1. ANALIZĂ COMPARATIVĂ
PRIMUL RĂZBOI MONDIAL – AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL
CERINȚE PRIMUL RĂZBOI MONDIAL AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL
Perioada 28 iulie 1914 – 11 noiembrie 1918 1 septembrie 1939 – 2 septembrie 1945
Cauzele izbucnirii  lupta pentru reîmpărţirea lumii;
 concurenţa economică;
 imperialismul;
 naţionalismul (mișcări naționaliste în Balcani)
 dorința Franței de a recupera Alsacia și Lorena
de la germani;
 schimbări în ierarhia marilor puteri;
 dorinţa de dominaţie economică şi politică a
marilor puteri a stimulat cursa înarmărilor (=
competiția între state pentru a obține superioritatea în cee
ace privește numărul de soldați și dotarea cu armament).
- dorinţa Germaniei hitleriste de a instaura o hegemonie mondială, transformarea
întregii lumi conform ideologiei naziste
- atitudinea revizionistă a statelor învinse (Germania, Ungaria, URSS, Bulgaria)
și a stetelor câștigătoare (Italia, Japonia) care îşi doreau expansiune teritorială
- invadarea Poloniei de către Germania în 1939, soldată cu înfrângerea Poloniei
- ineficiența măsurilor aplicate de Societatea Națiunilor
- conflicte armate dintre Japonia și China/Japonia și SUA
- ascensiunea ideologiilor comuniste, fasciste și naziste
- promovarea rasismului și a naționalismului fanatic
Pretext asasinarea moştenitorului Austro-Ungariei, arhiducele
Franz Ferdinand, la 28 iunie 1914, de către studentul
bosniac Gravrilo Princip.
Incidentul Gleiwitz - a fost un atac pus în scenă de forțe naziste care s-au dat
drept polonezi pe 31 august 1939, atac împotriva stației radio germane Sender
Gleiwitz din Silezia superioară, Germania (din 1945: Gliwice, Polonia) în ajunul
celui de-al doilea război mondial în Europa
Participanți/
tabere
Tabăra învingătoare:
Tripla Înțelegere
(Antanta)
Tabăra învinsă: Tripla
Alianță (Puterile
Centrale)
Anglia Germania
Franța Austro-Ungaria
Rusia (până la
începutul anului 1918)
Imperiul Otoman
SUA ( din 1917) Bulgaria
Aliații (tabăra câștigătoare) Axa/Puterile Axei (tabăra învinsă)
Marea Britanie (Winston
Churchill)
Germania (Adolf Hitler)
Franța (Charles de Gaulle) Japonia (Hironhito)
SUA (Franklin Roosevelt) Italia (Benito Mussolini)
China (Chiang Kai-Shek)
Uniunea Sovietică (Stalin) - până în
1941
Polonia (Edward Kai-Smigly) România (Ion Antonescu) - până în

2. România ( din 1916)
Italia (din 1915)
1944
Rusia (Stalin) din 1941 până în
1945
România (Ion Antonescu) 1944-
1945
Fronturi  2 principale: de Vest (Franţa) şi de Est
(Rusia);
FRONTUL DE VEST
- sept.1914 – Marna →francezi vs
germani=►victorie franceză
- 1916 – Verdun → francezi vs
germani=►victorie franceză
- 1916 – Somme → francezi și englezi vs
germani=►victorie germană
- 1918 – Amiens → Antanta vs Germania
=►victoria Antantei
FRONTUL DE EST
- sept. 1914 – Tannenberg → ruși vs germani
=►victoria Germaniei
- 1915-1916 – Gallipoli → francezi și englezi vs
otomani=►victoria otomană
- vară 1917 – Mărăști, Mărășești și Oituz →
români și ruși vs germani și austro-ungari
=►victoria româno-rusă
 3 secundare: din Balcani, din Caucaz şi din
nordul Italiei.
Luptele s-au dat în:
→ Europa
→ Asia
→ Oceanul Pacific
→ Nordul Africii
♣ Frontul de Est/ Răsărit - a fost teatrul războiului dintre patru țări ale
puterilor Axei (Germania nazistă, Italia, Ungaria, România) pe de-o parte,
și Uniunea Sovietică pe de altă parte, începând cu iunie 1941 până în mai
1945 → victoria sovietică ►
Prăbușirea Germaniei naziste (concomitent cu frontul de vest )
Uniunea Sovietică devine o superputere mondială
Preluarea comuniștilor din Europa de Est
Anexarea țărilor baltice și a Basarabiei de către URSS; a avansat spre vest
de la granița dintre Germania și Polonia.
♣ Frontul de Vest - a fost teatrul de război occidental dintre Germania
nazistă pe de-o parte și Aliații occidentali – Regatul Unit, Statele Unite, A
treia Republică Franceză, Canada, Polonia, Țările de Jos, Norvegia și alții
→ victoria aliaților
Alianțe  Antanta: (1914) Marea Britanie, Franţa, Rusia +
Japonia, Italia (1915), România și
portugalia(1916), S.U.A., Grecia China (1917),
etc.
 Puterile Centrale: (1914) Germania, Austro-
Ungaria + Imperiul Otoman, Bulgaria (1915),
etc.
Axa (Germania, Italia, Japonia + coloniile acestora); au aderat mai târziu
Ungaria, România, Slovacia, Bulgaria şi Croaţia;
Coaliţia Naţiunilor Unite (26 state în frunte cu Marea Britanie, U.R.S.S.,
S.U.A.);
La 23 august 1939 se încheie la Moscova un tratat de neagresiune
între Uniunea Sovietică și Germania: Tratatul Ribbentrop-Molotov
(cunoscut și ca Pactul Stalin-Hitler). Primul articol al tratatului
prevedea că cele două părți se angajau să se abțină „de la orice act de

3. * în total, în cei patru ani de război, au participat 28 de
state, cu aproximativ 70 milioane de soldaţi.
violență, de la orice acțiune agresivă și de la orice atac, una împotriva
celeilalte, în chip separat sau în comun cu alte puteri”. Pactul de
neagresiune sovieto-german a împărțit, prin urmare, Europa între sferele
de influență sovietice și naziste și a grăbit izbucnirea celui de-al Doilea
Război Mondial. Anexa secretă a pactului Ribbentrop-Molotov prevedea
dreptul U.R.S.S. de a ocupa Basarabia.
Mari lideri ai
războiului
Georges Clemenceau (Franța), Wilhelm al II-lea
(Germania), George al V-lea (Anglia), Franz Josef,
Carol I (Austria), Nicolae al II-lea, Nicolai Nicolaevici
(Rusia), Victor Emmanuel al III-lea (Italia), Petru I
(Serbia), Ferdinand I, Alexandru Averescu, Regina
Maria (România), Ferdinand I (Bulgaria), Mehmed al
V-lea (Turcia)
Adolf Hitler (Germania), Benito Musolini (Italia), împăratul Hirohito al
Japoniei, Iosif Vissarionovici Stalin (URSS), Franklin Delano Roosevelt
(SUA), Winston Churchill (Anglia), Carol al II-lea, Regele Mihai, Ion
Antonescu (România)
Desfășurare
1914:
 la 28 iulie 1914, Austro-Ungaria declară război
Serbiei;
 Frontul de vest: Germanii sunt opriţi la Marna;
 Frontul de est: Bătălia de la Tannenberg (august)
şi de la Lacurile Mazuriene (septembrie).
1915:
 frontul de vest: ofensive franco-engleze în
Champagne şi Artois;
 frontul de est: ofensiva germană în Galiţia,
Ucraina şi Belarus;
 frontul italian: lupte grele la Isonzo.
1916:
 frontul de Vest: Bătălia de la Verdun şi
contraofensiva de pe Somme;
 frontul de est: ofensiva română în Transilvania;
respingerea acesteia şi ocuparea Bucureştilor de
către inamic.
- la 1 septembrie 1939, Germania a atacat Polonia, declanşând războiul;
- noiembrie 1939 – martie 1940, Uniunea Sovietică duce un război cu
Finlanda, cunoscut drept ”războiul de iarnă”.
- până în 1940, pe frontul vest-european nu au avut loc operaţiuni militare
(războiul ciudat);
„războiul fulger” (Blitzkrieg),
Germania a ocupat Danemarca, Norvegia, Belgia, Olanda, Luxemburg;
-
a creat un stat cu capitala la Vichy, care a colaborat cu Germania
hitleristă;
ălia Angliei”, dar englezii rezistă datorită
sistemului de radare şi a avioanelor de luptă mai performante;
sale:
a) Basarabia şi nordul Bucovinei către U.R.S.S.;
b) nordul Transilvaniei către Ungaria;
c) sudul Dobrogei (Cadrilaterul) către Bulgaria;
Axei, pentru a recupera Basarabia şi nordul Bucovinei;
atacat U.R.S.S., dar au
fost opriţi din înaintare, aproape de Moscova, şi înfrânţi la Stalingrad;
atacată de către japonezi, determinând intrarea S.U.A. în război de partea

4. Naţiunilor Unite.
Armament
Submarine, tancuri, avioane, cuirasate (navă de linie de
mare tonaj protejat de o cuirasă=armătură din plăci de
oțel + tunuri de mare calibru), crucișătoare (navă
militară rapidă, mai mică decât un cuirasat), mitraliere,
grenade, arme toxice, submarin, torpilă
https://www.descopera.ro/istorie/16709748-top-arme-care-au-facut-istorie-in-al-
doilea-razboi-mondial
avioane de vânătoare, bombardiere, avioane de atac la sol, avioane torpiloare,
bombardiere în picaj, tancuri și blindate, artilerie tractată, tunuri
autopropulsate, tunuri antitanc, armament de infanterie (pistoale, revolvere,
puști, pistoale mitralieră, mitralier, grenade, aruncătoare de grenade), mine
terestre, hidroavioane, planoare
Urmări - războiul s-a încheiat prin Armitițiul de la Campiegne,
care marca victoria Antantei
- au murit aproximativ 8.500.000 de oameni
- au fost răniți aproximativ 21.000.000 de oameni
- 7.700.000 de oameni au fost făcuți prizonieri sau au
dispărut
- economia țărilor a fost puternic afectată
- au fost desființate imperiile: rus, austro-ungar, german
și otoman
- au apărut noi state în Europa: Cehoslovacia, Polonia,
Finlanda, țările baltice
- Franța a recuperat Alsacia și Lorena de la Germania
- SUA a devenit cel mai puternic stat din lume
- în 1920 a luat ființă Societatea/ Liga Națiunilor – o
organizație internațională ce avea ca scop menținerea
păcii în lume (este precursoarea Organizației Națiunilor
Unite de astăzi)
- a apărut pandemia de gripă spaniolă (care se presupune
că a ucis peste 80 de milioane de oameni)
- au murit peste 50.000.000 de oameni
- marile puteri din Occident își pierd întâietatea față de SUA și URSS
- în numeroase țări din Europa Centrală și de Est a fost instaurat regimul
comunist
- lumea s-a divizat în blocuri militare dar și blocuri politico-ideologice dominate
de SUA și URSS
TRATATE
Încheiate în urma
războiului
- Tratatul de la Brest-Litovsk (3 martie 1918)
- Tratatul de la Versailles (28 iunie 1919)
- Tratatul de la Saint-Germani-en-Laye (10 septembrie
1919)
- Tratatul de la Neuilly (27 noiembrie 1919)
- Tratatul de la Trianon (4 iunie 1920)
- Tratatul de la Sevres (10 august 1920) şi Lausanne (24
- 28 noiembrie – 1 decembrie 1943 – Conferința de la Teheran:
deschiderea unui nou front de luptă în Occident, împărțirea Germaniei în
5 state autonome, rezolvarea problemei poloneze prin împingerea
Poloniei spre vest în Prusia Orientală, renunțarea Finlandei la o serie de
teritorii în favoarea URSS
- 9 octombrie 1944 – Conferința de la Moscova: s-a încheiat ”acordul
procentajelor” care stabilea, în procente, influența Rusiei în Europa după

5. iulie 1923) război
- 4-11 februarie 1945 – Conferința de la Yalta (Roosevelt, Churchill și
Stalin): s-a hotărât împărțirea Germaniei și a Berlinului, s-a hotărât
rambursarea în natură a pierderilor suferite de statele agresate de
Germania, a fost stabilită suma totală a reparațiilor de război, înființarea
ORGANIZAȚIEI NAȚIUNILOR UNITE
- 17 iulie-2 august 1945 – Conferința de la Postdam (Attlee, Truman,
Stalin) – s-a încercat stabilirea unor puncte de vedere în ceea ce privește
organizarea lumii postbelice și tratatele de pace, împărțirea Germaniei în
patru zone de ocupație
(https://www.wikiwand.com/ro/Zonele_aliate_de_ocupa%C8%9Bie_din_
Germania ): zona americană, zona britanică, zona franceză și zona
sovietică
- 26 iulie 1946 – Conferința de pace de la Paris (Palatul Luxemburg):
au participat 26 de state, la 10 februarie s-au semnat tratatele de pace cu
România, Bulgaria, Finlanda, Ungaria și Italia
►Tratatul cu România prevedea: achitarea către URSS a reparațiilor
de război, URSS își menținea trupele pe teritoriul României până la
achitarea datoriei de război, România primea N-V Transilvaniei, România
pierde Basarabia și Nordul Bucovinei în favoarea URSS și Cadrilaterul în
favoarea Bulgariei
►Bulgaria: avea obligații de război față de Grecia și Iugoslavia
►în Tratatul cu Italia: se fixa frontiera Italiei cu Franța, Italia trebuia să
renunțe la coloniile Libia, Eritreea, Somalia și să recunoască
independența Albaniei
►Tratatul cu Ungaria: Ungaria renunța la N-V Transilvaniei, trebuia să
plătesacă URSS, Cehoslovaciei și Iugoslaviei despăgubiri de război
► Tratatul cu Finlanda: Finlanda plătea către URSS despăgubiri de
război, ceda provincia Petsamo către URSS
SITUAȚIA
ROMÂNIEI
- alianțe
- bătălii
- situația
teritorială
În contextul pierderilor teritoriale suferite de România în vara anului 1940
– Basarabia și Ținutul Herța în favoarea URSS-ului, nord-vestul
Transilvaniei în favoarea Ungariei hortiste și Cadrilaterul în favoarea
Bulgariei – regele Carol al II-lea a fost silit de împrejurări să abdice,
lăsându-l în fruntea țării pe fiul său, Mihai I. Conducerea guvernului a
fost preluată de generalul Ion Antonescu care, alături de legionari, va

6. (pierderi/
câștiguri
teritoriale)
- tratate
conduce țara sub o formă autoritară, aderând în noiembrie 1940 la Pactul
Tripartit.
Prin Acordurile din 11-12 iunie 1940, mareșalul Antonescu s-a angajat să
participe alături de Germania la operațiunea Barbarossa (22 iunie 1940).
După răsturnarea și arestarea legionarilor, la începutul anului 1941
Antonescu preia întreaga putere a statului, cu toate că Mihai I era
considerat în continuare conducătorul de drept al României. În timpul
guvernării antonesciene s-au luat următoarele măsuri: s-a realizat o
mobilizare agricolă, întreprinderile au fost militarizate, regimul de muncă
a fost adaptat situației de război, au fost înființate închisori și lagăre de
muncă precum cele de la Târgu Jiu sau Caransebeș, s-a arătat o toleranță
față de liderii politici și, cel mai important, nu a acceptat soluția finală. Cu
toate acestea, Pogromul de la Iași din iulie 1941 a fost opera guvernului
antonescian, în urma căruia sute de evrei au fost deposedați de bunurile
lor, aruncați în închisori, în timp ce mii de suflete au murit în trenurile
groazei care îi transportau de-a lungul Moldovei. Nu doar evreii au avut
de suferit, ci și țiganii, o mare parte din ei fiind deportați în Transnistria
după ce armata română a reușit să elibereze teritoriul de dincolo de Prut.
La un moment dat, pentru a trage foloase mai târziu, guvernul este de
acord cu emigrarea evreilor în Palestina, facilitând această acțiune.
Problema evreiască s-a încercat a fi rezolvată și în teritoriul Transilvaniei
controlat de maghiari. Autoritățile hortiste au trimis zilnic vagoane pline
cu evrei având destinația Auschwitz.
România refuză să participe alături de Axă la agresiunea împotriva
Greciei și Iugoslaviei derulată la începutul verii anului 1941. Cu toate
acestea, Antonescu intră în 22 iunie 1941 în război de partea Germaniei,
garantându-i-se de către Hitler alipirea din nou a Basarabiei și Bucovinei
la România. O lună mai târziu armata română atinge Nistrul. De data
aceasta românii nu controlau doar Basarabia, ci și Transnistria. Deși
scopul românilor a fost atins relativ ușor, cu pierderi puține, Antonescu nu
a scos România din război, ci a continuat lupta alături de Hitler. Armata
română va participa pe frontul de est la o serie de lupte, printre care se
numără cele din Odessa, Sevastopol, Stalingrad, Cotul Donului sau nordul
Caucazului.
Hotărârea lui Antonescu de a continua lupta i-a nemulțumit pe liderii
politici din țară, Iuliu Maniu, liderul PNȚ, adresându-i o serie de scrisori

7. pentru a scoate România din război, având ca următor scop recâștigarea
părții pierdute din Transilvania în favoarea ungurilor. Pentru ieșirea din
război s-au mai pronunțat și Opoziția Unită asistată de Frontul Patriotic
Antihitlerist. Având același scop, eminența cenușie a anilor ’20, Barbu
Știrbei a participat la Conferința de la Cairo pentru a atrage suportul
Aliaților, lucru nereușit, transmițându-i-se României că singura forță care
va avea putere de decizie asupra ei va fi URSS.
Cu toate acestea, la 23 august 1944, prin hotărârea regelui Mihai I,
mareșalul Ion Antonescu a fost arestat, iar România iese din războiul
antisovietic, întorcând armele împotriva Germaniei naziste, luptând până
la sfârșitul conflagrației alături de aliați. La 12 septembrie 1944, România
a semnat un armistițiu cu Aliații (SUA, Anglia și URSS), impus de către
Moscova
TRATATE: Dictatul de la Viena (30 august 1940) este un act prin care
România a fost obligată să cedeze o parte din Transilvania în favoarea
Ungariei.