1. Prezentare realizată de Prodan Sabina, grupa 912 C,
anul I, REI
Shared
economy-
Economia
colaborativă
2. Economia colaborativă este un sistem socio-economic clădit pe conceptul
folosirii în comun a resurselor fizice și umane. Ea cuprinde crearea,
producerea, distribuția, comerțul și consumul de bunuri și servicii de către
persoane și organizații, în mod comun. În limbile de origine anglo-saxonă
„economia colaborativă” este adesea numită și economia în comun (sharing
economy), economie de la persoană la persoană („peerto-peer” ori P2P),
economie integrată (mesh economy) sau consum colaborativ.
Introducere
CEREPREZINTĂ ECONOMIACOLABORATIVĂ?
3. Consumul colaborativ, ca fenomen, este o categorie de înțelegeri cu caracter
economic în care participanții au acces în comun la bunuri și servicii. Acesta
diferă de sistemul clasic, unde fiecare participant este singurul proprietar al
bunului sau al serviciului consumat. Acest model este posibil prin folosirea
tehnologiei și a comunităților P2P.
Modelul de economie colaborativă este folosit fie în piețe online cu caracter
general precum eBay, Craigslist, Taskrabbit sau Krrb, fie în piețe online
specializate cum ar fi: cazare direct la persoană particulară (Airbnb),
împrumut de bani (Lendingclub), transport cu mașina particulară în zona
urbană (Uber sau Zipcar).
Modelul economiei integrante se bazează pe folosirea în comun sau
integrarea calificării și experienței participanților cât și a bunurilor și
serviciilor. Acest model este ajutat de tehnologie care face mai eficientă
legătura între oameni, bunuri și servicii, și având ca rezultat formarea de
comunități, organizații și modele de activitate noi, atât private cât și
publice.
4. Tehnologii precum telefonia mobilă, internetul,
rețele de comunicații, media socială ,
imprimantele 3D, senzorii care efectuează
controlul și reglarea sistemelor tehnice automate,
toate acestea permit persoanelor și organizațiilor
să folosească în comun resursele existente în loc
să aștepte pentru sectorul privat sau guvern ca să
ofere bunurile și serviciile dorite. Aceste modele
de tipul persoană-persoană creează oportunități
noi pentru indivizi, comunități, guverne și
corporații, le permite să aibă tranzacții și să
colaboreze. Termenul de „The Mesh economy” a
fost introdus de Lisa Gansky în „The Mesh: Why
the Future of Business is Sharing”.
5. Exempledeeconomiecolaborativă:
– cazare direct la persoană particulară:
Airbnb;
– transport cu mașina particulară în
zona urbană: Uber, Zipcar ;
– transport cu mașina particulară între
oraşe: BlaBla Car
– schimb valutar: Midpoint.com ;
6. Valoarea nefolosită este valoare
pierdută!
Principiidebazăaleeconomiei
colaborative:
Deșeuri ca materie primă
Acces nu proprietate
Informație transparentă și liberă
Încredere şi reciprocitate
Densitatea urbană favorizează colaborarea
7. Avantajele aduse deeconomia
colaborativă
Plecând de la unul dintre principiile
acestui sistem economic – utilizarea
mai eficientă a resurselor
disponibile, economia colaborativă
reprezintă o modalitate extrem de
bună pentru reducerea poluării și a
cheltuielilor. În plus, economia
colaborativă promovează și acordă
prioritate prețurilor ieftine și
costurilor reduse, relațiile
interpersonale având un rol extrem
de important.
8. Efectele pandemiei COVID-19 asupra relației dintre angajați și angajatori sunt încă incomplet cunoscute și greu de
anticipat în acest moment, dar printre ele ar putea fi: reducerea mobilității oamenilor, folosirea accentuată a mijloacelor
de comunicare la distanță și a tehnologiei și, din păcate, pierderea unor locuri de muncă sau reducerea normei de
muncă. În acest context, platforme de tip gig se vor dovedi „game changers” în procesul de identificare de oportunități
de colaborare.
În acest context, World Economic Forum preconizează că cele mai căutate aptitudini în 2022 vor fi cele de Analiza
Datelor, Inteligența Artificială & Machine Learning, respectiv cunoștințe de Operațiuni şi Management.
Nicio generație nu le poate acoperi de una singură, dar o platformă poate să-i reunească pe toți cei care au aceste
aptitudini. În acest fel, o platformă de tip gig poate pune la dispoziția companiilor experiența şi expertiza generațiilor
consacrate în piața muncii (respectiv X şi Baby Boomers) și aptitudinile digitale, fie native, fie dezvoltate de-a lungul
anilor, ale noilor generații (Y sau Millenials, născuți între 1980 și 1995, și Z, cei născuți între 1996 și 2010).
Economiacolaborativăpeparcursulpandemiei
9. Noile modalități de colaborare dintre companii și giggeri (persoanele
care lucrează pe proiecte) asigură deja independență, autonomie și
dinamism, dar mai pot fi îmbunătățite atunci când discutăm despre
protecția socială a gigger-ului.
Conform studiilor făcute de EY în USA, colaborarea pe bază de
proiect, care există în anumite domenii încă din 1990 (IT,
exploatarea petrolului, contabilitate etc), a căpătat amploare
începând cu ultima criză economică din 2008. În contextul ultimelor
săptămâni, de când suntem confruntați cu pandemia COVID-19,
realizăm că aceasta ar putea fi un nou factor accelerator al acestui
tip de colaborare.
10. La nivel mondial, estimarea este că,
anul acesta, aproximativ 20% dintre
colaboratorii unei companii vor fi
giggeri iar procentul va ajunge la
50% în anul 2030. Cele mai multe
întrebări și dileme sunt legate în
acest moment de domeniul
fiscalității, dar şi de asigurarea
socială a acestor colaboratori și de
beneficiile pe care le pot obține.
Totuși, rămân și multe întrebări
exprimate de leadership, și anume,
cum aderă aceste generații la cultura
organizațională a companiei și cum
își dezvoltă apartenența la companie
și la valorile acesteia?
O sumarizare a principalelor
caracteristici ale generațiilor Y
(Millenials) şi Z, adică generațiile
care vor domina piața muncii în anii
ce vor urma, ne-ar putea da câteva
direcții privind concluziile, așa cum
reiese dintr-un studiu efectuat la
nivel global pe 6,700 de respondenți:
What’snext?
Tot din acest studiu reiese că Generația Z este mai pragmatică, iar
Generația Y (Millenials) este mai idealistă. În timp ce Y a crescut într-o
perioadă în care era important să participi la competiții, cei din Z au
trecut prin perioade succesive de recesiune, crize de emigrare și crize
ecologice. Prin urmare, Generația Z este concentrată pe acumularea de
economii, în timp ce Millenials sunt în căutarea de experiențe.
12. CREDITS: This presentation template was created by
Slidesgo, including icons by Flaticon, and
infographics & images by Freepik and illustrations
by Storyset
Mulțumescpentru
atenția acordată!
Pentru mai multe detalii, mă puteți
contacta la nr. de telefon
0739501749- Prodan Sabina
SAU
pe rețelele de socializare
Instagram- Sabina Prodan
Facebook- Sabina Prodan