locul
slavei cuvântului Meu. Dar n-a lovit, căci această grădiniţă este sfinţită de cuvântul Meu, nu
de el. El a fost martorul Meu şi atât. El a mărturisit locul slavei cuvântului Meu, căci l-am
făcut uns al Meu şi mărturisitor, şi nimeni nu poate strica ce am făcut Eu prin el. Nu el a
făcut, ci Eu am făcut prin el, şi el M-a ascultat cu credinţă şi cu dragoste.

14

Enoh şi Ilie

Nu vă întristaţi, fiilor. Nu te întrista, poporul Meu. Fiilor, nimeni nu poate lua de la
voi ce aveţi de la Mine. Nu vă îndureraţi pentru cel uns de Mine, pentru arhiereul Meu nu vă
întristaţi. El va veni la voi şi va fi iar cu voi şi vă va iubi şi vă va mângâia. Amin, amin, amin.

…Iată, fiilor, Ilie proorocul suspină cu ochii şi cu duhul, căci el este trup în cele
cereşti, fiindcă n-a murit cu trupul, şi a rămas cu trupul ca să poată lucra pentru
pregătirea slavei zilei Mele în care voi veni văzut din cer pe pământ. (Vezi tema:
„Venirea în chip văzut”, n.r.) Ilie, proorocul Meu, s-a umplut de durere pentru cele ce s-au
abătut peste grădiniţa Mea, şi se roagă la Mine să Mă ating cu certare de pământul român din
pricina necredincioşilor care se luptă cu grădiniţa Mea şi cu fiii ei şi cu poporul Meu creştin
din România, căci necredincioşii şi fapta necredinţei lor aduc mânia Mea peste pământul
român.

Eu am mers cu voi, fii ai grădiniţei Mele, şi am luat nodul cel încurcat de peste
România şi am binecuvântat neamul român ca să fie neam ales între neamuri, iar mai-marii
bisericii se ridică cu necredinţă împotriva faptelor Mele cele cereşti. Oamenii nu împlinesc
cuvintele proorocilor, dar le împlinesc Eu, aşa cum împlinesc rugăciunea proorocului Ilie
care-Mi găteşte calea şi îi face pe oameni să creadă în minunea cuvântului Meu din vremea
aceasta. Amin.

Fiilor, fiilor, proorocul Ilie nu stă din rugăciune şi din lucrare şi Îmi zice:

– Doamne, Tu eşti Cel ce ai spus că mă vei trimite să-Ţi pregătesc cărarea celei de a
doua veniri a Ta, şi eu trebuie să împlinesc cuvântul Tău. Oamenii n-au voit să creadă în
prooroci, dar eu mă grăbesc, Doamne, că a venit ziua Ta. Nu plânge, Doamne! Lasă-i pe cei
necredincioşi să plângă, că ei nu plâng. Cei slabi şi mici plâng, dar şi Tu plângi. Lasă-mă să
tămăduiesc oamenii de necredinţă, căci Tu ai spus că eu Îţi voi găti calea. Amin.

– O, poporul Meu, toţi proorocii plâng cu Ilie proorocul venirii Mele, căci el merge
înaintea Mea. O, poporul Meu, nu plânge! Bucură-te, fiule! Eu te ocrotesc, căci îngerii Mei
te-au însemnat cu semnul Meu. Nu plânge, poporul Meu! Eu ocrotesc pe arhiereul Meu până
la ziua bucuriei celei mari.

Fiilor din grădină, însemnaţi această zi în cartea Mea spre mărturie, căci întristarea
voastră şi a Mea vă va aduce bucurie, şi bucuria nimeni nu o va lua de la voi. Amin, amin,
amin.
Extras din Cuvântul lui Dumnezeu peste necredinţa arhiereilor, din 07-08-1997
***

Eu sunt Dumnezeul văzutelor şi al nevăzutelor. Eu sunt Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt. Eu
sunt Cel ce l-am făcut pe omul cel întâi zidit, şi am cărare între cer şi pământ, iar cărarea Mea
este cuvântul. Eu sunt Dumnezeu Cuvântul. Amin, amin, amin.

Cei ce staţi de veghe înaintea Domnului, deschideţi cuvântului Meu ca să vină pe
pământ. Duhul Meu este înaintemergătorul Meu. Aşa şi sfinţii Mei cei din veac şi până în
veac. Şi iată, Eu vă trimit pe Ilie proorocul, până să vină ziua Mea cea mare şi înfricoşată. El

15

Enoh şi Ilie

va apleca inima părinţilor către fii, şi inima fiilor către părinţi, ca să nu vin şi să lovesc
pământul cu urgie.

Mă aştern cuvânt în calea oamenilor, şi cuvântul Meu e duh şi putere. Cine are urechi
de auzit, să audă, căci Duhul Meu grăieşte cu putere peste pământ. Amin.

O, fiilor unşi în grădina cuvântului Meu! Ilie, proorocul Meu, este plin de râvnă ca şi
atunci când mergea pe pământ înaintea Mea, însoţit de ucenicii lui. El este omul cel care s-a
născut şi n-a murit. El s-a ridicat mai presus de trupul său cu Duhul Meu din el, şi apoi
şi-a luat şi trupul, căci râvna lui a fost a doua viaţă în el. Sufletul şi duhul lui au râvnit pe
Dumnezeu ca nici un altul pe pământ, căci el a fost puterea Mea, puterea Domnului. Amin.
Duhul lui se mistuia de râvnă pentru Dumnezeu. Mă râvnea fără de moarte, măi fiilor. Auziţi
voi ce vă spun? Râvnă fără de moarte a avut în el acest preot al Meu; iubire fără de moarte a
purtat în el pentru Dumnezeu. Iubirea de Dumnezeu este fără de moarte, fiilor. Aceasta a fost
puterea cea din acest prooroc al Meu. Iubirea de Dumnezeu este boldul care înţeapă moartea.
Ea este biruinţa morţii, este viaţă fără de moarte, viaţă fără de păcat, fiilor. Iubirea de
Dumnezeu a fost taina cea care l-a făcut nemuritor pe Ilie, cel ce a fost mai tare ca moartea,
biruind-o în trupul său.

O, fiilor, iarăşi vă spun vouă: mare lucrare este să am cu cine vorbi pe pământ, căci
tainele cerurilor Mele nu mai stau în ceruri, şi se coboară pe pământ ca să înduplece inima
părinţilor către fii, şi a fiilor către părinţi; inima sfinţilor cerului către oameni, şi a oamenilor
către sfinţii cerului. Amin. Le spun fiilor oamenilor că râvna pentru Dumnezeu este viaţă fără
de moarte şi omul nu mai voieşte s-o atingă cu inima din el, care face din orice râvnă faptă
împlinită. Dar oamenii au altfel de râvnă şi altfel de fapte împlinite. O, cât de mult doresc să
se suie iubire spre Mine, iubire ca a lui Ilie, proorocul Meu. Iubirea lui cea fără de moarte a
fost puterea lui întru Mine, şi nimeni n-a putut să i-o strivească. Aşa a lucrat şi Ioan,
botezătorul Meu, căci îngerul Meu a zis lui Zaharia: «El va merge înaintea Domnului, cu
duhul şi cu puterea lui Ilie, ca să întoarcă inimile părinţilor către copii, şi pe cei
neascultători, la înţelepciunea drepţilor, ca să pună înaintea Domnului un popor
desăvârşit». De aceea am spus Eu mulţimilor care mergeau după Mine: «Dacă voiţi să
pricepeţi, el este Ilie, care va să vină». Aici trebuie pricepere cerească, fiindcă oamenii
răstălmăcesc Scripturile spre a lor pierzare, dar Eu vin să le spun oamenilor că duhul
este duh, şi sufletul este suflet, şi fiecare om îşi are sufletul său. Amin. Ioan a pregătit
calea Mea, căci el este acela despre care stă scris: «Iată, Eu trimit pe îngerul Meu şi va
găti calea înaintea feţei Mele».

Fiilor, fiilor, grăiesc vouă ca să audă tot omul. Duhul şi puterea lui Ilie au fost
iubirea şi credinţa lui în Dumnezeu, şi lucrarea lui cea pentru Dumnezeu, şi aşa a fost şi
Ioan, despre care îngerul a zis lui Zaharia că el va merge înaintea Domnului, cu duhul
şi cu puterea lui Ilie. Dar Ioan este Ioan, şi Ilie este Ilie, şi amândoi au lucrat aceeaşi
lucrare, şi amândoi au întors pe mulţi din Israel la căile dreptăţii, făcându-I Domnului
cale peste pământ.

Duhul sfinţilor e Duhul lui Dumnezeu, Care Se odihneşte în sfinţi. Duhul şi puterea
lui Ilie au fost iubire fără de moarte şi faptă cu putere. Eu vin cuvânt pe pământ şi Mă scriu

16

Enoh şi Ilie

cu serbare de sfinţi în cartea Mea de azi. Iată, Eu trimit pe Ilie proorocul, până să vină ziua
Mea cea mare şi înfricoşată. El va îndupleca inima părinţilor către fii, şi a fiilor către părinţi,
ca să nu vin cu prăpăd peste pământ. Amin.

– Eu sunt duhul şi puterea Domnului, Care a locuit în mine prin iubirea mea de
Dumnezeu. Eu sunt servul Tău, Doamne, şi lucrez înaintea Ta, că Tu aşa ai plănuit pentru
ziua Ta cea de azi, şi ai spus: «Eu trimit pe Ilie proorocul, până să vină ziua Mea cea
mare». Eu sunt cel ce lucrez pentru Tine iubire în mulţi, ca să-i aşez înaintea Ta popor
desăvârşit, aşa cum am fost eu şi ucenicii mei. Amin.

Eu, Doamne iubit, voiesc să le spun oamenilor aşa cum le-ai spus şi Tu: duhul este
duh, şi sufletul este suflet, căci oamenii şi-au pierdut înţelepciunea minţii şi s-au rătăcit
în credinţe mincinoase, şi inimile lor aiurează, Doamne. Tu eşti Cel întrupat de la Duhul
Sfânt în Fecioară, că eşti Dumnezeu, şi eşti sufletul fiecărui om, că Te-ai născut din Tatăl
mai înainte de toţi vecii, iar Tatăl prin Tine le-a făcut pe toate. Tu eşti Cel ce ai dat suflet şi
duh trupului omului cel întâi zidit din pământ, şi omul este din trup, din suflet şi din duh,
precum Pavel, apostolul Tău, îi îndeamnă pe oameni şi le spune: «Trupul şi sufletul şi
duhul vostru păzească-se în întregime întru venirea Domnului vostru». Amin. Oamenii sunt
rătăciţi de la adevăr, Doamne. Oamenii au schimbat rostul Evangheliei Tale, şi inima din ei
aiurează. Iată, eu vin să întorc inima lor spre Tine, ca să audă glasul Tău şi să învieze din
moarte şi din rătăcire.

O, fii ai oamenilor, nu e bună mintea omenească. E bună mintea lui Dumnezeu în voi.
Nu faceţi din mădularul minţii voastre mădular rătăcitor de suflet. Nu se poate să intre
sufletul unui om în alt trup de om. O, cine v-a deprins pe voi cu aşa gândire, o, fii ai
oamenilor? Ioan Botezătorul a lucrat pregătirea cărării Domnului, aşa cum fac eu azi, şi a
lucrat cu duhul şi cu puterea lui Dumnezeu, cu credinţa şi cu fapta, care lucrau în mine în
vremea trupului meu, dar sufletul meu e al trupului meu, iar sufletul lui Ioan e al trupului lui
Ioan, amin, şi amândoi am avut lucrare de pregătire a cărării Domnului, lucrare de
întoarcere a oamenilor către Dumnezeu. Eu sunt cel ce mă vărs cu duhul iubirii mele de
Dumnezeu şi cu puterea faptelor credinţei mele în cei plăcuţi lui Dumnezeu, ca să lucrez din
ei popor desăvârşit înaintea Domnului. Aşa trebuie înţeleasă Scriptura aceasta. Eu sunt viu
prin iubirea mea de Dumnezeu. Iubire fără de moarte am eu pentru Domnul, şi ea mă ţine
viu cu trupul, iar trupul meu este în cele ce nu se văd. Unde sunt cele ce nu se văd? Ele sunt
lângă oameni şi nu se văd, şi lucrează, nevăzute, pentru oameni.

Elisei, ucenicul meu, a cerut de la mine să-i dau duhul şi puterea mea, dar
acestea sunt şi cu mine, şi nu s-au ştirbit întru nimic. Aşa este lucrul sfinţilor care ridică
sfinţi dintre oameni, ucenici de sfinţi dintre fiii oamenilor, prin lucrarea duhului şi a puterii
lui Dumnezeu în sfinţi.

Eu n-am avut în minte decât pe Dumnezeu şi durerea Lui. M-a durut durerea Lui în
mine ca şi pe El, şi n-aveam pace în suflet până ce nu-L alinam pe Domnul îndureratul.
Pedepseam pe omul care-L prigonea pe Dumnezeu, că mă durea durerea Domnului. Eu de
mila Domnului pedepseam pe om, căci am fost bun cu Dumnezeu. Am lăsat duhul şi puterea
din mine peste Elisei, ca să lucreze văzut cu acestea, iar când a despărţit apele Iordanului cu

17

Enoh şi Ilie

mantia mea, el a strigat la Dumnezeul lui Ilie, şi Dumnezeu a lucrat şi în el cu ale Sale, şi
lângă ale Sale este şi numele celui credincios în cele ale lui Dumnezeu.

O, fii ai oamenilor, luaţi şi voi de la mine aşa cum a luat Elisei, ucenicul meu. Luaţi
duhul şi puterea care au locuit de la Dumnezeu în mine prin iubirea mea de Dumnezeu.
Iubirea omului pentru Dumnezeu Îi face casă lui Dumnezeu în om. Iubirea de Dumnezeu este
boldul morţii, este viaţă fără de moarte. Eu le-am lucrat pe cele de trebuinţă trupului cu
cuvântul, căci aşa a fost puterea credinţei mele. Eu aveam împărăţia cerurilor în mine, şi cu
cuvântul ei îmi lucram pâinea mea. Când eram copilaş, Domnul mă hrănea cu temerea de
El, iar când am crescut, Îl hrăneam eu pe Domnul cu iubirea mea pentru El. Iar acum tot aşa
lucrez, că mi-e milă de Dumnezeu îndureratul.

Ucenicii lui Elisei mă căutau după ce m-am despărţit de Elisei, după ce carul de foc
mi-a făcut trecerea în cele ce nu se văd. Dar eu sunt viu şi lucrez înduplecarea inimilor
oamenilor spre Dumnezeu. Duhul şi puterea mea lucrează din grădina Domnului. Eu îi
întăresc cu cele purtate de mine pe cei din grădiniţa cuvântului din România. Duhul şi
puterea mea este Dumnezeu şi fapta Sa, care lucrau la credinţa mea. Eu sunt duhul şi
puterea Domnului, Care a locuit în mine prin iubirea mea de Dumnezeu. Amin.

Doamne, Tu eşti Cel ce Te întrupezi în cei credincioşi cu trupul Tău prin biserică,
pentru ca să fii purtat de sfinţi, cuvânt şi trup, duh şi trup mai presus de fire, că Tu eşti
Dumnezeu. Amin, amin, amin.

– O, proorocul Meu, M-am lăsat cu iubirea ta de Dumnezeu, cu duhul şi cu puterea ta
M-am lăsat în cei credincioşi, ca să pot striga la oameni. Cei credincioşi Mă primesc cuvânt
cuvântat din cer. Eu vin cu norii slavei Mele până deasupra grădiniţei cuvântului Meu şi
cuvântez întoarcerea oamenilor la Mine, întoarcerea părinţilor către fii, şi a fiilor către
părinţi, căci sfinţii Mei stau faţă în faţă cuvânt peste oameni, fiindcă Eu vin cu sfinţii, că aşa
este scris: «Iată, Eu trimit pe Ilie proorocul, până să vină ziua Mea cea mare şi
înfricoşată». (Vezi tema: „Precum S-a suit, aşa şi vine, cu norii vine”, n.r.) El va îndupleca
inima sfinţilor către oameni, şi a oamenilor către sfinţii cei care M-au iubit pe pământ, că Eu
vin, şi nu cumva, când vin, să lovesc pământul cu urgia Mea.

Ilie proorocul este mare întru venirea Mea. El are trupul viu, şi are ucenicii cei vii cu
el, în cele ce nu se văd, şi lucrează lucrarea venirii Mele, venirea Mea cea mare, venirea Mea
care este scrisă în Scripturi. Amin, amin, amin.
1998
***

În ziua când Eu, Domnul, Mi-am schimbat chipul feţei în slavă văzută, am avut
martori şi de pe pământ şi din cer. Eram cu cei mai apropiaţi apostoli ai Mei dintre cei
doisprezece; eram cu Petru, cu Iacob şi cu Ioan cel iubit de inima Mea, iar dintre cei din cer
aveam martori pe Moise şi pe Ilie, că nici ei nu şi-au lăsat trupul pe pământ când au intrat în
cer.

18

Enoh şi Ilie

O, fiilor credincioşi, oamenii de pe pământ citesc în viaţa Mea cea din vremea
trupului Meu în mijlocul oamenilor, citesc, dar nu se lasă pătrunşi de lucrările lui Dumnezeu,
cele peste fire, de puterea Mea cerească, pe care când şi când o slobozeam să se arate cu
oamenii şi să creadă oamenii în Dumnezeu, Cel venit pe pământ. Moise şi cu Ilie, proorocii
Mei cei de demult, s-au arătat şi ei cu Mine în slavă, şi vorbeau despre cele ce Eu voi pătimi
în Ierusalim, căci erau din cer şi ştiau din cer. Apostolii Mei cei trei voiau să Mă ferească de
pătimire, şi Petru Îmi spusese că dacă voiesc, ne vor face ei trei câte o colibă, ca să rămân
acolo pe munte cu Moise şi cu Ilie, căci erau înspăimântaţi de cele pentru pătimirea Mea. Şi
pe când el vorbea, s-a făcut un nor şi Ne-a umbrit pe toţi, şi s-au înspăimântat apostolii Mei,
iar apoi s-a făcut glas din nor, glasul Tatălui Meu, Care a zis: «Acesta este Fiul Meu Cel
ales. De El să ascultaţi». Slava cerului s-a tras apoi în cămările ei, şi Eu am rămas cu ei ca şi
până atunci, poruncindu-le să nu spună ce au văzut până la învierea Mea dintre morţi. Iar
dacă Eu M-am înălţat la Tatăl Meu, le-am spus lor: «Mergeţi în toată lumea şi spuneţi
despre Mine, şi veţi fi martorii Mei până la toate marginile, pentru cei credincioşi, care vor
crede în Mine prin mărturisirea voastră». Fiilor, în ziua aceea s-a arătat cerul cu pământul
împreună în lucrare: Tatăl şi cu Fiul, Moise şi cu Ilie, care sunt vii, şi cei trei apostoli peste
care deosebit lăsam tainele cerurilor, şi cu care Mă purtam din loc în loc între cer şi pământ.
Extras din Cuvântul lui Dumnezeu la praznicul Schimbării la faţă a Domnului, din
19-08-1998
***

Voi, copilaşi din urmă, voi, cei pe care vă numesc poporul Meu de azi, poporul
venirii Mele, voi să nu uitaţi că sunteţi copiii venirii Mele, şi aceasta să lucraţi, venirea Mea,
căci sfinţii din cer aceasta aşteaptă şi aceasta lucrează: venirea Mea. Şi iată, vin, mereu vin, şi
vin sfinţii cu Mine, şi se împlineşte Scriptura lui Enoh, care a spus că «Vine Domnul cu
sfinţii în zeci de mii de mii». Dar din nou grăiesc peste voi şi peste cei ce cred ca voi, că alta
este slava celor cereşti, şi alta este slava celor pământeşti. Fericit este omul care trăieşte
cereşte pe pământ, că acela vede pe cele cereşti, care nu se văd de către oamenii cei
fireşti şi trupeşti, căci trupul pofteşte şi iarăşi pofteşte împotriva duhului. Şi iată întrebare
cerească: ce este duhul împotriva căruia pofteşte trupul?
Extras din Cuvântul lui Dumnezeu la sărbătoarea sfinţilor trei ierarhi: Vasile, Grigorie
şi Ioan, din 12-02-1999
***

– Eu, poporul Meu de azi, îi bucur pe sfinţi când îi iau în coborârea Mea spre tine, şi
împlinesc în mijlocul tău Scriptura lui Enoh, care a proorocit venirea Mea cu sfinţii şi a spus:
«Vine Domnul cu zecile de mii de sfinţi ai Săi», iar după el, apostolul Meu Ioan şi el a vestit
aceasta şi a spus: «Numele Lui se cheamă Cuvântul lui Dumnezeu, şi oştile din cer vin
după El, călare pe cai albi, purtând veşminte de vison alb, curat». (Vezi Cartea lui Enoh
n.r.)
Extras din Cuvântul lui Dumnezeu din Duminica a şaptea după Paşti, a sfinţilor
părinţi, din 12-06-2005
***

E sărbătoare de sfinţi, şi am cu Mine pe proorocul Meu Ilie, iar el are cu el râvna cea
pentru venirea Mea cu sfinţii pe pământ după două mii de ani de la slăvita Mea arătare de la

19

Enoh şi Ilie

Tatăl, Om şi Dumnezeu desăvârşit între oameni, strigându-i cu dor spre slava vieţii Mele, pe
care am voit şi voiesc s-o dau omului, de viaţă şi de mântuire a lui din stricăciunea la care el
trage de şapte mii de ani. Duhul Sfânt este gura Mea, şi L-am pus pe El în gura proorocilor
Mei din toate vremile, şi l-am strigat pe om din moarte la viaţă, că n-am altă lucrare în afară
de facerea omului cel după chipul şi asemănarea Mea, după ce l-am făcut la început pe
Adam, iar el s-a luat apoi din Mine şi M-a lăsat fără mângâiere şi M-a lăsat cu suspin după
om, M-a lăsat trudind din greu la facerea omului cel din om ieşit ca să am unde să-Mi plec
capul, să am om în care să-Mi aflu odihna, ziua Mea de odihnă, pe care l-am rugat pe om să
n-o uite, să-şi amintească de ea şi s-o cinstească, să-şi amintească de el şi să cinstească viaţa
lui cea de la Mine în el, ca să aibă Domnul odihnă şi zi de odihnă, să aibă Domnul casă în
om, căci Eu l-am făcut pe om pentru odihnă a Mea.

…E sărbătoare de chemare a omului spre Mine. E duhul proorocului Ilie peste
pământ, căci gura Mea este prin glasul profeţilor Mei, iar tu, poporul Meu, să înveţi să te
rogi, să înveţi mereu şi să te rogi mereu, căci tot ce va fi să vină de la Dumnezeu şi să
rămână de bucurie pe pământ sfânt, numai prin rugăciunea ta se va împlini, numai
prin Duhul Meu, Care Se face grai prin cei ce Eu îi fac putere de împlinire a credinţei
cea pentru împărăţia cerurilor pe pământ şi peste om, aşa cum am lucrat şi am putut să
grăiesc prin gura profeţilor Mei. Amin, amin, amin.

– Sunt strigarea Ta cea plină de râvnă dumnezeiască, Doamne. M-a durut viaţa de
mila Ta cât am stat între oamenii depărtaţi de iubirea Ta cea pentru om. Am oftat îndurerat,
am dorit cu râvnă iubirea Ta în om şi am aşteptat să se trezească poporul Israel şi să se
întoarcă la viaţă pentru Tine şi nu pentru el, căci omul cel fără Dumnezeu în el, este diavol,
este potrivnic lui Dumnezeu, Doamne Făcătorule. O, bunule Doamne, mi-e râvna ca focul
cel mistuitor să-i spun omului că nu poate să slujească la doi stăpâni aşa cum crede el de
şapte mii de ani. Ai venit pe pământ şi Te-ai făcut Om, Doamne slăvit, şi i-ai spus omului că
nu poate să slujească la doi stăpâni, şi el nu crede nici acum că nu se poate aşa. Dar strig eu
la om aşa cum am strigat cât am stat cu trupul văzut între oameni, căci duhul meu râvnea cu
foc în Duhul Tău, şi mă durea ca şi pe Tine de pierderea omului. Strig acum la om, şi slăvesc
ziua venirii mele în cele ce nu se văd şi, strigând la om, slăvesc ziua mea cea de la Tine.
Strig la om, că mi-e jale de jalea Ta, ca şi atunci mi-e jale, şi merg peste pământ cu jale şi Îţi
curăţ pământul de lucrarea omului, ca să-l îndemn pe om spre Duhul Tău, Care îl strigă de
la el la Tine, căci omul este el, iar Tu eşti uitat de om, şi eu îi spun omului că nu poate să
slujească la doi stăpâni: şi lui şi Ţie; şi morţii şi vieţii. Nu poate omul să împace aceste două
slujiri în el, ci ele se alungă una pe alta, iar această dezbinare nu se sfârşeşte până ce omul
nu va alege pe Cel de la Care are în el viaţa sa. Amin.

…O, oamenilor, a venit Domnul pe pământ, şi strigă peste voi cu Duhul Său Cel
Sfânt, ca să vă dea înţelepciunea vieţii.

O, ţara Domnului, S-a întors Domnul la tine, că Şi-a adus aminte de facerea ta cea
de la începutul facerii şi apoi cea de la naşterea Lui Om între oameni. O, ţară română, te-a
făcut Domnul casa venirii Lui, şi te curăţă de fărădelege ca să fii frumoasă şi curată.
Deschide-ţi urechea şi auzi cuvântul Lui, că eu sunt proorocul venirii Lui cea de a doua şi
voiesc cu milă să te umbresc pe tine, căci râvna mea de Dumnezeu se lasă cu putere peste tot

20

Enoh şi Ilie

pământul, ca să pregătesc apoi pe el slava Domnului şi odihna ei, căci oamenii nu vor mai
putea sluji la doi stăpâni: şi loruşi şi Domnului.

O, tu, ţară scumpă, ţară numită, ţară română, aşează-te să asculţi pe Domnul
Dumnezeul tău şi te fă voie a Sa, că ai în mijlocul tău glasul iubirii Lui, care face din tine
pământul nunţii Lui, pământul celor mântuiţi, limanul celor ocrotiţi de Domnul, dar cheamă-
L cu ruga ta să Se facă Stăpânul tău, ca să nu mai slujeşti tu la doi stăpâni, ci să-I slujeşti
Domnului Dumnezeului tău şi să scoţi din tine pe stăpânitorul acestui veac, care nu are
nimic în Dumnezeu.

Iar Tu, Doamne al celor ce Te cheamă cu dor, auzi glasul celor ce Te cer şi ocroteşte
ţara română şi fă-Te liman al ei, şi apoi fă-o pe ea limanul celor mântuiţi. Amin, amin, amin.

– O, poporul Meu, s-a făcut cuvânt în cartea Mea Ilie proorocul. Învaţă bine iubirea
de Dumnezeu, poporul Meu. Vezi cum citeşti în Scripturi despre lucrarea celor binecuvântaţi
de Tatăl Meu la venirea Mea cu plata pentru lucrul fiecăruia. Învaţă-te să nu trăieşti pentru
tine, ci să trăieşti pentru Domnul, şi sprijineşte-i mult şi dulce pe cei ce slujesc Domnului cu
râvnă şi cu lucru mult pentru mântuirea multora. Iubirea Mea e frumoasă, e caldă, e cerească,
şi din ea să înveţi să iubeşti, nu din tine, fiule poporul Meu, căci Eu sunt Cel de Care tu
trebuie să asculţi cu totul, ca să-l putem întoarce pe om în fericirea din care a căzut, poporul
Meu. Te îndemn cu dor să cauţi să pătrunzi lucrarea şi taina ascultării de Dumnezeu şi viaţa
cea cu binecuvântare, că voiesc să te slăvesc pentru Mine şi nu pentru tine, poporul Meu. Te
doresc să-Mi fii credincios, şi niciodată când slujeşti fratelui tău să nu spui că lui îi faci, ci
toate să le faci Mie, ca să te plătesc Eu, că Eu sunt cu plata, şi îţi voi plăti după cum este
slujirea ta şi inima ta şi iubirea ta. În cel neputincios să Mă slujeşti pe Mine, că Eu te-am
învăţat să slujeşti la cei ce sunt ai Mei, la cei ce se aşează mici sub mâna Mea, sub slava Mea,
care îi slăveşte pe ei. Învaţă iubirea aceasta, poporul Meu, căci dorul de iubire Mă mistuie, şi
voiesc să te simt că îţi este dor de iubire pentru Mine şi nu pentru tine, şi voiesc să te văd
învăluit în această mângâiere ca să fim fericiţi şi Eu şi tu, şi din această putere să împărţim
duh de pocăinţă peste oameni, şi apoi duh de iubire care nu vatămă, ci iubire care iarăşi naşte
lumea, iubire care cuprinde în ea cerul cel nou şi pământul cel nou şi pe tot omul care se va
ridica spre viaţă şi spre limanul mângâierii celor mântuiţi, poporul Meu.
2005
***

Mă aşez în carte cu sfinţii Mei, căci patriarhul Enoh, al şaptelea de la Adam, a scris
de Mine şi de îngerii Mei, a proorocit venirea Mea cu sfinţii Mei zicând: «Vine Domnul cu
zecile de mii de sfinţi ai Săi». El a văzut de departe, l-am făcut să vadă peste vreme slava
venirii Mele cu sfinţii, şi a văzut-o cu multul şi apoi a mărturisit. Am călătorit cu el prin
toate slăvile cereşti cât el a fost în trup, şi i-am arătat lui lucrarea Mea peste timp şi
apoi l-am pus să mărturisească, şi să rămână pe pământ cele mărturisite de el despre
Mine, iar duhul mărturisirii, când el coboară de la Mine peste om, este duh minunat, aşa cum
Eu le-am spus ucenicilor Mei că mai mult decât cele ce văd ei că fac Eu vor face toţi acei ce
vor crede în Mine dacă Eu Mă duc la Tatăl pentru ei.

21

Enoh şi Ilie

Extras din Cuvântul lui Dumnezeu la sărbătoarea sfinţilor apostoli Petru şi Pavel, din
12-07-2006
***

O, curăţiţi-vă inimile, voi, cei ce vă răzvrătiţi ca Israel, căci Ilie, proorocul Meu, a stat
la femeia din Sarepta mai bine de trei ani, aşa cum Eu l-am trimis să stea, şi nu s-a dus de la
sine să stea, şi a proorocit şi atunci şi a lucrat puteri şi atunci, ba a ridicat dintre morţi pe Iona
şi l-a făcut prooroc al Meu pe fiul văduvei cel înviat, şi nu mai ziceau ucenicii lui Ilie că el
este desfrânat. O, ţi-am spus, poporul Meu, să citeşti mult de tot cuvântul Meu, care
depărtează pe duhul rău din inima şi din mintea ta, şi să-l citeşti cu inima curată, tată, ca să
nu mori faţă de el şi de împlinirea lui peste tine, căci dacă nu asculţi aşa, te faci
împotrivitorul Meu, fiule. O, ţi-am spus mereu, poporul Meu, că nu-i frumos să iubeşti
întunericul, tată. Aşa ţi-am spus mereu, şi fii atent că este adevărată Evanghelia Mea prin
care am spus că toate cele grăite la întuneric se vor vesti de pe acoperişuri, iar tu nu te
bucura, nu te odihni, nu te răcori când lucrezi în ascuns crezând că-ţi faci bine aşa, căci
îngerii Mei vor împlini cuvântul Evangheliei Mele pentru cele ce sunt lucrate la întuneric, şi
Eu voi birui cu lumina şi pentru lumină, tată, şi voi birui şi pentru tine dacă Mă laşi să te ajut
şi să te curăţesc de cele ascunse în tine şi care te învinuiesc la Dumnezeu, fiule. Eu sunt Cel
ce prin îngeri te voi scoate din tine şi te voi pune faţă în faţă cu tine pentru toate cu câte tu M-
ai îndurerat, şi voi lucra cum am lucrat cu Adam şi cu Cain, care dădeau să se ascundă de
Dumnezeu în ei înşişi, şi au fost pedepsiţi de înseşi faptele lor dacă n-au ascultat pentru
pocăinţa lor. Vino, tată, şi te spovedeşte de păcate, vino la Mine cu fratele tău pe care l-ai
zdrobit prin ascunderi între tine şi el împotriva Mea şi a mersului Meu de azi. Vino, că te
aştept, că de mult ţi-am spus să vii şi n-ai venit să te curăţ şi să te iert, şi apoi să apăr lucrarea
Mea de vrăjmăşia diavolului. Eşti greu de păcate necurăţate de pe tine, şi tu trebuia să fii
uşor, fiule. Vorbirea în doi trebuie vindecată, poporul Meu, că e boală satanică această
lucrare potrivnică lui Dumnezeu şi tainei frăţiei dintre fraţi. Această boală nu aduce decât
dezbinare în trupul bisericii Mele, şi prin acest obicei diavolesc pune satana la cale de şapte
mii de ani nimicirea neamului omenesc, poporul Meu. Se înspăimântă cei morţi când îşi
văd urmările acestui păcat şi chinul cel neadormit, sub care aşteaptă, bieţii de ei, de pe
undeva izbăvirea lor. O, numai tu poţi să-i izbăveşti cu lucrarea ta bisericească între frate şi
frate şi cu lumina inimii tale, pe care să ţi-o vadă şi viii şi morţii prin mărturisirea ta
bisericească şi prin rugăciunea ta apoi pentru toţi cei ce au murit necurăţaţi de acest întunecat
păcat, căci nimeni între oameni nu face acest păcat pentru binele lui însuşi, ci îl face pentru
întuneric şi pentru plata întunericului, tată.
Extras din Cuvântul lui Dumnezeu la soborul sfinţilor arhangheli Mihail şi Gavriil,
din 21-11-2007
***

(Cuvântul lui Dumnezeu la Cetatea Sfânta Noul Ierusalim. www.noul-ierusalim.ro)
(Selecţia textelor şi sublinierile cu caractere îngroşate aparţin redactorului.)
(Vezi reportaj Noul Ierusalim . http://video.google.com/videoplay?docid=-
7606759667060485078 )
***

22

A doua venire a Domnului Iisus Hristos - Enoh şi Ilie

Recomendados

Recomendados

Mais conteúdo relacionado

Mais procurados

Mais procurados (20)

Semelhante a A doua venire a Domnului Iisus Hristos - Enoh şi Ilie

Semelhante a A doua venire a Domnului Iisus Hristos - Enoh şi Ilie (20)

Mais de billydeana

Mais de billydeana (13)

A doua venire a Domnului Iisus Hristos - Enoh şi Ilie