SlideShare uma empresa Scribd logo
1 de 5
Baixar para ler offline
DACĂ NU POȚI FACE BINE UNUI OM, MĂCAR NU-I FACE RĂU!
Echipa de proiect:
Prof. Ionița Timiș
Elevi: Teofana Cismaș, Mihaela Moraru
Colegiul Național Pedagogic ”Gh. Lazar” Cluj-Napoca
Motivația
Din păcate, în zilele noastre, oamenii pun mare accent pe diferențele dintre ei, diferențe care
împiedică buna colaborare. Prin diferențiere, involuntar, se ajunge la discriminare, proces prin
care se face distincție, separare clară între mai multe elemente. Discriminarea poate fi
împiedicată prin conștentizarea urmărilor de către copiii de mâine. Copiii, fiind în procesul de
creștere, conștientizează mai bine gravitatea discriminării cu condiția de a li se explica ținând
cont de nivelul lor de vârsta.
Din cauza faptului că copiii petrec marea majoritate a timpului într-o instituție de învățământ,
cele mai multe cazuri de discriminare sunt înregistrate aici. La fel și în școala noastră am
identificat o situație conflictuală de discriminare etnica în rândul elevilor de clase primare. Elevii
români din Colegiul nostru moștenesc din familie o gândire negativă față de elevii de etnie rromă
prin care discriminează și discreditează această categorie, manifestând o atitudine de
superioritate. Pentru rezolvarea acestei probleme am identificat o soluție prin aplicarea unui
experiment la clasa a III-a prin care copiii erau puși în situația de a trăi în starea celor
discriminați.
SCOPUL EXPERIMENTULUI
Responsabilizarea atitudinilor comportamentale pozitive ale elevilor față de diversitatea etnică
școlară și socială.
OBIECTIVELE EXPERIMENTULUI
Intrarea în ”pielea” celor discriminați și discreditați pentu a înțelege prin empatie cât de rău se
poate simți cineva care este umilit și discriminat. Experimentarea a două ipostaze, de
superioritate respectiv de inferioritate, prin care să înțeleagă că oricine și oricînd poate fi într-o
stare sau alta, pentru a înlătura discriminarea din comportamentul elevilor. Conștientizarea
consecințelor atitudini discriminării asupra copiilor de altă etnie, naționaltate sau confesiune.
Încurajarea colaborării între elevi, indiferent de etnie, religie, nivel social.
IDENTIFICAREA SITUATIEI PROBLEMA
POVESTEA ÎNCEPE AȘA…
La mijlocul semestrului II, în clasa a II-a aparut o schimbare care avea să le marcheze colectivul
clasei. Un elev de etnie rromă a fost transferat în aceasta clasă, el venind de la un centru de
plasament unde avea o lume a lui pe care și-o înțelegea. Aici, în viața lui se va petrece o
schimbare, în sensul că lumea lui se va spulbera și va intra în alta în care nu va fi înțeles și
acceptat. A fost adoptat de o familie de români din oraș. Se distingea foarte bine între ceilalți
elevi prin culoarea pielii. Învățătoarea clasei a II-a i-a pregatit pe elevi dânsei pentru a preveni
discriminarea. Celelalte clase primare însă, nu au avut parte de aceeași pregătire, fapt pentru
care, încă de la început a apărut discriminarea.
În timpul pauzelor, elevul rrom încerca să se integreze în colectivitate prin intrarea în discuții cu
colegii lui, prin implicarea în anumite jocuri, dar elevii din clasa a III-a au început să arunce
asupra lui etichetări precum ”cioroiul” sau ”negroteul”. În fiecare zi, elevul rrom avea de
suportat jignirile colegilor mai mari și marginalizarea în timpul pauzelor.
Inspirata de un dicton creștin ” Dacă nu poți face bine unui om, măcar nu-i face rău”, am propus
să intervenim prin implicarea celor care aveau să devină învățătoare pentru a ști să prevină și să
gestioneze astfel de situații.
Datorită acestui incident am hotărât rezolvarea problemei printr-un experiment inedit care
trebuia să trezescă conștiințele elevilor prin schimbarea comportamentelor, din atitudini agresive
în atitudini de de toleranță și respect reciproc. Am decis, împreună cu echipa proiectului, să
supunem elevii clasei a III-a unui experiment pe care niciodată nu am dorit să-l denumim astfel,
preferând o titulatură lipsită de conotaţii prea inalte, cea de “exerciţiu”, un termen care ne punea,
într-o oarecare măsură, la adăpost faţă de criticile viitorilor contestatari ai moralităţii
întreprinderii noastre.
Prin acest exercițiu am urmărit ca elevii clasei a III-a să fie puşi în situaţia de a trăi, pentru câteva
ore, viaţa altcuiva. Aveau să fie obligaţi, fie că avea să le placă fie că nu, să trăiască viaţa unor
copiii pe care nu-i cunoscuseră niciodată. Am creat instantaneu un microcosmos social în cadrul
grupului de elevi de clasa a III-a. Acest exercițiu impunea împărţirea clasei de elevi în două
grupuri pe baza culorii părului (imaginar), un gup de blonzi și altul de bruneți.
EXPERIMENTUL
Perioada proiectului: Experimentul s-a derulat în curs a doua zile.
Desfășurarea experimentului
Metode de lucru:
Prima zi: S-a urmărit împărţirea clasei de elevii, toţi români, în 2 grupuri pe baza culorii părului:
blonzi sau bruneți (cei cu alte culori au mers în grupul cu nuanţa cea mai apropiată de nuanţa
părulu lor). Blonzii au primit eșarfe galbele pe care le-au legat la mână, prin care să se distingă
de bruneți. Într-o primă fază, am încurajat o atitudine de superioritate din partea celor cu părul
brunet, spunându-le acestora că a avea părul negru e semnul inteligenţei superioare a
“purtătorilor”, drept pentru care aceştia merită anumite privilegii. Copiii cu părul brunet sunt
înfăţişaţi ca “superiori”, beneficiind de anumite privilegii şi fiind încurajaţi să dezvolte o
atitudine discriminatorie faţă de colegii lor blonzi.
Scenariu: Li s-a oferit elevilor un scenariu conform căruia copiii părul negru sunt mai buni, mai
inteligenţi, sunt favorizaţi în ceea ce priveşte durata pauzelor, accesul la locurile de joacă din
curtea şcolii sau accesul la parcul cu module de joacă. Grupului blonzilor li se interzice să se
joace alături de ceilalţi, li se impune să poarte pe unul din braţe nişte banderole, ca semn al
inferiorităţii.
Rezultatul: copiii bruneți au dezvoltat un comportament agresiv faţă de cei blonzi, în timp ce
“rasa inferioară” a manifestat simţăminte negative de frică şi chiar aversiune faţă de propria
persoană. Până şi notele obţinute la anumite teste de verificare au scăzut în cazul copiilor
“inferior” şi au crescut în rândurile “bruneților”.
A doua zi: În ziua următoare, sub dirijarea coordonatoarei proiectului, rolurile s-au inversat,
elevii fiind “informaţi” că rasa superioară are de fapt părul blond. Comportamentul şi notele la
teste s-au modificat în consecinţă. Aceiaşi copii care fuseseră dezavantajaţi în primele zile şi-au
asumat imediat rolul opresorilor. Comportamentele celor două grupuri se modifică în consecinţă.
Cel mai interesant aspect monitorizat este faptul că în ambele zile ale exerciţiului, cei “marcaţi”
ca fiind inferiori au dezvoltat comportamente de elevi realmente inferiori, cu rezultate inferioare
celorlalţi la jocurile de grup şi testele de verificare administrate, pe când elevii “superiori” au
excelat în activităţile lor si au dezvoltat atitudini discriminatorii faţă de grupul defavorizat.
În foarte scurt timp cei defavorizaţi devin foarte trişti şi se izolează de ceilalţi. Apar porecle
precum “negricioșii” sau “gălbeneii” şi chiar încep să fie folosite stereotipii de limbaj şi atitudini
discriminatorii venite din zona elevilor cu părul negru. Se iscă şi un conflict. Unul dintre copiii
cu părul blond îşi loveşte colegul care cu doar 15 minute în urmă îi era foarte apropiat pentru
simplul motiv că acesta îl numise “gălbenelul”, termen care deja căpătase o conotaţie peiorativă
pe care băieţelul agresat verbal o compară cu cea asociată termenului “cioară”- termen folosit în
cazul populaţiei rrome.
Devine evident faptul că un grup de copii extrem de comunicativi, cooperanţi şi prietenoşi îşi
schimbase în doar câteva zeci de minute comportamentul doar pentru că mediul social în care se
mişcau îşi modificase in mod radical caracteristicile.
Copiii timizi de altădată au devenit extrem de comunicativi, chiar cu veleităţi de lideri, în
momentul în care au fost “învestiţi” cu atribute de superioritate, în timp ce micuţi care până la
exerciţiu se încadrau printre cei mai isteţi şi mai expansivi au devenit retraşi şi supuşi din ce în ce
mai des erorilor.
Impactul: In ceea ce priveste impactul atitudinii emotionale asupra psihicului si in ceea ce
privesc rezultatele la testele din perioada exercitiului, se paote observa o neta crestere a acestora.
Inainte, in timpul si dupa aplicarea exercitiului, s-au dat copiilor trei teste : inainte cu doua
saptamani de aplicarea exercitiului s-a dat un prim test de evluare a cunostintelor la disciplina pe
care o predau unde rezultatele au fost obisnuie, alte doua teste in timpul celor doua zile de
derulare a exercitiului, teste la care punctajele elevilor au crescut în ziua în care erau în grupul
favorizat, respectiv au scăzut în ziua în care erau în grupul defavorizat, pentru ca, după
terminarea experimentului, să se menţină la un nivel ridicat pentru restul întregului an şcolar,
observandu-se aceasta si printr-un ultim test, la un interval de doua saptamani dupa exercitiul
proiectului. Rezultatele testelor au fost analizate comparative si s-a observat un lucru extrem de
ciudat cu acești copii care sunt brusc aruncați într-un univers unde află cât de minunați sau cât de
defavorizaţi sunt.
CONCLUZII ŞI INTERPRETĂRI
O prima concluzia trasa din acest experiment este aceea că prejudecăţile de natură rasială,
stereotipiile şi tendințele discriminatorii sunt latente în fiecare dintre noi. Este suficient un
context social nefericit pentru ca acestea să iasă în evidenţă în orice individ.
A doua concluzie este aceea ca omul este prin definiţie o fiinţă socială şi sociabilă, care se
adaptează la mediul înconjurător. Dacă se reuşeşte pentru un timp îndelungat controlarea
mediului, omul poate fi literalmente “încarcerat” într-o realitate subiectivă, deformată, în care
abilităţile de a gândi critic să-i fie într-o mare măsură suprimate. Este remarcabil cum în acest
caz mici diferenţe între oameni pot declanşa prejudecăţi în fiecare dintre subiecţi şi cât de greu
este să te debarasezi de ele.
Interpretari: Oricât de mici sau de superficiale ar fi diferenţele dintre copiii, în momentul în
care acestea devin indicatorii superiorităţii, respectiv ai inferiorităţii , ai acceptabilităţii sau
respingerii sociale, ai valorizării ori devalorizării, ele sunt de îndată instituţionalizate, nasc reguli
şi creează norme, dând naştere unor aşteptări faţă de comportamentul oamenilor învestiţi cu un
anumit statut.
O perspectivă interesantă este şi cea a felului în care aşteptările, pozitive sau negative, pe
marginea abilităţilor unei persoane, pot influenţa situaţia şi performanţele respectivului. Situarea
intr-o postura pozitiva determină în mod clar o îmbunătăţire a rezultatelor şi abilităţilor
subiecţilor, în cazul celor etichetaţi artificial ca "inferiori", aşteptările scad, rezultatele sunt mai
slabe.
Intentia si scopul exercitului a fost acela de reducere a prejudecăţilor şi discriminării pe care
aceste experimente îl au asupra subiecţilor, care, in urma discutiilor ample la finalul celei de a
doua zi a exercitiului, adresandu-se elevilor intrebari de genul: cum s-a simtit fiecare elev in
postura de inferior sau superior, cum este sa fii discriminat, cum te simti cand te pui in pielea
celuilalt si esti jignit si discreditat. Elevii, intelegand starea celor asupriti sau cat de rau trebuie sa
te simti cand esti in inferioritate, au ajuns la concluzia ca, inainte a face vreo aluzie, sau
etichetare, folosindu-se de empatie, vor pregusta suferinta celuilalt si nu vor mai discrimina pe
nimeni. Aceasta atitudine va fi dusa mai departe, prin lansarea acestui proiect si altor clase de
elevi, dar si in sanul familiei si in randul prietenilor.

Mais conteúdo relacionado

Destaque

Fiecare e un geniu
Fiecare e un geniuFiecare e un geniu
Fiecare e un geniuRomanoButiQ
 
Вестибулярно-вызванный миогенный потенциал / Vestibular evoked myogenic poten...
Вестибулярно-вызванный миогенный потенциал / Vestibular evoked myogenic poten...Вестибулярно-вызванный миогенный потенциал / Vestibular evoked myogenic poten...
Вестибулярно-вызванный миогенный потенциал / Vestibular evoked myogenic poten...ninlak
 
Catalogo Climatizadores Evaporativos Climabrisa 2016
Catalogo Climatizadores Evaporativos Climabrisa 2016Catalogo Climatizadores Evaporativos Climabrisa 2016
Catalogo Climatizadores Evaporativos Climabrisa 2016Norberto Nezello
 
Propunere proiect
Propunere proiectPropunere proiect
Propunere proiectRomanoButiQ
 
Concurs si pe noi nu ne intrebati eseu
Concurs si pe noi nu ne intrebati  eseuConcurs si pe noi nu ne intrebati  eseu
Concurs si pe noi nu ne intrebati eseuRomanoButiQ
 
Fileshare.ro a doua sansa
Fileshare.ro a doua sansaFileshare.ro a doua sansa
Fileshare.ro a doua sansaRomanoButiQ
 
Eseu şcoala gimnazială bălăceana
Eseu  şcoala gimnazială bălăceanaEseu  şcoala gimnazială bălăceana
Eseu şcoala gimnazială bălăceanaRomanoButiQ
 
Discriminarea echipa 9
Discriminarea   echipa 9Discriminarea   echipa 9
Discriminarea echipa 9RomanoButiQ
 
Povestea clasei a 9 a eseu
Povestea clasei a 9 a eseuPovestea clasei a 9 a eseu
Povestea clasei a 9 a eseuRomanoButiQ
 
Ce înseamnă pentru mine diversitatea
Ce înseamnă pentru mine diversitateaCe înseamnă pentru mine diversitatea
Ce înseamnă pentru mine diversitateaRomanoButiQ
 

Destaque (11)

Fiecare e un geniu
Fiecare e un geniuFiecare e un geniu
Fiecare e un geniu
 
Вестибулярно-вызванный миогенный потенциал / Vestibular evoked myogenic poten...
Вестибулярно-вызванный миогенный потенциал / Vestibular evoked myogenic poten...Вестибулярно-вызванный миогенный потенциал / Vestibular evoked myogenic poten...
Вестибулярно-вызванный миогенный потенциал / Vestibular evoked myogenic poten...
 
Catalogo Climatizadores Evaporativos Climabrisa 2016
Catalogo Climatizadores Evaporativos Climabrisa 2016Catalogo Climatizadores Evaporativos Climabrisa 2016
Catalogo Climatizadores Evaporativos Climabrisa 2016
 
Propunere proiect
Propunere proiectPropunere proiect
Propunere proiect
 
Diversitate
DiversitateDiversitate
Diversitate
 
Concurs si pe noi nu ne intrebati eseu
Concurs si pe noi nu ne intrebati  eseuConcurs si pe noi nu ne intrebati  eseu
Concurs si pe noi nu ne intrebati eseu
 
Fileshare.ro a doua sansa
Fileshare.ro a doua sansaFileshare.ro a doua sansa
Fileshare.ro a doua sansa
 
Eseu şcoala gimnazială bălăceana
Eseu  şcoala gimnazială bălăceanaEseu  şcoala gimnazială bălăceana
Eseu şcoala gimnazială bălăceana
 
Discriminarea echipa 9
Discriminarea   echipa 9Discriminarea   echipa 9
Discriminarea echipa 9
 
Povestea clasei a 9 a eseu
Povestea clasei a 9 a eseuPovestea clasei a 9 a eseu
Povestea clasei a 9 a eseu
 
Ce înseamnă pentru mine diversitatea
Ce înseamnă pentru mine diversitateaCe înseamnă pentru mine diversitatea
Ce înseamnă pentru mine diversitatea
 

Semelhante a Colegiul național pedagogic ”gh. lazar”

Strategii de integrare_a_copiilor_cu_ces
Strategii de integrare_a_copiilor_cu_cesStrategii de integrare_a_copiilor_cu_ces
Strategii de integrare_a_copiilor_cu_cesScoala 10
 
Lectia despre toleranta
Lectia despre tolerantaLectia despre toleranta
Lectia despre tolerantaLauraHoreanu1
 
Diversitatea in scoala
Diversitatea in scoalaDiversitatea in scoala
Diversitatea in scoalaRomanoButiQ
 
PD Relații sociale si integrare1.ppt
PD Relații sociale si integrare1.pptPD Relații sociale si integrare1.ppt
PD Relații sociale si integrare1.pptCameliaEnache4
 
Pps discriminare -Caz de rasism observat în școală
Pps discriminare -Caz de rasism observat în școalăPps discriminare -Caz de rasism observat în școală
Pps discriminare -Caz de rasism observat în școalăelena1r
 
Strategii emese cartea pdf
Strategii emese cartea pdfStrategii emese cartea pdf
Strategii emese cartea pdfCimpeanemese
 
Eseu diversitate
Eseu   diversitateEseu   diversitate
Eseu diversitateRomanoButiQ
 
Merit o carte - Profesor eficient, T. Gordon, Burgch
Merit o carte  -  Profesor eficient, T. Gordon, BurgchMerit o carte  -  Profesor eficient, T. Gordon, Burgch
Merit o carte - Profesor eficient, T. Gordon, BurgchTatiana Cauni
 
Fundamentele psihopedagogiei speciale educatia inclusiva
Fundamentele psihopedagogiei speciale educatia inclusivaFundamentele psihopedagogiei speciale educatia inclusiva
Fundamentele psihopedagogiei speciale educatia inclusivaAndreeaFiscutean
 
STEP BY STEP.pptx
STEP BY STEP.pptxSTEP BY STEP.pptx
STEP BY STEP.pptxRamonM7
 
Chestionar proiect fare pps
Chestionar proiect fare ppsChestionar proiect fare pps
Chestionar proiect fare ppselena1r
 
Tema nr.1 refacuta -ed.civica_nitica_ciubotaru_elena_
Tema nr.1 refacuta  -ed.civica_nitica_ciubotaru_elena_Tema nr.1 refacuta  -ed.civica_nitica_ciubotaru_elena_
Tema nr.1 refacuta -ed.civica_nitica_ciubotaru_elena_Scoala 10
 
Managementul situatiilor conflictuale in scoala
Managementul situatiilor conflictuale in scoalaManagementul situatiilor conflictuale in scoala
Managementul situatiilor conflictuale in scoalaSperantza Spe
 
Violenta scolara violenta profesor-elev
Violenta scolara   violenta profesor-elevViolenta scolara   violenta profesor-elev
Violenta scolara violenta profesor-elevIri Laudat
 
1. ANTIBULLYING ERASMUS INCLUZIUNEA SOCIALA.ppt
1. ANTIBULLYING ERASMUS INCLUZIUNEA SOCIALA.ppt1. ANTIBULLYING ERASMUS INCLUZIUNEA SOCIALA.ppt
1. ANTIBULLYING ERASMUS INCLUZIUNEA SOCIALA.pptAlis Popa
 
3 14 educata_+incluziva_in_clasa_dr_t_tintiuc
3 14 educata_+incluziva_in_clasa_dr_t_tintiuc3 14 educata_+incluziva_in_clasa_dr_t_tintiuc
3 14 educata_+incluziva_in_clasa_dr_t_tintiucAlisa Russu
 

Semelhante a Colegiul național pedagogic ”gh. lazar” (20)

Strategii de integrare_a_copiilor_cu_ces
Strategii de integrare_a_copiilor_cu_cesStrategii de integrare_a_copiilor_cu_ces
Strategii de integrare_a_copiilor_cu_ces
 
Lectia despre toleranta
Lectia despre tolerantaLectia despre toleranta
Lectia despre toleranta
 
Diversitatea in scoala
Diversitatea in scoalaDiversitatea in scoala
Diversitatea in scoala
 
PD Relații sociale si integrare1.ppt
PD Relații sociale si integrare1.pptPD Relații sociale si integrare1.ppt
PD Relații sociale si integrare1.ppt
 
Pps discriminare -Caz de rasism observat în școală
Pps discriminare -Caz de rasism observat în școalăPps discriminare -Caz de rasism observat în școală
Pps discriminare -Caz de rasism observat în școală
 
Strategii emese cartea pdf
Strategii emese cartea pdfStrategii emese cartea pdf
Strategii emese cartea pdf
 
Eseu diversitate
Eseu   diversitateEseu   diversitate
Eseu diversitate
 
Merit o carte - Profesor eficient, T. Gordon, Burgch
Merit o carte  -  Profesor eficient, T. Gordon, BurgchMerit o carte  -  Profesor eficient, T. Gordon, Burgch
Merit o carte - Profesor eficient, T. Gordon, Burgch
 
Fundamentele psihopedagogiei speciale educatia inclusiva
Fundamentele psihopedagogiei speciale educatia inclusivaFundamentele psihopedagogiei speciale educatia inclusiva
Fundamentele psihopedagogiei speciale educatia inclusiva
 
Violentainscoala.ppt3
Violentainscoala.ppt3Violentainscoala.ppt3
Violentainscoala.ppt3
 
STEP BY STEP.pptx
STEP BY STEP.pptxSTEP BY STEP.pptx
STEP BY STEP.pptx
 
Chestionar proiect fare pps
Chestionar proiect fare ppsChestionar proiect fare pps
Chestionar proiect fare pps
 
Sedinta cu parintii
Sedinta cu parintiiSedinta cu parintii
Sedinta cu parintii
 
Tema nr.1 refacuta -ed.civica_nitica_ciubotaru_elena_
Tema nr.1 refacuta  -ed.civica_nitica_ciubotaru_elena_Tema nr.1 refacuta  -ed.civica_nitica_ciubotaru_elena_
Tema nr.1 refacuta -ed.civica_nitica_ciubotaru_elena_
 
Managementul situatiilor conflictuale in scoala
Managementul situatiilor conflictuale in scoalaManagementul situatiilor conflictuale in scoala
Managementul situatiilor conflictuale in scoala
 
Invitatie la toleranta
Invitatie la tolerantaInvitatie la toleranta
Invitatie la toleranta
 
Violenta scolara violenta profesor-elev
Violenta scolara   violenta profesor-elevViolenta scolara   violenta profesor-elev
Violenta scolara violenta profesor-elev
 
Studiu de caz
Studiu de caz   Studiu de caz
Studiu de caz
 
1. ANTIBULLYING ERASMUS INCLUZIUNEA SOCIALA.ppt
1. ANTIBULLYING ERASMUS INCLUZIUNEA SOCIALA.ppt1. ANTIBULLYING ERASMUS INCLUZIUNEA SOCIALA.ppt
1. ANTIBULLYING ERASMUS INCLUZIUNEA SOCIALA.ppt
 
3 14 educata_+incluziva_in_clasa_dr_t_tintiuc
3 14 educata_+incluziva_in_clasa_dr_t_tintiuc3 14 educata_+incluziva_in_clasa_dr_t_tintiuc
3 14 educata_+incluziva_in_clasa_dr_t_tintiuc
 

Mais de RomanoButiQ

Concurs si pe noi nu ne intrebati rop
Concurs si pe noi nu ne intrebati ropConcurs si pe noi nu ne intrebati rop
Concurs si pe noi nu ne intrebati ropRomanoButiQ
 
Si pe noi nu ne intrebati probleme rezolvabile
Si pe noi nu ne intrebati  probleme rezolvabileSi pe noi nu ne intrebati  probleme rezolvabile
Si pe noi nu ne intrebati probleme rezolvabileRomanoButiQ
 
Concursul si pe noi nu ne intrebati
Concursul si pe noi nu ne intrebatiConcursul si pe noi nu ne intrebati
Concursul si pe noi nu ne intrebatiRomanoButiQ
 
Si pe noi nu ne intrebati al
Si pe noi nu ne intrebati  al Si pe noi nu ne intrebati  al
Si pe noi nu ne intrebati al RomanoButiQ
 
Stop discriminării
Stop discriminăriiStop discriminării
Stop discriminăriiRomanoButiQ
 
Basmul diversității
Basmul   diversitățiiBasmul   diversității
Basmul diversitățiiRomanoButiQ
 
Vreți să ne ajutați
Vreți să ne ajutațiVreți să ne ajutați
Vreți să ne ajutațiRomanoButiQ
 
Toti pentru unu'si unu' pentru toti (2)
Toti pentru unu'si unu' pentru toti (2)Toti pentru unu'si unu' pentru toti (2)
Toti pentru unu'si unu' pentru toti (2)RomanoButiQ
 
Eseu diversitate
Eseu  diversitateEseu  diversitate
Eseu diversitateRomanoButiQ
 
Eseu diversitate
Eseu  diversitateEseu  diversitate
Eseu diversitateRomanoButiQ
 
Concurs si pe noi nu ne intrebati
Concurs si pe noi nu ne intrebatiConcurs si pe noi nu ne intrebati
Concurs si pe noi nu ne intrebatiRomanoButiQ
 
Concurs fotografie
Concurs  fotografieConcurs  fotografie
Concurs fotografieRomanoButiQ
 

Mais de RomanoButiQ (20)

Concurs foto
Concurs   fotoConcurs   foto
Concurs foto
 
Concurs si pe noi nu ne intrebati rop
Concurs si pe noi nu ne intrebati ropConcurs si pe noi nu ne intrebati rop
Concurs si pe noi nu ne intrebati rop
 
Si pe noi nu ne intrebati probleme rezolvabile
Si pe noi nu ne intrebati  probleme rezolvabileSi pe noi nu ne intrebati  probleme rezolvabile
Si pe noi nu ne intrebati probleme rezolvabile
 
Foto concurs
Foto concursFoto concurs
Foto concurs
 
Dmc eseu
Dmc  eseuDmc  eseu
Dmc eseu
 
Picture1
Picture1Picture1
Picture1
 
Concursul si pe noi nu ne intrebati
Concursul si pe noi nu ne intrebatiConcursul si pe noi nu ne intrebati
Concursul si pe noi nu ne intrebati
 
Poster final
Poster finalPoster final
Poster final
 
Si pe noi nu ne intrebati al
Si pe noi nu ne intrebati  al Si pe noi nu ne intrebati  al
Si pe noi nu ne intrebati al
 
Stop poluării!
Stop poluării!Stop poluării!
Stop poluării!
 
Stop discriminării
Stop discriminăriiStop discriminării
Stop discriminării
 
Basmul diversității
Basmul   diversitățiiBasmul   diversității
Basmul diversității
 
Vreți să ne ajutați
Vreți să ne ajutațiVreți să ne ajutați
Vreți să ne ajutați
 
Toti pentru unu'si unu' pentru toti (2)
Toti pentru unu'si unu' pentru toti (2)Toti pentru unu'si unu' pentru toti (2)
Toti pentru unu'si unu' pentru toti (2)
 
Eseu
EseuEseu
Eseu
 
Eseu diversitate
Eseu  diversitateEseu  diversitate
Eseu diversitate
 
Eseu diversitate
Eseu  diversitateEseu  diversitate
Eseu diversitate
 
Concurs si pe noi nu ne intrebati
Concurs si pe noi nu ne intrebatiConcurs si pe noi nu ne intrebati
Concurs si pe noi nu ne intrebati
 
Concurs fotografie
Concurs  fotografieConcurs  fotografie
Concurs fotografie
 
2
22
2
 

Colegiul național pedagogic ”gh. lazar”

  • 1. DACĂ NU POȚI FACE BINE UNUI OM, MĂCAR NU-I FACE RĂU! Echipa de proiect: Prof. Ionița Timiș Elevi: Teofana Cismaș, Mihaela Moraru Colegiul Național Pedagogic ”Gh. Lazar” Cluj-Napoca Motivația Din păcate, în zilele noastre, oamenii pun mare accent pe diferențele dintre ei, diferențe care împiedică buna colaborare. Prin diferențiere, involuntar, se ajunge la discriminare, proces prin care se face distincție, separare clară între mai multe elemente. Discriminarea poate fi împiedicată prin conștentizarea urmărilor de către copiii de mâine. Copiii, fiind în procesul de creștere, conștientizează mai bine gravitatea discriminării cu condiția de a li se explica ținând cont de nivelul lor de vârsta. Din cauza faptului că copiii petrec marea majoritate a timpului într-o instituție de învățământ, cele mai multe cazuri de discriminare sunt înregistrate aici. La fel și în școala noastră am identificat o situație conflictuală de discriminare etnica în rândul elevilor de clase primare. Elevii români din Colegiul nostru moștenesc din familie o gândire negativă față de elevii de etnie rromă prin care discriminează și discreditează această categorie, manifestând o atitudine de superioritate. Pentru rezolvarea acestei probleme am identificat o soluție prin aplicarea unui experiment la clasa a III-a prin care copiii erau puși în situația de a trăi în starea celor discriminați. SCOPUL EXPERIMENTULUI Responsabilizarea atitudinilor comportamentale pozitive ale elevilor față de diversitatea etnică școlară și socială. OBIECTIVELE EXPERIMENTULUI Intrarea în ”pielea” celor discriminați și discreditați pentu a înțelege prin empatie cât de rău se poate simți cineva care este umilit și discriminat. Experimentarea a două ipostaze, de superioritate respectiv de inferioritate, prin care să înțeleagă că oricine și oricînd poate fi într-o stare sau alta, pentru a înlătura discriminarea din comportamentul elevilor. Conștientizarea consecințelor atitudini discriminării asupra copiilor de altă etnie, naționaltate sau confesiune. Încurajarea colaborării între elevi, indiferent de etnie, religie, nivel social.
  • 2. IDENTIFICAREA SITUATIEI PROBLEMA POVESTEA ÎNCEPE AȘA… La mijlocul semestrului II, în clasa a II-a aparut o schimbare care avea să le marcheze colectivul clasei. Un elev de etnie rromă a fost transferat în aceasta clasă, el venind de la un centru de plasament unde avea o lume a lui pe care și-o înțelegea. Aici, în viața lui se va petrece o schimbare, în sensul că lumea lui se va spulbera și va intra în alta în care nu va fi înțeles și acceptat. A fost adoptat de o familie de români din oraș. Se distingea foarte bine între ceilalți elevi prin culoarea pielii. Învățătoarea clasei a II-a i-a pregatit pe elevi dânsei pentru a preveni discriminarea. Celelalte clase primare însă, nu au avut parte de aceeași pregătire, fapt pentru care, încă de la început a apărut discriminarea. În timpul pauzelor, elevul rrom încerca să se integreze în colectivitate prin intrarea în discuții cu colegii lui, prin implicarea în anumite jocuri, dar elevii din clasa a III-a au început să arunce asupra lui etichetări precum ”cioroiul” sau ”negroteul”. În fiecare zi, elevul rrom avea de suportat jignirile colegilor mai mari și marginalizarea în timpul pauzelor. Inspirata de un dicton creștin ” Dacă nu poți face bine unui om, măcar nu-i face rău”, am propus să intervenim prin implicarea celor care aveau să devină învățătoare pentru a ști să prevină și să gestioneze astfel de situații. Datorită acestui incident am hotărât rezolvarea problemei printr-un experiment inedit care trebuia să trezescă conștiințele elevilor prin schimbarea comportamentelor, din atitudini agresive în atitudini de de toleranță și respect reciproc. Am decis, împreună cu echipa proiectului, să supunem elevii clasei a III-a unui experiment pe care niciodată nu am dorit să-l denumim astfel, preferând o titulatură lipsită de conotaţii prea inalte, cea de “exerciţiu”, un termen care ne punea, într-o oarecare măsură, la adăpost faţă de criticile viitorilor contestatari ai moralităţii întreprinderii noastre. Prin acest exercițiu am urmărit ca elevii clasei a III-a să fie puşi în situaţia de a trăi, pentru câteva ore, viaţa altcuiva. Aveau să fie obligaţi, fie că avea să le placă fie că nu, să trăiască viaţa unor copiii pe care nu-i cunoscuseră niciodată. Am creat instantaneu un microcosmos social în cadrul grupului de elevi de clasa a III-a. Acest exercițiu impunea împărţirea clasei de elevi în două grupuri pe baza culorii părului (imaginar), un gup de blonzi și altul de bruneți.
  • 3. EXPERIMENTUL Perioada proiectului: Experimentul s-a derulat în curs a doua zile. Desfășurarea experimentului Metode de lucru: Prima zi: S-a urmărit împărţirea clasei de elevii, toţi români, în 2 grupuri pe baza culorii părului: blonzi sau bruneți (cei cu alte culori au mers în grupul cu nuanţa cea mai apropiată de nuanţa părulu lor). Blonzii au primit eșarfe galbele pe care le-au legat la mână, prin care să se distingă de bruneți. Într-o primă fază, am încurajat o atitudine de superioritate din partea celor cu părul brunet, spunându-le acestora că a avea părul negru e semnul inteligenţei superioare a “purtătorilor”, drept pentru care aceştia merită anumite privilegii. Copiii cu părul brunet sunt înfăţişaţi ca “superiori”, beneficiind de anumite privilegii şi fiind încurajaţi să dezvolte o atitudine discriminatorie faţă de colegii lor blonzi. Scenariu: Li s-a oferit elevilor un scenariu conform căruia copiii părul negru sunt mai buni, mai inteligenţi, sunt favorizaţi în ceea ce priveşte durata pauzelor, accesul la locurile de joacă din curtea şcolii sau accesul la parcul cu module de joacă. Grupului blonzilor li se interzice să se joace alături de ceilalţi, li se impune să poarte pe unul din braţe nişte banderole, ca semn al inferiorităţii. Rezultatul: copiii bruneți au dezvoltat un comportament agresiv faţă de cei blonzi, în timp ce “rasa inferioară” a manifestat simţăminte negative de frică şi chiar aversiune faţă de propria persoană. Până şi notele obţinute la anumite teste de verificare au scăzut în cazul copiilor “inferior” şi au crescut în rândurile “bruneților”. A doua zi: În ziua următoare, sub dirijarea coordonatoarei proiectului, rolurile s-au inversat, elevii fiind “informaţi” că rasa superioară are de fapt părul blond. Comportamentul şi notele la teste s-au modificat în consecinţă. Aceiaşi copii care fuseseră dezavantajaţi în primele zile şi-au asumat imediat rolul opresorilor. Comportamentele celor două grupuri se modifică în consecinţă. Cel mai interesant aspect monitorizat este faptul că în ambele zile ale exerciţiului, cei “marcaţi” ca fiind inferiori au dezvoltat comportamente de elevi realmente inferiori, cu rezultate inferioare celorlalţi la jocurile de grup şi testele de verificare administrate, pe când elevii “superiori” au excelat în activităţile lor si au dezvoltat atitudini discriminatorii faţă de grupul defavorizat. În foarte scurt timp cei defavorizaţi devin foarte trişti şi se izolează de ceilalţi. Apar porecle
  • 4. precum “negricioșii” sau “gălbeneii” şi chiar încep să fie folosite stereotipii de limbaj şi atitudini discriminatorii venite din zona elevilor cu părul negru. Se iscă şi un conflict. Unul dintre copiii cu părul blond îşi loveşte colegul care cu doar 15 minute în urmă îi era foarte apropiat pentru simplul motiv că acesta îl numise “gălbenelul”, termen care deja căpătase o conotaţie peiorativă pe care băieţelul agresat verbal o compară cu cea asociată termenului “cioară”- termen folosit în cazul populaţiei rrome. Devine evident faptul că un grup de copii extrem de comunicativi, cooperanţi şi prietenoşi îşi schimbase în doar câteva zeci de minute comportamentul doar pentru că mediul social în care se mişcau îşi modificase in mod radical caracteristicile. Copiii timizi de altădată au devenit extrem de comunicativi, chiar cu veleităţi de lideri, în momentul în care au fost “învestiţi” cu atribute de superioritate, în timp ce micuţi care până la exerciţiu se încadrau printre cei mai isteţi şi mai expansivi au devenit retraşi şi supuşi din ce în ce mai des erorilor. Impactul: In ceea ce priveste impactul atitudinii emotionale asupra psihicului si in ceea ce privesc rezultatele la testele din perioada exercitiului, se paote observa o neta crestere a acestora. Inainte, in timpul si dupa aplicarea exercitiului, s-au dat copiilor trei teste : inainte cu doua saptamani de aplicarea exercitiului s-a dat un prim test de evluare a cunostintelor la disciplina pe care o predau unde rezultatele au fost obisnuie, alte doua teste in timpul celor doua zile de derulare a exercitiului, teste la care punctajele elevilor au crescut în ziua în care erau în grupul favorizat, respectiv au scăzut în ziua în care erau în grupul defavorizat, pentru ca, după terminarea experimentului, să se menţină la un nivel ridicat pentru restul întregului an şcolar, observandu-se aceasta si printr-un ultim test, la un interval de doua saptamani dupa exercitiul proiectului. Rezultatele testelor au fost analizate comparative si s-a observat un lucru extrem de ciudat cu acești copii care sunt brusc aruncați într-un univers unde află cât de minunați sau cât de defavorizaţi sunt. CONCLUZII ŞI INTERPRETĂRI O prima concluzia trasa din acest experiment este aceea că prejudecăţile de natură rasială, stereotipiile şi tendințele discriminatorii sunt latente în fiecare dintre noi. Este suficient un context social nefericit pentru ca acestea să iasă în evidenţă în orice individ. A doua concluzie este aceea ca omul este prin definiţie o fiinţă socială şi sociabilă, care se adaptează la mediul înconjurător. Dacă se reuşeşte pentru un timp îndelungat controlarea
  • 5. mediului, omul poate fi literalmente “încarcerat” într-o realitate subiectivă, deformată, în care abilităţile de a gândi critic să-i fie într-o mare măsură suprimate. Este remarcabil cum în acest caz mici diferenţe între oameni pot declanşa prejudecăţi în fiecare dintre subiecţi şi cât de greu este să te debarasezi de ele. Interpretari: Oricât de mici sau de superficiale ar fi diferenţele dintre copiii, în momentul în care acestea devin indicatorii superiorităţii, respectiv ai inferiorităţii , ai acceptabilităţii sau respingerii sociale, ai valorizării ori devalorizării, ele sunt de îndată instituţionalizate, nasc reguli şi creează norme, dând naştere unor aşteptări faţă de comportamentul oamenilor învestiţi cu un anumit statut. O perspectivă interesantă este şi cea a felului în care aşteptările, pozitive sau negative, pe marginea abilităţilor unei persoane, pot influenţa situaţia şi performanţele respectivului. Situarea intr-o postura pozitiva determină în mod clar o îmbunătăţire a rezultatelor şi abilităţilor subiecţilor, în cazul celor etichetaţi artificial ca "inferiori", aşteptările scad, rezultatele sunt mai slabe. Intentia si scopul exercitului a fost acela de reducere a prejudecăţilor şi discriminării pe care aceste experimente îl au asupra subiecţilor, care, in urma discutiilor ample la finalul celei de a doua zi a exercitiului, adresandu-se elevilor intrebari de genul: cum s-a simtit fiecare elev in postura de inferior sau superior, cum este sa fii discriminat, cum te simti cand te pui in pielea celuilalt si esti jignit si discreditat. Elevii, intelegand starea celor asupriti sau cat de rau trebuie sa te simti cand esti in inferioritate, au ajuns la concluzia ca, inainte a face vreo aluzie, sau etichetare, folosindu-se de empatie, vor pregusta suferinta celuilalt si nu vor mai discrimina pe nimeni. Aceasta atitudine va fi dusa mai departe, prin lansarea acestui proiect si altor clase de elevi, dar si in sanul familiei si in randul prietenilor.