Anúncio

Raport audit model febr2010

clio design srl pitesti
11 de Jan de 2011
Raport audit model febr2010
Raport audit model febr2010
Raport audit model febr2010
Raport audit model febr2010
Anúncio
Raport audit model febr2010
Raport audit model febr2010
Raport audit model febr2010
Raport audit model febr2010
Raport audit model febr2010
Anúncio
Raport audit model febr2010
Raport audit model febr2010
Raport audit model febr2010
Raport audit model febr2010
Raport audit model febr2010
Anúncio
Raport audit model febr2010
Raport audit model febr2010
Raport audit model febr2010
Raport audit model febr2010
Raport audit model febr2010
Anúncio
Raport audit model febr2010
Raport audit model febr2010
Raport audit model febr2010
Raport audit model febr2010
Raport audit model febr2010
Anúncio
Raport audit model febr2010
Raport audit model febr2010
Raport audit model febr2010
Raport audit model febr2010
Raport audit model febr2010
Anúncio
Raport audit model febr2010
Raport audit model febr2010
Raport audit model febr2010
Raport audit model febr2010
Raport audit model febr2010
Anúncio
Raport audit model febr2010
Próximos SlideShares
47582950-NE-013-2002-Executia-elementelor-prefabricate.pdf47582950-NE-013-2002-Executia-elementelor-prefabricate.pdf
Carregando em ... 3
1 de 35
Anúncio

Mais conteúdo relacionado

Destaque(20)

Anúncio

Raport audit model febr2010

  1. RAPORT AUDIT ENERGETIC - MODEL CUPRINS 1. OBIECTUL ŞI SCOPUL LUCRĂRII 2. PREZENTAREA GENERALĂ A CLĂDIRII EXPERTIZATE 2.1. Elemente de alcătuire arhitecturală 2.2. Elemente de alcătuire a structurii de rezistenţă 2.3. Elemente de izolare termică 2.4. Instalaţia de încălzire şi de preparare a apei calde de consum 2.5. Instalaţia de iluminat 2.6. Concluzii finale privind starea actuală a clădirii 3. FIŞA DE ANALIZĂ ENERGETICĂ A CLĂDIRII 4. EVALUAREA PERFORMANŢEI ENERGETICE A BLOCULUI DE LOCUINŢE (NOTE DE CALCUL) 4.1. Determinarea rezistenţelor termice corectate ale elementelor de construcţie din componenţa clădirii A. CARACTERISTICI GEOMETRICE B. CARACTERISTICILE TERMOTEHNICE ALE MATERIALELOR DE CONSTRUCŢIE C. REZISTENŢE TERMICE UNIDIRECŢIONALE ŞI ARIILE AFERENTE D. NUMĂR DE SCHIMBURI DE AER CU EXTERIORUL 4.2. Determinarea consumului anual de căldură pentru încălzire 4.3. Determinarea consumului anual normal de căldură pentru prepararea apei calde de consum 4.4. Determinarea consumului anual energie pentru iluminat 4.5. Determinarea cantităţilor anuale de combustibil consumat şi de CO2 emis 5. MĂSURI RECOMANDATE DE CREŞTERE A PERFORMANŢEI ENERGETICE A BLOCULUI DE LOCUINŢE 5.1. Soluţii de reabilitare pentru pereţii exteriori 5.2. Soluţii de reabilitare pentru terasă 5.3. Soluţii de reabilitare pentru tâmplăria exterioară, inclusiv balcoane&logii 5.4. Soluţii de modernizare a instalaţiilor de încălzire şi a.c.m. 5.5. Soluţii de modernizare a reţelelor de distribuţie din subsol 5.6. Soluţii de modernizare a instalaţiilor de iluminat 6. ANALIZA EFICIENŢEI ECONOMICE A LUCRĂRILOR DE INTERVENŢIE 6.1. Determinarea performanţelor energetice ale clădirii ca urmare a lucrărilor de intervenţie 1
  2. RAPORT AUDIT ENERGETIC - MODEL a. Caracteristici geometrice - arii b. Caracteristici termotehnice ale materialelor de construcţie c. Rezistenţe termice unidirecţionale şi corectate înainte şi după reabilitare d. Rezistenţe termice medii pe clădire după reabilitare e. Numărul de schimburi de aer cu exteriorul 6.2. Date de intrare pentru analiza economică a soluţiilor de modernizare energetică a clădirii 6.3. Analiza economică a lucrărilor de intervenţie 7. CONCLUZIILE AUDITORULUI 8. MĂSURI RECOMANDATE ÎN SARCINA PROPRIETARILOR ANEXE (eventual) 1. PLANŞA DA 01 – DETALII DE ARHITECTURĂ PRIVIND IZOLAREA PEREŢILOR EXTERIORI 2. PLANŞA DA 02 – DETALII DE ARHITECTURĂ PRIVIND IZOLAREA TERASELOR 3. PLANŞA DA 03 – DETALIU DE ARHITECTURĂ PRIVIND IZOLAREA TERMICĂ LA FERESTRE EXTERIOARE 2
  3. RAPORT AUDIT ENERGETIC - MODEL 1. OBIECTUL ŞI SCOPUL LUCRĂRII 2. PREZENTAREA GENERALĂ A CLĂDIRII EXPERTIZATE 2.1. Elemente de alcătuire arhitecturală 2.2. Elemente de alcătuire a structurii de rezistenţă 2.3. Elemente de izolare termică 2.4. Instalaţia de încălzire şi de preparare a apei calde de consum 2.5. Instalaţia de iluminat 2.6. Concluzii finale privind starea actuală a clădirii 3. FIŞA DE ANALIZĂ ENERGETICĂ A CLĂDIRII 4. EVALUAREA PERFORMANŢEI ENERGETICE A BLOCULUI DE LOCUINŢE (NOTE DE CALCUL) 4.1. Determinarea rezistenţelor termice corectate ale elementelor de construcţie din componenţa clădirii A. CARACTERISTICI GEOMETRICE B. CARACTERISTICILE TERMOTEHNICE ALE MATERIALELOR DE CONSTRUCŢIE C. REZISTENŢE TERMICE UNIDIRECŢIONALE ŞI ARIILE AFERENTE D. NUMĂR DE SCHIMBURI DE AER CU EXTERIORUL 4.2. Determinarea consumului anual de căldură pentru încălzire 4.3. Determinarea consumului anual normal de căldură pentru prepararea apei calde de consum 4.4. Determinarea consumului anual energie pentru iluminat 4.5. Determinarea cantităţilor anuale de combustibil consumat şi de CO2 emis 3
  4. RAPORT AUDIT ENERGETIC - MODEL 5. MĂSURI RECOMANDATE DE CREŞTERE A PERFORMANŢEI ENERGETICE A BLOCULUI DE LOCUINŢE 5.1. Soluţii de reabilitare pentru pereţii exteriori Îmbunătăţirea protecţiei termice la nivelul pereţilor exteriori ai clădirii se propune a se face prin montarea unui strat termoizolant suplimentar. Materialele termoizolante care urmează să fie utilizate la reabilitare trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: - condiţii privind conductivitatea termică: conductivitatea termică de calcul trebuie să fie mai mică sau cel mult egală cu 0,10 W/mK; - condiţii privind densitatea: densitatea aparentă în stare uscată a materialelor termoizolante trebuie să fie mai mică sau cel mult egală cu 550 kg/m3; - condiţii privind rezistenţa mecanică: materialele termoizolante trebuie să prezinte stabilitate dimensională şi caracteristici fizico-mecanice corespunzătoare, în funcţie de structura elementelor de construcţie în care sunt înglobate sau de tipul straturilor de protecţie astfel încât materialele să nu prezinte deformări sau degradări permanente, din cauza solicitărilor mecanice datorate procesului de exploatare, agenţilor atmosferici sau acţiunilor excepţionale; - condiţii privind durabilitatea: durabilitatea materialelor termoizolante trebuie să fie în concordanţă cu durabilitatea clădirilor şi a elementelor de construcţie în care sunt înglobate; - condiţii privind siguranţa la foc: comportarea la foc a materialelor termoizolante utilizate trebuie să fie în concordanţă cu condiţiile normate prin reglementările tehnice privind siguranţa la foc, astfel încat să nu deprecieze rezistenţa la foc a elementelor de construcţie pe care sunt aplicate/înglobate; - condiţii din punct de vedere sanitar şi al protecţiei mediului: materialele utilizate la realizarea izolaţiei termice a elementelor de construcţie nu trebuie să emane în decursul exploatării mirosuri, substanţe toxice, radioactive sau alte substanţe dăunătoare pentru sănătatea oamenilor sau care să producă poluarea mediului înconjurător; în cazul utilizării izolaţiei termice din materiale care pe parcursul exploatării pot degaja pulberi în atmosferă (produse din vată minerală, vată de sticlă, etc.) trebuie să se realizeze protecţia etanşă sau înglobarea în structuri protejate a acestora; - condiţii privind comportarea la umiditate: materialele termoizolante trebuie să fie stabile la umiditate sau să fie protejate împotriva umidităţii; - condiţii privind comportarea la agenţi biodegradabili: materialele termoizolante trebuie să reziste la acţiunea agenţilor biologici sau să fie tratate cu biocid sau protejate cu straturi de 4
  5. RAPORT AUDIT ENERGETIC - MODEL protecţie; - condiţii speciale: materialele termoizolante trebuie să permită aplicarea lor în structura elementelor de construcţie prin aplicarea unor straturi de protecţie pe suprafaţa lor; materialele termoizolante nu trebuie să conţină sau să degaje substanţe care să degradeze elementele cu care vin în contact (inclusiv prin coroziune); materialele termoizolante care se montează prin procedee la cald nu trebuie să prezinte fenomene de înmuiere sau tasare la temperaturi mai mici decât cele de aplicare; în caz contrar ele vor trebui să fie prevăzute din fabricaţie cu un strat de protecţie; - condiţii privind punerea în operă: materialele termoizolante trebuie să permită o punere în operă care să garanteze menţinerea caracteristicilor fizico-chimice şi de izolare termică în condiţii de exploatare; - condiţii privind controlul de calitate: materialele noi sau cele tradiţionale produse în străinătate trebuie să fie agrementate tehnic pentru utilizarea la lucrări de izolaţii termice în construcţii; toate materialele termizolante utilizate trebuie să aibă certificate de conformitate privind calitatea care să le confirme caracteristicile fizico-mecanice conform celor prevăzute în standardele de produs, agrementele tehnice sau normele de fabricaţie ale produselor respective. In certificatul de calitate trebuie să se specifice numărul normei tehnice de fabricaţie (standardul de produs, agrement tehnic, normă sau marca de fabricaţie etc.); transportul, manipularea şi depozitarea materialelor termoizolante trebuie să se facă cu asigurarea tuturor măsurilor necesare pentru protejarea şi păstrarea caracteristicilor funcţionale ale acestor materiale. Aceste măsuri trebuie asigurate atât de producătorii cât şi de utilizatorii materialelor termoizolante respective, conform prevederilor standardelor de produs, agrementelor tehnice sau normelor tehnice ale produselor respective; condiţiile de depozitare, transport şi manipulare eventualele măsuri speciale ce trebuie luate la punerea în operă (produse combustibile, care degajă anumite noxe, care se aplica la cald, etc.) vor fi în mod expres precizate în normele tehnice ale produsului precum şi în avizele de expediţie eliberate la fiecare livrare. Luând în considerare toate cerinţele enunţate mai sus se propune soluţia izolării pereţilor exteriori cu polistiren expandat ignifugat de faţadă de minim 10 cm grosime (minim 15 kg/m3), amplasat pe suprafaţa exterioară a pereţilor existenţi, protejat cu o masă de spaclu de minim 5mm grosime şi tencuială acrilică structurată de minim 1,5mm grosime. Soluţia prezintă următoarele avantaje: corectează majoritatea punţilor termice; conduce la o alcătuire favorabilă sub aspectul difuziei la vaporii de apă şi al stabilităţii termice; 5
  6. RAPORT AUDIT ENERGETIC - MODEL protejează elementele de construcţie structurale precum şi structura în ansamblu, de efectele variaţiei de temperatură a mediului exterior; nu conduce la micşorarea ariilor locuibile şi utile; permite realizarea, prin aceeaşi operaţie, a renovării faţadelor; nu necesită modificarea poziţiei corpurilor de încălzire şi a conductelor instalaţiei de încălzire; permite locuirea apartamentelor în timpul executării lucrărilor de reabilitare şi modernizare; nu afectează pardoselile, tencuielile, zugrăvelile şi vopsitoriile interioare existente; durată de viaţă garantată, de regulă, la cel mult 20 ani. Recomandare : se va realiza termoviziunea anvelopei clădirii după executarea termoizolării elementelor de construcţie şi schimbarea tâmplăriei. Soluţia propusă, prezentată în PLANŞA DA 01, va fi realizată astfel: -Stratul suport trebuie pregătit cu câteva zile înainte de montarea termoizolaţiei, verificat şi eventual reparat, inclusiv în ceea ce priveşte planeitatea (având în vedere că în această soluţie abaterile de la planeitate nu pot fi corectate prin sporirea grosimii stratului de protecţie) şi curăţat de praf şi depuneri; -Stratul termoizolant din plăci de polistiren expandat ignifugat, de dimensiuni mari (ex: 1,20x0,60m), detensionate, este fixat prin lipire pe suprafaţa suport, reparată şi curăţată în prealabil; stratul de lipire se realizează, de regulă, din mortar sau pastă adezivă cu lianţi organici (răşini), lipirea făcându-se local, pe fâşii sau în puncte. Fixarea stratului termoizolant se poate face fie prin lipire, fie mecanic (cu bolţuri din oţel inoxidabil, cu expandare, montate în găuri forate cu dispozitive rotopercutante, sau cu dibluri de plastic cu rozetă). Se recomandă utilizarea simultană a celor două procedee menţionate, pentru împiedicarea smulgerii datorate sucţiunii. Montarea plăcilor termoizolante se va face cu rosturile de dimensiuni cât mai mici şi decalate pe rândurile adiacente, având grijă ca adezivul să nu fie în exces şi să nu ajungă în rosturi, fapt care ar conduce la pericolul apariţiei ulterioare a crăpăturilor în stratul de finisaj. La colţuri şi pe conturul golurilor de fereastră se vor prevedea plăci termoizolante în formă de L. Deasupra ferestrelor, în dreptul buiandrugilor, în locul plăcilor din polistiren se pot prevedea plăci din vată minerală bazaltică pentru o protecţie mai bună la foc. 6
  7. RAPORT AUDIT ENERGETIC - MODEL Stratul de protecţie şi de finisaj se execută, în straturi succesive (grundul şi tinciul/pelicula de finisare finală), cu grosime totală de 5...10 mm, şi se armează cu o ţesătură deasă din fibre de sticlă. Tencuiala (grundul) trebuie să realizeze pe lângă o aderenţă bună la suport (inclusiv elasticitate pentru preluarea dilatărilor şi contracţiilor datorită variaţiilor climatice, fără desprinderea de suport) şi permeabilitate la vaporii de apă concomitent cu impermeabilitate la apă. Tencuiala subţire se realizează din paste pe bază de răşini siliconice obţinute prin combinarea lianţilor din răşini siliconice cu o răşină sintetică acrilică în dispersie apoasă care reduce coeficientul de absorbţie de apă prin capilaritate. Finisarea se poate face cu vopsele în dispersie apoasă, în una din următoarele variante: -vopsele silicatice (care au permeabilitate mare la vaporii de apă dar absorbţie mare la apă şi rezistenţă mică la agenţi atmosferici) care trebuie corectate prin adaosuri de max. 5% de răşini sintetice în dispersie şi hidrofobizarea ulterioară a suprafeţelor; pigmenţii sunt obligatoriu minerali, aspectul fiind mat; -vopsele pe bază de răşini sintetice acrilice sau polivinilice cu rezistenţă mare la apă dar permeabilitate la vapori mai redusă; -vopsele pe bază de răşini siliconice în dispersie apoasă care au bună permeabilitate a vaporilor de apă, absorbţie mică prin capilaritate, aderenţă pe orice tip de suport, aspect mat. Se recomandă ultima variantă de vopsire a faţadelor termoizolate. Reţeaua de armare, fixată pe suprafaţa suport cu mortar adeziv, este în funcţie de tipul liantului folosit la componenta de protecţie (din fibre de sticlă – eventual protejate cu o peliculă din material plastic pentru asigurarea protecţiei împotriva compuşilor alcalini în cazul tencuielilor cu mortare hidraulice – sau fibre organice: polipropilenă, poliester). Trebuie asigurată continuitatea stratului de armare prin suprapunerea corectă a foilor de ţesătură din fibră de sticlă (min. 10 cm). În zonele de racordare a suprafeţelor ortogonale, la colţuri şi decroşuri, pe conturul golurilor de fereastră, se prevede dublarea ţesăturilor din fibre de sticlă (fâşii de 25 cm) sau/şi folosirea unor profile subţiri din aluminiu. La colţurile golurilor de fereastră, pentru armarea suplimentară a acestora, se vor prevedea ştraifuri din ţesătură din fibre de sticlă cu dimensiuni 20x40 cm, montate 7
  8. RAPORT AUDIT ENERGETIC - MODEL la 45°. Se vor prevedea rosturi de mişcare şi dilatare care separă faţada în câmpuri de cel mult 14m2, evitând alinierea acestora cu ancadramentele de fereastră care sunt zone cu concentrări mari de eforturi. Este recomandată separarea celor două tipuri de rosturi. Se pot prevedea cordoane vinilice sau profile metalice care să permită mişcarea independentă a faţadei în raport cu elementele de construcţie. Execuţia trebuie făcută în condiţii speciale de calitate şi control, de către firme specializate, referitoare în primul rând la compoziţia mortarului, dispozitivele de prindere şi solidarizare, scule, maşini, precum şi la tehnologia de execuţie. Pe lângă avantajele menţionate mai sus, soluţia prezintă şi unele dezavantaje: rezistenţă mecanică mai redusă, în special la acţiuni dinamice, ceea ce presupune luarea unor măsuri speciale de consolidare în zonele mai expuse, de exemplu pe o înălţime de cca. 2,00 m de la cota trotuarului; pe suprafaţa soclurilor se pot folosi tencuieli rezistente la lovire din categoria marmorocului (griş de piatră şi lianţi din răşini sintetice) sau suplimentarea ţesăturii din fibre se sticlă cu una având rezistenţă la întindere de trei ori mai mare decât cea normală; un cost relativ mare; limitarea gamei de finisaje posibil de aplicat. Este necesar ca pe conturul tâmplăriei exterioare să se realizeze o căptuşire termoizolantă, în grosime de cca 5 cm, a glafurilor exterioare, inclusiv a solbancurilor, prevăzându-se şi profile de întărire-protecţie adecvate din aluminiu precum şi benzi suplimentare din ţesătura din fibre de sticlă. Deoarece spaţiul este insuficient, în această zonă în prealabil se îndepărtează tencuiala existentă. Se vor prevedea glafuri noi din PVC sau tablă zincată cu grosimea de 0,5 mm (PLANŞA DA 01 şi DA 03). Deoarece actuala tencuială a faţadei ar fi greu de curăţat, se propune ca aceasta să fie menţinută iar polistirenul să fie aplicat pe ea. Doar în zonele de cant din jurul ferestrelor, unde spaţiul este insuficient, se propune îndepărtarea tencuielii exterioare înainte de montarea termoizolaţiei. Montarea termoizolaţiei suplimentare se va face pe toată suprafaţa faţadei, exceptând zona rosturilor unde nu se propune nici o îmbunătăţire la nivelul pereţilor exteriori. 8
  9. RAPORT AUDIT ENERGETIC - MODEL La partea superioară a clădirii este necesară asigurarea continuităţii termoizolaţiei şi de aceea termoizolaţia pereţilor exteriori trebuie ridicată pe toată înălţimea aticului terasei, eliminându-se astfel puntea termică puternică, existentă în prezent în această zonă. Pentru tronsoanele la care este cazul, pereţiilor exteriori ai ultimului nivel (cu camera troliilor), realizaţi din beton armat şi BCA de 12,5 cm grosime, li se aplică la exterior o termoizolaţie suplimentară de 10 cm grosime, protejată cu tencuială subţire armată cu ţesătură din fibre de sticlă, care se racordează cu termoizolaţia terasei atât la partea inferioară cât şi la partea superioară. De asemenea, din cauza pierderilor mari de energie termică prin pereţii către rosturi (locatarii din apartamentele adiacente rosturilor au reclamat temperaturi mai mici în camerele către rosturi cu 4-5°C mai mici decât cele de confort şi apariţia condensului pe pereţii de rost), se va adopta soluţia închiderii rostului. Se adoptă această soluţie deoarece izolarea exterioară nu este posibilă, accesul în rostul de cca. 4 cm dintre tronsoane fiind imposibil. 5.2. Soluţii de reabilitare pentru terasă În ceea ce priveşte izolarea teraselor trebuie respectate o serie de prevederi specifice : - Performanţele termotehnice ale acoperişurilor izolate termic sunt în funcţie de grosimea şi natura stratului termoizolant. - Se recomandă ca stratul termoizolant să fie aplicat pe faţa exterioară a stratului suport. - Dimensionarea pieselor de fixare a stratului termoizolant şi a stratului de protecţie a acestuia de stratul suport se va face ţinand seama şi de acţiunea vântului şi a variaţiilor de temperatură precum şi de acţiunile excepţionale. - La acoperişurile cu alcătuire compactă este necesar ca stratul termoizolant să fie realizat cu materiale termoizolante cu permeabilitate mică la vapori şi stabile la umiditate (polistiren extrudat, spumă rigidă de poliuretan, sticlă spongioasă), astfel încât să nu fie favorizată condensarea vaporilor de apă în termoizolaţie. Se propune soluţia de reabilitare a unui terase cu învelitoare inversă (ranversate). Straturile suplimentare adăugate peste cele deja existente sunt : Hidroizolaţie (strat reparat sau refăcut) cu funcţie nouă de strat separare vapori Strat termoizolant din polistiren extrudat cu densitate mai mare de 30 kg/m3 9
  10. RAPORT AUDIT ENERGETIC - MODEL Strat de separare permeabil la vapori (eventual) Şapă protecţie termoizolaţie Strat geotextil (carton bitumat) şi eventual lestare (dale beton sau pietriş) Stratul termoizolant suplimentar în cazul terasei se prevede peste ultimul planşeu, în soluţia de principiu prezentată în PLANŞA DA 02: curăţarea suprafeţei; montarea unui nou strat termoizolant din polistiren extrudat, cu grosimea de 12cm; executarea unei bariere contra vaporilor de calitate corespunzătoare pe faţa superioară a planşeului existent; realizarea stratului de protecţie hidrofugă şi a unui sorţ din tablă pe conturul terasei. În scopul reducerii substanţiale a efectelor defavorabile ale punţilor termice de pe conturul planşeului de peste ultimul nivel, este foarte important a se uni izolaţia terasei cu cea a pereţilor exteriori (PLANŞA DA 02). La partea superioară a aticului, pentru protecţia stratului termoizolant este prevăzut un profil din tablă zincată cu grosimea de 0,5 mm, continuu. La placa de copertine care este la nivelul planşeului de peste parter (intrări în bloc), se recomandă ca să fie prevăzut un strat termoizolant deasupra plăcii din beton armat realizând continuitatea cu termoizolaţia peretelui exterior. În acest scop se vor îndepărta toate straturile existente până la suprafaţa plăcii de beton (şapa şi tabla); pe o lăţime de 45 cm adiacentă termoizolaţiei exterioare a pereţilor exteriori se vor monta plăci din polistiren expandat de 10 cm grosime, iar în rest plăci din BCA GBNT de aceeaşi grosime; se va turna o şapă de cca. 4 cm grosime medie, armată cu plasă STNB, cu pantă corespunzătoare; deasupra şapei se montează o învelitoare din tablă zincată de 0,5 mm grosime, ridicată corespunzător la perete şi prevăzută cu lăcrimar pe contur. Racordarea termoizolaţiei terasei se face atât cu termoizolatia verticală a aticului, cât şi cu cea a pereţilor ultimului nivel. Această soluţie de modernizare a terasei clădirii se aplică împreună cu soluţia de termoizolare a pereţilor exteriori. 5.3. Soluţii de reabilitare pentru tâmplăria exterioară, inclusiv balcoane&logii Ca urmare a rezistenţelor termice minime prevăzute pentru tâmplăria exterioară la clădirile de locuit (R’min>0,50 m²K/W) tâmplăria exterioară utilizată până acum în mod curent şi anume tâmplăria din lemn cu cercevele cuplate sau tâmplăria de lemn dublată prevăzută cu două foi de geam simplu, nu mai este corespunzătoare. 10
  11. RAPORT AUDIT ENERGETIC - MODEL O soluţie recomandată este tâmplăria cu tocuri şi cercevele din PVC şi prezintă următoarele caracteristici: - au rezistenţă bună la agenţii de mediu; sunt insensibile la variaţiile de umiditate din atmosferă; - au rezistenţă mecanică redusă (cu atât mai mult la profilele fără „armături” din ţeavă); în consecinţă ferestrele din PVC au în general dimensiuni mai mici decât cele din lemn; - au posibilităţi de asamblare pe care le oferă tehnologia de producţie a profilelor (în general clipsare), face ca deformaţiile din producţie şi montaj să fie evitate; - tehnologia de producţie permite atât montarea geamurilor simple, cât şi a geamurilor termoizolante; - nu necesită întreţinere în timp, plasticul fiind colorat în masă, sau finisat cu peliculă acrilică, realizată în timpul procesului de fabricaţie a profilelor; - au etanşeitate mare, datorită garniturilor pe care le includ. Dezavantajele utilizării tâmplăriei cu tocuri şi cercevele din PVC sunt: - pericolul de a schimba regimul higrotermic al încăperilor din cauza tâmplăriei foarte etanşe; - durata de viaţă verificată practic este de 30 ani; - îmbătrânirea materialului şi modificarea culorilor, mai ales la tâmplăriile albe, în funcţie de materialul plastic utilizat şi de rezistenţa la razele ultraviolete; - scăpările de gaz inert din foile de sticlă după scurt timp de la montare. Eventual, la tâmplăria exterioară existentă, în scopul reducerii fluxului termic datorat infiltraţiilor, trebuie luate următoarele măsuri: - efectuarea unor reparaţii pentru a obţine o mai bună închidere a cercevelelor pe toc; - prevederea unor garnituri de etanşare între cercevele şi între cercevele şi toc; - îmbunătăţirea etanşării între toc şi zidărie ş.a. Pentru a micşora pierderile de căldură în situaţia în care radiatoarele sunt amplasate în faţa unei tâmplării exterioare, trebuie respectată următoarea conditie specială: - între elementele de radiator şi tâmplărie se prevede un ecran special cu o rezistenţă termică de cel puţin 1,10 m²K/W. Notă: În situaţia în care la partea superioară a ferestrelor se prevăd obloane rulante, rezistenţa termică în zona cutiei oblonului va fi de cel puţin 1,65 m²K/W, prin căptuşirea la interior a cutiei cu 11
  12. RAPORT AUDIT ENERGETIC - MODEL un strat de termoizolaţie eficientă, de cel puţin 6 cm grosime. După schimbarea ferestrelor trebuie avute neapărat în vedere: - etanşarea la infiltraţii de aer rece a rosturilor de pe conturul tâmplăriei, dintre toc şi glafurile golului din perete; completarea spaţiilor rămase după montarea ferestrelor noi cu spumă poliuretanică şi închiderea, la interior, a rosturilor cu tencuială; - etanşarea hidrofugă a rosturilor de pe conturul exterior al tocului cu materiale speciale (chituri siliconice, mortare hidrofobe ş.a.) precum şi acoperirea rosturilor cu baghete din lemn sau din PVC; - prevederea lăcrimarelor la glaful orizontal exterior de la partea superioară a golurilor din pereţii exteriori; - înlocuirea solbancurilor din tablă zincată existente pe glaful orizontal exterior de la partea inferioară a golurilor din pereţi (PLANŞA DA 01 şi 03); se vor asigura panta, existenţa şi forma lăcrimarului, etanşarea faţă de toc (cuie cu cap lat la distanţe mici), etanşarea faţă de perete (marginea tablei ridicată şi acoperită la partea superioară de tencuială) etc.; - desfundarea (sau crearea dacă nu există) a găurilor de la partea inferioară a tocurilor, destinate îndepărtării apei condensate între cercevele. Schimbarea tâmplăriei conduce la mărirea rezistenţei termice a ferestrelor şi uşilor. De asemenea, efectul favorabil al acestei măsuri se manifestă substanţial atât în ceea ce priveşte condiţiile de confort, prin eliminarea curenţilor reci de aer, cât şi sub aspectul necesarului anual de căldură, prin micşorarea volumului de aer care pătrunde în exces în încăperi şi care trebuie încălzit. Astfel, modernizarea din punct de vedere termic a tâmplăriei exterioare se propune a se realiza în următoarea variantă: -înlocuirea tâmplăriei de lemn şi tâmplăriei metalice existente cu tâmplărie cu tocuri şi cercevele din PVC în sistem pentacameral, cu ranforsări din profile metalice galvanizate, cu geam termoizolant dublu 4+12+4 mm, cu o suprafaţă tratată cu un strat reflectant având un coeficient de emisie e<0,10 şi cu un coeficient de transfer termic kg=1,8 W/m²K (R=0,55m²K/W). Este necesar ca pe conturul tâmplăriei exterioare să se realizeze o căptuşire termoizolantă, în grosime de cca 5 cm, a glafurilor exterioare, inclusiv a solbancurilor, conform PLANŞA DA 03, prevăzându-se şi profile de întărire-protecţie adecvate din aluminiu precum şi benzi suplimentare din ţesătură din fibre de sticlă. Deoarece spaţiul este insuficient, în această zonă în prealabil se îndepărtează tencuiala existentă. Se vor prevedea glafuri noi din tablă zincată sau PVC cu grosimea 12
  13. RAPORT AUDIT ENERGETIC - MODEL de 0,5 mm. În zonele de racordare a suprafeţelor ortogonale, la colţuri şi decroşuri, se prevede dublarea ţesăturilor din fibre de sticlă sau/şi folosirea unor profile subţiri din aluminiu sau din PVC (PLANŞA DA 03, elementul 10). Adoptarea soluţiei de înlocuire totală a ferestrelor existente cu ferestre tip termopan implică etanşarea spaţiului interior şi reducerea drastică a numărului de schimburi de aer sub valoarea necesară diluării concentraţiei CO2 şi a umidităţii interioare. Astfel, înainte de reabilitare, schimbul de aer se realiza prin neetanşeităţile tâmplăriei. Prin prevederea garniturilor de etanşare, împrospătarea aerului trebuie realizată pe alte căi şi anume: - prin deschiderea periodică a elementelor mobile ale tâmplăriei exterioare (cercevele, uşi balcon); - prin creearea unor sisteme controlate de pătrundere a aerului proaspăt din exterior (prize cu clapete mobile, ş. a.); - prin asigurarea unei funcţionări corecte a canalelor verticale de ventilaţie existente în băi, grupuri sanitare suplimentare şi cămări neventilate direct, precum şi în unele bucătării; - prin executarea eventual, cu ocazia modernizării, a unor canale verticale suplimentare de ventilare în cadrul apartamentului, în funcţie de spaţiile disponibile. Dacă nu sunt rezolvate aceste probleme, apar consecinţe nefavorabile majore, cum ar fi: - dezagremente în ceea ce priveşte condiţiile de locuire (aer viciat, umiditate mare, ş.a.) - riscul apariţiei condensului pe suprafeţele interioare ale elementelor de construcţie perimetrale; - creşterea cantităţii de vapori de apă care condensează în anotimpul rece în interiorul elementelor de construcţie care fac parte din anvelopă. În scopul rezolvării acestor probleme se recomandă prevederea unor dispozitive de închidere – deschidere oscilo-basculante, revizuirea funcţionării canalelor verticale de ventilare naturală sau prevederea unor dispozitive pentru acţionarea automată şi periodică a unor ventilatoare amplasate fie la priză fie pe acoperiş. 13
  14. RAPORT AUDIT ENERGETIC - MODEL Ca urmare, se recomandă în această situaţie o tâmplărie cu fante de ventilare sau practicarea unor guri de ventilare reglabile în pereţii exteriori ai clădirii, dimensionate corespunzător astfel încât să asigure un număr minim de schimburi de aer na=0,5sch/h. 5.4. Soluţii de modernizare a instalaţiilor de încălzire şi a.c.m. Soluţiile de modernizare a instalaţiilor de încălzire şi de preparare a apei calde de consum se aleg ţinând seama de starea actuală a instalaţiilor (evaluată prin expertiză energetică): dotarea corpurilor de încălzire existente cu robineţi termostatici, robineţi de reglare, robineţi de dezaerisire şi repartitoare de costuri ; schimbarea corpurilor de încălzire din fontă existente, cu corpuri noi, din oţel; înlocuirea coloanelor de apă caldă pentru încălzire şi acm; spălarea instalaţiei de încălzire interioară dacă nu se schimbă corpurile de încălzire şi coloanele. 5.5 Soluţii de modernizare a reţelelor de distribuţie din subsol Soluţiile de modernizare a conductelor din instalaţia de încălzire sunt : înlocuirea, inclusiv termoizolarea conductelor de distribuţie a agentului termic de încălzire şi acm din subsol, cu material de tip poliuretan, grosimea fiind în funcţie de diametrul şi locul de amplasare a conductelor, dar un mai mică de 30 mm grosime ; echiparea cu robinete de reglare manuală şi golire a coloanelor de alimentare cu agent termic a corpurilor de încălzire; deşi din punct de vedere teoretic (conform metodologiei de audit din NP 047-2000) nu are influenţă directă asupra consumului total de energie termică, trebuie luată în considerare şi realizarea în subsolul blocului a conductelor de recirculare a a.c.m., pentru fiecare coloană de alimentare cu a.c.m. 14
  15. RAPORT AUDIT ENERGETIC - MODEL 6. ANALIZA EFICIENŢEI ECONOMICE A LUCRĂRILOR DE INTERVENŢIE 6.1. Determinarea performanţelor energetice ale clădirii ca urmare a lucrărilor de intervenţie a. Caracteristici geometrice - arii Pereţi exteriori Tabele 6.1 PE1 Tronson 1 N - S 204,3 E 179,4 V 179,4 SE - SV - NE - NV - TOTAL 563,02 PE2 Tronson 1 N - S 154,3 E 491,9 V 455,5 SE - SV - NE - NV - TOTAL 1101,6 Rosturi Tabel 6.2 Tronson 1 N 311,8 S - E - V - NE - SV - 15
  16. RAPORT AUDIT ENERGETIC - MODEL Tronson 1 TOTAL 311,8 Nota: Toate tronsoanele au rost de tip R1, mai putin tronsonul 7 care are rost de tip R1 si R2. Terasă Tabel 6.3 Tronson 1 Suprafaţa 310,7 Te [m2] Suprafaţa Te la CS 33,5 [m2] Planşeu etaj 1 Tabel 6.4 Tronson 1 Suprafaţa 294,1 [m2] Pereţi interiori casa scării si lift Tabel 6.5a Tronson 1 PICS 1 82,5 614,6 PICS 2 718,6 UI 75,6 Notă: Valorile subliniate includ suprafaţa pereţilor interiori ai casei scării spre zona de parter (spaţii comerciale) Pereţi exteriori casa scării Tabel 6.5b Tronson 1 N 66,6 S - E 6,0 V - NE - SV - SE TOTAL 72,7 Tâmplărie exterioară Tabel 6.6 Prezenţă Suprafaţa Tipul Grad Tronson Amplasare Descriere oblon [m2] tâmplăriei etanşare (i/e) 23,000 Fără măsuri FE1 143,425 Lemn - de etanşare Spaţiu 125,065 Încălzit 12,650 Cu măsuri FE2 96,320 PVC - 1 de etanşare 77,920 Fără măsuri FE1 15,920 Lemn - Casa de etanşare Scării Fără măsuri UE 3,570 Metal - de etanşare Nota: FE1 - R=0,39 m2K/W FE2 - R=0,49 m2K/W UE - R=0,17 m2K/W 16
  17. RAPORT AUDIT ENERGETIC - MODEL Planşeu peste tunel intrare casa scărilor Tabel 6.7 Tronson 1 Suprafaţa 50,2 [m2] b.Caracteristici termotehnice ale materialelor de construcţie Se utilizează aceleaşi materiale ca în raportul de ANALIZĂ (tabel 4.1 din raport de ANALIZĂ termică şi energetică) şi în plus: - polistiren expandat cu conductivitatea termică de calcul λ=0,042 W/(mK) (conform C 107/3); - polistiren extrudat cu λ=0,031 W/(mK) (conform C 107/3); - poliuretan pentru izolarea conductelor, cu conductivitatea termică λ=0,042 W/(mK). c. Rezistenţe termice unidirecţionale şi corectate după reabilitare În tabelele din raportul de ANALIZĂ s-au prezentat centralizat calculele efectuate pentru determinarea rezistenţelor termice unidirecţionale şi corectate ale elementelor de construcţie, înainte de operaţia de reabilitare, şi anume: rezistenţele termice unidirecţionale (Ro); rezistenţele termice corectate (Ro* = ro x Ro). Rezistentele termice corectate pentru elementele opace ţin cont de coeficientul de majorare a conductivităţii termice a materialelor în funcţie de vechime şi stare precum şi de influenţa punţilor termice. Valorile rezultate sunt centralizate în tabelul 6.8. Tabel 6.8 Rezistenţă Rezistenţă Element de construcţie termică termică corectată m2K/W m2K/W 0 1 2 Perete exterior tip 1 0,699 0,491 Perete exterior tip 2 0,799 0,476 Terasă tip 1-4 tronsoane 0,979 0,781 Terasă tip 2-5 tronsoane 0,892 0,706 Terasă casa scării tip 1-4 tronsoane 1,025 0,818 Terasă casa scării tip 2-5 tronsoane 0,935 0,740 Pereţi la rosturi tip 1 0,337 0,296 Pereţi la rosturi tip 2 0,852 0,603 Perete exterior casa scării 0,699 0,642 Ferestre – lemn 0,390 0,390 17
  18. RAPORT AUDIT ENERGETIC - MODEL Rezistenţă Rezistenţă Element de construcţie termică termică corectată m2K/W m2K/W Ferestre – PVC 0,490 0,490 Uşă – lemn 0,390 0,390 Uşă – PVC 0,490 0,490 Uşă - metalică 0,180 0,180 1. PEREŢI EXTERIORI La pereţii exteriori se adaugă rezistenţa termică a unui strat din polistiren expandat de 8 cm grosime, dispus la exterior. Se neglijează stratul de protecţie de maximum 1 cm grosime. Se constată scăderea coeficientului de reducţie cauzat de punţile termice de la 23, respectiv 36% la 13, respectiv 12% (de la 15% la 10% în cazul casei scării). Pereţi exteriori tip 1 Tabel 6.9 Pereţi exteriori tip 2 Tabel 6.10 Pereţi exteriori ai casei scării Tabel 6.11 18
  19. RAPORT AUDIT ENERGETIC - MODEL 2. TERASA Se propune realizarea unei terase ranversate, prin pozarea stratului de polistiren extrudat de 8 cm direct peste hidroizolaţia stratului termorezistent de BCA. Terasele peste spaţiul încălzit devin asemănătoare din punct de vedere termo-tehnic, iar cele peste casa scărilor formează şi ele un tip unic. Coeficienţii de reducere a rezistenţelor termice din cauza punţilor termice se reduc de la 13% la cca. 7, respectiv 5%. Terasa peste spaţiul încălzit Tabel 6.12 Terasa peste casa scării Tabel 6.13 O prezentare generală a modificărilor din punct de vedere termic suferite de elementele de construcţie opace ale blocului xxx, este realizată în tabelul 6.14. 19
  20. RAPORT AUDIT ENERGETIC - MODEL Tabel 6.14 3. FERESTRE Îmbunătăţirea se realizează prin înlocuirea totală a ferestrelor/uşilor cu rame din lemn sau metalice. Rezistenţele termice ale ferestrelor/uşilor noi sunt prezentate centralizat în tabelul 6.15 (valori conform tabel din Mc002). Tabel 6.15 Rezistenţă Rezistenţă termică Element de construcţie termică ameliorată m2K/W m2K/W 0 1 2 Ferestre – lemn 0,390 0,550 Ferestre – PVC 0,490 0,490 Uşă – lemn 0,390 0,550 Uşă – PVC 0,490 0,490 Uşă - metalică 0,180 0,490 d. Rezistenţe termice medii pe clădire după reabilitare 20
  21. RAPORT AUDIT ENERGETIC - MODEL Valorile rezistenţei termice medii a elementelor de construcţie ale clădirii se determină pentru fiecare soluţie în parte. Valorile rezistenţelor din tabelul 6.16 (a şi b) sunt date în m2K/W. Tabel 6.17a Solutii de reabilitare Tronson Real S1 S2 S3 S4 S5 1 0,432 0,740 0,448 0,443 0,432 0,432 2 0,416 0,743 0,430 0,424 0,416 0,416 3 0,427 0,729 0,442 0,440 0,427 0,427 Rezistenţa medie 4 0,423 0,729 0,438 0,436 0,423 0,423 (m2K/W) 5 0,413 0,752 0,426 0,426 0,413 0,413 6 0,412 0,747 0,426 0,424 0,412 0,412 7 0,435 0,757 0,451 0,445 0,435 0,435 8 0,427 0,727 0,441 0,436 0,427 0,427 9 0,430 0,717 0,449 0,441 0,430 0,430 Tabel 6.17b Pachete de reabilitare Tronson P1 P2 P3 1 0,781 0,432 0,781 2 0,775 0,416 0,775 3 0,775 0,427 0,775 4 0,776 0,423 0,776 Rezistenţa medie 5 0,801 0,413 0,801 (m2K/W) 6 0,794 0,412 0,794 7 0,797 0,435 0,797 8 0,763 0,427 0,763 9 0,755 0,430 0,755 e. Numărul de schimburi de aer cu exteriorul Se au în vedere următoarele: Clădirea este reabilitată; Clădirea este considerată “moderat adăpostită”; Expunerea spaţiilor interioare este preponderent simplă; Tâmplăria exterioară este în totalitate prevăzută cu garnituri de etanşare, deci clasa de permeabilitate este scăzută, respectiv medie. În conformitate cu Mc001, rezultă: na=0,5h-1 în ambele cazuri. 21
  22. RAPORT AUDIT ENERGETIC - MODEL 6.2. Date de intrare pentru analiza economică a soluţiilor de modernizare energetică a clădirii S-au avut în vedere următoarele soluţii (S), respectiv pachete de soluţii (P) de modernizare energetică a anvelopei şi/sau a instalaţiei de încălzire şi preparare a apei calde de consum: S1 - Izolarea termică a tuturor pereţilor exteriori 10 cm polistiren expandat ignifugat de faţadă; S2 - Izolarea hidro-termică a planşeului peste ultimul nivel cu 12 cm polistiren extrudat ignifugat; S3 – Modernizarea energetică a tâmplăriei exterioare (înlocuirea ferestrelor cu tâmplărie din lemn cu ferestre având tâmplăria din PVC şi geam termoizolant dublu, inclusiv înlocuirea uşilor exterioare cu uşi din PVC); S4 – Modernizarea energetică a instalaţiei interioare de încălzire (spălarea corpurilor de încălzire, echiparea lor cu robineţi termostatici, robineţi de reglare pe retur, ventile de dezaerisire); S5 - Modernizarea energetică a reţelei de distribuţie a agentului termic pentru încălzire şi a apei calde menajere (înlocuirea totală a conductelor de distribuţie pentru încălzire şi a.c.m. precum şi izolarea lor cu 30mm poliuretan precum şi montarea armăturilor de reglare şi golire pe coloanele de încălzire) şi P1 – Pachetul de soluţii S1 + S3 P2 – Pachetul de soluţii S4 + S5 P3 – Pachetul de soluţii S1 + S3+ S4 + S5 Determinarea consumurilor de energie pentru fiecare soluţie de modernizare sau pachet de soluţii se efectuează în conformitate cu Mc001 ţinând seama de rezultatele prezentate în raportul de ANALIZĂ energetică şi în notele de calcul termotehnic din lucrarea de faţă. Analiza economică a soluţiilor de modernizare energetică a clădirii reprezintă o formă simplificată de evaluare a rentabilităţii investiţiilor, la nivel de studiu de prefezabilitate şi nu poate face obiectul unui dosar de finanţare a lucrărilor. Analiza economică se bazează pe următoarele ipoteze şi valori: sumele necesare realizării lucrărilor de investiţii se consideră ca fiind la dispoziţia beneficiarului de investiţie, acesta neapelând la credite bancare (ac=1); calculele economice se efectuează în Euro, ţinând seama de cursul BNR de la data realizării auditului energetic al clădirii, respectiv 3,4 RON/Euro la data de 28.12.2006; durata rămasă de viaţă a clădirii este estimată la 28 ani (50-60 ani durata de viaţă a 22
  23. RAPORT AUDIT ENERGETIC - MODEL blocului din care se scad cca. 32 ani trecuţi) costurile medii ale energiei termice la data întocmirii auditului energetic sunt următoarele: energie termică (preţul actual al energiei termice pentru încălzire este 26,58Euro/Gcal- conform I332 din 3.10.2006): 26,58 28 cet = ∑ (1,04) j =0,042417 Euro / kWh 1163x 28 j =1 costurile specifice de investiţie, pentru lucrările de construcţie, aferente soluţiilor adoptate la nivel de devize pe categorii de lucrări, sunt cele corespunzătoare normelor MP024-02; procentul de calcul al cheltuielilor indirecte este 13,50% ; procentul de calcul al profitului este 7,00% ; procentul de calcul al organizării de şantier este 1,5%. Indicatorii de eficienţă economică utilizaţi la analiza comparativă a soluţiilor sunt următorii: • durata (simplă) de recuperare a investiţiei, NR [ani] C INV NR = ΔE ⋅ cet / ee în care: CINV – costul lucrărilor de modernizare energetică, [Euro] ΔE – economia de energie realizată prin aplicarea soluţiilor de modernizare energetică, [kWh/an] cet/ee – costul specific al energiei termice/electrice, [Euro/kWh] • costul unităţii de energie economisită pe durata de viaţă a soluţiei, e [Euro/kWh] C INV e = ΔE ⋅ N S în care: NS – durata de viaţă estimată a soluţiei de modernizare energetică Costurile pentru materialele, piesele, aparatele şi echipamentele utilizate sunt conform calculelor estimative economice. Izolarea termică a pereţilor exteriori (10 cm polistiren expandat) (S1) Consumul de căldură ca urmare a aplicării soluţiilor de modernizare: -pentru încălzire: conform tabele 6.22 şi 6.23, pentru fiecare tronson în parte; -pentru a.c.m.: conform tabele 6.22 şi 6.23, pentru fiecare tronson în parte; Economia de căldură ca urmare a aplicării soluţiilor de modernizare (% din consumul de 23
  24. RAPORT AUDIT ENERGETIC - MODEL căldură propriu clădirii nemodernizate): conform tabele 6.22 şi 6.23, pentru fiecare tronson în parte; Costul investiţiei: conform tabele 6.22 şi 6.23, pentru fiecare tronson în parte. - s-a aproximat investiţia pe baza următoarei formule: Cost total=1,2x(34xSuprafaţa pereţi exteriori+74xVolum polistiren expandat) în care 74 Euro reprezintă costul unui m3 de polistiren expandat iar 34 Euro/m2 reprezintă costull operaţiilor de pregătire a suprafeţelor, tencuieli, ore schelă etc., inclusiv cheltuieli indirecte şi profit (coeficient multiplicare 1,2). Durata de viaţă estimată a soluţiei de modernizare energetică: NS = 20 ani Indicatori de eficienţă economică: -Durata de recuperare a investiţiei: conform tabele 6.22 şi 6.23, pentru fiecare tronson în parte; -Costul energiei economisite pe durata de viaţă a soluţiei: conform tabele 6.22 şi 6.23, pentru fiecare tronson în parte Izolarea hidro-termică a planşeului peste ultimul nivel (12 cm polistiren extrudat) (S2) Consumul de căldură ca urmare a aplicării soluţiilor de modernizare: -pentru încălzire: conform tabele 6.22 şi 6.23, pentru fiecare tronson în parte; -pentru a.c.m.: conform tabele 6.22 şi 6.23, pentru fiecare tronson în parte; Economia de căldură ca urmare a aplicării soluţiilor de modernizare (% din consumul de căldură propriu clădirii nemodernizate): conform tabele 6.22 şi 6.23, pentru fiecare tronson în parte; Costul investiţiei: conform tabele 6.22 şi 6.23, pentru fiecare tronson în parte. - s-a aproximat investiţia pe baza următoarei formule: Cost total = 1,2 x (22 x Suprafaţa terasă + 74 x Volum polistiren expandat + 198 x Volum polistiren extrudat) în care 74 Euro reprezintă costul unui m3 de polistiren expandat, 198 Euro reprezintă costul unui m3 de polistiren extrudat iar 22 Euro/m2 reprezintă costul operaţiilor de pregătire a suprafeţelor, tencuieli, ore schelă etc., inclusiv cheltuieli indirecte şi profit (coeficient multiplicare 1,2). Durata de viaţă estimată a soluţiei de modernizare energetică: NS = 20 ani Indicatori de eficienţă economică: -Durata de recuperare a investiţiei: conform tabele 6.22 şi 6.23, pentru fiecare tronson în parte; -Costul energiei economisite pe durata de viaţă a soluţiei: conform tabele 6.22 şi 6.23, pentru fiecare tronson în parte 24
  25. RAPORT AUDIT ENERGETIC - MODEL Modernizarea energetică a tâmplăriei exterioare (înlocuirea ferestrelor cu tâmplarie din lemn existente cu tâmplăria din PVC şi geam termoizolant dublu, inclusiv înlocuirea uşilor exterioare cu uşi din PVC) (S3) Consumul de căldură ca urmare a aplicării soluţiilor de modernizare: -pentru încălzire: conform tabele 6.22 şi 6.23, pentru fiecare tronson în parte; -pentru a.c.m.: conform tabele 6.22 şi 6.23, pentru fiecare tronson în parte; Economia de căldură ca urmare a aplicării soluţiilor de modernizare (% din consumul de căldură propriu clădirii nemodernizate): conform tabele 6.22 şi 6.23, pentru fiecare tronson în parte; Costul investiţiei: conform tabele 6.22 şi 6.23, pentru fiecare tronson în parte. - s-au utilizat următoarele valori: - preţ unitar de procurare a geamurilor, loco furnizor, exclusiv TVA, 82,35 Euro/mp, inclusiv manopera, cheltuielile indirecte şi profitul Durata de viaţă estimată a soluţiei de modernizare energetică: NS = 30 ani Indicatori de eficienţă economică: -Durata de recuperare a investiţiei: conform tabele 6.22 şi 6.23, pentru fiecare tronson în parte; -Costul energiei economisite pe durata de viaţă a soluţiei: conform tabele 6.22 şi 6.23, pentru fiecare tronson în parte Modernizarea energetică a instalaţiei interioare de încălzire (curăţirea corpurilor de încălzire, echiparea lor cu repartitoare de cost, cu robineţi termostatici, robineţi de reglare pe retur, ventile de dezaerisire) (S4) Consumul de căldură ca urmare a aplicării soluţiilor de modernizare: -pentru încălzire: conform tabele 6.22 şi 6.23, pentru fiecare tronson în parte; -pentru a.c.m.: conform tabele 6.22 şi 6.23, pentru fiecare tronson în parte; Economia de căldură ca urmare a aplicării soluţiilor de modernizare (% din consumul de căldură propriu clădirii nemodernizate): conform tabele 6.22 şi 6.239, pentru fiecare tronson în parte; Costul investiţiei: conform tabele 6.22 şi 6.23, pentru fiecare tronson în parte. - s-au utilizat următoarele valori pentru evaluarea investiţiei - curăţarea corpurilor de încălzire, 0,75 Euro/mp suprafaţă echivalentă - montare repartitoare, robineţi termostatici, 38,26 Euro/bucată 25
  26. RAPORT AUDIT ENERGETIC - MODEL - montare robineţi cu ventil pentru aerisire 1/4-1/2″, 3,89 Euro/bucată Durata de viaţă estimată a soluţiei de modernizare energetică: NS = 15 ani Indicatori de eficienţă economică: -Durata de recuperare a investiţiei: conform tabele 6.22 şi 6.23, pentru fiecare tronson în parte; -Costul energiei economisite pe durata de viaţă a soluţiei: conform tabele 6.22 şi 6.23, pentru fiecare tronson în parte Modernizarea energetică a reţelei de distribuţie a agentului termic pentru încălzire (înlocuire totală a conductelor de distribuţie a apei calde pentru încălzire, izolarea lor cu 30mm Armaflex pentru conducte încălzire, montare armături de reglare şi golire pe coloanele de încălzire) şi verificarea tuturor contoarelor de pe conductele generale pe fiecare tronson, pentru instalaţia de încălzire şi cea de apă caldă menajeră (S5) Consumul de căldură ca urmare a aplicării soluţiilor de modernizare: -pentru încălzire: conform tabele 6.22 şi 6.23, pentru fiecare tronson în parte; -pentru a.c.m.: conform tabele 6.22 şi 6.23, pentru fiecare tronson în parte; □ Economia de căldură ca urmare a aplicării soluţiilor de modernizare (% din consumul de căldură propriu clădirii nemodernizate): conform tabele 6.22 şi 6.23, pentru fiecare tronson în parte; □ Costul investiţiei: conform tabele 6.22 şi 6.23, pentru fiecare tronson în parte. - s-au utilizat următoarele valori: -procurare ţeavă conform tabel : Lungimi Preţ unitar ∅ (m) (euro/ml) 6” 86,2 29,00 5” 158,9 25,00 4” 41,2 20.22 2” 123,0 15.37 11/2” 938,1 9.33 11/4” 425,0 5.88 1/2” 113,6 3.30 3/4” 186,5 3.90 3/8” 27,0 2.10 - procurare izolaţie şi izolare conducte 1,5 x (350mp x 69 Euro) - robineţi de golire şi separare-reglare manuală (11/2″), inclusiv verificarea contoarelor cca. 2000 Euro/ scară Durata de viaţă estimată a soluţiei de modernizare energetică: NS = 20 ani Indicatori de eficienţă economică: 26
  27. RAPORT AUDIT ENERGETIC - MODEL -Durata de recuperare a investiţiei: conform tabele 5.1 … 5.9, pentru fiecare tronson în parte; -Costul energiei economisite pe durata de viaţă a soluţiei: conform tabele 6.22 şi 6.23, pentru fiecare tronson în parte Pachetul de soluţii P1 (S1+S3) Consumul de căldură ca urmare a aplicării soluţiilor de modernizare: -pentru încălzire: conform tabele 6.22 şi 6.23, pentru fiecare tronson în parte; -pentru a.c.m.: conform tabele 6.22 şi 6.23, pentru fiecare tronson în parte; Economia de căldură ca urmare a aplicării soluţiilor de modernizare (% din consumul de căldură propriu clădirii nemodernizate): conform tabele 6.22 şi 6.23, pentru fiecare tronson în parte; Costul investiţiei: conform tabele 6.22 şi 6.23, pentru fiecare tronson în parte. Durata de viaţă estimată a soluţiei de modernizare energetică: NS = 20 ani Indicatori de eficienţă economică: -Durata de recuperare a investiţiei: conform tabele 6.22 şi 6.23, pentru fiecare tronson în parte; -Costul energiei economisite pe durata de viaţă a soluţiei: conform tabele 6.22 şi 6.23, pentru fiecare tronson în parte Pachetul de soluţii P2 (S4+S5) Consumul de căldură ca urmare a aplicării soluţiilor de modernizare: -pentru încălzire: conform tabele 6.22 şi 6.23, pentru fiecare tronson în parte; -pentru a.c.m.: conform tabele 6.22 şi 6.23, pentru fiecare tronson în parte; Economia de căldură ca urmare a aplicării soluţiilor de modernizare (% din consumul de căldură propriu clădirii nemodernizate): conform tabele 6.22 şi 6.23, pentru fiecare tronson în parte; Costul investiţiei: conform tabele 6.22 şi 6.23, pentru fiecare tronson în parte. Durata de viaţă estimată a soluţiei de modernizare energetică: NS = 20 ani Indicatori de eficienţă economică: -Durata de recuperare a investiţiei: conform tabele 6.22 şi 6.23, pentru fiecare tronson în parte; -Costul energiei economisite pe durata de viaţă a soluţiei: conform tabele 6.22 şi 6.23, pentru fiecare tronson în parte 27
  28. RAPORT AUDIT ENERGETIC - MODEL Pachetul de soluţii P3 (S1+S3+S4+S5) Consumul de căldură ca urmare a aplicării soluţiilor de modernizare: -pentru încălzire: conform tabele 6.22 şi 6.23, pentru fiecare tronson în parte; -pentru a.c.m.: conform tabele 6.22 şi 6.23, pentru fiecare tronson în parte; Economia de căldură ca urmare a aplicării soluţiilor de modernizare (% din consumul de căldură propriu clădirii nemodernizate): conform tabele 6.22 şi 6.23, pentru fiecare tronson în parte; Costul investiţiei: conform tabele 6.22 şi 6.23, pentru fiecare tronson în parte. Durata de viaţă estimată a soluţiei de modernizare energetică: NS = 20 ani Indicatori de eficienţă economică: -Durata de recuperare a investiţiei: conform tabele 6.22 şi 6.23, pentru fiecare tronson în parte; -Costul energiei economisite pe durata de viaţă a soluţiei: conform tabele 5.1 … 5.9, pentru fiecare tronson în parte 6.3. Analiza economică a lucrărilor de intervenţie Analiza economică a soluţiilor de modernizare energetică a clădirii reprezintă o formă simplificată de evaluare a rentabilităţii investiţiilor, la nivel de studiu de prefezabilitate şi nu poate face obiectul unui dosar de finanţare a lucrărilor. Consumuri de energie înainte de reabilitare Consumurile totale şi specifice de energie înainte de reabilitare sunt prezentate în tabelul 6.19: Tabel 6.19 Consumator ÎNCĂLZIRE APĂ CALDĂ DE ILUMINAT TOTAL CONSUM Consum de energie [MWh/an] 3000,33 809,75 369,23 3832,43 Consum specific de energie 181,62 49,02 22,35 252,99 [kWh/m2an] CLASA DE EFICIENŢĂ D C A C ENERGETICĂ Consumurile totale şi specifice de energie după aplicarea pachetelor de soluţii de reabilitare sunt 28
  29. RAPORT AUDIT ENERGETIC - MODEL prezentate în tabelul 6.20: Tabel 6.20 Soluţii/Pachete APĂ CALDĂ de soluţii de Consumator ÎNCĂLZIRE ILUMINAT TOTAL DE CONSUM reabilitare Consum de energie 1795,30 809,75 369,23 2627,40 [MWh/an] S1 Consum specific de 108,67 49,02 22,35 180,04 energie [kWh/m2an] Consum de energie 2602,33 809,75 369,23 3434,43 [MWh/an] S2 Consum specific de 157,53 49,02 22,35 228,89 energie [kWh/m2an] Consum de energie 2671,50 809,75 369,23 3503,60 [MWh/an] S3 Consum specific de 161,71 49,02 22,35 233,08 energie [kWh/m2an] Consum de energie 2738,68 809,75 369,23 3570,77 [MWh/an] S4 Consum specific de 165,78 49,02 22,35 237,15 energie [kWh/m2an] Consum de energie 2695,60 764,08 369,23 3482,03 [MWh/an] S5 Consum specific de 163,17 46,25 22,35 231,77 energie [kWh/m2an] Consum de energie 1210,43 809,75 369,23 2042,53 [MWh/an] P1 Consum specific de 73,27 49,02 22,35 144,64 energie [kWh/m2an] Consum de energie 1300,75 809,75 369,23 2132,85 [MWh/an] P2 Consum specific de 78,74 49,02 22,35 150,10 energie [kWh/m2an] P3 Consum de energie 1137,67 122,25 369,23 1924,10 29
  30. RAPORT AUDIT ENERGETIC - MODEL Soluţii/Pachete APĂ CALDĂ de soluţii de Consumator ÎNCĂLZIRE ILUMINAT TOTAL DE CONSUM reabilitare [MWh/an] Consum specific de 68,87 47,73 22,35 137,47 energie [kWh/m2an] În urma aplicării măsurilor de reabilitare, încadrarea clădirii şi instalaţiilor aferente în clasele de eficienţă energetică se modifică după cum urmează: Tabel 6.21 NOILE CLASE DE EFICIENŢĂ ENERGETICĂ Pachet de măsuri de ÎNCĂLZIRE APĂ CALDĂ DE ILUMINAT TOTAL reabilitare CONSUM S1 B C A B S2 C C A C S3 C C A C S4 C C A C S5 C C A C P1 B C A B P2 B C A B P3 A C A B Notă: Conform cu Mc001-2006, grilele de valori pentru încadrarea în clasele de eficienţă energetică sunt aceleaşi pentru toate tipurile de clădiri (rezidenţiale, birouri, spitale, centre comerciale etc.). Sinteza analizei tehnico-economice a soluţiilor şi pachetelor de soluţii de reabilitare este prezentată în tabelele 6.22 şi 6.23. 30
  31. RAPORT AUDIT ENERGETIC - MODEL Tabel 6.22 Tabel 6.23 31
  32. RAPORT AUDIT ENERGETIC - MODEL Adoptarea soluţiilor de reabilitare şi modernizare energetică a clădirilor depinde de disponibilităţile financiare pentru investiţie ale beneficiarului. În cazul de faţă, ierarhizarea soluţiilor după efortul investiţional grupează soluţiile în următoarele categorii: - investiţie mică, până la 25…50.000 Euro, în cazul soluţiilor S2…S5 şi pachetului P2; - investiţe medie, până la 50...100.000 Euro în cazul soluţiei S1; - investiţie mare, peste 50...100.000 Euro în cazul pachetelor P1 şi P3. Ierarhizarea soluţiilor după durata de recuperare a investiţiei grupează soluţiile astfel : o Modernizarea energetică a instalaţiei interioare de încălzire (spălarea corpurilor de încălzire, echiparea lor cu robineţi termostatici, robineţi de reglare pe retur, ventile de dezaerisire) – S4 – durată de recuperare a investiţiei sub 1 an o …………… o Modernizarea energetică a tâmplăriei exterioare – S3 – durată de recuperare a investiţiei maxim XXX ani Recomandarea expertului/auditorului energetic asupra variantei optime Din analiza valorilor indicate în tabelul 6.22, rezultă că pachetele de modernizare propuse conduc la economii relative de energie cuprinse între 30 – 55%. Investiţia maximă aferentă pachetului complet de măsuri de reabilitare (varianta P3) a fost estimată la xxxx Euro (fără TVA). Ierarhizarea variantelor după durata de recuperare a investiţiei este următoarea: Tabel 6.23 NR. VARIANTA DURATA DE RECUPERARE IERARHIZARE CRT. A INVESTIŢIEI 1 SOLUŢIA 1 6.2 I 2 SOLUŢIA 2 8.7 VII 3 SOLUŢIA 3 7.4 III 4 SOLUŢIA 4 9.6 VIII 5 SOLUŢIA 5 7.1 II 6 PACHETUL 1 7.7 IV 7 PACHETUL 2 7.9 V 8 PACHETUL 3 8.6 VI 32
  33. RAPORT AUDIT ENERGETIC - MODEL Se recomandă aplicarea pachetului complet de măsuri de reabilitare energetică. 8. MĂSURI RECOMANDATE ÎN SARCINA PROPRIETARILOR Sunt recomandate şi următoarele măsuri conexe în vederea creşterii în mod direct sau indirect a performanţei energetice a Blocului: o măsuri generale şi de organizare: informarea administraţiei şi a locatarilor despre economisirea energiei; înţelegerea corectă a modului în care clădirea trebuie să funcţioneze atât în ansamblu cât şi la nivel de detaliu; desemnarea unui reprezentant pentru urmărirea execuţiei lucrărilor de reabilitare termică; stabilirea unei politici clare de administrare în paralel cu o politică de economisire a energiei în exploatare; încurajarea ocupanţilor de a utiliza clădirea corect, fiind motivaţi pentru a reduce consumul de energie; înregistrarea regulată a consumului de energie; analiza facturilor de energie şi a contractelor de furnizare a energiei şi modificarea lor, dacă este cazul; angajarea unui responsabil energetic; asigurarea serviciilor de consultanţă energetică din partea unor firme specializate (care să asigure şi întreţinerea corespunzătoare a instalaţiilor din construcţii); o măsuri asupra instalaţiilor de încălzire: schimbarea coloanelor de încălzire şi a racordurilor la corpurile de încălzire; demontarea şi spălarea corpurilor de încălzire sau înlocuirea lor; îndepărtarea obiectelor care împiedică cedarea de căldură a radiatoarelor către încăpere introducerea între perete şi radiator a unei suprafeţe reflectante care să reflecteze căldura radiantă către cameră; echilibrarea termo-hidraulică corectă a corpurilor de încălzire, coloanelor de agent termic, reţelei de distribuţie în general; o măsuri asupra instalaţiilor de apă caldă de consum: schimbarea coloanelor de a.c.m. şi a racordurilor la obiectele sanitare; înlocuirea obiectelor sanitare; utilizarea panourilor solare pentru prepararea individuală/colectivă a a.c.m.; utilizarea de dispersoare de duş economice; înlocuirea garniturilor la robineţi şi repararea armăturilor defecte; 33
  34. RAPORT AUDIT ENERGETIC - MODEL echilibrarea hidraulică a reţelei de distribuţie a apei calde de consum. Aceste lucrări de modernizare şi/sau întreţinere au efecte pozitive indirecte asupra consumurilor termo-energetice ale clădirii studiate, ele neputând fi cuantificate prin aplicarea metodologiei actuale de auditare energetică. Se recomandă de asemenea, în conformitate cu prevederile legii 372/2005, luarea în calcul a utilizării sistemelor descentralizate de alimentare cu energie bazate pe surse de energie regenerabilă, cu impact pozitiv atât asupra consumurilor de energie cât şi asupra poluării mediului. Având în vedere costul relativ ridicat al modernizării termotehnice, care majorează în final valoarea clădirii, se consideră raţional şi oportun ca modernizarea energetică să se realizeze pe fondul unei structuri de rezistenţă cu un grad ridicat de siguranţă. Prin urmare, reabilitarea termică este condiţionată de refacerea unor lucrări de expertizare tehnică privind cerinţa A1 “Stabilitate şi rezistenţă” menţionată în legea 10/1995 (Calitatea în construcţii), lucrări în urma cărora se vor stabili eventualele soluţii de consolidare a clădirii. Este obligatoriu ca în timpul şi mai ales după reabilitarea termo-tehnică şi energetică, acţiunile susceptibile de a se exercita asupra blocului să nu aibă ca efect producerea unuia din următoarele evenimente: • prăbuşirea totală sau parţială a construcţiei; • producerea unor deformaţii şi/sau vibraţii de mărime inacceptabilă pentru exploatarea normală; • avarierea elementelor nestructurale (închideri, compartimentări, finisaje) a instalaţiilor şi a echipamentelor ca urmare a deformaţiilor excesive ale elementelor structurale; • producerea, ca urmare a unor evenimente accidentale, a unor avarii de tip prăbuşire progresivă, disproporţionate în raport cu cauza care le-a produs. Pe baza Raportului de Audit Energetic si a Documentaţiei de Analiză a Lucrărilor de Intervenţii se pot întocmi Proiectul tehnic de reabilitare energetică+Detaliile de execuţie+Caietele de sarcini. În funcţie de resursele materiale şi de montajul financiar preconizat, beneficiarul împreună cu autorităţile locale vor selecta măsurile de reabilitare energetică a clădirii şi instalaţiilor termice care să corespundă necesităţilor proiectului. Pentru realizarea Proiectului tehnic de reabilitare energetică, a Detaliilor de execuţie şi a Caietelor de sarcini sunt necesare informaţii exacte privind anvelopa reabilitată, instalaţiile, regimul de funcţionare al acestora precum şi gradul de ocupare al blocului. 34
  35. RAPORT AUDIT ENERGETIC - MODEL S.C. .............. Auditor Energetic C&I grad I 35
Anúncio