Studiul privind nevoile de finantare a operatorilor culturali din Romania in perspectiva 2014-2020 a fost realizat in cadrul proiectului si a fost elaborat pornind de la cele 151 de chestionare completate de organizatii culturale, precum si de la feed-back-ul primit pe parcursul celor 3 dezbateri organizate in Bucuresti, Cluj, Timisoara, pe parcursul implementarii proiectului. Proiectul „Finantarea culturii in noua perspectiva financiara 2014-2020” a fost realizat cu sprijinul financiar al Fondului pentru Inovare Civica, program finantat de Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe, sponsorizat de Raiffeisen Bank, administrat de Fundatia pentru Dezvoltarea Societatii Civile si s-a derulat in parteneriat cu Universitatea Nationala de Arte Bucuresti (UNAB), Institutul Intercultural din Timisoara si Institutul de Cercetari Europene din cadrul Universitatii Babes-Bolyai din Cluj-Napoca. www.operatoriculturali.ro

1. „Vocea ta contează, fa-o auzită!”
Str. Murgeni nr. 7, sector 3, București
Tel: +4031.421.24.48/0721.664.293 Fax: +40372.87.68.92
e-mail: contact@operatoriculturali.ro www.operatoriculturali.ro
Studiu privind nevoile de finanțare a
operatorilor culturali
în perspectiva 2014 - 2020
Studiu coordonat de Institutul de Cercetări Europene
din cadrul Universității Babeș Bolyai, Cluj-Napoca
Autori:
Prof. doctor Vasile PUȘCAȘ
Prof. Mihai ALEXANDRESCU
Doctor Andreea Raluca GRECU
Economist Gabriela Elena BACIU
Acest Studiu reprezintă evaluarea finală a unei cercetări realizate de către AOCR în cadrul
proiectului “Finanțarea culturii în noua perspectivă financiară”.
O inițiativă a Fundației pentru Dezvoltarea Societății Civile
Susținut de:
Sponsorizat de:
Proiectul Finanţarea culturii în noua perspectivă financiară este realizat cu sprijinul financiar al Fondului pentru Inovare Civică,
program finanţat de Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe, sponsorizat de Raiffeisen Bank, administrat de
Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile.

2. Europa Creativă
|2
În noiembrie 2011, Comisia Europeană a făcut publică inițiativa „Europa
Creativă”, un program comunitar de sprijinire a culturii pentru perioada 2014-2020.
La fundamentul acestui program se află un studiu realizat de Comisia Europeană
(„Entrepreneurial Dimension of the Cultural and Creative Industries”1), publicat în
ianuarie 2011. Acesta arăta că majoritatea organizațiilor culturale care au participat la
studiu nu aveau planuri financiare de dezvoltare. Potrivit rezultatelor de evaluare a
unui chestionar on-line inițiat de executivul comunitar, 22% dintre aceste organizații
nu aveau un plan economic sau financiar, 53% prezentau previziuni economice doar
pentru un an, în vreme ce doar 4% dintre respondenți declaraseră că aveau proiecții
financiare pentru următorii 5 ani. Acest studiu al Comisiei relevă și faptul că 75%
dintre organizațiile culturale care au participat la chestionarul on-line și-au realizat
singure previziunile financiare, fără a apela la o consultanță specializată. În ceea ce
privește finanțarea acestora, cercetarea arată că cea mai importantă sursă este autofinanțarea, urmată de împrumuturile bancare, accesarea de granturi nerambursabile
ocupând ultimul loc.
Răspunsurile furnizate sugerează faptul că inițiativele publice de finanțare par
incapabile să răspundă nevoilor acestora, procedurile sunt complicate și greu de
înțeles, și nu reprezintă neapărat un sprijin pe termen lung. În același timp,
organizațiile culturale au anumite caracteristici care le diferențiază de întreprinderile
clasice: produc bunuri culturale, lucrează cu artiști care sunt orientați pe conținut și
mai puțin pe parte comercială. Pe de altă parte clișeul artistului care nu poate
conduce o afacere și nu are aptitudini financiare este încă larg răspândit în rândul
decidenților politici, fapt care contribuie la menținerea rupturii între politicile
antreprenoriale și cele culturale.
În această logică, programul „Europa Creativă”, inițiat de Comisia Europeană
are ca obiective2:

300.000 de artiști și profesioniști din domeniul cultural și activitatea lor să
primească finanțare pentru a ajunge la noi categorii de public în afara
propriilor țări;

peste 1.000 de filme europene să primească sprijin pentru distribuție, care să le
permită să fie vizionate de public în întreaga Europă și în lume;
“Entrepreneurial Dimension of the Cultural and Creative Industries”, Prepared by Utrecht School of
the Arts (HKU), with K2M Ltd and Eurokleis S.r.l., for the Education & Culture DG of the Europpean
Commission,
13
January
2011,
http://ec.europa.eu/culture/keydocuments/doc/studies/entrepreneurial/EDCCI_report.pdf
2 Comisia Europeană, Comunicat de presă, „Europa creativă: Comisia prezintă un plan de stimulare a
sectoarelor culturale și creative”, IP/11/1399, 23/11/2011
1

3. 
cel puțin 2.500 de cinematografe europene să beneficieze de finanțare care să le
permită să se asigure că cel puțin 50% dintre filmele pe care le difuzează sunt
europene;

peste 5.500 de cărți și alte opere literare să beneficieze de sprijin pentru
traducere, permițând cititorilor să se bucure de ele în limba lor maternă;

mii de organizații culturale și profesioniști să beneficieze de formare pentru
acumularea de noi competențe și pentru consolidarea capacității lor de a lucra
pe plan internațional;

să se poată ajunge la cel puțin 100 de milioane de persoane prin proiectele
finanțate prin program.
Pentru aceste obiective, Comisia a propus un buget de 1,8 miliarde de euro,
dintre care 900 de milioane de euro sunt destinate să susțină sectorul cinematografic
și al audiovizualului și aproape 500 de milioane de euro ar fie alocate culturii.
Doamna Androulla Vassiliou, comisar pentru educație, cultură, multilingvism
și tineret, declara la acel moment că:
„Această investiție va ajuta zeci de mii de profesioniști din domeniul culturii și
audiovizualului să profite la maximum de piața unică și să ajungă la noi
categorii de public în Europa și în afara acesteia; fără acest sprijin, ar fi dificil
sau imposibil pentru ei să pătrundă pe noi piețe. De asemenea, Europa creativă
promovează diversitatea culturală și lingvistică și contribuie, în același timp,
la atingerea obiectivelor noastre din cadrul Strategiei Europa 2020 pentru
locuri de muncă și creștere durabilă”3
3
Ibidem.
|3

4. România Creativă?
|4
Pornind de la această realitate în permanentă dinamică, Asociația Operatorilor
Culturali din România (AOCR) a inițiat o analiză a finanțării politicilor culturale în
România pentru a identifica nevoile reale ale operatorilor culturali și modul în care
aceștia sunt pregătiți să acceseze fonduri nerambursabile din varii surse. Rezultatele
cercetării AOCR au determinat următoarele concluzii generale:
 România se află în pragul celui de-al doilea exercițiu bugetar (2014-2020) în
calitate de stat membru al UE. Cu toate acestea, până în prezent, nu s-a
conturat o direcție clară în ceea ce privește finanțarea culturii. Conservarea și
protejarea patrimoniului cultural, stimularea creativității sunt priorități ale UE,
precum și ale altor donori internaționali. Studiul de impact asupra creativității
realizat în anul 2009 la nivelul Direcției Generale Educație și Cultură a Comisiei
Europene evidenția: “Creativitatea bazată pe cultură este direct legată de
abilitatea artiștilor de a gândi imaginativ, metaforic, de a trece barierele
convenționalului. Aceasta are capacitatea de a sparge convențiile și modul de
gândire comun și de a permite dezvoltarea unei noi viziuni, idei sau produs.
Cultura este legată de înțeles, cunoștințe, talente, industrii, civilizație și valori ”.
 Acest motiv ar fi suficient pentru ca în România să se fi realizat o acțiune
concertată de culegere de informații cu privire la nevoile operatorilor culturali.
Conform anunțului postat pe pagina web a Ministerului Culturii, în anul 2012,
numărul organizațiilor românești care au primit co-finanțare pentru
implementarea unor proiecte finanțate prin programul comunitar Cultura
2007 – 2012 este de 9. Acest lucru demonstrează încă o data faptul că
organizațiile culturale din România au o capacitate foarte redusă de
implementare proiecte de dimensiuni mai mari ca valoare si ca durată în
timp.
 În unele țări europene (Grecia, Portugalia) sunt în derulare Programe
Operaționale pentru Cultură. Din cauza lipsei unui asemenea cadru, în
România majoritatea operatorilor culturali nu au exercițiul accesării
fondurilor structurale și al bugetării multi-anuale. Sumele disponibile în
diverse programe operaționale din perioada de programare bugetară 2017-2013
precum Programul Operațional Regional (POR, axa 5.1), programele de
cooperare trans-frontalieră sau Planul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR),
Programul Operațional Sectorial – Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU)
au constituit exerciții de pregătire a organizațiilor culturale pentru
implementarea de proiecte multianuale, de anvergură, însă prea puține
organizații au avut acces la un astfel de exercițiu.

5.  O scurtă incursiune în tipul proiectelor finanțate în domeniul culturii în
perspectiva financiară 2007 – 2013, prin intermediul programelor operaționale
în România, relevă faptul că acestea au fost axate preponderent pe
dezvoltarea infrastructurii culturale (POR, PNDR), infrastructură deținută de
regulă de autorități publice sau de instituții de cult.
 Aspecte care țin de stimularea creativității și a creației contemporane în
domenii cum sunt artele spectacolului (teatru, muzică, dans), arte vizuale,
arhitectură, design, patrimoniu imaterial, educație culturală, intervenție
culturală, nu au făcut obiectul acestor finanțări. Principalele surse de
finanțare pe care operatorii culturali din România le pot accesa pentru
aceste domenii sunt reprezentate de programele de finanțare naționale, care
nu sunt de natură să stimuleze o viziune pe termen mediu sau lung a
organizației. Durata proiectelor în acest caz este limitată la câteva luni, maxim
1 an (spre exemplu, în sesiunea I de finanțare pe anul 2013 a Administrației
Fondului Cultural Național, proiectele pot avea o durată de până la 6 luni),
fapt care necesită an de an eforturi susținute din partea operatorilor culturali
de a realiza aplicații, fără certitudinea că vor câștiga o nouă finanțare pentru
continuarea proiectelor. Situația este similară și în cazul proiectelor finanțate
de Institutul Cultural Român sau Ministerul Culturii.
 Pe de altă parte, în lipsa unui mecanism de dialog formalizat și constant,
există o dificultate a ONG-urilor culturale din România de a se mobiliza și
de a transmite nevoile și problemele acestora către forurile finanțatoare și
decizionale. Autoritățile publice cu atribuții în domeniu au lansat exerciții de
consultare a societății civile cu privire la domeniile și prioritățile de finanțare
ale României, inclusiv în domeniul culturii. Faptul că nu sunt prevăzute
fonduri pentru aceste acțiuni are ca efecte o slabă participare la lucrări a
operatorilor culturali, din motive precum: costuri de deplasare/cazare
implicate în cazul celor care nu locuiesc în București, implicarea în activități
generatoare de venituri, ș.a.m.d. De asemenea, formularea unor puncte de
vedere/propuneri viabile din partea operatorilor culturali presupune
utilizarea unor resurse umane, informaționale, materiale și de timp, a căror
accesare necesită costuri. Familiarizarea acestora cu politicile europene în
domeniu, cu prioritățile de finanțare, cu mecanismele de finanțare din fonduri
necesită alocarea unui interval mare de timp pentru documentare/cercetare în
diferite domenii, fapt care conduce la menținerea și chiar întărirea clișeului
birocrației excesive și a complexității procesului de accesare a fondurilor
nerambursabile.
Decizia cu privire la oportunitatea realizării unui program operațional pentru
cultură depinde foarte mult de informațiile și evaluările pe care autoritățile
responsabile le vor primi în special de la operatorii culturali. În lipsa unor consultări
care să cuprindă un număr semnificativ și reprezentativ de operatori culturali, acest
demers riscă să nu își atingă scopul.
|5

6. Finanțarea culturii în noua
perspectivă financiară 20142020
În perioada septembrie 2012-februarie 2013, Asociația Operatorilor Culturali
din România a derulat proiectul „Finanțarea culturii în noua perspectivă financiară
2014-2020”, realizat cu sprijinul financiar al Fondului pentru Inovare Civică.
Partenerii acestui proiect au fost: Universitatea Națională de Arte București,
Institutul Intercultural din Timișoara, Institutul de Cercetări Europene din cadrul
Universității Babeș-Bolyali Cluj-Napoca.
AOCR și-a propus să faciliteze dialogul între ONG-urile culturale și decidenții
politici și finanțatori, pentru o reflectare cât mai aproape de realitate a nevoilor și
posibilităților culturale actuale în documentele programatice ale României pentru
perioada 2014-2020.
Din punct de vedere metodologic, este vorba despre o abordare din două
perspective: (a) din perspectiva decidenților pe baza strategiilor si a politicilor
naționale care trebuie cunoscute și respectate, și (b) din perspectiva operatorilor
culturali care au propriile nevoi de dezvoltare. Prin materialul relevant selectat (din
politicile și strategiile europene și naționale) și transpunerea acestuia într-un limbaj
accesibil grupului țintă, am dorit să reducem falia existentă între cele două
dimensiuni amintite.
Având ca obiectiv identificarea necesităților de dezvoltare și de finanțare a
operatorilor culturali: artiști, organizații neguvernamentale, instituții publice de
cultură, grupuri de inițiativă, societăți comerciale cu activitate culturală, am realizat
un chestionar de culegere a nevoilor de finanțare, care a avut care țintă obținerea
răspunsurilor din partea a 150 de operatori culturali. Chestionarul a însumat 10
întrebări specifice prin care am dorit să obținem puncte de vedere cât mai obiective și
precise cu privire la nevoile cu care se confruntă operatorii culturali din România.
Tematica celor 10 întrebări poate fi urmărită mai jos:
1. Date de identificare: a.) denumire organizaţie/ numele artistului, b.) adresa,
telefon, e-mail, c.) an înființare / anul începerii activităţii, d.) nr. angajați sau
colaboratori (în medie în ultimii 3 ani), e.) nr. voluntari (în medie în ultimii 3
ani), f.) precizați domeniul de activitate în care activați (patrimoniu cultural,
arte vizuale, artele spectacolului, activități muzeale, arhitectură și design,
educație culturală, management cultural, altele);
|6

7. 2. Organizația dvs. a derulat proiecte cu finanțare nerambursabilă până în
prezent? Dacă da, care sunt tipurile de finanțare nerambursabilă accesate?
3. Care sunt cele mai frecvente granturi / finanţări nerambursabile pe care le-aţi
obţinut până acum ?
4. Aţi implementat proiecte în parteneriat (interni şi/ sau extern) cu finanţare
nerambursabilă?
5. Din experienţa organizaţiei dumneavoastră, care sunt dificultăţile în
pregătirea şi implementarea de proiecte finanţate din surse nerambursabile?
6. Care sunt domeniile în care ați fi interesați să accesați proiecte?
7. Care sunt domeniile în care considerați că organizația dvs. are nevoie de
sprijin pentru dezvoltare?
8. Aţi participat la sesiuni de informare privind oportunitățile de finanțare în
acest domeniu?
9. Ați fi interesați să participați la sesiuni de formare? Dacă da, care sunt
domeniile în care ați dori să fiți formați?
10. Care considerați ca este impactul activităţii dumneavoastră asupra
beneficiarilor activităţilor pe care le derulaţi şi asupra societăţii (din punct de
vedere social, economic, educaţional, comunitar)? Vă rugăm să detaliați.
Alături de acest chestionar, inițiativa AOCR a inclus și trei dezbateri publice
realizate la București (17 octombrie 2012), Timișoara (7 noiembrie 2012) și ClujNapoca (21 noiembrie 2012). La aceste întâlniri au participat reprezentanți din partea
organizațiilor neguvernamentale culturale, a instituțiilor publice, precum și artiști
individuali. Membrii echipei de proiect au prezentat strategiile europene din cadrul
culturii, noutățile legislative referitoare programul „Europa Creativă”, grupurile de
lucru destinate planificării de fonduri structurale pentru cultură în perioada 20142020, Strategia UE privind regiunile Dunării, Mecanismul Financiar Norvegian care
implică 23 de domenii de activitate, două dintre acestea referindu-se la cultură (a.
patrimoniul cultural și b. dialogul cultural).
Intervențiile în cadrul acestor dezbateri publice au relevat:
 dificultăți legate de modul de asigurare a contribuției proprii pentru proiectele
europene și de modul de asigurare a cash-flow-ului, inclusiv în instituțiile
publice (birocrație excesivă legată de aprobările interne, imposibilitatea
asigurării co-finanțării);
|7

8.  în cazul parteneriatelor europene și internaționale nevoia de sprijin pentru
girarea de către Consiliile Județene și Consiliile Locale în aceste parteneriate;
 cooptarea operatorilor culturali în parteneriatele și în vizitele bilaterale în
orașe înfrățite/state pentru prezentarea și discutarea de proiecte concrete cu
operatorii culturali;
 necesitatea unui sprijin oferit de autorități pentru infrastructură culturală
(spații adecvate pentru spectacole, creație, promovare);
 necesitatea realizării unor incubatoare culturale la care ONG-urile pot avea
acces gratuit, cu spații de creație și realizare proiecte;
 perioada scurtă de implementare a proiectelor finanțate din fonduri de la
bugetul de stat, (ex Administrația Fondului Cultural Național, 3 – 8 luni /an)
restricționează accesul anumitor operatori culturali și a proiectelor (festivaluri,
concursuri) care se desfășoară în prima parte a anului și nu pot fi finanțate,
întrucât nu se încadrează în termenele AFCN. De asemenea, calendarul
acestor finanțări nu este adecvat domeniului artelor spectacolului pentru
proiectele care vizează punerea în scena a unor creații, întrucât 15 noiembrie –
termenul de finalizare a proiectelor la AFCN reprezintă încă perioada de
început a stagiunii.
 dificultăți legate de întocmirea aplicațiilor de finanțare;
 încredere scăzută în organismele publice care gestionează fondurile la care au
acces operatorii culturali;
 dificultăți datorate birocrației excesive și chiar imposibilitatea implementării
proiectelor finanțate din fonduri europene (ex. POS DRU) din cauza
întârzierilor înregistrate la decontare;
 pentru cei familiarizați deja cu finanțările, necesitatea realizării unor
evenimente mai aplicate (dezvoltarea de idei de proiecte, discuții aplicate pe
tipuri de finanțări).
Analiza chestionarelor on-line a evidențiat, la rândul ei, o stare de fapt
generală, pe care o vom descrie pe baza unor grafice și tabele relevante.
O primă analiză privește numărul respondenților și distribuirea pe județe și
municipiul București:
Localitatea
București
Cluj
Iași
Hunedoara
Suceava
Numărul de respondenți
43
33
4
3
5
procent din total:
28,48%
21,85%
2,65%
1,99%
3,31%
|8

9. Localitatea
Prahova
Timiș
Alba
Satu Mare
Mureș
Giurgiu
Diaspora
Covasna
Gorj
Dolj
Brașov
Vaslui
Oradea
Galați
Arad
Sibiu
Argeș
Baia Mare
Ialomița
Teleorman
Constanta
Numărul de respondenți
2
26
3
1
4
1
1
1
3
1
3
1
1
2
2
2
3
1
2
2
1
151
procent din total:
1,32%
17,22%
1,99%
0,66%
2,65%
0,66%
0,66%
0,66%
1,99%
0,66%
1,99%
0,66%
0,66%
1,32%
1,32%
1,32%
1,99%
0,66%
1,32%
1,32%
0,66%
100,00%
În ceea ce privește participanții, cei 151 de respondenți sunt repartizați în următoarele
categorii:




Organizații neguvernamentale – 70,00%
Instituții publice – 23,64%
Artiști individuali – 3,64%
Societăți comerciale – 2,73%
|9

10.  Luându-le separat pe cele mai reprezentative, constatăm că, în ceea ce privește
instituțiile publice de cultură, domeniile acestora de activitate privesc:
| 10
Cât privește reprezentativitatea organizațiilor neguvernamentale, domeniile
principale de activitate ale acestora cuprind:

11. La întrebarea privind tipurile de proiecte derulate cu finanțare nerambursabilă,
respondenții au menționat:
| 11
Dintre acestea, noi diferențieri apar în ceea ce privește valoarea granturilor
obținute:

12. O treime dintre respondenți declară că au derulat proiecte în parteneriat (intern
și/sau extern):
Respondenții și munca în parteneriat
%
Da
Nu, dar aș fi interesat
Nu și nici nu sunt interesat
Alte situații
64,03
34,53
0,00
1,44
Dificultățile pe care le-au reclamat respondenții, în procesul de pregătire și
implementare a proiectelor finanțate din fonduri nerambursabile au fost:
Tipuri de dificultăți
Procedurile birocratice
Asigurarea co-finanțării
Asigurarea cash-flow-ului
Lipsa de informații
Lipsa de parteneri
Lipsa de resurse umane specializate
Altele
%
71,81
57,05
41,61
24,83
14,09
37,58
5,37
Domeniile de interes pentru operatorii culturali în accesarea fondurilor cu
finanțare nerambursabilă sunt:
Domeniile de interes
Investiții
Antreprenoriat cultural
Resurse culturale, proprietate intelectuală
Crearea de valoare adăugată
Realizarea de evenimente culturale
Resurse umane: dezvoltarea de abilități specifice
Altele
%
49,17
45,00
64,17
41,67
95,00
43,33
12,50
Pe baza acestui chestionar, respondenții au menționat domeniile în care consideră că
au nevoie de asistență pentru dezvoltare:
Domenii de suport
Scriere de proiecte
Implementarea de proiecte
Creșterea capacității organizaționale
Dotări (ex. IT&C)
Formare specifică, training, mobilitate
Marketing și promovare
Altele
%
57,94
46,83
70,63
56,35
46,83
57,94
3,97
| 12

13. În același timp, se constată că 70,09% dintre respondenți au participat la sesiuni de
informare privind oportunitățile de finanțare în domeniul culturii, pe când 29,31 %
nu au luat parte la astfel de informări.
Există un interes crescut în ceea ce privește participarea la cursuri de formare vizând:
| 13
Domenii de suport
Scriere de proiecte
Implementarea de proiecte
Formare specifică, training, mobilitate
Organizare de evenimente
Marketing și promovare
Altele (fundraising, muzeografie, dezvoltarea aptitudinilor de scriere
de proiecte, oportunități de finanțare în domeniul cultură și educație,
management cultural)
%
69,60
60,00
53,60
64,00
62,20
4,80
La întrebarea “Care considerați că este impactul activității dumneavoastră asupra
beneficiarilor activităților pe care le derulați și asupra societății (din punct de vedere social,
economic, educațional, comunitar)? Vă rugăm să detaliați”, răspunsurile au relevat
interesul operatorilor culturali de a valorifica patrimoniul material și imaterial
național.
Preocuparea generală a respondenților este aceea de a realiza o eficiență a
informării publicului asupra evenimentelor culturale și, în același timp, de a forma
noi beneficiari ai culturii, prin educație culturală. În acest sens, se dezvoltă un interes
real pentru câștigarea unor noi categorii de public în țară și străinătate, precum și
promovarea tinerilor artiști în domeniul artelor tradiționale și contemporane
/neconvenționale. Publicul țintă a operatorilor culturali se află mai ales în rândul
tinerilor, cei care vor putea perpetua, valorifica și dezvolta potențialul cultural
național.

14. Concluziile proiectului „Finanțarea
culturii în noua perspectivă
financiară 2014-2020”
| 14
În decursul celor șase luni de derulare a cercetării realizare de AOCR și partenerii
săi, am putut constata că România are nevoie de un Program Operațional pentru
Cultură, care să coordoneze modul de selectare, implementare și evaluare a proiectelor
destinate culturii, cinematografiei și audiovizualului pentru perioada 2014-2020.
Problemele pe care le-au semnalat operatorii de cultură consultați prin acest
proiect se referă la deficiențe de funcționare a sistemului de finanțare a culturii. În
lipsa unui cadru financiar formal și funcțional, operatorii culturali se vor afla, în
continuare, în imposibilitatea de a formula proiecții financiare și de activitate pe o
perioadă de 3 sau 5 ani. În același timp, urmând exemplul oferit de Comisia
Europeană, autoritățile locale, dar și cele naționale ar trebui să creeze mecanismele
de sprijin financiar (co-finanțare) care să permită operatorilor culturali din
România să elaboreze și să implementeze proiecte mari din perspectiva timpului,
activităților și mai ales a costurilor.
În același timp, vor trebui realizate investiții în sesiuni de formare pentru
operatorii culturali care doresc să aplice pentru fonduri cu finanțare nerambursabilă.
Aceștia vor trebui să deprindă astfel cunoștințele și aptitudinile necesare elaborării și
implementării unor asemenea proiecte.
Autoritățile locale vor trebui să identifice mijloacele de încurajare a
operatorilor culturali pentru a participa la acțiuni de cooperare culturală cu
orașele/țările înfrățite și de a promova manifestări culturale care să valorifice,
promoveze și dezvolte patrimoniul cultural local și național.
Din perspectivă legală, autoritățile naționale vor trebui să genereze un cadru
care să descurajeze birocratizarea excesivă și să promoveze un mediu financiar care
să încurajeze acordarea de co-finanțări pentru proiectele culturale cu finanțare din
fonduri nerambursabile europene sau naționale și bugetarea multianuală.
Se remarcă totodată faptul că 68% dintre respondenți sunt organizații care au
implementat proiecte cu o valoare de până în 10.000 euro. Acest lucru indică o slabă
capacitate de gestionare și implementare de proiecte mari. Ca atare, vor trebui
identificate și implementate acele soluții care sunt potrivite pentru acest tip de
organizații (scheme de granturi mici, stimularea dezvoltării de proiecte în parteneriat,
sprijin și consiliere pentru implementare, sprijin pentru co-finanțare, etc.).
În acest context, considerăm că se impune analiza de către factorii politici a
opțiunii externalizării gestionării fondurilor nerambursabile de către organisme
intermediare private care sunt mai flexibile, orientate pe rezultat si care nu sunt
supuse presiunii factorului politic.

15. Anexa nr. 1:
Surse de finanțare în a proiectelor domeniul culturii în perspectiva 2014 -2020:
| 15
Finanțări europene - Europa creativă
•
www.eurocult.ro
•
www.media-romania.eu
Programe operaționale naționale
•
www.maeur.ro
•
www.cultura.ro
Mecanismul Financiar Spaţiul Economic European şi Mecanismul Financiar
Norvegian
•
http://www.asistentasee.fonduri-ue.ro/
Strategia U.E. privind regiunile Dunării
•
http://www.mae.ro/strategia-dunarii
•
http://www.danube-region.eu/
Finanțări naționale
•
Ministerul Culturii - www.cultura.ro
•
Administraţia Fondului Cultural Naţional - www.afcn.ro
•
Centrul Naţional al Dansului Bucureşti - www.cndb.ro
•
Centrul Naţional al Cinematografiei - www.cncinema.abt.ro
•
Institutul Cultural Român - www.icr.ro
•
Departamentul Românii de Pretutindeni www.dprp.gov.ro
•
Consilii județene
•
Consilii locale