SlideShare a Scribd company logo
1 of 23
GGaannddiirreeaa 
• GGâânnddiirreeaa rreepprreezziinnttăă nniivveelluull 
cceell mmaaii îînnaalltt ddee pprreelluuccrraarree şşii 
iinntteeggrraarree aa iinnffoorrmmaaţţiieeii ddeesspprree 
lluummeeaa eexxtteerrnnăă şşii ddeesspprree 
pprroopprriiuull nnoossttrruu EEUU.. PPrriinn eeaa ssee 
rreeaalliizzeeaazzăă ssaallttuull ccaalliittaattiivv aall 
aaccttiivviittăăţţiiii ddee ccuunnooaaşştteerree ddee llaa 
ppaarrttiiccuullaarr llaa ggeenneerraall,, ddee llaa 
aacccciiddeennttaall llaa nneecceessaarr,, ddee llaa 
ssiimmppllaa ccoonnssttaattaarree aa eexxiisstteennţţeeii 
oobbiieeccttuulluuii llaa iinntteerrpprreettaarreeaa şşii 
eexxpplliiccaarreeaa lluuii lleeggiicc--ccaauuzzaallăă,, 
ssee ffaaccee ttrreecceerreeaa ddee llaa 
pprroocceesseellee ppssiihhiiccee ccooggnniittiivv 
sseennzzoorriiaallee llaa cceellee ccooggnniittiivv 
ssuuppeerriiooaarree..
• PPrriinn uurrmmaarree,, ggâânnddiirreeaa 
eessttee pprroocceessuull ppssiihhiicc ddee 
rreefflleeccttaarree mmiijjlloocciittăă şşii 
ggeenneerraalliizzaatt--aabbssttrraaccttăă -- 
ssuubb ffoorrmmaa nnooţţiiuunniilloorr,, 
jjuuddeeccăăţţiilloorr şşii 
rraaţţiioonnaammeenntteelloorr -- aa 
îînnssuuşşiirriilloorr ccoommuunnee,, 
eesseennţţiiaallee şşii nneecceessaarree 
aallee oobbiieecctteelloorr şşii aa 
rreellaaţţiiiilloorr lleeggiiccee,, ccaauuzzaallee 
îînnttrree eellee..
• Gândirea se organizează ca uunn ssiisstteemm mmuullttiiffaazziicc,, 
îînnttiinnzzâânndduu--ssee ppee ttooaattee cceellee ttrreeii ccoooorrddoonnaattee tteemmppoorraallee:: 
ttrreeccuutt,, pprreezzeenntt şşii vviiiittoorr.. EEaa rreeaalliizzeeaazzăă oo ppeerrmmaanneennttăă 
ccoorreellaarree îînnttrree ddiivveerrsseellee mmoommeennttee şşii ssttăărrii aallee 
oobbiieeccttuulluuii:: ffoolloosseeşşttee iinnffoorrmmaaţţiiaa ddeesspprree ttrreeccuuttuull 
oobbiieeccttuulluuii ppeennttrruu aa eexxpplliiccaa pprreezzeennttuull lluuii,, iinntteeggrreeaazzăă 
iinnffoorrmmaaţţiiaa ddeesspprree ttrreeccuuttuull şşii pprreezzeennttuull oobbiieeccttuulluuii 
ppeennttrruu aa ddeetteerrmmiinnaa ssttaarreeaa lluuii îînn vviiiittoorr.. 
• EEaa rreeaalliizzeeaazzăă oo rreefflleeccttaarreeddee ttiipp pprreeddiiccttiivv,, aannttiicciippaattiivv,, 
ppee llâânnggăă ffuunnccţţiiaa iinntteerrpprreettaattiivv--eexxpplliiccaattiivvăă,, ddoobbâânnddiinndd şşii 
oo ffuunnccţţiiee ccrreeaattooaarree:: eellaabboorraarreeaa ddee mmooddeellee,, pprrooiieeccttee şşii 
ppllaannuurrii iiddeeaallee ppee bbaazzaa ccăărroorraa,, îînn ccuurrssuull aaccttiivviittăăţţiiii 
pprraaccttiiccee,, ssee rreeaalliizzeeaazzăă nnooii oobbiieeccttee,, nnooii ccoonnffiigguurraaţţiiii aallee 
mmeeddiiuulluuii îînnccoonnjjuurrăăttoorr..
Fiind procesul de cunoaştere de rangul cceell mmaaii îînnaalltt,, ccaarree 
aassiigguurrăă ppăăttrruunnddeerreeaa îînn eesseennţţaa lluuccrruurriilloorr,, îînnţţeelleeggeerreeaa 
rreellaaţţiiiilloorr llooggiiccee ddiinnttrree aacceesstteeaa,, eexxpplliiccaarreeaa şşii iinntteerrpprreettaarreeaa 
lloorr,, şşii ccaarree ffaaccee ppoossiibbiillăă rreezzoollvvaarreeaa pprroobblleemmeelloorr ccoommpplleexxee,, 
ddee oorrddiinn tteeoorreettiicc şşii pprraaccttiicc,, ggâânnddiirreeaa ooccuuppăă uunn lloocc cceennttrraall 
îînn ssiisstteemmuull ppssiihhiicc uummaann..
• ""OOrriiccee aacctt 
iinntteennttiioonnaatt eessttee 
uunn aacctt mmaaggiicc"" -- 
ssppuunneeaa ooddaattaa AAlleeiisstteerr 
CCrroowwlleeyy.. IInn sseennssuull ssaauu 
cceell mmaaii eexxaacctt,, ccuuvvaannttuull 
""mmaaggiiee"" ddeesseemmnneeaazzaa oo 
sseerriiee ddee aaccttiiuunnii 
ddeessttiinnaattee ssaa eexxppllooaatteezzee 
ppuutteerriillee nnaattuurraallee,, 
mmeennttaallee ssii ppssiihhiiccee aallee 
uunneeii ppeerrssooaannee ppeennttrruu 
iinnddeepplliinniirreeaa uunnuuii ssccoopp 
aannuummee..
• MMaaggiiaa-- ccoommpplleexx ddee aaccttiiuunnii aassuupprraa 
ffiiiinntteelloorr,, lluuccrruurriilloorr ssii ssttaarriilloorr ddiinn nnaattuurraa,, 
ffooaarrttee vveecchhii,, ((ddoovvaaddaa ddeennuummiirreeaa:: aakkkkaadd,, 
iiuuggaa-- ““pprreeoott””;; aassiirr--mmaaggaa-- ““ssaacceerrddoott”” ;; ddiinn 
ggrreeaaccaa:: mmaagglliiaa-- ““ffaarrmmeecc,, vvrraajjiittoorriiee”” ssii ddiinn 
llaattiinnaa:: mmaagguuss-- ““pprreeoott ppeerrssaann””)) rreezzeerrvvaatt 
ccaannddvvaa ddooaarr iinniittiiaattoorriilloorr ccee ppuutteeaauu 
ssttaappaannii ffoorrttee ssuupprraaffeerreessttii-- ddee rreegguullaa ppee 
cceellee aallee RRaauulluuii-- ssii iinntteemmeeiiaatt ppee 
ccoonnvviinnggeerreeaa ccaa iinn aaffaarraa vviizziibbiilluulluuii,, eexxiissttaa 
ssii iinnvviizziibbiilluull llaa ccaarree ssee ppooaattee aacceeeeddee pprriinn 
ppuutteerreeaa ccuuvvaannttuulluuii (( ssii uunneeoorrii,, aa ggeessttuulluuii)).. 
•UUnniiii iinnvvaattaattii,, ssuunntt ddee ppaarreerree ccaa ppeerrssiisstteennttaa mmaaggiieeii ssee eexxpplliiccaa ttooccmmaaii 
pprriinn iinncclliinnaattiiaa oommuulluuii ddee aa gguuvveerrnnaa lluuccrruurrii nneeoobbiissnnuuiittee,, pprriinn nnaazzuuiinnttaa lluuii 
ddee aa ssoolluuttiioonnaa ““nneeccuunnoossccuutteellee”” mmeeddiiuulluuii aaggrreessiivv..
EExxiissttaa ddoouuaa ttiippuurrii ddee mmaaggiiii:: 
• MMaaggiiaa aallbbaa ccuu pprreeccaaddeerree 
bbeenneeffiiccaa,, ccoommuunnaa,, 
aaddeemmoonniiccaa,, iinntteemmeeiiaattaa ppee 
ffoorrttaa ccuuvvaannttuulluuii rroossttiitt.. 
• MMaaggiiaa nneeaaggrraa ((aaggrreessiivvaa)) 
rreepprroodduuccee aaccttiiuunneeaa 
dduuhhuurriilloorr nneeccuurraattee,, 
ffaarrmmeeccee,, vvrraajjii,, ffaaccaattuurrii eettcc..
• GGâânnddiirreeaa mmaaggiiccăă iinncclluuddee ddoouuăă pprriinncciippiiii iinnddiissppeennssaabbiillee vviieeţţiiii 
uummaannee şşii ddee ccaarree ggâânnddiirreeaa pprraaggmmaattiiccăă nnuu şşttiiee ssăă ssee 
ffoolloosseeaassccăă:: ccuunnooaaşştteerreeaa pprriinn iinnttuuiiţţiiee şşii rraaţţiioonnaammeennttuull aannaallooggiicc.. 
IInnttuuiiţţiiaa eessttee uunn ffeell ddee iinnssttiinncctt iinntteelleeccttuuaall ccaarree aavveerrttiizzeeaazzăă oommuull 
ddeesspprree ccee ee bbuunn ssaauu rrăăuu ppeennttrruu eell;; rraaţţiioonnaammeennttuull aannaallooggiicc 
ssttaabbiilleeşşttee ccoorreessppoonnddeennţţee îînnttrree ffiiiinnţţăă şşii uunniivveerrss şşii llee aapprreecciiaazzăă 
ccaalliittăăţţiillee îînn ffuunnccţţiiee ddee aasseemmăănnăărriillee ssaauu nneeaasseemmăănnăărriillee 
ccoonnssttaattaattee.. DDeessccooppeerriirriillee ffăăccuuttee aassttffeell ssâânntt aattââtt ddee „„rreeaalliissttee"" 
îînnccââtt ttiimmpp ddee sseeccoollee mmeeddiicciinnaa aa ffoosstt aassoocciiaattăă ccuu mmaaggiiaa;; ddee 
ffiieeccaarree ddaattăă ccâânndd aa ffoosstt vvoorrbbaa ddee aa îînnvviinnggee nniişşttee iimmppoossiibbiilliittăăţţii 
ss--aauu ffoolloossiitt pprroocceeddeeee mmaaggiiccee,, aabbaannddoonnaattee ccâânndd aacceessttee 
iimmppoossiibbiilliittăăţţii aauu ppuuttuutt ffii îînnvviinnssee aallttffeell.. FFăărrăă iinnttuuiiţţiiee şşii aannaallooggiiee,, 
nniiccii oo cciivviilliizzaaţţiiee nn--aarr ffii aavvuutt vvrreeoo vvaalliiddiittaattee:: nnuu ttrreebbuuiiee ssăă 
ssuubbeessttiimmăămm mmaatteerriiaalleellee ffuurrnniizzaattee ddee aacceessttee ddoouuăă mmeettooddee ccaarree 
lleeaaggăă iimmaaggiinnaaţţiiaa ccuu oobbsseerrvvaaţţiiaa..
BBlleesstteemmuull 
• BBlleesstteemmuull ee uunn aacctt ddee mmaaggiiee vveerrbbaallaa-- bbaazzaatt ppee ccrreeddiinnttaa 
iinn ppuutteerreeaa ccuuvvaannttuulluuii ddee aa iinnssttiittuuii,, ddee aa mmooddiiffiiccaa oo ssttaarree 
eexxiisstteennttaa.. EE ccoonnssttiittuuiitt ddiinnttrr--oo ffoorrmmuullaa ffiixxaa ssaauu 
iimmpprroovviizzaattaa,, pprriinn ccaarree ssee iinnvvooccaa mmaanniiaa ssaauu uurrggiiaa uunneeii 
ddiivviinniittaattii aassuupprraa uunneeii ppeerrssooaannee,, aa uunnuuii oobbiieecctt ssaauu aa uunneeii 
aaccttiiuunnii.. BBlleesstteemmuull ee uuttiilliizzaatt iinn ssccoopp ddee rraazzbbuunnaarree,, 
ppeeddeeppssiirree ssaauu ccoommpprroommiitteerree..
EExxeemmppllee ddee bblleesstteemmee:: 
• BBlleesstteemmuull ccaarree pprroovvaaccaa mmaallaaddiiii:: 
DDaarr--aarr DDuummnneezzeeuu ssaa ddeeaa 
DDee--oo ppeerreecchhee ddee ttrriigguurrii 
SSaa ttee ttiiee nnoouuaa lluunnii.. 
CCaanndd ttii--oo ffii,, mmaannddrraa,, mmaaii bbiinnee 
SSaappttee ddooccttoorrii llaannggaa ttiinnee.. 
PPaattrruu ssaa ttee ddooffttoorreeaassccaa 
SSii ttrreeii ssaa ttee lleeccuuiiaassccaa,, 
LLeeaaccuull ssaa nnuu ttii--ll ggaasseeaassccaa,, 
CCuu ttiinnee ssaa ssee ssffaarrsseeaassccaa..
BBlleesstteemmuull uunneeii iiuubbiittee ppaarraassiittee:: 
CCuumm nn--aa aavvuutt 
CCaanndd ll--aa nnaassccuutt 
MMaa--ssaa ssttaarree 
AAlliinnaarree 
PPaann’’mmii ss--aa--ppoorrnnii 
PPaannaa nn--aa ssoossii 
LLaa DDuummiinniiccaa cceeaa 
aalleeaassaa...... 
SSaa aaiibbaa ffoocc iinn cclloopp 
SSooaarreeccii iinn cciiooaarreeccii,, 
FFuurrnniiccii iinn ooppiinnccii 
SSaa--ll aarrddee,, 
SSaa--ll mmuussttee,, 
SSaa--ll ppiissttee 
SSaa nn--aaiibbaa ssttaarree,, nniiccii 
aalliinnaarree 
PPaannaa llaa nniimmee nn--aarree 
pplleeccaarree.. 
SSaa aarrddaa ccaammeessaa ppee 
ddaannssuull 
SSii iinniimmaa--nnttrr--iinnssuull,, 
SSaa nnuu ppooaattaa ddoorrmmii,, 
SSaa nnuu ppooaattaa hhooddeennii,, 
PPaann’’llaa nnooii nn--aa vveennii 
LLaa ppaarriinnttii aa mmaa ppeettii..
BBlleesstteemm ssii aauuttoobblleesstteemm:: 
BBaattaa--ttee,, mmaaii,, mmaannddrroo,, bbaattaa,, 
SSaapptteezzeeccee ddee ddrraaccii ooddaattaa,, 
SSii ppee mmiinnee iiaarr mmaa bbaattaa 
DDee ttee--ooii mmaaii iiuubbii vvrreeooddaattaa..
DDeessccaanntteeccuull 
• DDeessccaanntteeccuull eessttee oo ““ffoorrmmaa ddee aattaacc”” mmaaggiiccaa 
aa uurrmmaarriiii aaccttiiuunniilloorr ddiiaavvoolluulluuii ((ccaa ““aaggeenntt”” aall 
ppeeddeeppsseeii ddiivviinnee,, ttrraannssppoorrttaanndd uunn ccoonnttiinnuutt 
ssiimmbboolliicc ccee mmiinntteennttiioonneeaazzaa oo ppuurriiffiiccaarree..
DDeessccaanntteeccuull ddee ddeeoocchhii 
......II aassaa ssaa ssee ppoottoolleeaassccaa 
SSaa mmii ssee lliinniisstteeaassccaa 
DDeeoocchhiiuurriillee,, 
SSaaggeettaattuurriillee,, 
SSii uuiittaattuurriillee,, 
SSii ppoocciittuurraa,, 
DDee ttooaattee rraahhuuee.. 
DDeeoocchhiittuurriillee,, 
SSaaggeettaattuurriillee,, 
CCeellee ggrreellee 
MMuussccaatteellee.. 
CCeellee rreellee [[......]] 
FFuuggii ddeeoocchhii 
DDiinnttrree oocchhii 
CCaa ttee--aajjuunnggee vvaanntt ssaarraatt 
SSuuddoorrii ddee oomm bbootteezzaatt 
SSaa ccrraappee oocchhiiii ccuuii ttee--oo 
ddiioocchheeaatt......
• RReelliiggiiaa eessttee ccrreeddiinnţţaa îînn 
ssuupprraannaattuurraall,, ssaaccrruu ssaauu ddiivviinn 
,, şşii ccoodduull mmoorraall,, pprraaccttiicciillee ddee 
oorrddiinn rriittuuaall,, ddooggmmeellee,, vvaalloorriillee şşii 
iinnssttiittuuţţiiiillee aassoocciiaattee ccuu aacceeaassttăă 
ccrreeddiinnţţăă.. ÎÎnn ccuurrssuull ddeezzvvoollttăărriiii 
ssaallee rreelliiggiiaa aa lluuaatt uunn iimmeennss 
nnuummăărr ddee ffoorrmmee îînn ddiivveerrssee 
ccuullttuurrii ssaauu ppeerrssooaannee.. • RReelliiggiiaa ssee eexxpplliiccăă ddiinn ppeerrssppeeccttiivvaa 
bbiioollooggiieeii şşii aannttrrooppoollooggiieeii pprriinn 
eexxiisstteennţţaa uunnoorr bbaazzee bbiioollooggiiccee 
iiddeennttiiffiiccaabbiillee ccee ccaarraacctteerriizzeeaazzăă 
ssppeecciiaa ssaappiieennss.. DDiinn ppeerrssppeeccttiivvaa 
bbiioollooggiieeii,, ssee ppoott iiddeennttiiffiiccaa ddoouuăă 
mmaarrii ccllaassee ddee ffaaccttoorrii ccaarree 
aaccţţiioonneeaazzăă îînnttrruu aappaarriiţţiiaa şşii 
ppeerrssiisstteennţţaa rreelliiggiieeii,, aannuummee 
ffaaccttoorriiii pprrooxxiimmaallii ((nneeuurroollooggiiaa,, 
ggeenneettiiccaa,, eennddooccrriinnoollooggiiaa)) şşii 
ffaaccttoorriiii uullttiimmii ((nnuummiiţţii şşii 
""eevvoolluuţţiioonniişşttii""));; aacceeşşttiiaa ddiinn uurrmmăă 
ţţiinn ddee nnaattuurraa ssoocciiaallăă aa ssppeecciieeii.. EEii 
ssuunntt uullttiimmuull ppaalliieerr eexxpplliiccaattiivv aall 
ccoommppoorrttaammeennttuulluuii rreelliiggiiooss
Componentele rreelliiggiieeii aannaalliizzaattee ddee 
ccaattrree bbiioollooggiiee ssuunntt:: 
• AAppaarreennttaa llaa rruupp ssii mmoorraallaa ssoocciiaallaa 
• PPrraaccttiiccaa rriittuuaallaa 
• CCrreeddiinnttaa iinn ssuupprraannaattuurraall 
AAcceessttee ccoommppoonneennttee aallee rreelliiggiieeii iissii ggaasseesscc ffuunnddaammeennttuull iinn ffaaccttoorrii aaddaappttiivvii ccaarree 
ssee mmaanniiffeessttaa aattaatt iinn ccoommppoorrttaammeennttuull rreelliiggiiooss ccaatt ssii iinn ffuunnccttiiuunnii ssoocciiaallee aalltteellee 
ddeeccaatt rreelliiggiiaa..AAssttffeell ssee ccoonnssttaa ccaa rreelliiggiiaa ssii ffaappttuull rreelliiggiiooss ssuunntt nniissttee 
eeppiiffeennoommeennee aallee ddiissppoozziittiiiilloorr ssoocciiaallee ssii ccooggnniittiivvee rreettiinnuuttee pprriinn sseelleeccttiiee ppeennttrruu 
vvaallooaarreeaa lloorr aaddaappttiivvaa iinn mmaatteerriiee ddee rreellaattiiii iinn iinntteerriioorruull uunnii ggrruupp..
• Religia ca eexxpprreessiiee ssiimmbboolliiccăă 
RReelliiggiiaa eessttee,, llaa nniivveell ddee ddiissccuurrss,, eexxpprreessiiaa ssiimmbboolliiccăă aa uunneeii 
îînnccrreeddeerrii îînn eexxiisstteennţţaa uunneeii rreeaalliittăăţţii aabbssoolluuttee ((SSaaccrruull,, 
SSuupprreemmuull,, DDuummnneezzeeuull)) ddee ccaarree oommuull aarr ddeeppiinnddee.. 
AAcceeaassttăă îînnccrreeddeerree eessttee ccrreeddiinnţţaa.. EEaa ppeerrmmiittee oommuulluuii ssăă 
ssee oorriieenntteezzee îînn cchheessttiiuunneeaa mmaarriilloorr îînnttrreebbăărrii aallee vviieeţţiiii şşii ddăă 
oommuulluuii uunn sseennss eexxiisstteennţţeeii ssaallee ccaarree ddeeppăăşşeeşşttee vviiaaţţaa ssaa 
bbiioollooggiiccăă.. 
• RReelliiggiiaa ccaa ttiipp ddee ccoommppoorrttaammeenntt uummaann 
RReelliiggiiaa eessttee uunn ttiipp ddee ccoommppoorrttaammeenntt uummaann ((ccrreeddiinnţţee,, 
rriittuuaalluurrii)) rreeffeerriittoorr llaa ffiiiinnţţee,, ffoorrţţee şşii ppuutteerrii ssuupprraannaattuurraallee.. 
SSoocciioollooggiiaa ccoonnssiiddeerraa ccaa rreelliiggiiaa aa aappăărruutt şşii eexxiissttăă îînnccăă 
ppeennttrruu ccăă eeaa îînnddeepplliinneeşşttee aannuummiittee ffuunnccţţiiuunnii::
11.. FFuunnccţţiiaa ccooggnniittiivvăă:: 
RReelliiggiiaa eessttee oo ffoorrmmăă ddee eexxpplliiccaarree aa lluummiiii,, îînn ccoonnddiiţţiiiillee lliippsseeii uunneeii 
ccuunnooaaşştteerrii şşttiiiinnţţiiffiiccee.. 
22.. FFuunnccţţiiaa aaccţţiioonnaallăă:: 
RReelliiggiiaa eessttee oo ffoorrmmăă ddee eexxtteennssiiee aa ccaappaacciittăăţţiilloorr uummaannee lliimmiittaattee ddee 
aaccţţiiuunnee.. JJaammeess FFrraasseerr aarrgguummeenntteeaazzăă ccăă oommuull pprriimmiittiivv aa îînncceerrccaatt 
ssăă aabboorrddeezzee lluummeeaa,, îînn ccoommpplleettaarreeaa tteehhnniicciilloorr ssaallee ccuurreennttee,, pprriinn 
mmaaggiiee.. 
33.. FFuunnccţţiiaa ddee rreedduucceerree aa aannxxiieettăăţţiiii:: 
BBrroonniissllaaww MMaalliinnoowwsskkii eexxpplliiccăă ccăă mmaaggiiaa şşii rreelliiggiiaa ssuunntt iinnssttrruummeennttee 
ddee rreedduucceerree aa aannxxiieettăăţţiiii îînn ssiittuuaaţţiiiillee ccaarree ddeeppăăşşeesscc ppoossiibbiilliittăăţţiillee 
eeffeeccttiivvee ddee ccoonnttrrooll aallee oommuulluuii.. RReelliiggiiaa rreepprreezziinnttăă ddeeccii oo 
""ssaaccrraalliizzaarree aa ccrriizzeelloorr vviieeţţiiii uummaannee"".. EEaa eessttee uunn rrăăssppuunnss llaa 
ttrraaggeeddiiiillee vviieeţţiiii uummaannee,, llaa ccoonnfflliiccttuull ddiinnttrree pprrooiieecctteellee uummaannee şşii 
rreeaalliittăăţţii..
44 FFuunnccţţiiaa ssoocciiaallăă ((ssttrruuccttuurraannttăă)):: 
ÉÉmmiillee DDuurrkkhheeiimm,,ssppuunnee ccăă ffuunnccţţiiaa rreelliiggiieeii eessttee ddee aa aaffiirrmmaa ssuuppeerriioorriittaatteeaa 
mmoorraallăă aa ssoocciieettăăţţiiii aassuupprraa mmeemmbbrriilloorr eeii,, mmeennţţiinnâânndd aassttffeell ssoolliiddaarriittaatteeaa 
aacceesstteeiiaa.. DDuummnneezzeeuull ccllaannuulluuii nnuu eessttee aallttcceevvaa ddeeccââtt ccllaannuull îînnssuuşşii.. ÎÎnn 
rreelliiggiiee,, ssoocciieettaatteeaa ssee ssaaccrraalliizzeeaazzăă ppee eeaa îînnssăăşşii.. 
55 FFuunnccţţiiaa ccoommppeennssaattoorriiee:: 
ÎÎnn ssoocciieettăăţţiillee ssttrraattiiffiiccaattee ssoocciiaall,, KKaarrll MMaarrxx şşii FFrriieeddrriicchh EEnnggeellss,,iiddeennttiiffiiccăă oo 
ffuunnccţţiiee ccoommppeennssaattoorriiee aa rreelliiggiieeii,, aannuummee aacceeeeaa ddee aa ffii uunn pprrootteesstt ccoonnttrraa 
uunneeii lluummii aalliieennaannttee,, ddaarr uunn pprrootteesstt nneeppuuttiinncciiooss,, eeaa ffăăccâânndd ttoolleerraabbiillăă 
lluummeeaa rreeaallăă îînn ssppeerraannţţaa îînnttrr--oo ccoommppeennssaaţţiiee îînn lluummeeaa iilluuzzoorriiee ddee dduuppăă 
mmooaarrttee;; eeaa aarree ddiinn aacceeaassttăă ccaauuzzăă şşii oo ffuunnccţţiiee ddee ssttaabbiilliittaattee,, mmeennţţiinnâânndd 
oorrggaanniizzaarreeaa ssoocciiaallăă ccaarree ffaavvoorriizzeeaazzăă ccllaasseellee ddoommiinnaannttee.. 
66 FFuunnccţţiiaa ccoommppeennssaattoorriiee:: 
ÎÎnn ssoocciieettăăţţiillee ssttrraattiiffiiccaattee ssoocciiaall,, KKaarrll MMaarrxx şşii FFrriieeddrriicchh EEnnggeellss,,iiddeennttiiffiiccăă oo 
ffuunnccţţiiee ccoommppeennssaattoorriiee aa rreelliiggiieeii,, aannuummee aacceeeeaa ddee aa ffii uunn pprrootteesstt ccoonnttrraa 
uunneeii lluummii aalliieennaannttee,, ddaarr uunn pprrootteesstt nneeppuuttiinncciiooss,, eeaa ffăăccâânndd ttoolleerraabbiillăă 
lluummeeaa rreeaallăă îînn ssppeerraannţţaa îînnttrr--oo ccoommppeennssaaţţiiee îînn lluummeeaa iilluuzzoorriiee ddee dduuppăă 
mmooaarrttee;; eeaa aarree ddiinn aacceeaassttăă ccaauuzzăă şşii oo ffuunnccţţiiee ddee ssttaabbiilliittaattee,, mmeennţţiinnâânndd 
oorrggaanniizzaarreeaa ssoocciiaallăă ccaarree ffaavvoorriizzeeaazzăă ccllaasseellee ddoommiinnaannttee..
EEttiimmoollooggiiee 
CCuuvvâânnttuull rreelliiggiiee vviinnee ddiinn lliimmbbaa llaattiinnăă,, ffiiee ddiinn rree--lleeggiioo ((rree-- 
cciittiirree,, rreeffeerriinndduu--ssee llaa rreeppeettaarreeaa ssccrriippttuurriilloorr,, dduuppăă 
CCiicceerroo)) ffiiee ddiinn ((rree--lliiggiioo -- aa lleeggaa ,, aa rreeccoonneeccttaa,, aa rreeffaaccee 
lleeggăăttuurraa ccuu DDuummnneezzeeuu)).. RReelliiggiiaa ppooaattee ffii ddeeffiinniittăă ccaa uunn 
ssiisstteemm bbaazzaatt ppee îînncceerrccăărriillee ooaammeenniilloorr ddee aa eexxpplliiccaa 
uunniivveerrssuull şşii ffeennoommeenneellee lluuii nnaattuurraallee,, aaddeesseeaa iimmpplliiccâânndd 
uunnaa ssaauu mmaaii mmuullttee zzeeiittăăţţii ssaauu aallttee ffoorrţţee ssuupprraannaattuurraallee,, 
ssaauu ccaa uunn ssiisstteemm ddee ccăăuuttaarree aa ssccooppuulluuii ssaauu îînnţţeelleessuulluuii 
vviieeţţiiii.. ÎÎnn mmoodd oobbiişşnnuuiitt,, rreelliiggiiiillee eevvoolluueeaazzăă ddiinn//ccăăttrree 
mmiittoollooggiiee şşii aauu ddrreepptt ccaarraacctteerriissttiiccii nneecceessiittaatteeaa ccrreeddiinnţţeeii şşii 
uunn mmoodd ssppeecciiffiicc ddee aa ggâânnddii şşii aa aaccţţiioonnaa ppee ccaarree 
ccrreeddiinncciiooşşiiii ssuunntt îînnddeemmnnaaţţii ssăă llee rreessppeeccttee.. RReelliiggiillee 
ccrreeşşttiinnee ssccooccootteesscc ccuuvvâânnttuull ""rreelliiggiiee"" ccaa ""lleeggăăttuurraa lliibbeerrăă şşii 
ccoonnşşttiieennttăă aa oommuulluuii ccuu DDuummnneezzeeuu""..

More Related Content

What's hot (19)

¡no te metas en mi vida!
¡no te metas en mi vida!¡no te metas en mi vida!
¡no te metas en mi vida!
 
Aku tidak-lebih-dulu-ke-surga
Aku tidak-lebih-dulu-ke-surgaAku tidak-lebih-dulu-ke-surga
Aku tidak-lebih-dulu-ke-surga
 
Pragmatics 1225480010541171-9
Pragmatics 1225480010541171-9Pragmatics 1225480010541171-9
Pragmatics 1225480010541171-9
 
Politica...
Politica...Politica...
Politica...
 
Dyslexia in detail
Dyslexia in detail Dyslexia in detail
Dyslexia in detail
 
Ciência e arte da gratidão
Ciência e arte da gratidãoCiência e arte da gratidão
Ciência e arte da gratidão
 
't is maar wat je democratie noemt - Will Tiemeijer (Herlevend burgerschap)
't is maar wat je democratie noemt - Will Tiemeijer (Herlevend burgerschap)'t is maar wat je democratie noemt - Will Tiemeijer (Herlevend burgerschap)
't is maar wat je democratie noemt - Will Tiemeijer (Herlevend burgerschap)
 
Proteinas metabolismo
Proteinas metabolismoProteinas metabolismo
Proteinas metabolismo
 
Bullismo n
Bullismo nBullismo n
Bullismo n
 
Active learning for higher education
Active learning for higher educationActive learning for higher education
Active learning for higher education
 
A importância do trabalho
A importância do trabalhoA importância do trabalho
A importância do trabalho
 
pdf doc
pdf docpdf doc
pdf doc
 
O ressentimento e seus males
O ressentimento e seus malesO ressentimento e seus males
O ressentimento e seus males
 
Presentacion final a3
Presentacion final a3Presentacion final a3
Presentacion final a3
 
Terminologia cirurgica
Terminologia cirurgicaTerminologia cirurgica
Terminologia cirurgica
 
Activo circulante
Activo circulanteActivo circulante
Activo circulante
 
Cstm
  Cstm  Cstm
Cstm
 
Aula Demografia do Brasil 10-09-2014
Aula Demografia do Brasil 10-09-2014Aula Demografia do Brasil 10-09-2014
Aula Demografia do Brasil 10-09-2014
 
Chapter 9
Chapter 9Chapter 9
Chapter 9
 

Similar to Gandirea magica si gandirea religioasa

Aula Etnias e Raças do Brasil 24-09-2014
Aula Etnias e Raças do Brasil 24-09-2014Aula Etnias e Raças do Brasil 24-09-2014
Aula Etnias e Raças do Brasil 24-09-2014Antonio Pessoa
 
Fundamentos del positivismo
Fundamentos del positivismoFundamentos del positivismo
Fundamentos del positivismomarvin diaz
 
La bursitis (lidia)
La bursitis (lidia)La bursitis (lidia)
La bursitis (lidia)iredomero
 
Bullismo b
Bullismo  bBullismo  b
Bullismo bimartini
 
Bullismo n
Bullismo nBullismo n
Bullismo nimartini
 
Bullismoaa
BullismoaaBullismoaa
Bullismoaaimartini
 
Clase #3 de publisher
Clase #3 de publisherClase #3 de publisher
Clase #3 de publisherEsmeralda2227
 
2. análisis del discurso reflexiones y relaciones preliminares
2. análisis del discurso reflexiones y relaciones preliminares2. análisis del discurso reflexiones y relaciones preliminares
2. análisis del discurso reflexiones y relaciones preliminaresCeci Lopez
 
Fisiopatologia das estruturas supra espinhais que atuam sobre a
Fisiopatologia das estruturas supra espinhais que atuam sobre aFisiopatologia das estruturas supra espinhais que atuam sobre a
Fisiopatologia das estruturas supra espinhais que atuam sobre aMarcus César Petindá Fonseca
 
IDT 7052: Project 3
IDT 7052: Project 3IDT 7052: Project 3
IDT 7052: Project 3keholland
 
4. arteria carotida externa
4. arteria carotida externa4. arteria carotida externa
4. arteria carotida externaanatogral
 
Seminário sexualidade na 3ª idade
Seminário sexualidade na 3ª idadeSeminário sexualidade na 3ª idade
Seminário sexualidade na 3ª idadeValéria Vilella
 
Interview Questions-Basics of Electronics and Communication Engg
 Interview Questions-Basics of Electronics and Communication Engg Interview Questions-Basics of Electronics and Communication Engg
Interview Questions-Basics of Electronics and Communication Enggsanjeeev bahadur, m.tech,mba
 

Similar to Gandirea magica si gandirea religioasa (20)

Aula Etnias e Raças do Brasil 24-09-2014
Aula Etnias e Raças do Brasil 24-09-2014Aula Etnias e Raças do Brasil 24-09-2014
Aula Etnias e Raças do Brasil 24-09-2014
 
Fundamentos del positivismo
Fundamentos del positivismoFundamentos del positivismo
Fundamentos del positivismo
 
Agua es vida
Agua es vidaAgua es vida
Agua es vida
 
La bursitis (lidia)
La bursitis (lidia)La bursitis (lidia)
La bursitis (lidia)
 
Bullismo b
Bullismo  bBullismo  b
Bullismo b
 
Bullismo n
Bullismo nBullismo n
Bullismo n
 
Bullismoaa
BullismoaaBullismoaa
Bullismoaa
 
Clase #3 de publisher
Clase #3 de publisherClase #3 de publisher
Clase #3 de publisher
 
2. análisis del discurso reflexiones y relaciones preliminares
2. análisis del discurso reflexiones y relaciones preliminares2. análisis del discurso reflexiones y relaciones preliminares
2. análisis del discurso reflexiones y relaciones preliminares
 
Esteroides
EsteroidesEsteroides
Esteroides
 
Charrua 9
Charrua 9Charrua 9
Charrua 9
 
Charrua 9
Charrua 9Charrua 9
Charrua 9
 
Contenido web cursos
Contenido web cursosContenido web cursos
Contenido web cursos
 
Fisiopatologia das estruturas supra espinhais que atuam sobre a
Fisiopatologia das estruturas supra espinhais que atuam sobre aFisiopatologia das estruturas supra espinhais que atuam sobre a
Fisiopatologia das estruturas supra espinhais que atuam sobre a
 
IDT 7052: Project 3
IDT 7052: Project 3IDT 7052: Project 3
IDT 7052: Project 3
 
4. arteria carotida externa
4. arteria carotida externa4. arteria carotida externa
4. arteria carotida externa
 
Mem med ambAA
Mem  med ambAAMem  med ambAA
Mem med ambAA
 
Seminário sexualidade na 3ª idade
Seminário sexualidade na 3ª idadeSeminário sexualidade na 3ª idade
Seminário sexualidade na 3ª idade
 
Greek pp
Greek ppGreek pp
Greek pp
 
Interview Questions-Basics of Electronics and Communication Engg
 Interview Questions-Basics of Electronics and Communication Engg Interview Questions-Basics of Electronics and Communication Engg
Interview Questions-Basics of Electronics and Communication Engg
 

Recently uploaded

Tekoäly ja opinto-ohjaus, webinaari 26.4.24
Tekoäly ja opinto-ohjaus, webinaari 26.4.24Tekoäly ja opinto-ohjaus, webinaari 26.4.24
Tekoäly ja opinto-ohjaus, webinaari 26.4.24Matleena Laakso
 
Opettaja ja tekoäly. Pedaiiltapäivä 25.4.24
Opettaja ja tekoäly. Pedaiiltapäivä 25.4.24Opettaja ja tekoäly. Pedaiiltapäivä 25.4.24
Opettaja ja tekoäly. Pedaiiltapäivä 25.4.24Matleena Laakso
 
Tekoäly opetuksessa, opettajien kevätpäivä 26.4.24
Tekoäly opetuksessa, opettajien kevätpäivä 26.4.24Tekoäly opetuksessa, opettajien kevätpäivä 26.4.24
Tekoäly opetuksessa, opettajien kevätpäivä 26.4.24Matleena Laakso
 
Tekoälyä koulunkäynninohjaajille. Jyty 27.4.24
Tekoälyä koulunkäynninohjaajille. Jyty 27.4.24Tekoälyä koulunkäynninohjaajille. Jyty 27.4.24
Tekoälyä koulunkäynninohjaajille. Jyty 27.4.24Matleena Laakso
 
Valkohäntäpeura (Odocoileus virginianus).pptx
Valkohäntäpeura (Odocoileus virginianus).pptxValkohäntäpeura (Odocoileus virginianus).pptx
Valkohäntäpeura (Odocoileus virginianus).pptxpurmonen8
 

Recently uploaded (6)

Tekoäly ja opinto-ohjaus, webinaari 26.4.24
Tekoäly ja opinto-ohjaus, webinaari 26.4.24Tekoäly ja opinto-ohjaus, webinaari 26.4.24
Tekoäly ja opinto-ohjaus, webinaari 26.4.24
 
Opettaja ja tekoäly. Pedaiiltapäivä 25.4.24
Opettaja ja tekoäly. Pedaiiltapäivä 25.4.24Opettaja ja tekoäly. Pedaiiltapäivä 25.4.24
Opettaja ja tekoäly. Pedaiiltapäivä 25.4.24
 
Tekoäly opetuksessa, opettajien kevätpäivä 26.4.24
Tekoäly opetuksessa, opettajien kevätpäivä 26.4.24Tekoäly opetuksessa, opettajien kevätpäivä 26.4.24
Tekoäly opetuksessa, opettajien kevätpäivä 26.4.24
 
Koulutuksen palkat ja kustannukset sekä koulutuksen ansiot
Koulutuksen palkat ja kustannukset sekä koulutuksen ansiotKoulutuksen palkat ja kustannukset sekä koulutuksen ansiot
Koulutuksen palkat ja kustannukset sekä koulutuksen ansiot
 
Tekoälyä koulunkäynninohjaajille. Jyty 27.4.24
Tekoälyä koulunkäynninohjaajille. Jyty 27.4.24Tekoälyä koulunkäynninohjaajille. Jyty 27.4.24
Tekoälyä koulunkäynninohjaajille. Jyty 27.4.24
 
Valkohäntäpeura (Odocoileus virginianus).pptx
Valkohäntäpeura (Odocoileus virginianus).pptxValkohäntäpeura (Odocoileus virginianus).pptx
Valkohäntäpeura (Odocoileus virginianus).pptx
 

Gandirea magica si gandirea religioasa

  • 1.
  • 2. GGaannddiirreeaa • GGâânnddiirreeaa rreepprreezziinnttăă nniivveelluull cceell mmaaii îînnaalltt ddee pprreelluuccrraarree şşii iinntteeggrraarree aa iinnffoorrmmaaţţiieeii ddeesspprree lluummeeaa eexxtteerrnnăă şşii ddeesspprree pprroopprriiuull nnoossttrruu EEUU.. PPrriinn eeaa ssee rreeaalliizzeeaazzăă ssaallttuull ccaalliittaattiivv aall aaccttiivviittăăţţiiii ddee ccuunnooaaşştteerree ddee llaa ppaarrttiiccuullaarr llaa ggeenneerraall,, ddee llaa aacccciiddeennttaall llaa nneecceessaarr,, ddee llaa ssiimmppllaa ccoonnssttaattaarree aa eexxiisstteennţţeeii oobbiieeccttuulluuii llaa iinntteerrpprreettaarreeaa şşii eexxpplliiccaarreeaa lluuii lleeggiicc--ccaauuzzaallăă,, ssee ffaaccee ttrreecceerreeaa ddee llaa pprroocceesseellee ppssiihhiiccee ccooggnniittiivv sseennzzoorriiaallee llaa cceellee ccooggnniittiivv ssuuppeerriiooaarree..
  • 3. • PPrriinn uurrmmaarree,, ggâânnddiirreeaa eessttee pprroocceessuull ppssiihhiicc ddee rreefflleeccttaarree mmiijjlloocciittăă şşii ggeenneerraalliizzaatt--aabbssttrraaccttăă -- ssuubb ffoorrmmaa nnooţţiiuunniilloorr,, jjuuddeeccăăţţiilloorr şşii rraaţţiioonnaammeenntteelloorr -- aa îînnssuuşşiirriilloorr ccoommuunnee,, eesseennţţiiaallee şşii nneecceessaarree aallee oobbiieecctteelloorr şşii aa rreellaaţţiiiilloorr lleeggiiccee,, ccaauuzzaallee îînnttrree eellee..
  • 4. • Gândirea se organizează ca uunn ssiisstteemm mmuullttiiffaazziicc,, îînnttiinnzzâânndduu--ssee ppee ttooaattee cceellee ttrreeii ccoooorrddoonnaattee tteemmppoorraallee:: ttrreeccuutt,, pprreezzeenntt şşii vviiiittoorr.. EEaa rreeaalliizzeeaazzăă oo ppeerrmmaanneennttăă ccoorreellaarree îînnttrree ddiivveerrsseellee mmoommeennttee şşii ssttăărrii aallee oobbiieeccttuulluuii:: ffoolloosseeşşttee iinnffoorrmmaaţţiiaa ddeesspprree ttrreeccuuttuull oobbiieeccttuulluuii ppeennttrruu aa eexxpplliiccaa pprreezzeennttuull lluuii,, iinntteeggrreeaazzăă iinnffoorrmmaaţţiiaa ddeesspprree ttrreeccuuttuull şşii pprreezzeennttuull oobbiieeccttuulluuii ppeennttrruu aa ddeetteerrmmiinnaa ssttaarreeaa lluuii îînn vviiiittoorr.. • EEaa rreeaalliizzeeaazzăă oo rreefflleeccttaarreeddee ttiipp pprreeddiiccttiivv,, aannttiicciippaattiivv,, ppee llâânnggăă ffuunnccţţiiaa iinntteerrpprreettaattiivv--eexxpplliiccaattiivvăă,, ddoobbâânnddiinndd şşii oo ffuunnccţţiiee ccrreeaattooaarree:: eellaabboorraarreeaa ddee mmooddeellee,, pprrooiieeccttee şşii ppllaannuurrii iiddeeaallee ppee bbaazzaa ccăărroorraa,, îînn ccuurrssuull aaccttiivviittăăţţiiii pprraaccttiiccee,, ssee rreeaalliizzeeaazzăă nnooii oobbiieeccttee,, nnooii ccoonnffiigguurraaţţiiii aallee mmeeddiiuulluuii îînnccoonnjjuurrăăttoorr..
  • 5. Fiind procesul de cunoaştere de rangul cceell mmaaii îînnaalltt,, ccaarree aassiigguurrăă ppăăttrruunnddeerreeaa îînn eesseennţţaa lluuccrruurriilloorr,, îînnţţeelleeggeerreeaa rreellaaţţiiiilloorr llooggiiccee ddiinnttrree aacceesstteeaa,, eexxpplliiccaarreeaa şşii iinntteerrpprreettaarreeaa lloorr,, şşii ccaarree ffaaccee ppoossiibbiillăă rreezzoollvvaarreeaa pprroobblleemmeelloorr ccoommpplleexxee,, ddee oorrddiinn tteeoorreettiicc şşii pprraaccttiicc,, ggâânnddiirreeaa ooccuuppăă uunn lloocc cceennttrraall îînn ssiisstteemmuull ppssiihhiicc uummaann..
  • 6.
  • 7. • ""OOrriiccee aacctt iinntteennttiioonnaatt eessttee uunn aacctt mmaaggiicc"" -- ssppuunneeaa ooddaattaa AAlleeiisstteerr CCrroowwlleeyy.. IInn sseennssuull ssaauu cceell mmaaii eexxaacctt,, ccuuvvaannttuull ""mmaaggiiee"" ddeesseemmnneeaazzaa oo sseerriiee ddee aaccttiiuunnii ddeessttiinnaattee ssaa eexxppllooaatteezzee ppuutteerriillee nnaattuurraallee,, mmeennttaallee ssii ppssiihhiiccee aallee uunneeii ppeerrssooaannee ppeennttrruu iinnddeepplliinniirreeaa uunnuuii ssccoopp aannuummee..
  • 8. • MMaaggiiaa-- ccoommpplleexx ddee aaccttiiuunnii aassuupprraa ffiiiinntteelloorr,, lluuccrruurriilloorr ssii ssttaarriilloorr ddiinn nnaattuurraa,, ffooaarrttee vveecchhii,, ((ddoovvaaddaa ddeennuummiirreeaa:: aakkkkaadd,, iiuuggaa-- ““pprreeoott””;; aassiirr--mmaaggaa-- ““ssaacceerrddoott”” ;; ddiinn ggrreeaaccaa:: mmaagglliiaa-- ““ffaarrmmeecc,, vvrraajjiittoorriiee”” ssii ddiinn llaattiinnaa:: mmaagguuss-- ““pprreeoott ppeerrssaann””)) rreezzeerrvvaatt ccaannddvvaa ddooaarr iinniittiiaattoorriilloorr ccee ppuutteeaauu ssttaappaannii ffoorrttee ssuupprraaffeerreessttii-- ddee rreegguullaa ppee cceellee aallee RRaauulluuii-- ssii iinntteemmeeiiaatt ppee ccoonnvviinnggeerreeaa ccaa iinn aaffaarraa vviizziibbiilluulluuii,, eexxiissttaa ssii iinnvviizziibbiilluull llaa ccaarree ssee ppooaattee aacceeeeddee pprriinn ppuutteerreeaa ccuuvvaannttuulluuii (( ssii uunneeoorrii,, aa ggeessttuulluuii)).. •UUnniiii iinnvvaattaattii,, ssuunntt ddee ppaarreerree ccaa ppeerrssiisstteennttaa mmaaggiieeii ssee eexxpplliiccaa ttooccmmaaii pprriinn iinncclliinnaattiiaa oommuulluuii ddee aa gguuvveerrnnaa lluuccrruurrii nneeoobbiissnnuuiittee,, pprriinn nnaazzuuiinnttaa lluuii ddee aa ssoolluuttiioonnaa ““nneeccuunnoossccuutteellee”” mmeeddiiuulluuii aaggrreessiivv..
  • 9. EExxiissttaa ddoouuaa ttiippuurrii ddee mmaaggiiii:: • MMaaggiiaa aallbbaa ccuu pprreeccaaddeerree bbeenneeffiiccaa,, ccoommuunnaa,, aaddeemmoonniiccaa,, iinntteemmeeiiaattaa ppee ffoorrttaa ccuuvvaannttuulluuii rroossttiitt.. • MMaaggiiaa nneeaaggrraa ((aaggrreessiivvaa)) rreepprroodduuccee aaccttiiuunneeaa dduuhhuurriilloorr nneeccuurraattee,, ffaarrmmeeccee,, vvrraajjii,, ffaaccaattuurrii eettcc..
  • 10. • GGâânnddiirreeaa mmaaggiiccăă iinncclluuddee ddoouuăă pprriinncciippiiii iinnddiissppeennssaabbiillee vviieeţţiiii uummaannee şşii ddee ccaarree ggâânnddiirreeaa pprraaggmmaattiiccăă nnuu şşttiiee ssăă ssee ffoolloosseeaassccăă:: ccuunnooaaşştteerreeaa pprriinn iinnttuuiiţţiiee şşii rraaţţiioonnaammeennttuull aannaallooggiicc.. IInnttuuiiţţiiaa eessttee uunn ffeell ddee iinnssttiinncctt iinntteelleeccttuuaall ccaarree aavveerrttiizzeeaazzăă oommuull ddeesspprree ccee ee bbuunn ssaauu rrăăuu ppeennttrruu eell;; rraaţţiioonnaammeennttuull aannaallooggiicc ssttaabbiilleeşşttee ccoorreessppoonnddeennţţee îînnttrree ffiiiinnţţăă şşii uunniivveerrss şşii llee aapprreecciiaazzăă ccaalliittăăţţiillee îînn ffuunnccţţiiee ddee aasseemmăănnăărriillee ssaauu nneeaasseemmăănnăărriillee ccoonnssttaattaattee.. DDeessccooppeerriirriillee ffăăccuuttee aassttffeell ssâânntt aattââtt ddee „„rreeaalliissttee"" îînnccââtt ttiimmpp ddee sseeccoollee mmeeddiicciinnaa aa ffoosstt aassoocciiaattăă ccuu mmaaggiiaa;; ddee ffiieeccaarree ddaattăă ccâânndd aa ffoosstt vvoorrbbaa ddee aa îînnvviinnggee nniişşttee iimmppoossiibbiilliittăăţţii ss--aauu ffoolloossiitt pprroocceeddeeee mmaaggiiccee,, aabbaannddoonnaattee ccâânndd aacceessttee iimmppoossiibbiilliittăăţţii aauu ppuuttuutt ffii îînnvviinnssee aallttffeell.. FFăărrăă iinnttuuiiţţiiee şşii aannaallooggiiee,, nniiccii oo cciivviilliizzaaţţiiee nn--aarr ffii aavvuutt vvrreeoo vvaalliiddiittaattee:: nnuu ttrreebbuuiiee ssăă ssuubbeessttiimmăămm mmaatteerriiaalleellee ffuurrnniizzaattee ddee aacceessttee ddoouuăă mmeettooddee ccaarree lleeaaggăă iimmaaggiinnaaţţiiaa ccuu oobbsseerrvvaaţţiiaa..
  • 11. BBlleesstteemmuull • BBlleesstteemmuull ee uunn aacctt ddee mmaaggiiee vveerrbbaallaa-- bbaazzaatt ppee ccrreeddiinnttaa iinn ppuutteerreeaa ccuuvvaannttuulluuii ddee aa iinnssttiittuuii,, ddee aa mmooddiiffiiccaa oo ssttaarree eexxiisstteennttaa.. EE ccoonnssttiittuuiitt ddiinnttrr--oo ffoorrmmuullaa ffiixxaa ssaauu iimmpprroovviizzaattaa,, pprriinn ccaarree ssee iinnvvooccaa mmaanniiaa ssaauu uurrggiiaa uunneeii ddiivviinniittaattii aassuupprraa uunneeii ppeerrssooaannee,, aa uunnuuii oobbiieecctt ssaauu aa uunneeii aaccttiiuunnii.. BBlleesstteemmuull ee uuttiilliizzaatt iinn ssccoopp ddee rraazzbbuunnaarree,, ppeeddeeppssiirree ssaauu ccoommpprroommiitteerree..
  • 12. EExxeemmppllee ddee bblleesstteemmee:: • BBlleesstteemmuull ccaarree pprroovvaaccaa mmaallaaddiiii:: DDaarr--aarr DDuummnneezzeeuu ssaa ddeeaa DDee--oo ppeerreecchhee ddee ttrriigguurrii SSaa ttee ttiiee nnoouuaa lluunnii.. CCaanndd ttii--oo ffii,, mmaannddrraa,, mmaaii bbiinnee SSaappttee ddooccttoorrii llaannggaa ttiinnee.. PPaattrruu ssaa ttee ddooffttoorreeaassccaa SSii ttrreeii ssaa ttee lleeccuuiiaassccaa,, LLeeaaccuull ssaa nnuu ttii--ll ggaasseeaassccaa,, CCuu ttiinnee ssaa ssee ssffaarrsseeaassccaa..
  • 13. BBlleesstteemmuull uunneeii iiuubbiittee ppaarraassiittee:: CCuumm nn--aa aavvuutt CCaanndd ll--aa nnaassccuutt MMaa--ssaa ssttaarree AAlliinnaarree PPaann’’mmii ss--aa--ppoorrnnii PPaannaa nn--aa ssoossii LLaa DDuummiinniiccaa cceeaa aalleeaassaa...... SSaa aaiibbaa ffoocc iinn cclloopp SSooaarreeccii iinn cciiooaarreeccii,, FFuurrnniiccii iinn ooppiinnccii SSaa--ll aarrddee,, SSaa--ll mmuussttee,, SSaa--ll ppiissttee SSaa nn--aaiibbaa ssttaarree,, nniiccii aalliinnaarree PPaannaa llaa nniimmee nn--aarree pplleeccaarree.. SSaa aarrddaa ccaammeessaa ppee ddaannssuull SSii iinniimmaa--nnttrr--iinnssuull,, SSaa nnuu ppooaattaa ddoorrmmii,, SSaa nnuu ppooaattaa hhooddeennii,, PPaann’’llaa nnooii nn--aa vveennii LLaa ppaarriinnttii aa mmaa ppeettii..
  • 14. BBlleesstteemm ssii aauuttoobblleesstteemm:: BBaattaa--ttee,, mmaaii,, mmaannddrroo,, bbaattaa,, SSaapptteezzeeccee ddee ddrraaccii ooddaattaa,, SSii ppee mmiinnee iiaarr mmaa bbaattaa DDee ttee--ooii mmaaii iiuubbii vvrreeooddaattaa..
  • 15. DDeessccaanntteeccuull • DDeessccaanntteeccuull eessttee oo ““ffoorrmmaa ddee aattaacc”” mmaaggiiccaa aa uurrmmaarriiii aaccttiiuunniilloorr ddiiaavvoolluulluuii ((ccaa ““aaggeenntt”” aall ppeeddeeppsseeii ddiivviinnee,, ttrraannssppoorrttaanndd uunn ccoonnttiinnuutt ssiimmbboolliicc ccee mmiinntteennttiioonneeaazzaa oo ppuurriiffiiccaarree..
  • 16. DDeessccaanntteeccuull ddee ddeeoocchhii ......II aassaa ssaa ssee ppoottoolleeaassccaa SSaa mmii ssee lliinniisstteeaassccaa DDeeoocchhiiuurriillee,, SSaaggeettaattuurriillee,, SSii uuiittaattuurriillee,, SSii ppoocciittuurraa,, DDee ttooaattee rraahhuuee.. DDeeoocchhiittuurriillee,, SSaaggeettaattuurriillee,, CCeellee ggrreellee MMuussccaatteellee.. CCeellee rreellee [[......]] FFuuggii ddeeoocchhii DDiinnttrree oocchhii CCaa ttee--aajjuunnggee vvaanntt ssaarraatt SSuuddoorrii ddee oomm bbootteezzaatt SSaa ccrraappee oocchhiiii ccuuii ttee--oo ddiioocchheeaatt......
  • 17.
  • 18. • RReelliiggiiaa eessttee ccrreeddiinnţţaa îînn ssuupprraannaattuurraall,, ssaaccrruu ssaauu ddiivviinn ,, şşii ccoodduull mmoorraall,, pprraaccttiicciillee ddee oorrddiinn rriittuuaall,, ddooggmmeellee,, vvaalloorriillee şşii iinnssttiittuuţţiiiillee aassoocciiaattee ccuu aacceeaassttăă ccrreeddiinnţţăă.. ÎÎnn ccuurrssuull ddeezzvvoollttăărriiii ssaallee rreelliiggiiaa aa lluuaatt uunn iimmeennss nnuummăărr ddee ffoorrmmee îînn ddiivveerrssee ccuullttuurrii ssaauu ppeerrssooaannee.. • RReelliiggiiaa ssee eexxpplliiccăă ddiinn ppeerrssppeeccttiivvaa bbiioollooggiieeii şşii aannttrrooppoollooggiieeii pprriinn eexxiisstteennţţaa uunnoorr bbaazzee bbiioollooggiiccee iiddeennttiiffiiccaabbiillee ccee ccaarraacctteerriizzeeaazzăă ssppeecciiaa ssaappiieennss.. DDiinn ppeerrssppeeccttiivvaa bbiioollooggiieeii,, ssee ppoott iiddeennttiiffiiccaa ddoouuăă mmaarrii ccllaassee ddee ffaaccttoorrii ccaarree aaccţţiioonneeaazzăă îînnttrruu aappaarriiţţiiaa şşii ppeerrssiisstteennţţaa rreelliiggiieeii,, aannuummee ffaaccttoorriiii pprrooxxiimmaallii ((nneeuurroollooggiiaa,, ggeenneettiiccaa,, eennddooccrriinnoollooggiiaa)) şşii ffaaccttoorriiii uullttiimmii ((nnuummiiţţii şşii ""eevvoolluuţţiioonniişşttii""));; aacceeşşttiiaa ddiinn uurrmmăă ţţiinn ddee nnaattuurraa ssoocciiaallăă aa ssppeecciieeii.. EEii ssuunntt uullttiimmuull ppaalliieerr eexxpplliiccaattiivv aall ccoommppoorrttaammeennttuulluuii rreelliiggiiooss
  • 19. Componentele rreelliiggiieeii aannaalliizzaattee ddee ccaattrree bbiioollooggiiee ssuunntt:: • AAppaarreennttaa llaa rruupp ssii mmoorraallaa ssoocciiaallaa • PPrraaccttiiccaa rriittuuaallaa • CCrreeddiinnttaa iinn ssuupprraannaattuurraall AAcceessttee ccoommppoonneennttee aallee rreelliiggiieeii iissii ggaasseesscc ffuunnddaammeennttuull iinn ffaaccttoorrii aaddaappttiivvii ccaarree ssee mmaanniiffeessttaa aattaatt iinn ccoommppoorrttaammeennttuull rreelliiggiiooss ccaatt ssii iinn ffuunnccttiiuunnii ssoocciiaallee aalltteellee ddeeccaatt rreelliiggiiaa..AAssttffeell ssee ccoonnssttaa ccaa rreelliiggiiaa ssii ffaappttuull rreelliiggiiooss ssuunntt nniissttee eeppiiffeennoommeennee aallee ddiissppoozziittiiiilloorr ssoocciiaallee ssii ccooggnniittiivvee rreettiinnuuttee pprriinn sseelleeccttiiee ppeennttrruu vvaallooaarreeaa lloorr aaddaappttiivvaa iinn mmaatteerriiee ddee rreellaattiiii iinn iinntteerriioorruull uunnii ggrruupp..
  • 20. • Religia ca eexxpprreessiiee ssiimmbboolliiccăă RReelliiggiiaa eessttee,, llaa nniivveell ddee ddiissccuurrss,, eexxpprreessiiaa ssiimmbboolliiccăă aa uunneeii îînnccrreeddeerrii îînn eexxiisstteennţţaa uunneeii rreeaalliittăăţţii aabbssoolluuttee ((SSaaccrruull,, SSuupprreemmuull,, DDuummnneezzeeuull)) ddee ccaarree oommuull aarr ddeeppiinnddee.. AAcceeaassttăă îînnccrreeddeerree eessttee ccrreeddiinnţţaa.. EEaa ppeerrmmiittee oommuulluuii ssăă ssee oorriieenntteezzee îînn cchheessttiiuunneeaa mmaarriilloorr îînnttrreebbăărrii aallee vviieeţţiiii şşii ddăă oommuulluuii uunn sseennss eexxiisstteennţţeeii ssaallee ccaarree ddeeppăăşşeeşşttee vviiaaţţaa ssaa bbiioollooggiiccăă.. • RReelliiggiiaa ccaa ttiipp ddee ccoommppoorrttaammeenntt uummaann RReelliiggiiaa eessttee uunn ttiipp ddee ccoommppoorrttaammeenntt uummaann ((ccrreeddiinnţţee,, rriittuuaalluurrii)) rreeffeerriittoorr llaa ffiiiinnţţee,, ffoorrţţee şşii ppuutteerrii ssuupprraannaattuurraallee.. SSoocciioollooggiiaa ccoonnssiiddeerraa ccaa rreelliiggiiaa aa aappăărruutt şşii eexxiissttăă îînnccăă ppeennttrruu ccăă eeaa îînnddeepplliinneeşşttee aannuummiittee ffuunnccţţiiuunnii::
  • 21. 11.. FFuunnccţţiiaa ccooggnniittiivvăă:: RReelliiggiiaa eessttee oo ffoorrmmăă ddee eexxpplliiccaarree aa lluummiiii,, îînn ccoonnddiiţţiiiillee lliippsseeii uunneeii ccuunnooaaşştteerrii şşttiiiinnţţiiffiiccee.. 22.. FFuunnccţţiiaa aaccţţiioonnaallăă:: RReelliiggiiaa eessttee oo ffoorrmmăă ddee eexxtteennssiiee aa ccaappaacciittăăţţiilloorr uummaannee lliimmiittaattee ddee aaccţţiiuunnee.. JJaammeess FFrraasseerr aarrgguummeenntteeaazzăă ccăă oommuull pprriimmiittiivv aa îînncceerrccaatt ssăă aabboorrddeezzee lluummeeaa,, îînn ccoommpplleettaarreeaa tteehhnniicciilloorr ssaallee ccuurreennttee,, pprriinn mmaaggiiee.. 33.. FFuunnccţţiiaa ddee rreedduucceerree aa aannxxiieettăăţţiiii:: BBrroonniissllaaww MMaalliinnoowwsskkii eexxpplliiccăă ccăă mmaaggiiaa şşii rreelliiggiiaa ssuunntt iinnssttrruummeennttee ddee rreedduucceerree aa aannxxiieettăăţţiiii îînn ssiittuuaaţţiiiillee ccaarree ddeeppăăşşeesscc ppoossiibbiilliittăăţţiillee eeffeeccttiivvee ddee ccoonnttrrooll aallee oommuulluuii.. RReelliiggiiaa rreepprreezziinnttăă ddeeccii oo ""ssaaccrraalliizzaarree aa ccrriizzeelloorr vviieeţţiiii uummaannee"".. EEaa eessttee uunn rrăăssppuunnss llaa ttrraaggeeddiiiillee vviieeţţiiii uummaannee,, llaa ccoonnfflliiccttuull ddiinnttrree pprrooiieecctteellee uummaannee şşii rreeaalliittăăţţii..
  • 22. 44 FFuunnccţţiiaa ssoocciiaallăă ((ssttrruuccttuurraannttăă)):: ÉÉmmiillee DDuurrkkhheeiimm,,ssppuunnee ccăă ffuunnccţţiiaa rreelliiggiieeii eessttee ddee aa aaffiirrmmaa ssuuppeerriioorriittaatteeaa mmoorraallăă aa ssoocciieettăăţţiiii aassuupprraa mmeemmbbrriilloorr eeii,, mmeennţţiinnâânndd aassttffeell ssoolliiddaarriittaatteeaa aacceesstteeiiaa.. DDuummnneezzeeuull ccllaannuulluuii nnuu eessttee aallttcceevvaa ddeeccââtt ccllaannuull îînnssuuşşii.. ÎÎnn rreelliiggiiee,, ssoocciieettaatteeaa ssee ssaaccrraalliizzeeaazzăă ppee eeaa îînnssăăşşii.. 55 FFuunnccţţiiaa ccoommppeennssaattoorriiee:: ÎÎnn ssoocciieettăăţţiillee ssttrraattiiffiiccaattee ssoocciiaall,, KKaarrll MMaarrxx şşii FFrriieeddrriicchh EEnnggeellss,,iiddeennttiiffiiccăă oo ffuunnccţţiiee ccoommppeennssaattoorriiee aa rreelliiggiieeii,, aannuummee aacceeeeaa ddee aa ffii uunn pprrootteesstt ccoonnttrraa uunneeii lluummii aalliieennaannttee,, ddaarr uunn pprrootteesstt nneeppuuttiinncciiooss,, eeaa ffăăccâânndd ttoolleerraabbiillăă lluummeeaa rreeaallăă îînn ssppeerraannţţaa îînnttrr--oo ccoommppeennssaaţţiiee îînn lluummeeaa iilluuzzoorriiee ddee dduuppăă mmooaarrttee;; eeaa aarree ddiinn aacceeaassttăă ccaauuzzăă şşii oo ffuunnccţţiiee ddee ssttaabbiilliittaattee,, mmeennţţiinnâânndd oorrggaanniizzaarreeaa ssoocciiaallăă ccaarree ffaavvoorriizzeeaazzăă ccllaasseellee ddoommiinnaannttee.. 66 FFuunnccţţiiaa ccoommppeennssaattoorriiee:: ÎÎnn ssoocciieettăăţţiillee ssttrraattiiffiiccaattee ssoocciiaall,, KKaarrll MMaarrxx şşii FFrriieeddrriicchh EEnnggeellss,,iiddeennttiiffiiccăă oo ffuunnccţţiiee ccoommppeennssaattoorriiee aa rreelliiggiieeii,, aannuummee aacceeeeaa ddee aa ffii uunn pprrootteesstt ccoonnttrraa uunneeii lluummii aalliieennaannttee,, ddaarr uunn pprrootteesstt nneeppuuttiinncciiooss,, eeaa ffăăccâânndd ttoolleerraabbiillăă lluummeeaa rreeaallăă îînn ssppeerraannţţaa îînnttrr--oo ccoommppeennssaaţţiiee îînn lluummeeaa iilluuzzoorriiee ddee dduuppăă mmooaarrttee;; eeaa aarree ddiinn aacceeaassttăă ccaauuzzăă şşii oo ffuunnccţţiiee ddee ssttaabbiilliittaattee,, mmeennţţiinnâânndd oorrggaanniizzaarreeaa ssoocciiaallăă ccaarree ffaavvoorriizzeeaazzăă ccllaasseellee ddoommiinnaannttee..
  • 23. EEttiimmoollooggiiee CCuuvvâânnttuull rreelliiggiiee vviinnee ddiinn lliimmbbaa llaattiinnăă,, ffiiee ddiinn rree--lleeggiioo ((rree-- cciittiirree,, rreeffeerriinndduu--ssee llaa rreeppeettaarreeaa ssccrriippttuurriilloorr,, dduuppăă CCiicceerroo)) ffiiee ddiinn ((rree--lliiggiioo -- aa lleeggaa ,, aa rreeccoonneeccttaa,, aa rreeffaaccee lleeggăăttuurraa ccuu DDuummnneezzeeuu)).. RReelliiggiiaa ppooaattee ffii ddeeffiinniittăă ccaa uunn ssiisstteemm bbaazzaatt ppee îînncceerrccăărriillee ooaammeenniilloorr ddee aa eexxpplliiccaa uunniivveerrssuull şşii ffeennoommeenneellee lluuii nnaattuurraallee,, aaddeesseeaa iimmpplliiccâânndd uunnaa ssaauu mmaaii mmuullttee zzeeiittăăţţii ssaauu aallttee ffoorrţţee ssuupprraannaattuurraallee,, ssaauu ccaa uunn ssiisstteemm ddee ccăăuuttaarree aa ssccooppuulluuii ssaauu îînnţţeelleessuulluuii vviieeţţiiii.. ÎÎnn mmoodd oobbiişşnnuuiitt,, rreelliiggiiiillee eevvoolluueeaazzăă ddiinn//ccăăttrree mmiittoollooggiiee şşii aauu ddrreepptt ccaarraacctteerriissttiiccii nneecceessiittaatteeaa ccrreeddiinnţţeeii şşii uunn mmoodd ssppeecciiffiicc ddee aa ggâânnddii şşii aa aaccţţiioonnaa ppee ccaarree ccrreeddiinncciiooşşiiii ssuunntt îînnddeemmnnaaţţii ssăă llee rreessppeeccttee.. RReelliiggiillee ccrreeşşttiinnee ssccooccootteesscc ccuuvvâânnttuull ""rreelliiggiiee"" ccaa ""lleeggăăttuurraa lliibbeerrăă şşii ccoonnşşttiieennttăă aa oommuulluuii ccuu DDuummnneezzeeuu""..