O slideshow foi denunciado.
Utilizamos seu perfil e dados de atividades no LinkedIn para personalizar e exibir anúncios mais relevantes. Altere suas preferências de anúncios quando desejar.
Florica ŢIBEA 
, 
Edi ţi e revizuită Lucrare avizată de Ministerul Educaţiei şi Cercetării O, GPI. cu nr, 36075/2708,2001 ...
CUPRINS 
Structura celulei animale 
................2 
Structura internă a muşchiului striat ....... 
22 
Tipuri de ţesutu...
Celula este unitatea morfofuncţională şi genetică a organismelor vii. Componentele fundamentale ale celulei sunt: citoplas...
ŢESUT MUSCULAR 
ŢESUT MUSCULAR ŢESUT MUSCULAR NETED STRIAT DE TIP CARDIAC -alcătuit din fibre muscu- 
alcătuit din fibre m...
ELEMENTELE FIGURATE ALE SÂNGELUI 
Sângele este o varietate de ţesut conjunctiv cu substanţa fundamentală lichidă. 
GLOBULE...
------- 
NEURONUL 
Neuronul este unitatea structurală şi funcţională a sistemului nervos, alcătuită din corp celular şi pr...
Măduva spinării este aşezată în canalul vertebral şi are formă cilindrică. Pe suprafaţa ei se găsesc mai multe şanţuri dis...
creierul 
mare , " . corpul calos (substanţă albă) glandă hipofiză '11 '.  '.1 
SECŢIUNELONGITUDINALĂPRIN ENCEFAL 
piele 
...
--- 
-:=--centrul înţelegerii cuvintelor auzite centrul înţelegerii cuvintelor scrise I ,' ( I, " aPltI vizuală I -1 I I I...
STRUCTURA GLOBULUI OCULAR 
; 
ligament care 
menţine poziţia 
cristalinului 
sclerotică (tunica externă) 
pata galbenă 
pu...
ureche ureche externă medie ureche internă 
II II 
conduct 
auditiv exte/ canale fibre semicirculare nervoase 
lobul urech...
omuşor--------__________~________~ 
rădăcina 
limbii 
amigdală 
papile circumvalate ve 
papile foliate ~ 
C 
corpul limbii...
STRUCTURA PIELII 
receptor tactil 
zonă de papile dennice 
muşchi 
al firulUI de păr 
] epidennă 
fibre 
dennă 
bulbul fir...
totalitatea 
glandelor cu secreţie internă din organism. Glandele endocrine au în structura lor epitelii secretorii ale că...
SCHELETUL FĂTULUI LA 4 LUNI 
os parietal os VA.lj.}.'.Ul........ 
os frontal oase nazale maxilar 
vertebră cervicală atlas...
VEDERE ANTERIOARĂ 
muşchi frontal f. ~ os frontal muşchi orbiculari ==:::::::::::: Jl IVI orbită 
.~ maxilar muşchi mastic...
VEDERE PO TERIOARĂ 
oasele centurii supenoare muşchiul deltoid 
coaste (12 perechi) muşchiul triceps 
humerusosul braţului...
~ 
)ro 8 .~ .... u ro '.0 G '-" ;::3 .~ .... u o ~ (l) c ;::3 .~ b ~ (/)...... ;> .."""..~ os frontal os parietal orbită o...
CAVITATEA TORACICĂ 
Regiunea toracică a coloanei vertebrale, împreună cu coastele şi stemul, formează cavitatea toracică. ...
COLOANA VERTEBRALĂ 
VERTEBRA ATLAS (prima vertebră cervicală)  
VERTEBRA AXIS 
(a doua vertebră cervicală) 
regmne 
cervic...
TIPURI DE ARTICULAŢII 
apofize ~------,4L ------------------------------------- 
OrifiCiUr_--:~~...~l 
vertebral 
suprafaţ...
STRUCTURA OSULUI LUNG 
,ro 
N 
5 
8' 
,ro 
N 
ţesut 
osos spongios • '. °0 ! , cu măduvă roşie cartilaj de creştere iiiEH ...
STRUCTURA INTERNĂA MUŞCHIULUI STRIAT 
corpul __...J....M 
muşchiului 
tendon ------->; 
Un muşchi striat scheletic este al...
Sistemul digestiv este constituit din totalitatea organelor în care se realizează toate transfonnările 
" 
alimentelor. gl...
MANDffiULA ŞI TIPURILE DE DINŢI 
molari 
(M) premolari (Pm) canin (C) (1) '------------mandibulă 
INCISIVI 
coroană 
CANIN...
STRUCTURA STOMACULUI 
c: 
Stomacul, segmentul cel mai dilatat al tubului digestiv, prezintă trei părţi: fundul stomacului,...
STRUCTURA INTESTINULUI SUBŢIRE 
microvili mucoasă intestinală cu vilozităţi intestinale 
reticul endoplasmatic rugos 
tuni...
FICATUL ŞI PANCREASUL 
Ficatul, cea mai mare glandă exocrină, prezintă o faţă superioară pe care se disting doi lobi şi o ...
I 
I I pulmonare::::::::::::::::::::---- -- --., j"-arteriolă --- -------:=-= I I I I I I I I I I I I I I I I I I 1 . I ~1...
CĂI DIGESTIVE ŞI cĂI RESPIRATORII 
cavitate 
faringe 
nazală 
., 
cavitate 
bucală 
epiglotă 
deschisă 
vertebre 
1WJWfI'1...
__ 
SISTEMUL CIRCULATOR 
Sistemul circulator este alcătuit din inimă şi arborele vascular, format din vase de sânge (arter...
htima este un organ musculos cavitar, divizat în patru camere: două atrii şi două ventricule. 
atriul drept 
orificiul art...
STRUCTURA PEREŢILOR VASELOR SANGVINE 
ARTERĂ 
Tunica externă este fonnată din ţesut conjunctiv. Tunica mijlocie este fonna...
c;: 
~.-~_..._. 
Sistemul limfatic este format din capiiare limfatice, care se unesc în vase din ce în ce mai mari, formân...
SISTEMUL EXCRETOR 
rinichi 
artera aorta 
coloana vertebrală 
rinichi ureter 
:..=-----;-----vezică urinară 
RADIOGRAFIE 
...
STRUCTURA INTERNĂA RINICHIULUI 
Rinichii sunt acoperiţi cu o tunică fibroasă numită capsulă fibroasă. Sub capsula fibroasă...
SISTEMUL REPRODUCĂTORFEMININ 
ovar coloană vertebrală 
eliminare 
a urmeI uter trompă uterină vagin uretră 
Sistemul repro...
SISTEMUL REPRODUCÂTOR MASCULIN 
vezică veziculă intestin urinară prostată ureter seminală gros 
Sistemul reproducător la b...
OVULAŢIA, FECUNDAŢIA, NIDAŢIA 
cavitate uter uterină etapele dezvoltării embrionului 
captarea embrion fixat în ovul expul...
29 de zile după fecundare 
3 luni 
Embrionul se dezvoltă timp de noua luni în uter. Din luna a treia embrionul devine făt ...
Atlas scolar anatomie-
Atlas scolar anatomie-
Próximos SlideShares
Carregando em…5
×

Atlas scolar anatomie-

6.014 visualizações

Publicada em

s

Publicada em: Ciências
  • Seja o primeiro a comentar

Atlas scolar anatomie-

  1. 1. Florica ŢIBEA , Edi ţi e revizuită Lucrare avizată de Ministerul Educaţiei şi Cercetării O, GPI. cu nr, 36075/2708,2001 -CORINT ./ Bucureşti, 2002
  2. 2. CUPRINS Structura celulei animale ................2 Structura internă a muşchiului striat ....... 22 Tipuri de ţesuturi -imagini microscopice 23 ...3 Sistemul digestiv ..................... Elementele figurate ale sângelui . . . . . . . . . . .4 Mandibula şi tipurile de dinti ............ 24 Neuronul ............................ 5 Măduva spinării ....................... 6 ......... 7 diferiţilor centri nervoşi .................8 Sistemul respirator ..... . ............. 28 Căi digestive şi căi respiratorii. Structura globului ocular ................9 Structura urechii .................... .1 O Laringe ............................ 29 Structura limbii ......................11 Sistemul circulator ................ . .. 30 Structura pielii ...................... .12 Inima .............. ... ...... .. .... 31 Sistemul endocrin .................... 13 Scheletul fătului la 4 luni .............. . 14 Sistemullocomotor -vedere anterioară ... 15 Sistemullocomotor -vedere posterioară ... 16 Scheletul capului ..................... 17 Cavitatea toracică. Bazinul ..............18 Sistemul reproducător feminin .......... . 36 Coloana vertebrală. Tipuri de vertebre .....19 Sistemul reproducător masculin .......... 37 Tipuri de articulaţii ...................20 Ovulaţia, fecundatia, nidatia ............ 38 Structura osului lung ..................21 Etapele dezvoltării embrionului uman ..... 39 Secţiune longitudinală prin encefal Faţa externă a encefalului. Localizări ale Ficatul şi pancreasul .................. 27 Structura stomacului .................. 25 Structura intestinului subţire ............ 26 Structura peretilor vaselor sangvine ....... 32 Sistemul limfatic ..................... 33 Sistemul excretor .................... 34 Structura internă a rinichiului ........... 35 BlliLIOGRAFIE SELECTIVĂ • Cârrnaciu R., Niculescu C. TH., Leila Torsan, Anatomia şi fiziologia omului -îndrumătorpentru elevi, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1983. • Tatiana Ţipiic, Stoica N., Anatomia şi fiziologia omului (voI. 1), Editura Aktis, Bucureşti, 1996. • Teodorescu Dem., Mic atlas de anatomia omului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1982. • Atlas de anatomia omului (voI. 1), Moscova, Editura Medicina, 1978. • Biosphere, the realm oflife, Scott, Foresman and company, 1984. • Understanding biology, Mosby College Publishing, 1986. Redactor: Tehnoredactor: Coperta şi grafica: AUGUSTINA SmoEscu CORINA RONCEA WALTER RIESS Editura CORINT Str. Teodosie Rudeanu nr.21 , Sector 1, Bucureşti Tel.: 222.19.49; 223.19.28 Fax: 222.40.34 E-mail: corint@dnt.ro Toate drepturile asupra acestei lucrări sunt rezervate Editurii CORINT ISBN: 973-653-192-9 Format: 8/ 61x86. Coli tipo: 5. Tiparul executat la Tipografia ROMPRINT
  3. 3. Celula este unitatea morfofuncţională şi genetică a organismelor vii. Componentele fundamentale ale celulei sunt: citoplasma, nucleul şi membrana celulară. reticul endoplasmatic neted centrozomi ribozomi vezicule Golgi • .. ... : ... .". " .../ . ... . ... .. . .. • -4 e . .... .. '". j " . ., ". • mitocondrie membrana membrana nucleu microvili complex celulară nucleului Golgi ORGANITE CELULARE COMPLEX GOLGI RETICUL ENDOPLASMATIC RUGOS MITOCONDRIE
  4. 4. ŢESUT MUSCULAR ŢESUT MUSCULAR ŢESUT MUSCULAR NETED STRIAT DE TIP CARDIAC -alcătuit din fibre muscu- alcătuit din fibre muscu- formează miocardul: fibre lare netede omogene cu lare striate: celule alungite cu musculare striate cu un singur aspect fusiform. În partea numeroşi nuclei situaţi perinucleu, dispuse în reţea, articentrală îngroşată este situat feric, cu aspect striat. culate prin discuri intercolare. nucleul. ŢESUT EPITELIAL MULTISTRATIFICAT .1 • • ŢESUT NERVOS -alcătuit din celule strâns legate între ele, -format din celule specializate numite neuaşezate în mai multe straturi. roni şi celule cu rol de hranire şi susţinere a neuronilor (celule gliale). " ~~~~~ '.~,'<-'".K ~ . " , ' .'. .:&-.... -, If' ' '/ ' ~..,:~~ '.' .• ," ,j' .,J. . ~":{.'~' =:::........ _.,~~".. J '.,J , .; 4 , •. 'J.:-~ ~.~-*'~'"• J, "" .'"..: ' 'J . _,tol: ~.fi (7,,·iT~.~. .,' ,j " ,~'" . .. " . 'J' 1, J' ' ,~ ,.'-. ""4' ,-#. ~ .f:-,->. <" .. " ·t'~) .. ~....... , > , 1" /ţ:;'~:' " . jo~"":'.j~'.,;" . '1(: ,/.~.: • !'", ",~ ':t.. ~" '. '':~j ~1~1 . . . ~ )ţ,j . '.''1 .' • ~ :"~'L~' .' ., .-:.... . j l°ţJj . " " ~4; ...' :' r' J '.' . :i~. . ,.' ! , ," ,'1. ' < i) " ." '~" " •.. ~., ~... ~'!f/ ;?~1~:". .,,; .~~ ,t. , . . ".;'t}~ ·f·,i " t:ft{. • .,..1 ţi. L i' l' . -~ . ~, . :', 'f' .,fI~;"'~'.'~"~' "-, ~ , . ,.....;.; :,t, '. '. ' ~)~j ~ . ".~' l • ~.J.''', ~ ~n .,, • ŢESUT OSOS COMPACT ŢESUT OSOS SPONGIOS -alcătuit din canale haversiene, lame osoase -este format din lame osoase, care delimiconcentrice şi celule osoase aşezate în cavităţi tează cavităţi de diferite mărimi, în care se află osoase. măduvă roşie.
  5. 5. ELEMENTELE FIGURATE ALE SÂNGELUI Sângele este o varietate de ţesut conjunctiv cu substanţa fundamentală lichidă. GLOBULE ROŞII (HEMATII) -imagine electronomicroscopică Hematiile sunt celule anuc1eate, de formă discoidală biconcavă, care conţin hemoglobină. Granulocite GLOBULE ALBE (LEUCOCITE) -imagini microscopice - Monocite Limfocite Leucocitele sunt celule mobile capabile să emită pseudopode. TROMBOCITE (plachete sangvine) -imagini microscopice- sunt fragmente celulare anuc1eate, de formă variabilă.
  6. 6. ------- NEURONUL Neuronul este unitatea structurală şi funcţională a sistemului nervos, alcătuită din corp celular şi prelungiri (dendrite şi axon). axon nucleu ___ teacă. de mielină corpul celular e---' d I dendrite e~'::::-__ -----~ strangulaţie Ranvier C arborizaţi~ terminală a axonulUl r-=-butoni terminali 'dendrite corp celular axon U Legătura dintre fibra nervoasă şi fibra musculară se numeşte placă motone. În apropierea fibrei musculare, axonul neuronului îşi pierde teaca de mielină şi se sensul conducerii ramifică în numeroşi b':ltoni terinfluxului nervos minali care pătrund în nişte adâncituri din membrana fibrei fibre musculare musculare. Astfel se transmite impulsul nervos de la terrninaţiile nervoase la fibrele musculare. PLACĂ MOTORlE
  7. 7. Măduva spinării este aşezată în canalul vertebral şi are formă cilindrică. Pe suprafaţa ei se găsesc mai multe şanţuri dispuse longitudinal. MĂDUVASPINĂRII (secţiune transversală) -imagine microscopică canal ependimar ~~~ -substanţă albă cenuşle şanţ posterior şanţ lateral ::""-~+J:;A~=~===========-coarne posterioare cordoane de substanţă albă rădăcina ventrală (motorie) ::~~~-l---------substanţă cenuşie coarne anterioare şanţ anterior (fisura mediană anterioară) ttffilţ"'"---.;=--~--piamater cele 3 foiţe ale meningelui care protejează măduva SUBSTANŢA CENUŞIE DIN MĂDUVASPINĂRII -imagine microscopica este alcătuită din corpii neuronilor şi celule gliale. SUBSTANŢAALBĂ DIN MĂDUVASPINĂRII -imagine microscopică este alcătuită din fibre nervoase şi celule gliale.
  8. 8. creierul mare , " . corpul calos (substanţă albă) glandă hipofiză '11 '. '.1 SECŢIUNELONGITUDINALĂPRIN ENCEFAL piele cuti~ cramana meninge glandă epifiză scoarţă cerebrală scoarţă cerebeloasă creierul mic (cerebel) trunchi cerebral emisferă cerebrală emisferă cerebeloasă CREIER UMAN -fotografia unei secţiuni longitudinale bulb . rahidian . "r--
  9. 9. --- -:=--centrul înţelegerii cuvintelor auzite centrul înţelegerii cuvintelor scrise I ,' ( I, " aPltI vizuală I -1 I I I şanţuri superficiale lob frontal şanţ profund lob temporal Suprafaţa emisferelor cerebrale este străbătută de şanţuri adânci care delimitează lobi şi şanţuri mai puţin adânci, acestea, la rândullor, delimitând girusuri. ~~ __----- şanţ profund lob parietal ~lob occipital cerebel bulb rahidian LOCALIZĂRI ALE DIFERIŢILOR CENTRI NERVOŞI În emisferele cerebrale, substanţa cenuşie este dispusă la exterior, formând scoarţa cerebrală care prezintă un mare număr de arii corticale. scoarţă cerebrală ,," • centrul scrisului • centrul vorbirii • centrul gustului aria auditivă • •
  10. 10. STRUCTURA GLOBULUI OCULAR ; ligament care menţine poziţia cristalinului sclerotică (tunica externă) pata galbenă pupila venă arteră pata oarbă iris ~ r ( coroidă cornee transparentă J (tunica mijlocie) retina cristalin (tunica interna) , ,,,, , ,, , celule celule , epiteliu ,, cu bastonaşe , :pigmentar Peretele globului ocular , I I este fonnat din trei tunici I I I concentrice: I 1. scJerotica este fibroasă, I I I I alb-sidefie şi opacă, iar la I I partea anterioară este trans: fibre ale I . parentă, fonnând comeea. I nervulm 2. coroida este vascularioptic zată, ea asigurând nutriţia ochiului. 3. retina este tunica nervoasă alcătuita din celule nervoase aşezate în straturi. ';' .. '...' ~ zone de sinapsa RETINA -imagine microscopică
  11. 11. ureche ureche externă medie ureche internă II II conduct auditiv exte/ canale fibre semicirculare nervoase lobul urechii parte a osului trompa lui temporal Eustachio timpan lanţ de oscioare (ciocan, nicovală şi scăriţă) utriculă nervul auzului şi echilibrului melc membranos saculă can ale semicirculare orientate în cele 3 direcţii ale spaţiului Urechea internă este formată din labirintul osos în interiorul căruia se află labirintul membranos. LABIRINT MEMBRANOS
  12. 12. omuşor--------__________~________~ rădăcina limbii amigdală papile circumvalate ve papile foliate ~ C corpul limbii Zone diferite ale gustului: b a. -dulce papile b. -sărat fungifonne c. -acru d. -amar _---'--____________ vârful limbii În mucoasa linguală, mugurii gustatlVl sunt grupaţi în papile gustative. Papilele foliate sunt cili răspândite pe marginile posterioare ale limbii. celule ~~ senzitive ,... celule de susţinere fibre nervoase senzitive a PAPILE GUSTATIVE MUGURE GUSTATIV -microfotografie
  13. 13. STRUCTURA PIELII receptor tactil zonă de papile dennice muşchi al firulUI de păr ] epidennă fibre dennă bulbul firului ---:~k----I---I---f-:'-': de păr arteră venă I celule cu grăsime/" glandă sudoripară glandă sebacee I Epiderma este un ţesut epitelial multistratificat. Denna, ţesut conjunctiv dens, prezintă, la contactul cu epidenna, papile dermice. RECEPTOR TACTIL (corpuscul Pacini) -imagine microscopică -~ ~~--~~~---dennă epidennă PIELE -imagine microscopică
  14. 14. totalitatea glandelor cu secreţie internă din organism. Glandele endocrine au în structura lor epitelii secretorii ale căror celule produc hormoni care se varsa direct în sânge. plămân glande suprarenale rinichi ovare laringe lobi r= , / " .r trahee '. epifiză ~,.l ,. -hipofiză... : tiroidă trahee ~ , ~~ TIROIDA -faţa anterioară - este situată înpartea anterioară a gâtului, la baza laringelui. Este fonnată din doi lobi laterali, uniţi printr-un istm. TIROIDA -faţa posterioară - prezintă patru glande mici numite paratiroide. paratiroide inimă pancreas d testicule ,---- Sistemul endocrin cuprinde
  15. 15. SCHELETUL FĂTULUI LA 4 LUNI os parietal os VA.lj.}.'.Ul........ os frontal oase nazale maxilar vertebră cervicală atlas vertebră toracală falange '-------vertebră 10mbară coaste vertebră sacrală --------t1~ ~ cordon ombilical .. oasele centurii inferioare ..c:::.~---;--;~ osul coapsei ..~---rotula oasele gambei oasele piciorului
  16. 16. VEDERE ANTERIOARĂ muşchi frontal f. ~ os frontal muşchi orbiculari ==:::::::::::: Jl IVI orbită .~ maxilar muşchi masticator -'1 mandibulă muşchii gâtului------------::; ~ claviculă muşchi deltoid omoplat muşchi biceps ~f i il ( coaste (12 perechi) muşchii toracici~-----~-----t1 şi cei "'-I I humerus -osul braţului abdominali .... -II «~ţ coloana vertebrală muşchii antebraţului oasele ] ... ~ ulnă antebraţului muşchii mâinii oasele mâinii osul sacrum muşchii coapsei femur -osul coapsei rotula ..... , • fibulă----, muşchii gambei __-----J oasele gambei 1-------oasele piciorului muşchii piciorului ---1 Sistemu11ocomotor este alcătuit din oase, articulaţii şi muşchi.
  17. 17. VEDERE PO TERIOARĂ oasele centurii supenoare muşchiul deltoid coaste (12 perechi) muşchiul triceps humerusosul braţului marele dorsal coloana vertebrală muşchii oasele centurii antebraţului inferioare (pelviană) femur -osul vV"U",'"" muşchii muşchii coapsei membrului inferior ___-lUU'';>VIU" 1 " gambei <-----~ (gemeni) oasele gambei -+-1'----------tendonullui Ahile
  18. 18. ~ )ro 8 .~ .... u ro '.0 G '-" ;::3 .~ .... u o ~ (l) c ;::3 .~ b ~ (/)...... ;> .."""..~ os frontal os parietal orbită os nazal oase ale pomeţilor obrajilor (zigomatice) cavitate nazală maxilar superior (maxilă) mandibulă (maxilar inferior) os frontaI os sfenoid os parietal os nazal os occipital os temporal os zigomatic orificiul auditiv extern os maxilar mandibulă Neurocraniul adăposteşte encefalul. Viscerocraniul cuprinde oasele feţei. "---~ VEDERE LATERALĂ ..,~~" "
  19. 19. CAVITATEA TORACICĂ Regiunea toracică a coloanei vertebrale, împreună cu coastele şi stemul, formează cavitatea toracică. 7 perechi de coaste adevărate 3 perechi de coaste false 2 perechi de coaste flotante os coxal - regiunea toracică - arc osos cartilaj costal LA BĂRBAT LA FEMEIE Centura pelviană, formată din oasele coxale împreună cu osul sacrum, alcătuiesc bazinul sau pelvisul osos.
  20. 20. COLOANA VERTEBRALĂ VERTEBRA ATLAS (prima vertebră cervicală) VERTEBRA AXIS (a doua vertebră cervicală) regmne cervicală (7 vertebre) regiune toracală (12 vertebre) regiune lombară (5 vertebre) regmne sacrală. (5 v. sudate) osul coccis VEDERE LATERALĂ VEDERE ANTERIOARĂ Coloana vertebrală este constituită din vertebre, care diferă ca formă, mărime şi număr pe regiuni. osul sacrum VERTEBRĂ CERVICALĂ apofize arc vertebral '" orificiul vertebral corp vertebral VERTEBRĂ TORACICĂ VERTEBRĂ LOMBARĂ J1-~r;
  21. 21. TIPURI DE ARTICULAŢII apofize ~------,4L ------------------------------------- OrifiCiUr_--:~~...~l vertebral suprafaţă de articulaţie disc intervertebral vertebră ARTICULAŢIE SEMIMOBILĂ -permite o mobilitate redusă, deoarece suprafeţele articulare sunt aproape plane. ~femur tendon suturi dinţate ligamente capsulă articulară cavitate articulară ARTICULAŢIE MOBILĂ LA NIVELUL GENUNCHIULUI '.;11 rotulă [~,....~--- ARTICULAŢII FIXE LA NIVELUL CUTIEI CRANIENE -nu permit mişcarea, deoarece oasele sunt suturate.
  22. 22. STRUCTURA OSULUI LUNG ,ro N 5 8' ,ro N ţesut osos spongios • '. °0 ! , cu măduvă roşie cartilaj de creştere iiiEH ţesut osos compact canal central cu măduvă galbenă celule periost : periost lame osoase osoase (ţesut . : (osteocite) conjunctiv) : I I I I ~ 0-< "O , , , , , , ~ tEl o§cartilaj articular os compact
  23. 23. STRUCTURA INTERNĂA MUŞCHIULUI STRIAT corpul __...J....M muşchiului tendon ------->; Un muşchi striat scheletic este alcătuit din corp muscular şi tendoane. Corpul muscular este constituit din fibre musculare striate, grupate în fascicule separate prin septuri conjunctive. VASCULARIZAREA FIBRELOR MUSCULARE -imagine e1ectronomicroscopică Vascularizaţia este abundentă, capilare1e sangvine distribuindu-se paralel cu fibrele musculare. teacă musculară conjunctivă fascicule de fibre musculare fascicul muscular ~iiP;;:s.T--------:::::' fibre musculare membrana fibrei musculare (sarcolema) .......---------------">..miofibrile Miofibrilele sunt elementele contractile ale fibrei musculare striate. Sunt formate din discuri clare şi discuri întunecate, care se succed conferind fibrei aspectul striat.
  24. 24. Sistemul digestiv este constituit din totalitatea organelor în care se realizează toate transfonnările " alimentelor. glande salivare (glande anexe ale tubului digestiv) ficat glande parotide glande sublinguale (glandă anexă a sistemului digestiv) vezică biliară duoden cecum apendice cavitate bucală faringe esofag diafragmă I stomac pancreas f?;. .....?".. ;, ..........3,! ( I (glan~ă ~exă a tubulUI digestiv) intestin subţire intestin gros rect anus
  25. 25. MANDffiULA ŞI TIPURILE DE DINŢI molari (M) premolari (Pm) canin (C) (1) '------------mandibulă INCISIVI coroană CANIN alveole dentare canin (C) QQ] coroană 01 coroană Pm ~ ~]'ădăCină ~J rădăcină PREMOLARI MOLARI Dinţii sunt fixaţi pe arcadele dentare în alveole. La adult, numărul dinţilor este de 32 (16 pe maxilar şi 16 pe mandibulă). După forma coroanei, după numărul rădăcinilor şi funcţiile pe care le îndeplinesc, dinţii sunt de patru tipuri: incisivi, canini, premolari şi molari. 2 I . _1_ C . 2 p .~M Numărul şi poziţia dinţilor se exprimă prin formula dentară: 2 '1 '2 m, 3 (pentru jumătate de arcadă)
  26. 26. STRUCTURA STOMACULUI c: Stomacul, segmentul cel mai dilatat al tubului digestiv, prezintă trei părţi: fundul stomacului, corpul şi porţiunea orizontală. esofag ~ peretele stomacului orificiul pilor pliuri ale mucoasei gastrice corpul stomacului porţiunea orizontală duoden ,, Tunica musculară este for, ,, matădin fibre musculare netede, , ,, aşezate în trei straturi. În , ,, ,,, glande grosimea gastrice mucoasei care se secretă găsesc , ,, sucul gastric. ,, ,, , ,, , , , mucoasă gastrică tunica submucoasă tunica musculară tunica externă (seroasă) -~::'::'."~.,, ;..~:':.:;. ' ::".' ..::.. '.: .. ;~ L
  27. 27. STRUCTURA INTESTINULUI SUBŢIRE microvili mucoasă intestinală cu vilozităţi intestinale reticul endoplasmatic rugos tunică submucoasă aparat Golgi nucleu mitocondrii tunică musculară It----membrană citoplasmă , , ') , , , , , , , , ,, , tunică seroasă-------""i , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , celule ,, epiteliale , , , , , , , , , *""______=_ capilare ,, sangvine , , , , , ,,,, capilare , , limfatice , , , , , , '~_. _____ vas limfatic arteriolă venulă VILOZITĂŢI INTESTINALE MICROV1LI INTESTINALI -imagine electronomicroscopică - măresc suprafaţa de contact cu produsele alimentare în timpul absorbţiei intestinale.
  28. 28. FICATUL ŞI PANCREASUL Ficatul, cea mai mare glandă exocrină, prezintă o faţă superioară pe care se disting doi lobi şi o faţă inferioară. lobul drept lobi a.; , lobul I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I ,, stâng canal hepatic canalul coledoc ,,,,,,,,,,, 1,,,,,,,,,,,,,,,,, faţa faţa canal superioară inferioară duoden pancreatic Celulele ficatului secretă bila (fierea) care se depozitează în vezica biliară, în intervalul dintre mese. Pancreasul este o glandă mixtă. Are funcţie exocrină, ce constă în elaborarea sucului pancreatic, şi funcţie endocrină ce constă în elaborarea hormonilor numiţi insulină şi glucagon. ŢESUT GLANDULAR PANCREATIC cu insulele lui Langerhans -imagine microscopică - secretă honnoni (insulina şi glucagonul) cu rol în reglarea concentraţiei glucozei din sânge. I , I , I , I , I , J!""'J ~ v ~ > "'/ ,". . . .. .. '. ţ; f " -'o ,_ I !iri " .-..... -... ...... . :1. ".~ .. '.. '-/ ,i ' c V .. ', . _.........!.. ," :-J'" .. _ "' ~-'.:.4"" ',-) . .,' l' .. ", ,~ ...... ... . - [Ii . :i" " " .~:t J<. -••,. __ : 0 ~ ), lL......--.... .... ~ .. .... 'ţ" .' "", '''~. '. " ,,, " <'" " . .:;..,...~ •• ·).t . <. _(. f ·-.. ; c .. .... ~ .. t' "",' ·~'~bl.. Y-., ,""' • ..;.,..., •• '. ;~·-::.~~·c.:?, , •• ~~... , • .,""' -I ,t.. , • ' _-" /' I~ v:."" '''~~y ... .0:. ' ~;...' ... .. o&; .. ~ ".. ". -. ,. ../ -~~ Oi I '" .-...os ." ... . " ., • -r ........ '_ I '-.!.'.i • ,
  29. 29. I I I pulmonare::::::::::::::::::::---- -- --., j"-arteriolă --- -------:=-= I I I I I I I I I I I I I I I I I I 1 . I ~1115'1~---~ r--------~ SISTEMUL RESPIRATOR Sistemul respirator se compune din căile aeriene şi plămâni. Căile aeriene sunt: fosele nazale, faringele, laringele, traheea, bronhiile. venulă bronhiolă fose nazale laringe trahee plămân drept inimă diafragmă alveole bronhiolă faringe bronhie bronhie secundară bronhiole plămân stâng pulmonari acin pulmonar alveole pulmonare
  30. 30. CĂI DIGESTIVE ŞI cĂI RESPIRATORII cavitate faringe nazală ., cavitate bucală epiglotă deschisă vertebre 1WJWfI'1'1A. "':;-'. 1111 ~ . ;::·.~1(1...'. o" r.l'rvir.~11' limbă epiglota blochează _ laringele corzi vocale în timpul deglutiţiei laringe esofag esofag 'v'~ t bolul t · . '--------alimentar trahee spre stomac LARINGE cavitate bucală închisă epiglotă c, cartilaj tiroid----:---" mărul lui Adam" trahee VEDERE FRONTALĂ / baza limbii / " /'epiglotă glotă corzi vocale VEDERE DE SUS
  31. 31. __ SISTEMUL CIRCULATOR Sistemul circulator este alcătuit din inimă şi arborele vascular, format din vase de sânge (artere, capilare şi vene). venă cavă ramificaţii superioară ale aortei pentru gât şi cap arteră RAMIFICAŢII ALE VASELOR pulmonară ramificaţii SANGVINE LA NIVELUL ale aortei CREIERULUI pentru -provin din arterele carotide (ramembrele mificaţii ale aortei). superioare inimă aortă ramificaţii ale aortei V~~'-----HlMI1~~pentru IJ_ ,OI""" organele interne RAMIFICAŢII ALE VASELOR SANGVINE ÎN CAVITATEA ABDOMINALĂ -desprinse din aorta abdominală. ramificaţii ale aortei pentru membrele inferioare RAMIFICAŢII ALE VASELOR SANGVINE LA NIVELUL INIMII -vascularizaţia inimii este foarte bogată, asigurată de arterele coronare.
  32. 32. htima este un organ musculos cavitar, divizat în patru camere: două atrii şi două ventricule. atriul drept orificiul arterei pulmonare -------~rl ventricul drept artere care, prin ramificatiile lor, lfJ irigă capul, gâtui ~ ... ,~I j I şi membrele superioare venă cavă superioară atriul venă cavă inferioară J. ~:--____________arteră aortă atriul ··.----------------------st~g ventricul s~g SECflUNE LONGITUDINALĂ cârjă aortică arteră atriul st~g ventriculul s~g
  33. 33. STRUCTURA PEREŢILOR VASELOR SANGVINE ARTERĂ Tunica externă este fonnată din ţesut conjunctiv. Tunica mijlocie este fonnată din lame elastice concentrice şi un număr redus de fibre musculare netede. Tunica internă este un endoteliu uni stratificat pe o membrană bazală. tunică internă tunică mijlocie tunică externă VENĂ Tunica externă este mai groasă decât în cazul arterelor. Tunica mijlocie este mai subţire având un ţesut muscular neted mai redus. Tunica internă este un endoteliu. Venele situate sub nivelul inimii sunt prevăzute cu valvule. internă mijlocie Peretele capilarelor este un endoteliu aşezat pe o membrană bazală. tunică tunică tunică externă celule endoteliale CAPILAR SECŢIUNE PRIN PERETELE ARTERIAL ŞI VENOS -imagine microscopică
  34. 34. c;: ~.-~_..._. Sistemul limfatic este format din capiiare limfatice, care se unesc în vase din ce în ce mai mari, formând două trunchiuri limfatice: canalul toracic şi canalul limfatic drept (colector scurt). arteriolă vas limfatic valvule ganglioni limfatici de pe traiectul venulă vaselor limfatice canal toracic vase limfaticecapilare sangvine Structura vaselor limfatice este asemănătoare cu a venelor, având ganglioni )1 I}d ., însă pereţii mai subţiri, mai multe 1 '"'.. , . ,,, limfatici abdominali valvule şi ganglioni limfatici pe traiect. valvule de pe traiectul vaselor limfatice vase limfatice VAS LIMFATIC -imagine microscopică
  35. 35. SISTEMUL EXCRETOR rinichi artera aorta coloana vertebrală rinichi ureter :..=-----;-----vezică urinară RADIOGRAFIE ---:__---arteră renală venă renală vezică urinara glandă anexă a sistemului reproducator masculin (prostată) uretră Sistemul excretor este constituit din rinichi şi cai urinare: uretere, vezica urinară şi uretra. În partea concava a rinichiului există o scobitură numită hil renal, prin care intră artera renala şi iese vena renala.
  36. 36. STRUCTURA INTERNĂA RINICHIULUI Rinichii sunt acoperiţi cu o tunică fibroasă numită capsulă fibroasă. Sub capsula fibroasă se află zona corticală şi zona medulară. Zona medulară conţine piramidele renale care sunt formate din tuburi colectoare. RINICHI UMAN -fotografia unei secţiuni glomerul capsula tub tub renal nefronului urinifer colector Unitatea structurală şi funcţională a rinichiului este nefronul. longitudinale arteră ~ renală . tri venă renală ureter -------------1! II ~-tuburi _---"-.6;-1{r colectoare piramide renale pelvis renal (bazinetul) calice renale RINICHI UMAN -schiţă- NEFRON -alcătuire NEFRONI -imagine microscopică ~
  37. 37. SISTEMUL REPRODUCĂTORFEMININ ovar coloană vertebrală eliminare a urmeI uter trompă uterină vagin uretră Sistemul reproducător la femeie este format din organe genitale interne, externe şi organe anexe. Organele genitale interne sunt: ovarele, trompele uterine, uterul şi vaginul. Ovarele produc celule sexuale femeieşti numite ovule. OVULUL (CELULA SEXUALĂ FEMININĂ) (celulă de 130 J.lm diametru) -imagine microscopică
  38. 38. SISTEMUL REPRODUCÂTOR MASCULIN vezică veziculă intestin urinară prostată ureter seminală gros Sistemul reproducător la bărbat este alcătuit din testicule, conductele care transportă sperma, glande anexe şi organe genitale externe. Testiculele sunt organe ovoidale situate într-un înveliş numit scrot. Ele produc celule sexuale bărbăteşti, numite spermatozoizi. SPERMATOZOIDUL (CELULA SEXUALĂ MASCULINĂ) (celulă de 60 ~m lungime) -imagine microscopică care penis uretră j 12ţ:'JIu anus • scrtlt .'
  39. 39. OVULAŢIA, FECUNDAŢIA, NIDAŢIA cavitate uter uterină etapele dezvoltării embrionului captarea embrion fixat în ovul expulzat ovulului peretele uterului din ovar prin în trompa (nidaţie) procesul de ovulaţie uterină Ovulul expulzat în timpul ovulaţiei este preluat de trompa uterină, unde are loc fecundatia -nucleul spermatozoidului fecundant se contopeşte cu nucleul ovulului. Zigotul (celula-ou) format începe să se segmenteze în timp ce parcurge trompa uterină. În cavitatea uterină îşi continuă segmentarea, după care se fixează pe mucoasa uterină, proces numit nidaţie, şi se transformă în embrion. DIVIZIUNEA CELULEI-OU -imagine microscopică
  40. 40. 29 de zile după fecundare 3 luni Embrionul se dezvoltă timp de noua luni în uter. Din luna a treia embrionul devine făt şi se dezvoltă până la sfârşitul lunii a noua de sarcină. Pe măsură ce embrionul se dezvoltă, în corpul matern se fOIUlează organe indispensabile vietii: cavitatea amniotică plină cu lichid amniotic, placenta şi cordonul ombilical. 6-7 săptămâni 18 săptămâni

×