O slideshow foi denunciado.
Utilizamos seu perfil e dados de atividades no LinkedIn para personalizar e exibir anúncios mais relevantes. Altere suas preferências de anúncios quando desejar.
UNIVERSITATEA ‘SPIRU HARET’ BRASOV FACULTATEA DE PSIHOLOGIE – PEDAGOGIE SPECIALIZAREA PSIHOLOGIE <ul><li>- PSIHODIAGNOZA P...
Modalitati de investigare  a personalitatii <ul><li>Testele de personalitate au fost create mai tarziu decat cele de intel...
Definirea personalitatii <ul><li>Personalitatea = ‘integrare progresiva, dar niciodata completa a tuturor sistemelor care ...
Modalitati de investigare a personalitatii <ul><li>Psihodiagnoza distinge niveluri distincte de analiza: </li></ul><ul><ul...
Metode de investigare a personalitatii <ul><li>Metode obiective  – cu ajutorul cărora se urmăreşte cunoaşterea directă a c...
Metode subiective:  Chestionare si inventare de personalitate <ul><li>Chestionarele / inventarele de personalitate sunt mă...
Probleme în evaluarea prin chestionare <ul><li>Intrebările cele mai frecvente vizeaza încrederea în ceea ce subiecţii rela...
Abordarea factoriala a personalitatii <ul><li>Abordarea factoriala </li></ul><ul><li>Modelul teoretic si chestionarele con...
Abordarea factoriala a personalitatii <ul><li>Analiza factoriala a fost dezvoltata initial ca un mijloc de investigare şi ...
Abordarea factoriala a personalitatii <ul><li>Specificul metodei analizei factoriale: </li></ul><ul><li>Incepe cu obtinere...
Teoria factoriala a lui Eysenck <ul><li>Eysenck, Hans Jurgen (n. 1916) – psiholog englez, născut la Berlin; fost profesor ...
Teoria lui Eysenck asupra personalitatii   <ul><li>Preocuparile principale merg spre o  fundamentare biologica  a comporta...
Definirea celor 3 factori ai personalitatii – perspectiva genetica <ul><li>Cei 3 factori au o importanta contributie eredi...
Definirea celor 3 factori ai personalitatii – perspectiva genetica <ul><li>Nevrotismul  (instabilitatea emotionala) - este...
Definirea celor 3 factori ai personalitatii – perspectiva genetica <ul><li>Cauzalitatea genetica apare ca ‘ predispozanta ...
Chestionarele Eysenck <ul><li>Ca bază empirică, studiile sale au inceput in 1940, identificând doi factori: extraversia (E...
Inventarul de personalitate Eysenck -  EPI <ul><li>EPI masoara personalitatea prin 2 dimensiuni independente una de alta :...
Interpretarea scalelor EPI <ul><li>Scala extraversie – introversie   (E)  se defineşte trăsăturile de afirmare, sociabilit...
Interpretarea scalelor EPI <ul><li>INTROVERTUL  – este liniştit, retras, introspectiv, are o viaţă interioara bogată; este...
Interpretarea scalelor EPI <ul><li>Scala instabilitate emotionala (nevrotism) – stabilitate (N)  </li></ul><ul><li>NEVROTI...
Interpretarea scalelor EPI <ul><li>Scala de minciuna   (L)  - afirma comportamente sociale dezirabile, dar pe care marea m...
Tipologia temperamentala   <ul><li>Din combinarea celor doua scale rezulta:  </li></ul><ul><li>Colericul   (extravertit şi...
Chestionarul de personalitate Eysenck -  EPQ <ul><li>Include fata de EPI si o a patra scala:  </li></ul><ul><li>PSIHOTISMU...
<ul><li>Observatie:  </li></ul><ul><li>Desi sunt utilizati termeni psihiatrici, semnificatia lor nu este in acest caz prop...
Utilitate si calitati psihometrice  <ul><li>EPI si-a dovedit utilitatea intr-o mare varietate de situatii din domeniul ind...
Próximos SlideShares
Carregando em…5
×

Psihodiagnoza personalitatii ch eysenck

21.330 visualizações

Publicada em

eys

Publicada em: Espiritual
  • Seja o primeiro a comentar

Psihodiagnoza personalitatii ch eysenck

  1. 1. UNIVERSITATEA ‘SPIRU HARET’ BRASOV FACULTATEA DE PSIHOLOGIE – PEDAGOGIE SPECIALIZAREA PSIHOLOGIE <ul><li>- PSIHODIAGNOZA PERSONALITATII - </li></ul><ul><li>An III, semestrul II </li></ul><ul><li>Titular curs, </li></ul><ul><li>Lector dr. GABRIELA DIMA </li></ul>
  2. 2. Modalitati de investigare a personalitatii <ul><li>Testele de personalitate au fost create mai tarziu decat cele de inteligenta, dar tot din ratiuni practice: selectia recrutilor in primul razboi mondial; au aparut primele inventare autoaplicate – interviuri psihiatrice standardizate - cu intrebari scrise si raspunsuri structurate ‘adevarat’ sau ‘fals’. </li></ul><ul><li>Probele prin care se realizează investigarea personalităţii sunt extrem de diverse - reflectand multitudinea de definitii si caracteristici identificate de-a lungul timpului. </li></ul>
  3. 3. Definirea personalitatii <ul><li>Personalitatea = ‘integrare progresiva, dar niciodata completa a tuturor sistemelor care privesc adaptarile caracteristice ale unui individ la mediile sale variate’ (Allport, dupa Clinciu 2005) </li></ul><ul><li>Personalitate este ansamblul de comportamente, aptitudini, motivaţii etc., a căror unitate şi permanenta constituie o individualitate, unicitatea fiecăruia, o constelaţie specifică şi unică de proprietăţi ale individului (Larousse 1994) </li></ul><ul><li>Personalitatea = configuratie unica, relativ stabila de insusiri psihice care sunt definitorii pentru o persoana si ii confera individualitatea </li></ul>
  4. 4. Modalitati de investigare a personalitatii <ul><li>Psihodiagnoza distinge niveluri distincte de analiza: </li></ul><ul><ul><li>Comportamentul – abordat de behavioristi, insumeaza manifestarile observabile direct; este cel mai variabil aspect al personalitatii, dependent de context si situatie; investigat prin testele obiective de personalitate si abordarile experimentale. </li></ul></ul><ul><ul><li>Trasatura de personalitate – arata tendinta unei persoane de a se manifesta in comportamente asemanatoare in situatii diferite , variabile; investigate prin chestionarele de personalitate. </li></ul></ul><ul><ul><li>Factorul de personalitate – reuneste un ‘cluster’ de trasaturi ce au tendinta sa se asocieze la majoritatea indivizilor, dincolo de variabilitatea situatiilor; determinarea factorilor de personalitate se fundamenteaza pe modelul matematic, statistic (analiza factoriala). </li></ul></ul><ul><ul><li>Tipul de personalitate – este o configuratie care permite clasificarea oamenilor in grupuri; are gradul cel mai mare de generalitate. </li></ul></ul>
  5. 5. Metode de investigare a personalitatii <ul><li>Metode obiective – cu ajutorul cărora se urmăreşte cunoaşterea directă a comportamentului subiectului, a diferitelor lui reacţii perceptibile (observatia, înregistrări şi măsurători psihofiziologice); </li></ul><ul><li>Metode subiective , în care subiectul, pentru a fi cunoscut, este pus să vorbească despre sine sau sa raspunda in scris la anumite intrebari (anamneza, chestionare, scale de apreciere). </li></ul><ul><li>Metodele proiective - se bazează pe ideea că o persoană îşi va &quot;proiecta&quot; propriile trăsături de personalitate prin stimularea cu o sarcina ambigua; acceseaza nivelele mai profunde ale personalitatii umane. </li></ul><ul><li>Metode nestructurate – observatia si interviul nestructurat; tehnicile proiective; </li></ul><ul><li>Metode structurate – chestionarele, inventare de personalitate </li></ul>
  6. 6. Metode subiective: Chestionare si inventare de personalitate <ul><li>Chestionarele / inventarele de personalitate sunt măsurări prin auto-relatare (self-report); </li></ul><ul><li>Construcţia lor este similară cu cea a testelor psihologice, cu diferenţa că răspunsurile se bazează pe opinii, aprecieri sau atitudini (nu pe informaţii verificabile din exterior). </li></ul><ul><li>Raspunsurile solicitate pot fi: </li></ul><ul><ul><li>dihotomice (adevărat / fals) </li></ul></ul><ul><ul><li>cu alegere multiplă sau forţată din mai multe variante </li></ul></ul><ul><ul><li>cu răspunsuri scalate pe o scală cu trei sau mai multe trepte (ex. de acord, nesigur, în dezacord) </li></ul></ul><ul><ul><li>cu răspunsuri construite (ca în chestionarele de completare a unor propoziţii). </li></ul></ul>
  7. 7. Probleme în evaluarea prin chestionare <ul><li>Intrebările cele mai frecvente vizeaza încrederea în ceea ce subiecţii relatează despre ei, sau acurateţea cu care chestionarele pot relata ceva despre structura personalităţii unui individ. </li></ul><ul><li>Distorsiunile, falsificările răspunsurilor (faking) sunt de mai multe categorii: </li></ul><ul><ul><li>răspunsuri specifice dezirabilităţii sociale, obişnuinţe mai generale de prezentare a imaginii propriei persoane ( subapreciere / supraapreciere ) care pot cauza distorsiuni neintenţionate, </li></ul></ul><ul><ul><li>lipsa capacităţii de autoapreciere </li></ul></ul><ul><ul><li>completare la intamplare. </li></ul></ul><ul><li>Multe din chestionarele de personalitate posedă scale pentru detectarea falsificării răspunsurilor (MMPI -&quot;Scală de minciună&quot;, EPQ-ul scala &quot;Lie&quot;, CPI-ul &quot;Good Impression&quot;, &quot;Well-being&quot; şi &quot;Communality“) </li></ul>
  8. 8. Abordarea factoriala a personalitatii <ul><li>Abordarea factoriala </li></ul><ul><li>Modelul teoretic si chestionarele construite de Eysenck </li></ul><ul><li>Modelul teoretic si chestionarele construite de Cattell </li></ul>
  9. 9. Abordarea factoriala a personalitatii <ul><li>Analiza factoriala a fost dezvoltata initial ca un mijloc de investigare şi identificare a factorului general g (Spearman); începând cu Thurstone ( model ul celor 7 a bilităţi mintale primare ) analiza factorială s-a centrat mai mult pe factorii de grup. </li></ul><ul><li>Metoda s-a generalizat nu numai in studiul inteligentei, ci si al personalitatii si creativitatii. </li></ul><ul><li>Promotori ai analizei factoriale in studiul personalitatii sunt H.J. Eysenck şi R.B. Cattell; </li></ul><ul><li>Diferentierile dintre cei doi provin de la tipul de analiza factoriala pe care au promovat-o: </li></ul><ul><ul><li>Eysenck – metoda ortogonala (factorii se afla in unghi drept, fara sa fie corelati intre ei); </li></ul></ul><ul><ul><li>Cattell – metoda factorilor oblici (factorii de personalitate au o oarecare intercorelatie intre ei exprimata in axele oblice). </li></ul></ul>
  10. 10. Abordarea factoriala a personalitatii <ul><li>Specificul metodei analizei factoriale: </li></ul><ul><li>Incepe cu obtinerea unui numar foarte larg de scoruri pentru diferite aspecte ale comportamentului subiectilor dintr-o populaţie considerabil de mare ; </li></ul><ul><li>Se identifica un număr mic de factori bazali responsabili de variabilitatea rezultatelor; </li></ul><ul><li>După ce s-au determinat factorii şi semnificaţia acestora printr-un nume sau o etichetă, se genereaza instrumentele care îl măsoară mai eficient decât determinarile originale </li></ul><ul><li>Factorii au niveluri diferite de generalitate, e.g. factorii de grup, factorii specifici </li></ul>
  11. 11. Teoria factoriala a lui Eysenck <ul><li>Eysenck, Hans Jurgen (n. 1916) – psiholog englez, născut la Berlin; fost profesor de psihologie la Universitatea din Londra (1955 – 1983); recunoscut pentru munca sa în domeniul cercetării psihometrice a personalitatii si inteligentei umane. </li></ul><ul><li>A intreprins numeroase studii experimentale şi de laborator: adept al empirismului, in viziunea lui a te baza doar pe chestionare, evaluări sau autoevaluări ale comportamentului înseamnă să depinzi de date ‘subiective ’; sunt necesare informatii factuale, obiective dintr-o varietate de surse: date anamnestice, biografice, determinari fizice, masuratori fiziologice, autoevaluări, evaluari ale comportamentelor făcute de altii (Eysenck, 1953) – abordarea ‘personalitatii intregi’ (dupa Minulescu 2005); </li></ul>
  12. 12. Teoria lui Eysenck asupra personalitatii <ul><li>Preocuparile principale merg spre o fundamentare biologica a comportamentului; adept al teoriilor genetice care accentueaza rolul innascutului in determinarea diferentelor psihologice dintre oameni; </li></ul><ul><li>Eysenck a dezvoltat un model factorial ortogonal tridimensional al personalităţii; cei 3 factori sunt conceputi ca un continuum de-a lungul caruia se pozitioneaza persoanele: </li></ul><ul><ul><ul><li>Extraversia (extraversie – introversie) </li></ul></ul></ul><ul><ul><ul><li>Nevrotismul (stabilitate – instabilitate emotională ) </li></ul></ul></ul><ul><ul><ul><li>Psihoticismul (adaptabilitate – psihotism) </li></ul></ul></ul><ul><li>Analiza celor trei factori / dimensiuni de personalitate releva ‘ tipul de personalitate ’ (cel mai inalt ca grad de generalitate); prin combinarea factorilor extraversie si nevrotism Eysenck dă o nouă întemeiere tipologiei hipocratice a temperamentelor: coleric, sangvinic, flegmatic si melancolic </li></ul>
  13. 13. Definirea celor 3 factori ai personalitatii – perspectiva genetica <ul><li>Cei 3 factori au o importanta contributie ereditara in gradientul de normalitate – anormalitate: </li></ul><ul><li>Extraversia – introversia (concepte de bază ale teoriei sale, teoretizate de catre C.G. Jung) – sunt explicate prin teoria nivelului innascut al excitarii nervoase , controlat de sistemul reticulat activator ascendent (SRAA): </li></ul><ul><ul><li>introvertiţii se nasc cu un nivel ridicat al excitaţiei (de aceea evita excitatia) </li></ul></ul><ul><ul><li>extravertii au nevoie de schimbări mai intense pentru a se declanşa trezirea bioelectrică a creierului (de aceea cauta excitatia). </li></ul></ul>
  14. 14. Definirea celor 3 factori ai personalitatii – perspectiva genetica <ul><li>Nevrotismul (instabilitatea emotionala) - este legat de sistemul limbic si activarea emotiilor la nivelul sistemului nervos automat (ariile hipocampice şi amigdaliene ca sediu al emoţiilor); ideea si-a gasit numeroase confirmari ulterioare. </li></ul><ul><li>Psihoticismul – este pus in legatura cu sistemul hormonal androgin, cu glandele ce dezvolta si mentin caracteristicile masculine (activismul şi agresivitatea); ideea şi-a găsit mai puţine confirmări ulterioare. </li></ul>
  15. 15. Definirea celor 3 factori ai personalitatii – perspectiva genetica <ul><li>Cauzalitatea genetica apare ca ‘ predispozanta ’, defineste tendintele naturale de a reactiona ( aspectele genotipice ); se masoara prin tehnici experimentale, de laborator. </li></ul><ul><li>Comportamentul observabil este rezultatul interactiunii cu mediul ( aspectele fenotipice ) si se masoara prin chestionare. </li></ul>
  16. 16. Chestionarele Eysenck <ul><li>Ca bază empirică, studiile sale au inceput in 1940, identificând doi factori: extraversia (E) si nevrotismul (N); </li></ul><ul><li>Primul chestionar, Maudsley Medical Questionnaire (MMQ – 1952) cuprindea doar o scară de nevrotism alcătuită din 40 de itemi; </li></ul><ul><li>Maudsley Personality Inventory (MPI – 1959) conţinea scala pentru nevrozism şi extraversie; </li></ul><ul><li>Eysenck Personality lnventory (EPI – 1964) adăuga: o scară L (Lie), pentru a detecta minciuna, disimularea, se dezvolta si o forma paralela, limbajul este mai accesibil nivelurilor mai putin educate; </li></ul><ul><li>Eysenck Personality Questionnaire (EPQ - 1979) introduce variabila psihoticismului; </li></ul><ul><li>S-a construit o varianta EPQ pentru varstele 7 – 15 ani cu etaloane diferentiate pe varsta si sex, datorita diferentelor intre baieti si fete la scalele P – psihoticism (agresivitatea si ostilitatea sunt mult mai asociate cu sexul masculin), N – nevrozism si L - minciuna (dau scoruri mai mari la fete); </li></ul><ul><li>Varianta romaneasca a testului EPQ a fost experimentată în 1990 (Băban, Derevenco şi Eysenck) si cuprinde 79 de itemi; </li></ul>
  17. 17. Inventarul de personalitate Eysenck - EPI <ul><li>EPI masoara personalitatea prin 2 dimensiuni independente una de alta : extraversia si nevrotismul ; </li></ul><ul><li>Chestionarul cuprinde 57 de itemi : </li></ul><ul><ul><li>Scala (E) – Extraversie - 24 de itemi </li></ul></ul><ul><ul><li>Scala (N) – Nevrotism - 24 de itemi </li></ul></ul><ul><ul><li>Scala (L / Lie) – ‘Minciuna’ - 9 itemi; </li></ul></ul><ul><li>Subiectul raspunde la intrebari prin ‘Da’ sau ‘Nu’; </li></ul><ul><li>Cotarea se face dupa grila: se acorda 1 punct pentru fiecare raspuns identic cu grila. </li></ul><ul><li>Dispune de forme paralele (Forma A si Forma B) pentru cazurile in care se doreste retestarea. </li></ul>
  18. 18. Interpretarea scalelor EPI <ul><li>Scala extraversie – introversie (E) se defineşte trăsăturile de afirmare, sociabilitate, energie de viaţă şi dominanţă. </li></ul><ul><li>Notele mari sunt caracteristice extraversiunii, notele mici introversiunii. </li></ul><ul><li>EXTRAVERTUL – este sociabil, ii plac activitatile distractive, are mulţi prieteni, simte nevoia de a discuta cu oamenii şi nu îi place să lucreze de unul singur; işi asumă uşor riscul, îi place aventura şi se expune pericolelor; tinde spre emoţii puternice, doreşte agitaţia şi este in general impulsiv; ii place să facă glume, este oscilant, optimist, are tendinţa de a fi agresiv şi işi pierde cu uşurinţă stăpânirea de sine; artistic, înclinat spre exterior; in creaţia estetică, produce un desen împrăştiat, adesea cu subiect abstract; tip alert, cu iniţiativă şi bun organizator; tinde să se supraaprecieze şi să accepte doar propriul punct de vedere </li></ul>
  19. 19. Interpretarea scalelor EPI <ul><li>INTROVERTUL – este liniştit, retras, introspectiv, are o viaţă interioara bogată; este tipul gânditor, indicat pentru cercetare, posedă gândire abstractă, dar un spirit de observaţie mai puţin dezvoltat căci este orientat spre interior şi oarecum rupt de exterior; uşor tensionat, căci îi lipseşte uşurinţa exteriorizării bogatelor trăiri interioare; in relaţiile sociale este rezervat şi distant, neîncrezător şi planificat (non-impulsiv); inclinat spre un mod de viaţă ordonat, nu agreează agitaţia, îşi domină agresivitatea şi nu-şi pierde uşor cumpătul; tinde să se subaprecieze. </li></ul>
  20. 20. Interpretarea scalelor EPI <ul><li>Scala instabilitate emotionala (nevrotism) – stabilitate (N) </li></ul><ul><li>NEVROTISMUL este caracteristic notelor ridicate; este definit de interrelaţia dintre trăsăturile de anxietate, depresie, autoapreciere scăzută, timiditate , toate datorate lipsei de control emoţional; reacţiile emoţionale puternice ale instabilului interferă cu adaptarea sa scazuta la evenimentele de viată şi îl conduc spre reacţii emoţionale iraţionale, adesea rigide. </li></ul><ul><li>STABILITATEA EMOTIONALA – caracteristica notelor scazute, respectiv lipsei emotionalitatii sau apatiei; sunt persoane greu de stimulat emoţional, reacţiile emoţionale sunt slabe ca intensitate, lente, intră greu în atmosfera emoţională şi au tendinţa de a reveni la starea de calm, ‘plat’ repede după activarea emoţională. </li></ul>
  21. 21. Interpretarea scalelor EPI <ul><li>Scala de minciuna (L) - afirma comportamente sociale dezirabile, dar pe care marea majoritate a populatiei le incalca in comportamentul informal. </li></ul><ul><ul><li>Notele mici indica sinceritatea raspunsurilor </li></ul></ul><ul><ul><li>Notele mari sunt masuri ale raspunsurilor dezirabile, conformiste sau disimulative. </li></ul></ul><ul><li>Scala L este orientativa in interpretarea rezultatelor chestionarului </li></ul>
  22. 22. Tipologia temperamentala <ul><li>Din combinarea celor doua scale rezulta: </li></ul><ul><li>Colericul (extravertit şi instabil) - este sensibil, neliniştit, agresiv, excitabil, impulsiv, activ, optimist; </li></ul><ul><li>Sangvinicul (extravertit şi stabil emoţional) - este deschis, cald, sociabil, comunicativ, vorbăreţ, plin de viaţă, dinamic, fara griji, cu aptitudinea naturala de a fi lider; </li></ul><ul><li>Flegmaticul (introvertit şi stabil) - este foarte calm, liniştit, temperat, controlat, paşnic, reflexiv, pasiv, grijuliu; </li></ul><ul><li>Melancolicul (introvertit şi instabil) - este liniştit, dar pesimist, sobru, rigid, temător, nesociabil, cu mari fluctuaţii ale dispoziţiei. </li></ul>
  23. 23. Chestionarul de personalitate Eysenck - EPQ <ul><li>Include fata de EPI si o a patra scala: </li></ul><ul><li>PSIHOTISMUL - este definit de interrelaţiile dintre trasaturile de agresivitate, egocentrism, comportament antisocial şi lipsa de empatie ; </li></ul><ul><ul><li>Cotele ridicate - specifice psihotismului indica tendinţa de a produce tulburări, a fi solitar, a arăta cruzime, ostilitate fata de ce ceilalti, preferinta pentru lucruri ciudate şi neobişnuite; </li></ul></ul><ul><ul><li>Cotele scazute - specifice adaptabilitatii, indica persoane socializate, cu tendinta de a acorda un mare respect regulii sociale , convenţiilor, drepturilor celorlalţi; au nivele de aspiraţie adaptate la realitate. </li></ul></ul>
  24. 24. <ul><li>Observatie: </li></ul><ul><li>Desi sunt utilizati termeni psihiatrici, semnificatia lor nu este in acest caz propriu-zis clinica, intrucat se adreseaza persoanelor normale; </li></ul><ul><li>Doar la o mică proporţie de persoane care prezintă un nivel înalt de psihotism este posibil să se dezvolte o condiţie psihotică propriu-zisă; spre exemplu schizofrenia este la un capăt extrem al dimensiunii psihotism si include de asemenea nivele înalte de criminalitate, psihopatie, tulburări de tip maniaco-depresiv. </li></ul>
  25. 25. Utilitate si calitati psihometrice <ul><li>EPI si-a dovedit utilitatea intr-o mare varietate de situatii din domeniul industrial, scolar, clinic, aplicatii experimentale; </li></ul><ul><li>Elaborarea chestionarelor de personalitate ale lui Eysenck are o puternică validitate de construct, intrucat pleaca de la o teorie bine articulată asupra personalităţii; </li></ul><ul><li>Fidelitatea test – retest este buna depasind .85 </li></ul>

×