O slideshow foi denunciado.
Utilizamos seu perfil e dados de atividades no LinkedIn para personalizar e exibir anúncios mais relevantes. Altere suas preferências de anúncios quando desejar.

Referat comisie metodica

4.086 visualizações

Publicada em

  • Entre para ver os comentários

Referat comisie metodica

  1. 1. Sărbători de iarnă.Tradiţii şi obiceiuri de Crăciun şi Anul Nou Prof. Ratulescu Ilona 13.12.2010
  2. 2. Grădiniţa nr. 7 PloieştiGrupa Mijlocie13.12.2010Prof. Vintilă Nina Sărbători de iarnă. Tradiţii şi obiceiuri de Crăciun şi Anul Nou La români, sărbătorile de iarnă, îndeosebi cele de Crăciun sunt adevăratesărbători de suflet. Amintirile copilăriei ce ne revin în minte şi suflet, zăpezilebogate şi prevestitoare de rod îmbelşugat, colindele şi clinchetele de clopoţei,mirosul proaspăt de brad, dar şi de cozonaci, nerăbdarea aşteptării darurilor subpomul de iarnă, toate creează în sânul familiei o atmosferă de basm, liniştesufletească şi iubire. Decembrie vine cu sărbătoarea, atât de aşteptată de copii, aSfântului Nicolae. Câţi dintre noi nu au aşteptat cu înfrigurare dimineaţa de 6 decembrie pentru ase uita dacă Moşu a lăsat ceva în ghetele pregătite de cu seară? Acest obicei aldarurilor aduse de Moş Nicolae, s-a împământenit mai mult la oraş. Este posibil săfie un împrumut din ţările catolice, unde Moş Crăciun este cel care pune daruri înghete sau ciorapi anume pregătiţi. Copiilor din România li se poate întâmpla ca Moş Nicolae să aducă şi câteo vărguţă (pentru cei obraznici). Rolul de ocrotitor al familiei cu care a fostinvestit de religia ortodoxă Sfântul Nicolae îi dă dreptul să intervină în acest felîn educaţia copiilor. De la Sfântul Nicolae şi până la Sfântul Ion, românii se simt 2
  3. 3. în sărbători. Cel mai aşteptat este însă, Crăciunul, considerat ca sărbătoare a naşteriiDomnului. Oamenii au cultivat-o de-a lungul timpului, creând tradiţii şi obiceiuriadaptate culturii lor specifice. Crăciunul mai este numit şi sărbătoarea familiei fiind ocazia când toţi sereunesc, părinţi, copii, nepoţi făcându-şi daruri, se bucură de clipele petrecuteîmpreună în jurul mesei, cu credinţa că prin cinstirea cum se cuvine asărbătorilor vor avea un an mai bogat. La sate, îndeosebi sunt păstrate mult maibine datinile acestei perioade a anului. Una dintre cele mai răspândite datini la români este colindatul, un ritualcompus din texte ceremoniale, dansuri şi gesturi. Astfel în ajunul Crăciunului,cete de colindători, costumate tradiţional, urează pe la casele gospodarilorpentru sănătate, fericire şi prosperitate, împlinirea dorinţelor în noul an.Pe lângă colindele religioase există vechi colinde laice cum sunt: Capra, Ursul,Cocostârcul, Căiuţii etc. Acestea sunt în fapt, jocuri cu măşti şi costumaţii speciale confecţionatede meşteri locali şi care ironizează personajele negative ale lumii satului.Colindătorii sunt aşteptaţi în casele lucind de curăţenie şi frumos împodobite şisunt răsplătiţi de gospodari cu covrigi, fructe, nuci, colăcei sau chiar bani. Ceiadulţi sunt invitaţi la o ţuică fiartă, vin şi cozonac. Se aud de asemeni colindeprecum: Steaua sus răsare, Buna dimineaţa la Moş Ajun, O ce veste minunata. Ecourile primelor colinde răsună încă din noaptea de 23 spre 24decembrie. În Ajun numai copiii colindă, deoarece ei simbolizează puritatea,curăţenia sufletescă. Cete de copii înarmaţi cu clopoţei şi bice, şiraguri dezurgălăi, încep “a colinda/ pe la case a ura”, strigând pe la uşi şi la ferestre“Bună dimineaţa la Moş Ajun/ Ne daţi ori nu ne daţi”. Tradiţia spune că nu estebine să respingi colindul, deoarece astfel respingi şi binecuvântările acestuia şinu-ţi va merge bine tot anul. Gazdele ies în uşă şi-i poftesc pe micuţi în casă,servindu-i cu tradiţonalii covrigei, cu nuci şi mere, cu colaci făcuţi în casă şigogoşi proaspete. 3
  4. 4. Tradiţia spune că primii care intră in gospodăria gazdei sunt băieţii,deoarece aduc belşug în gospodărie. În unele zone această tradiţie poartădenumirea de “Colindeaţă”, având loc în noaptea de 23 şi grupurile de copii îitrezesc pe gospodari pocnind din bici şi strigand “Bună dimineaţa, dă-necolindeaţa!”. Acesată colindeţă reprezintă darul oamenilor către copii şi estemenită să reverse asupra celui care o dăruieşte împlinire şi câştiguri. De Anul Nou trebuie să ai casa curată, masa bogată, să porţi haine noi şisă confecţionezi un lucru, cât de mic, ca să ai prosperitate. Tradiţia spune că înnoaptea dintre ani este bine să faci mult zgomot, ca să alungi spiritele rele.Întâmpină noul an cu muzică, joc şi voie bună, ca să-ţi fie mai bine.Tot de Anul Nou există obiceiul de a nu arunca nimic, pentru că-ţi dai noroculdin casă. Nu împrumuta bani şi nu face datorii în prima zi, deoarece vei fi mereuîn pierdere. La trecerea dintre ani, fix la ora 00.00, pune-ţi o dorinţă, pentru căare toate şansele să ţi se îndeplinească. Aduce noroc să mănânci linte sau carnede porc de Anul Nou. Poartă haine roşii în noaptea de Revelion şi vei fi vigilent,iubit şi plin de energie tot anul. Evită garderoba de culoare neagră, pentru că ea va atrage evenimentetriste în viaţa ta. Miezul nopţii trebuie să te prindă cu bani în buzunar, ca să obţiicâştiguri importante şi în restul anului. Prima persoana careţti bate la uşă în2011 trebuie primită. Se spune că dacă este barbat, peste an, drumul tău va ficurat ca lacrima şi eforturile îţi vor fi încununate de succes. Dacă e femeie, va fistrăbătut de multe încercări grele. Dacă laşi o lumânare sau o lampă aprinsă înnoaptea de Anul Nou până la ziuă, vei avea un an luminos şi îmbelşugat. La ora00.00 deschide uşa, "anul vechi să iasă, cel nou să intre" şi sărută-ţi partenerulde viaţă ca să fii fericit în cuplu. Nu folosi foarfecele pentru că-ţi tai norocul şinu plânge, fiindcă aşa va fi tot anul. 4
  5. 5. Primeşte colindătorii pentru că, prin formulele lor magice, dansul şigesturile specifice scenariilor, ei îţi aduc sănătate şi belşug.În noaptea de trecere spre noul an auzim uratul cunoscut sub numele dePluguşor, obicei legat de speranţa fertilităţii: Sa vă fie casa, casă; Sa vă fie masa, masă; Şi la anul să trăiţi, Să vă găsim înfloriţi Ca merii, Ca perii, În mijlocul verii, Ca toamna cea bogată De toate-ndestulată. 5

×