1. UNIVERSITATEA ECOLOGICĂ BUCUREŞTI
FACULTATEA DE ȘTIINȚELE COMUNICĂRII
CULTURA ȘI COMUNICAREA ORGANIZAȚIONALĂ
Profesor îndrumător
Conf.univ.dr. BANCIU ELENA
Student
Dănilă Andreea Bianca
Anul III
BUCUREȘTI , 2012
1

2. S.C. MARCO TEX SRL
1.
Prezentare generală a firmei
S.C.”MARCO TEX” SRL este o societate cu capital exclusiv privat. Societatea are sediul în
orașul București, str. Uverturii, nr 17, fiind înregistrata la Registrul Comerţului cu nr.10456748.
Firma S.C.”MARCO TEX” SRL este una din cele mai vechi si renumite societati romanesti
din domeniul tesaturilor de lana, binecunoscuta in lumea textila. Compania a fost fondata in
anul 1823 de Scherg, o familie de origine germana, ca prima fabrica de textile din zona Brasov.
Gradual, compania s-a dezvoltat constant si gama de tesaturi s-a diversificat continuu,
astfel incat in anul 1880 a fost una din cele mai renumite si moderne fabrici textile din Europa.
Inalta calitate produsa de Carpatex a fost recompensata cu peste 100 de medalii primite
de-a lungul timpului la expozitiile internationale.
S.C.”MARCO TEX” SRL este actualmente o societate integral privata, cu capital
romanesc, cu tehnologie moderna si personal calificat.
Compania are o linie de productie completa: filature cardata - tesatorie finisaj confectii - care a fost modernizata din 1990 prin investitii anuale, ceea ce permite obtinerea de
produse la standardele internationale, garantate si de atestarea ISO 9002/1995.
Cu o echipa de 300 angajati cu vasta experienta in domeniul productiei de tesaturi,
stofe, confectii de dama si barbati, firma pune accent in special pe promptitudine si seriozitate.
Structura companiei , flexibilitatea si diversificarea produselor si serviciilor acesteia, permite
adaptarea continua la schimbarile si cererile pietei din Romania.
Piata de desfacere a produselor s-a dezvoltat foarte mult, in prezent firma distribuindusi produsele in diverse magazine din toata tara.
Produsele principale ale firmei sunt tesaturile, stofele, confectiile pentru dame si
barbati.
Produsele se adreseaza familiilor in general, persoanelor dinamice, sportive, dar si
oamenilor de afaceri si sunt disponibile intro gama diversa de sortimente si culori special
concepute si realizate pentru a satisface cerintele tuturor clientilor, indiferent de varsta.
Firma produce o gama de articole de ultima moda. Marca si-a capatat pe parcursul timpului un
binecunoscut renume bazat pe calitate si pe preturi acceptabile. Portofoliul de produse, in
continua schimbare si reactualizare este creat in departamentele de cercetare-dezvoltare si
sunt testate pe piete de dimensiuni mai mici pentru o buna observare a reactiei consumatorilor
finali inainte de a deveni comenzi viitoare pentru micile firme din Romania. In crearea acestor
articole echipa de creatie urmareste o linie clasica pentru a acoperi toate cerintele pietei si
introducerea de elemente moderne pentru generatiile tinere
Activitatea de baza prevazută de statut: confecţionarea şi comercializarea articolelor
vestimentare
2

3. 2.
Alegerea structurii organizaţionale
Adoptarea unei anumite structuri organizaţionale, reprezintă un proces de “potrivire” a
uneistructuri la strategia aleasă. Un studiu clasic (Burns si Stalker,1962) consideră că există
două mari categorii de structuriorganizaţionale, etichetate“sistem mecanistic”şi
respectiv“sistem organic”.
Sistemul mecanisticeste caracterizat printr-o ierarhie clara şi bine dezvoltată, cu
delimitaririgide între posturi, cu autoritate şi responsabilitate precisă.
Sistemul organicare o structură cu oformalizare mai redusă, care permite un grad sporit
de participare a membrilor săi şi oflexibilitate accentuată. Organizaţiile de succes tind să adopte
primul sistem dacă operează într-oindustrie matura şi stabilă şi pe cel de-al doilea dacă
operează în industrii dinamice sau înformare.Sugerarea unei structuri se face nu numai pentru
o anumită strategie, ci şi pentru un contextspecific al factori interni sau externi, pentru un
anumit stadiu de dezvoltare a firmei sau pentru oabordare antreprenoriala la nivelul
organizatiei. O prima corelatie ar fi urmatoarea (Galbraith si Kazanijan, 1986):
-Organizaţiile bazate pe o singura afacere dominanta (produs, consumator etc.) într-osingura
industrie ar trebui structurate pe baze funcţionale.
-Organizatiile cu o diversificare concentrica ar trebui structurate pe baze divizionale.
-Organizatiile cu o diversificare conglomerata ar trebui structurate sub forma unui holding
Structura organizatorica aleasă pentru afacerea preconizata este structura de tip
funţională .Aceasta se caracterizează:compartimentarea se face pe baza omogenitatii
activităţilor (sarcinilor) ce sunt îndeplinite în cadrul unei categorii de posturi cu utilizarea unor
tehnologii saucalificări înrudite. Activitătile sunt grupate în funcţii, cum sunt producţia,
marketingul, finanţe, personal, care apoi sunt subdivizate pe acelas principiu. Spre exemplu,
compartimentul marketing poate fi subdivizat pentru vanzări, publicitate şi cercetări de
marketing.Structura este caracteristică organizaţiilor mici şi mijlocii, dar este preferată şi
deorganizaţiile mari care operează într-un mediu stabil sau care sunt concentrate asupra unui
număr redus de produse sau segmente strategice, în care avantajul competiţoinal se bazează
pespecializarea funcţională.Avantaje în utilizarea unei astfel de structuri:
- contact direct cu toate compartimentele
-mecanisme de control simple
-responsabilitaţi clare
-eficienţă prin specializarea
-decizie strategica centralizată
-minimizarea suprapunerilor funcţionale
-concurenţă a obiectivelor.
3. Misiunea afacerii este de a produce şi comercializa produse profitabile pe piaţa
internă şiexternă, în scopul permanentei îmbunataţiri a pecepţiei pe care clientii, angajatii şi
asociatii o v-or acumula despre calitatea activitaţii noastre.În acest scop fiecare compartiment
al firmei trebuie să obţina rezultate superioare încomparaţie cu principalii concurenţi. Ne vom
dezvolta în principal prin inovarea şi perfecţionarea de noi produse, servicii lucrând pe bază de
contracte, succesul depinde în cea maimare mâsură de felul în care v-om satisface cerintele
3

4. pieţei. Acesta presupune o colaboraredeplină cu clienţii noştri care depaşind întelegerea şi
satisfacerea necesităţilor lor, vor încearcasă le anticipeze.
Noi suntem deplin constienţi că succesul este direct proporţional cu calitatea salariaţilor
noştrişi cu grija pe care o manifestăm faţă de aceştia. Pentru a-i depaşi pe concurenţii noştri,
este absolutnecesar să luptam permanent pentru pefecţionare.Trebuie să ne asumâm riscul de
a descoperi soluţii originale şi îndraznete pentru rezolvareacât mai multor probleme complexe,
introducand pe pieţile pe care concurâm produse maiavantajoase comparativ cu cele ale
concurenţilor.
4. Concurenţii
Principalele grupuri de concurenţi sunt:
Magazinele de elită orientate pe anumite stiluri ca : elegante, sport, pentru tineret. În
aceste unităţi comerciale se practică un regim de preţuri destul de ridicate faţă coştul mediu de
consum pe republică. În aceste unităţi comerciale se practică o politică de produse calitative de
la diverşi producători de renume mondial.(„Puma”, „Adidas”, „United colors of
Benetton”etc.)Aceste articole se bucură de succes în general de persoanele cu un nivel înalt de
venituri şi înrândurile oaspeţilor ţării.
Centrele comercialeunde sunt expuse confecţiile diferitor producători cu un renume ma
imic. Produsele comercializate în aceste unităţi sunt de o varietate foarte mare, cu o tendinţă
sprecalitate, însă adesea se pot întâlni chiar şi produse contrafăcute de o calitate ce lasă de
dorit, preţurile etalate la produsele în vânzare având în vedere cheltuielile de realizare şi
promovaresunt foarte înalte ceea ce face ca consumatorul să nu îşi permită un consum mare de
articoleadesea acceptând să meargă în piaţă.
Pieţele,grupul de concurenţi care au şi cea mai mare cotă de vânzări. Aici de acum
seobservă o dezvoltare în general cantitativă de produse în marea lor majoritate sunt
contrafăcutesub numele a unor branduri internaţionale mari, adesea aceste confecţii nici măcar
nu corespundnormelor calitative igienice.
Produsele oferite de catre S.C.”MARCO TEX” SRL. sunt într-un sortiment mare ,
confectionate în corespundere cu moda şi ţinând seama de cerintele consumatorului.
Comparativ cu cele existente pe piaţă aceste produse sunt superioare ca calitate, aspect
exterior fiind la un preţ mai redus ca cele a concurenţilor ceea ce va determina consumatorul să
procure anumeaceste produse.Necesităţile consumâtorilor diferă. Volumul şi structura
necesităţilor depind de mai multecircumstanţe: nivelul de dezvoltare economică a ţării,
tradiţiile naţionale, cultura consumului,condiţiile climaterice şi geografice etc. Toţi cumpărătorii
pot fi grupaţi conform unor caracteristici comune din punct de vedere al structurii consumului.
Împărţirea cumpărătorilor după un anumit criteriu în grupuri aparte care reacţionează într-un
mod specific la activitatea demarketing şi se numeşte segmentarea pieţiiSegmentarea, ca unul
din elementele strategiei de marketing, împarte o anumită piaţă sauo colectivitate de
cumpărători în segmente aparte sau în grupuri după anumite criterii stabilite.
4

5. 4.
Obiectivele firmei S.C.”MARCO TEX” SRL
Principalele obiective ale firmei noastre sunt urmatoarele:
cresterea cifrei de afaceri
satisfacerea totala a clientilor prin asigurarea unui raport calitate/pret cat mai
avantajos
aplicarea unui sistem important de management
in viitor se urmareste o dezvoltare a productiei
cu profitul rezultat din vanzarea articolelor textile se urmareste modernizarea
societatii
deasemenea , se urmareste si o investitie in utilaje, fiind neaparat necesara
schimbarea acestora cu unele moderne
se urmareste ca produsele rezultate sa fie vandute de catre reprezentanti, nefiind
permisa comercializarea pe piata a produselor textile de catre vanzatorii
ambulanti
se doreste ca fiecare persoana sa fie specializata, in campul muncii, respectiv se
investeste in calificarea acestora
5. Strategiile utilizate
Colaborarea cu diverse celebritati
Investirea in publicitate( spoturi publicitare,afise,pliante)
Introducerea pe piata a unei noi variante pentru fiecare sezon, bazate pe
tendinta modei și cerinţele consumatorilor
Sponsorizarea unor evenimente importante pe plan national si mondial
Colaborarea cu institute de cercetare a pietei
Imbunatatirii produselor
Crearea de diverse promotii( 1+1 gratis sau 1+1/2 gratis)
Detinerea unui sistem de productie si distributie sofisticat si extins in
intreaga lume.
Motivarea angajatilor prin intermediul bonusurilor și a unui program flexibil
Deschiderea de noi magazine in marile centre comerciale din Bucuresti ,
dar și in alte orase
Cresterea productivitatii firmei prin cumpararea de masini de cusut si
tighelat mai performante
5

6. 6. Analiza SWOT
Puncte tari:
pozitia pe piata a firmei
realizează produse competitive în raport preţ/calitate, pentru piaţa externă
destinatenecesităţilor vitale şi de modă ale populaţiei;
are tradiţie îndelungată în producţia şi comerţul cu astfel de produse pe piaţa internă şi
externă;
deţine o forţă de muncă stabilă şi bine instruită care se poate specializa într-o perioadă
scurtă şicu costuri reduse;
are perspective reale de a creşte exportul de confecţii textile şi pe alte noi pieţe
dispune de utilaje şi instalaţii relativ performante în majoritatea Sub-sectoarelor
confecţii şitricotaje;
necesită costuri relativ mici faţă de alte ramuri industriale pentru modernizări,
retehnologizărişi înfiinţări de întreprinderi mici şi mijlocii;
costul redus pentru crearea unui loc de muncă în confecţii
capacitate mare de adaptare la cerinţele pieţei;
are capacitatea de a-şi susţine importurile, creând un excedent valutar pentru alte
necesităţi ale economiei.
personal bine pregatit ,având o vastă experienta in domeniu
Puncte slabe:
rămânerea în urmă din punct de vedere tehnic şi tehnologic a sectoarelor primare de
produsetextile (pondere încă mare de utilaje şi tehnologii neperformante)
orientare întârziată a noilor I.M.M- uri către produse mai complexe şi pentru
segmentulsuperior al pieţei;
nume de marcă interne fără forţă sau în curs de formare;
informaţii limitate ale I.M.M- urilor despre pieţele externe şi despre produsele
destinatesegmentului superior de piaţă;
accesul dificil la sursele de finanţare;
insuficienţa fondurilor de investiţii şi a fondurilor necesare achiziţionării resurselor
materiale;
comunicarea greoaie a agenţilor economici ca urmare a accesului dificil la infrastructura
decomunicaţii (costuri ridicate);
lipsa reţelelor proprii de desfacere şi a cooperării interne pe orizontală;
neîncadrarea în totalitate în standardele internaţionale privind protecţia mediului, în
special însub-sectoarele finisaje textile şi argăsitorii care au un impact negativ asupra
mediului.
Oportunităţi:
De localizarea producţiei textile-confecţii din ţările dezvoltate în ţările în curs de
dezvoltare;
existenţa unui mediu concurenţial real datorită numărului mare de agenţi economici de
profil.Firmele româneşti de confecţii care au produse şi servicii exportabile au noi
oportunităţi de adeservi pieţele europene, dar vor trebui să investească în a învăţa cum
să profite de acesteoportunităţi. Firmele care au produse şi servicii ce nu pot fi
valorificate la export pot doar săinvestigheze tendinţele din ţările vecine care au o
6

7. experienţă mai mare în privatizare, liberalizareşi globalizare şi să testeze selectiv
introducerea inovaţiilor în Moldova. Firmele care nu suntcompetitive vor trebui să-şi
adune resursele umane, de capital şi organizaţionale şi să migrezespre alte segmente de
piaţă sau chiar industrii.
dezvoltarea asociaţiilor de afaceri, care lucrând împreună cu Guvernul Republicii
Moldova, să poată dezvolta comerţul internaţional şi legăturile investiţionale pentru a
căpăta acces la pieţe şitehnologii. Această acţiune necesită însă o mai bună comunicare
şi cooperare între sectorul privat şi sectorul public. Acţiunile aşteptate de către unităţile
economice de la Guvern sunt estecrearea unui Consiliu a tuturor antreprenorilor din
această sferă a industriei care faciliteze:
sprijin pentru instituţionalizarea dialogului dintre sectoarele privat şi public identificând
preocupările prioritare;
analize anuale ale I.M.M- urilor şi înlăturarea sistematică a constrângerilor birocratice
laconstituirea companiilor şi a activităţilor antreprenoriale;
cooperare cu Guvernul la negocierea accesului pe pieţele externe în condiţii
avantajoase.Consiliul ar funcţiona prin asociaţiile de afaceri existente şi institutele de
cercetare dar nu ar încerca să le dubleze. Ar trebui mai curând să continue cercetarea
făcută deja în privinţacompetitivităţii moldoveneşti, politicii de reformă şi grupărilor de
ramură decât să reia cercetareade la capăt. Accentul ar trebui pus pe acţiune mai mult
decât pe studiu, precum şi pe crearea unuiciclu automat de cooperare a sectoarelor
privat şi public pentru implementarea schimbării
Generalităţi‫׃‬
concurenţă puternică din partea importurilor ilegale de produse textile şi îmbrăcăminte;
sistemul bancar din Moldova este încă slab, cu un nivel scăzut de intermediere, costuri
mari decapital, o lipsă acută de disciplină financiară şi o slabă alocare de fonduri pentru
credite, deşisectorul bancar a trecut printr-o reformă;
corupţia şi procedurile lipsite de transparenţă diminuează competitivitatea Republicii
precum şiatractivitatea ei ca destinaţie investiţională;
lipsa diferenţierii produselor;
costuri relativ ridicate ale transportului datorită insuficientei infrastructuri a Moldovei
lipsa unor companii individuale puternice deschizătoare de drum şi lideri ai schimbărilor
tehnologice şi ai modernizării proceselor în industrie;
din procesul de elaborare a politicii Guvernului lipseşte consultarea sectorului privat, iar
politicile nu reuşesc să reflecte preocupările sectorului privat şi asta îi
diminueazăcompetitivitatea;
lipsa comunicării între guvern şi diverşi membri ai societăţii civile ceea ce face ca
organizaţiileneguvernamentale să aibă doar un impact marginal în influenţarea politicii
sociale şi economice;
lipsa coordonării/colaborării în cadrul industriei de confecţii pe linia implementării
strategiilor de dezvoltare a acestei ramuri;
lipsa informaţiilor vizând specificul pieţelor externe cu implicaţii asupra IMM-urilor.
lipsa coordonării/colaborării în cadrul industriei de confecţii pe linia implementării
strategiilor de dezvoltare a acestei ramuri;
lipsa informaţiilor vizând specificul pieţelor externe cu implicaţii asupra IMM-urilor.
7

8. Bibliografie
http://www.scribd.com
www.referate.ro
Marketing în comunicare, Suport de curs (realizat de dr. Romeo Nadasan)
Comunicare organizational, Prof. univ.dr. MIhaela Minulescu, București, 2004
8