1. nr. 21, aprilie 2013
R E V I S T A
„Liceenii” – Varianta
Carei 2013
„O viață bună, în limitele
planetei noastre”
Mona Nicolici: „Mi-am dorit
să fiu implicată în proiecte
care schimbă lumea”
Parcul Tineretului - „Plămânul” Municipiului Băilești
Autoritățile din Constanța refac faleza, cu fonduri europene
Cu sprijinul Regio, lumina sărbătorilor
pascale bucovinene ajunge în toată țara

2. www.inforegio.ro2
Civilizația mediului a pătruns
și în România
În 1990, când primii antreprenori
au început să scoată capul timid
din economia comunistă și să facă
trecerea plină de secrete, la acea
vreme, spre economia de piață,
nimeni nu punea preț pe natură,
mai exact pe protejarea ei. Ne
rămăseseră tuturor, aproape fără
excepție, reflexele perioadei
ceaușiste. Marile combinate își de-
versau deșeurile direct în râurile
vecine, transformând apele în
bombe chimice urbane, norii de
fum înecăcios de la rafinăriile
chimice și petrochimice înghițeau
aerul marilor orașe făcându-l
irespirabil, praful roșiatic provenit
de la uzine de ciment sau zgură de-
venise dușmanul fiecărei gospodine
ce trebuia să îl șteargă de pe
geamuri sau mobilă, mașinile de
pe stradă lăsau în urmă vălătuci
negri de ulei și benzină arse. La
propriu, România era o țară mur-
dară, și în aer și pe pământ. Ne
miram cu toții când, trecuți de
granițele dinspre vest, vedeam
străzi curate, orașe europene cu
industrie dezvoltată, dar cu aer
respirabil, și nu înțelegeam cum e
posibil.
Încet, încet, civilizația mediului
a pătruns și în România. A fost
o lecție pe care am învățat-o
greu, dar am învățat-o. Odată
cu 1 ianuarie 2007, momentul în
care România a intrat în Uniunea
Europeană, lucrurile s-au schimbat
radical. În bine. Deschiderea către
marea familie europeană ne-a
conștientizat de importanța unui
mediu sănătos, am învățat că și
noi, și copiii noștri, trebuie să
ne trăim viețile într-o atmosferă
curată, că sănătatea a generații
întregi de aici încolo depinde
și de protejarea a ceea ce ne-a
lăsat Dumnezeu mai important pe
pământ: natura.
Marii investitori de afară au venit,
atunci când au pus bazele afa-
cerilor în România, cu programe
stricte de protecție a mediului. Am
învățat de la ei că o afacere poate
crește și fără poluare, că metodele
moderne de eliminare a deșeurilor
pot fi implementate și la noi.
Europa a început să ne preseze în a
ne trata țara cu respect pentru aer
și pământ. Din fericire, presiunile
nu au venit doar din vorbe. Bugetul
stabilit de Comisia Europeană
și votat de Parlamentul de la
Strasbourg pentru perioada 2007–
2013 a alocat României miliarde de
euro pentru mediu. Astfel, nume-
roasele proiecte finanțate din bani
europeni nerambursabili au avut
ca prioritate, pe lângă dezvoltarea
afacerii în sine, și grija pentru
ceea ce ne înconjoară. Au apărut
companii de colectare a deșeurilor,
iar marile firme au dezvoltat pro-
grame sociale de protejare a me-
diului. Un plus de netăgăduit este
și faptul că aproape fiecare guvern
din ultimii 10 ani a avut în com-
ponență și un minister al mediului.
În numărul de față al revistei
Regio veți descoperi cum poate
fi protejată natura și cum putem
salva resursele naturale cu un pic
de bunăvoință și cu investiții –
nu mici, ce-i drept – dar care, în
timp, se întorc înzecit și ne ajută
să salvăm Planeta Albastră.
Sper, ca de fiecare dată, să aveți o
Lectură plăcută!
Editorial
REDACTOR-ªEF: Mihai CRAIU
REDACTORI: Cãtãlin ANTOHE, Vlad IONESCU
FOTOGRAF: Dinu TARNOVAN
GRAFICIAN: Cristian SCUTELNICU
SPECIALIST DTP: Lioara MAREª
REVISTA REGIO
www.inforegio.ro; e-mail: info@mdrap.ro; tel.: 0372 11 14 09
ISSN 2069 – 8305
2069 – 8305
TIPÃRIT LA SC TIPOMAR PROD COM IMPEX SRL
Str. General Berthelot nr. 24, Sector 1, Bucureºti,
Tel./Fax: 031/805.53.03, www.tipomar.ro
COORDONATOR PROIECT AM POR: Daniela SURDEANU
Vlad IONESCU
www.inforegio.ro

3. APRILIE 2013 3
Sumar
REGIO ÎN ROMÂNIA
04
Mona Nicolici: „Mi-am dorit să fiu implicată în
proiecte care schimbă lumea”
08
POLITICA DE MEDIU A U.E., ORIZONT 2020
„O viață bună, în limitele planetei noastre”
10
PAȘTE ÎN BUCOVINA
Cu sprijinul Regio, lumina sărbătorilor
pascale bucovinene ajunge în toată țara
14
Pledoarie pentru un mediu curat şi
sănătos
16
„REGIO PROMENADA” LA MALUL MĂRII
Autoritățile din Constanța refac
faleza, cu fonduri europene
18
Parcul Tineretului - „Plămânul”
Municipiului Băilești
20 „Liceenii” – Varianta Carei 2013
22 Ştiri regionale
24
Strategia UE a Regiunii Dunării, un nou
instrument de cooperare și dezvoltare
macroregională
BANI EUROPENI ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ
26
ESTONIA
Deşeurile de ieri, energia de azi
28
FRANȚA
400.000 de turiști vizitează în fiecare an noul parc botanic
din Anjou
30 Agendă
31 Să mai și zâmbim!

4. www.inforegio.ro4
Regio în România
Interviu
Bogdan IONESCU
Mona Nicolici: „Mi-am dorit să fiu implicată
în proiecte care schimbă lumea”
ÎN ULTIMII ANI AȚI DEVENIT
CUNOSCUTĂ, DIN POZIȚIA
IMPORTANTĂ PE CARE O DEȚINEȚI
ÎN CADRUL CELEI MAI MARI
COMPANII DIN ROMÂNIA, CA
UN SUSȚINĂTOR PUTERNIC AL
CAMPANIILOR SOCIALE. CE V-A
FĂCUT SĂ PORNIȚI LA ACEST
DRUM?
Corporate Social Responsibility (CSR
- responsabilitatea socială a compa-
niilor) era un vis mai vechi al meu.
Dar, în urmă cu aproape șapte ani, nu
avea un nume, nu știam că e posibil.
Se pare, totuși, că e adevarat că,
atunci când îți dorești ceva foarte
mult, toate astrele conspiră. Da, mi-
am dorit întotdeauna să fiu implicată
în proiecte care schimbă lumea într-
un loc mai bun, care îi ajută pe cei
de lângă mine să se schimbe, să
crească, să se dezvolte, să aibă mai
mult și să le fie mai bine. Și făceam
asta și pe vremea când lucram în
televiune. Compania pentru care
lucrez mi-a oferit, însă, șansa să
fac toate aceste lucruri și mai mult
decât atât. Să ajut o companie să fie
percepută la adevărata ei valoare.
A fost atât de provocator, încât
m-am decis să o iau de la capăt și
să mă reinventez și eu odată cu ea.
Am combinat în meseria asta tot
ce știam eu, tot ce învățasem în
anii dinainte. Am pus la „bătaie”
tot ce acumulasem ca profesionist,
dar în acești aproape șapte ani am
mai învăţat încă pe-atât pe cât am
știut. În domeniul ăsta, când tragi
linie, când te uiți la rezultate, vezi
comunități dezvoltate, vezi oameni
mai fericiți. Sau mai puțin nefericiți.
Trebuie să fim realiști, iar CSR are
grijă să te țină mereu cu picioarele
pe pământ. Asta, dacă nu-l faci de
la birou și dacă te duci la firul ierbii,
să simți realitatea.
„ȚARA LUI ANDREI” ȘI „ȘCOALA
LUI ANDREI” AU DEVENIT
BRANDURI PUTERNICE, PE CARE
OAMENII SIMPLI LE ASOCIAZĂ
GRIJII PENTRU MEDIU, PENTRU
O ȚARĂ MAI CURATĂ, MAI
PUȚIN POLUATĂ. CE ÎNSEAMNĂ
PENTRU DUMNEAVOASTRĂ ACESTE
PROIECTE?
Știți ce se spune – te atașezi
de proiectele la care lucrezi cu
drag, ca de copiii tăi. Iar când
acele proiecte se adresează chiar
copiilor din comunități defavorizate
sau oamenilor simpli care știu
să-ți mulțumească mai sincer decât
oricine altcineva, proiectele devin
parte din tine. Vă doresc să simțiți
măcar o dată sentimentul pe care îl
trăim noi, întreaga echipă de CSR,
când vedem primele rezultate ale
unui demers. E ca și cum readuci
un om la viață. E genul acela de
OCUNOAŞTEM PE MONA
NICOLICI DE LA TELEVIZOR.
NE-A RĂMAS ÎNTIPĂRITĂ ÎN
MINTE ŞI PE RETINĂ PRIN JUR-
NALELE PE CARE LE REALIZA ŞI
PREZENTA. ÎNTOARCEM CAPUL
DUPĂ EA PE STRADĂ, DÂNDU-NE
COATE: „UITE-O PE DOAMNA DE
LA ŞTIRI!”. PARCĂ NICI ACUM
NU REALIZĂM CĂ NU NE MAI
PREZINTĂ JURNALE DE ANI BUNI.
CĂ A ALES CU TOTUL ALT DRUM.
ACELA AL RESPONSABILIZĂRII
SOCIALE. MAI GREU, POATE,
DECÂT ORICE BREAKING NEWS PE
CARE I-A FOST DAT SĂ-L AIBĂ
ÎN DIRECT. VĂ SPUN SINCER,
MONA A RĂMAS NESCHIMBATĂ:
ACEEAŞI ENERGIE DEBORDANTĂ,
ACEEAŞI SINCERITATE DURĂ,
ACELAŞI LIDER DINTOTDEAUNA.
NUMAI CĂ EFORTURILE ŞI CHI-
PUL NU ÎI MAI SUNT LA FEL DE
MEDIATIZATE. NEDREPT CUMVA,
PENTRU CĂ REZULTATELE ME-
RITĂ TOATĂ ADMIRAŢIA. VĂ LAS
SĂ ÎI DESCOPERIŢI MUNCA DE-
DICATĂ OAMENILOR, DINTR-O
POZIŢIE CHEIE ÎN CEA MAI
MARE ŞI PROFITABILĂ COMPANIE
ROMÂNESCĂ, ÎN DIALOGUL DE MAI
JOS.

5. APRILIE 2013 5
Regio în România
Interviu
bucurie pură. Nu vreau să umanizez
prea mult domeniul (deși cred că am
făcut-o demult), dar, repet, în final,
CSR înseamnă Oameni. Oameni nu
doar din comunitățile în care noi
operăm, dar și oameni care lucrează
în fiecare zi în Petrom și care, în urmă
cu câțiva ani, nu se gândeau că pot
face mai mult ca profesioniști decât
ceea ce li se cere în operațional.
Oamenii din Petrom ne-au ajutat
pe noi să realizăm toate aceste
proiecte și să arătăm că suntem nu
doar o companie de petrol și gaze,
ci o comunitate de români cărora le
pasă de România. Și sunt mândri că
lucrează, nu doar în cea mai mare
companie din această țară, ci și în
compania care s-a schimbat atât de
mult în ultimii ani, încât poate crea
o altă lume: Țara lui Andrei, locul
celor care vor să facă din România
o țară mai bună, în fiecare zi. O
țară în care copiii învață să devină
lideri responsabili în comunitățile
lor, profesorii să schimbe școala ro-
mânească într-un model de urmat,
primarii să demonstreze că au
viziune antreprenorială.
CARE AU FOST REZULTATELE
CAMPANIILOR PE CARE
LE-AȚI COORDONAT? ȘTIM CĂ
A FOST VORBA ȘI DE PREMII
IMPORTANTE.
În ultimii șase ani (2007-2013) am
dezvoltat programe care au con-
tribuit la împlinirea unor nevoi în
domenii prioritare pentru România
și pentru comunitățile locale – edu-
cație, sănătate și protecția me-
diului.
În domeniul educației, am contribuit
la îmbunătățirea condițiilor de
studiu pentru copiii din mediul rural,
prin reabilitarea a aproximativ 80 de
unități de învățământ în care învață
15.500 de copii. Prin programele
Școala și Tabăra din Țara lui Andrei,
le-am dat elevilor și profesorilor din
România șansa de a construi o lume
mai bună, prin forțe proprii. Din
2009, peste 25.000 de elevi și 1.700
de profesori au înscris peste 900
de proiecte pentru comunitate, iar
peste 20 dintre ele s-au transformat,
prin finanțare, în realitate. Peste
2.600 de copii s-au pregătit să
devină liderii de mâine în Tabăra
din Țara lui Andrei, unde au învățat,
prin joacă, să iubească natura și
au fost instruiți în comunicare și
management de proiect. Tot în
domeniul educației, din 1997 am
susținut performanța a 2.600 de
tineri olimpici și am acordat peste
300 de burse de studiu în cadrul
programului „Olimpicii Petrom”.
Împreună cu Ministerul Sănătății,
am abordat o problemă stringentă
a comunităților din România – acce-
sul la servicii medicale de urgență
de specialitate. Astfel, în perioada
2010–2011, am extins rețeaua de
telemedicină de urgență la 56 de
spitale din 19 județe și am creat
un nou centru de comandă la
Spitalul Clinic de Urgență București
(Floreasca). Acum, 9,5 milioane
de români au acces la rețeaua de

6. www.inforegio.ro
Regio în România
6
Interviu
telemedicină de urgență, care per-
mite schimbul imediat de informații
între spitalele din teritoriu și experții
de la centrul de comandă, scurtând
timpul de diagnostic și, implicit,
salvarea a cât mai multe vieți. Doar
în 2012, 225 de cazuri grave au fost
gestionate prin telemedicină (apel
la Floreasca).
În domeniul protecției mediului,
am căutat soluții pentru atâtea
probleme care țin de siguranța co-
munităților, prin acțiuni de plan-
tare menite să prevină riscul de
inundații, alunecări de teren sau
secetă, dar am recreat și conceptul
de spațiu verde în mediul urban,
prin programul Parcurile Viitorului.
Astfel, am plantat peste 67.000 de
copaci pe 116 hectare din România
și am reabilitat sau construit de la
zero 6 parcuri publice în București,
Pitești, Moinești, Ploiești, Timișoara
și Constanța.
Pe lângă direcțiile strategice de im-
plicare, am fost alături de români în
situații dificile. Printr-o contribuție
de aproximativ trei milioane de
euro, am reconstruit 176 de case
pentru victimele inundațiilor. În
urma căderilor masive de zăpadă
din iarna lui 2012, am contribuit
la întărirea capacității naționale
de reacție în caz de dezastre, prin
dotarea Inspectoratului General
pentru Situații de Urgență (IGSU) cu
echipament specific de intervenție.
Prin platforma Țara lui Andrei,
am încurajat românii să se implice
direct în dezvoltarea comunităților
în care trăiesc. Din 2009, printr-un
concurs național de proiecte, am
finanțat aproximativ 90 de soluții
comunitare.
În tot ceea ce am realizat, am vrut
să implicăm alături de noi cât mai
mulți oameni, care arată, prin
puterea faptelor, că lumea în care
trăim se construiește în fiecare zi.
Până anul trecut, peste 21.000 de
voluntari au făcut ca toate pro-
iectele noastre să prindă viață,
dintre care 6.000 dintre contribuții
au fost ale colegilor din Petrom.
Tot acest efort a fost apreciat de-a
lungul timpului prin distincții, nomi-
nalizări și premii în România, dar și
la nivel european.
URMĂRIȚI DEZVOLTAREA
PROIECTELOR DE MAI SUS LA
SCARĂ ȘI MAI MARE?
Frumusețea acestei responsabilităţi
sociale a Petrom este că merge
numai la scară mare. Că toate
investițiile sunt gândite pe termen
mediu și lung. Cu o documentație
solidă în spatele proiectelor, cerce-
tări și studii specifice proiectelor
noastre. Nu pornim niciodată la
drum fără să avem date reale, ceea
ce e o investiție în sine, pe care
n-am face-o, dacă nu am avea în
minte dezvoltarea pe termen lung.
În plus, la sfârșitul unui an, evaluăm
rezultatele obținute prin proiect și
le integrăm în strategia noastră, ca
să vedem cât am parcurs din drumul
pe care ni l-am propus. Pentru orice
companie care are o strategie de
responsabilitate socială, ar fi de
mare folos să-și alinieze aceste
obiective cu cele naționale, ca să
știm cu cât contribuim fiecare la
dezvoltarea durabilă a României.
Dar încă așteptăm aceste date.
COMPANIA PE CARE O
REPREZENTAȚI ARE ÎN PLAN ȘI
ALTE PROIECTE ASEMĂNĂTOARE?
Proiectele de responsabilitate so-
cială ale Petrom sunt complexe.
Și încercăm, în fiecare an, să le
reinventăm, să le dăm relevanță
națională, abordând problemele
cu care se confruntă România, dar
și noi, ca organizație. Suntem tot
timpul atenți la impactul nostru de
business, dar și la problemele pe
care le întâmpinăm în comunitățile
în care operăm. Și astfel, iau
naștere aceste proiecte ale căror
rezultate trebuie să reprezinte
un beneficiu pentru toate părțile
implicate și să aibă rezultate pe
termen lung. Așadar, e greu să
pornești un nou proiect, înainte de
a vedea, măcar, rezultate interme-
diare în celelalte demersuri înce-
pute. Investiția Petrom rămâne,
însă, constantă în ultimii șase ani,
de aproximativ cinci milioane de
euro investiți anual. Și, aproape la
fiecare doi, trei ani, lansăm câte un
Inaugurare Parc Lunca Florilor

7. APRILIE 2013 7
Regio în România
Interviu
nou proiect de amploare, așa cum
anul acesta am demarat Fabricat
în Țara lui Andrei – o competiție
care își propune să creeze locuri de
muncă la nivel local și să dezvolte
comunitățile din România printr-o
viziune antreprenorială.
AUTORITĂȚILE STATULUI V-AU
SPRIJINIT ÎN DEZVOLTAREA
PROIECTELOR SOCIALE PE CARE LE
COORDONAȚI?
Autoritățile locale văd oportunitatea
proiectelor pentru domeniile/planu-
rile pe care le coordonează. De cele
mai multe ori, ideile noastre sunt
bine primite. Asta se datorează
dialogului constant pe care-l avem
cu autoritățile locale și centrale, dar
și cu oamenii din aceste localități. În
plus, am demonstrat, în acești ani,
că suntem un partener solid și de
încredere și că ne ținem promisiuni-
le. Însă, cred că autoritățile statului
ar trebui să acorde o atenție mai
mare dezvoltării durabile și res-
ponsabilității sociale. Să o pro-
moveze ca strategie națională asu-
mată, cu obiective clar asumate
și comunicate și, mai ales, cu un
plan de proiecte pentru care să-și
găsească parteneri în companiile
care deja și-au asumat acest demers
și în societatea civilă. Fără să ceară
companiilor să sponsorizeze diverse
inițiative fără viziune strategică.
Ci să coaguleze forțele importante
din această țară, care să tragă în
aceeași direcție, una pe care să o
traseze cineva cu viziune, pentru ca
România să se dezvolte pe termen
lung, conform direcțiilor cerute și la
nivel european.
CREDEȚI CĂ ESTE TIMPUL
CA MARILE COMPANII DIN
ROMÂNIA, FIE CU CAPITAL STRĂIN,
FIE CU CAPITAL AUTOHTON, SĂ VĂ
URMEZE EXEMPLUL? SĂ SE IMPLICE
MAI MULT ÎN CAMPANII SOCIALE SAU
ÎN CAMPANII DE CONȘTIENTIZARE
ASUPRA MODULUI ÎN CARE TREBUIE
SĂ PROTEJĂM MEDIUL CE NE
ÎNCONJOARĂ?
În România sunt multe companii,
și nu doar mari, ci și IMM-uri, care
derulează proiecte de responsa-
bilitate socială. Mai mult sau mai
puțin strategice, mai mult sau mai
puțin în legătură cu impactul și
strategia lor de business, cu bugete
mai mari sau mai mici, dar există și
fac lucruri pentru oameni și pentru
mediu. Chiar și la nivel personal,
românii au început să dedice timp
pentru astfel de inițiative și să facă
voluntariat pentru diverse cauze,
ceea ce era greu de imaginat în
urmă cu ceva ani. Și asta e foarte
bine. Pentru noi, ca națiune.
CE AR TREBUI SĂ FACĂ
AUTORITĂȚILE ROMÂNE
PENTRU A SPRIJINI GENUL DE
ACȚIUNI PE CARE COMPANIA DVS.
LE ÎNTREPRINDE? UNDE SIMȚIȚI
NEVOIA DE AJUTOR DIN PARTEA
STATULUI?
Așa cum spuneam, autoritățile ar
trebui să fie preocupate, cu ade-
vărat, de dezvoltarea durabilă a
României, să aibă o strategie nu doar
pe hârtie, ci una discutată și agreată
cu părțile interesate de acest lucru -
companii, societate civilă, lideri de
opinie, presă, aliniată cu direcțiile
strategice europene. Autoritățile ar
trebui să promoveze și să motiveze
companiile să investească strategic
în problemele României, dar, pentru
asta, ar trebui să știm cu toții care
sunt, cu adevărat, acestea și nu doar
să le intuim sau să le căutăm fiecare
prin comunitățile noastre. Altfel,
vom fi cu toții o picătură într-un
ocean de probleme, care - cine știe
când și dacă se vor rezolva. Sau, cum
spune expertul în arta războiului:
„Strategia fără tactică este cea
mai înceată rută spre victorie, însă
tactica fără strategie este zgomotul
de dinaintea înfrângerii”.
ÎN CIFRE, CÂT A INVESTIT
PETROM ÎN ACȚIUNILE DESPRE
CARE VORBEAM MAI SUS?
Între 2007 și 2012, Petrom a alo-
cat peste 30 milioane de euro
pentru dezvoltarea programelor de
responsabilitate socială.
UN CUVÂNT DE ÎNCHEIERE?
În toți anii din urmă am învățat că
poți schimba lucrurile din jurul tău,
dacă faci oamenii care gândesc ca
tine să te urmeze. Și, pentru asta,
trebuie multă pasiune, consecvență
și un strop de nebunie. Îmi place să
le spun celor cu care mă intersectez
ceea ce îmi repet mie însămi, de
atâția ani, mai ales atunci când mă
bântuie îndoielile: „Fii bun măcar
din deșteptăciune, dacă nu din
suflet!” Azi aș adăuga: „Și astfel,
lumea noastră va fi un pic mai bună.
În fiecare zi!”

8. www.inforegio.ro8
Regio în România
Bogdan IONESCU
Analiză
POLITICA DE MEDIU A U.E., ORIZONT 2020
„O viață bună, în limitele planetei noastre”
PRIMA ECONOMIE A LUMII, UNIUNEA
EUROPEANĂ, ARE O POLITICĂ DE
MEDIU AVANSATĂ, ÎN COMPARAŢIE CU
CELELALTE POLITICI LA NIVEL MONDIAL.
CEEA CE DIFERENȚIAZĂ ȘI MAI MULT
POLITICA EUROPEANĂ DE MEDIU DE
ALTE POLITICI SIMILARE DIN ALTE ZONE
ALE LUMII ESTE ÎMPLETIREA STRÂNSĂ A
ACESTEIA CU POLITICILE ECONOMICE LA
NIVEL CONTINENTAL, DAR ȘI CU CELE LA
NIVEL NAȚIONAL ȘI REGIONAL. ASTFEL,
ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ, CONSERVAREA
MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR, DEZVOLTAREA
SUSTENABILĂ ȘI BIODIVERSITATEA SUNT
INSEPARABILE DE DEZVOLTAREA ECO-
NOMICĂ, CREAREA LOCURILOR DE
MUNCĂ ȘI ACCESUL EGAL LA ȘANSE ȘI
OPORTUNITĂȚI.
În teorie, statutul acesta arată
foarte bine. Din păcate, realitatea
a demonstrat că un astfel de
sistem, cel puțin în prezent, reduce
competitivitatea mediului de afa-
ceri european în fața concurenței
reprezentate de Statele Unite,
China, India și Brazilia, țări în care
regulile de protecție a mediului sunt
mai puțin stricte, oferind, astfel,
o mai mare libertate companiilor
producătoare de bunuri și energie.
Pusă în fața acestei provocări,
Comisia Europeană a elaborat Pro-
gramul de Acțiune pentru Mediu
2020. Aflat în faza de propunere și
analiză, programul țintește rezol-
varea problemelor de mediu cu care
se confruntă cetățenii U.E. și, în
același timp, identificarea măsurilor
necesare pentru a le aborda în mod
eficient.
„Nu putem aștepta până la
finalul crizei economice pentru
a contracara celelalte crize: a
resurselor, a mediului și a climei.
Trebuie să abordăm toate aceste
probleme simultan și să includem
preocuparea pentru mediu și pentru
climă în toate politicile noastre.
Strategia Europa, în vigoare până în
2020, va da politicienilor și oame-
nilor de afaceri un obiectiv pe
termen lung, la capătul căruia să
încheiem tranziția către o societate
sustenabilă și cu o amprentă redusă
de carbon în Europa”, a spus Connie
Hedegaard, comisar european pen-
tru combaterea schimbărilor clima-
tice, la evenimentul de lansare a
propunerii de program.
Programul de Acțiune pentru Mediu
2020, numit „O viață bună, în limi-
tele planetei noastre”, propune și o
viziune a unei Europe curate în anul
2050. „În 2050 vom avea o viață
bună, în limitele ecologice ale pla-
netei. Prosperitatea și sănătatea
mediului nostru izvorăsc dintr-o
economie inovativă, circulară, în
care nimic nu este risipit, iar re-
sursele naturale sunt gestionate în
așa fel, încât să crească rezistența
societății noastre în fața crizelor”
se spune în textul programului.
Factorii cheie ai noului program sunt
protejarea și îmbunătățirea capita-
lului natural, încurajarea folosirii
eficiente a resurselor și accelerarea
tranziției către o economie cu emi-
sii reduse de carbon. Programul „O
viață bună, în limitele planetei
noastre” se focalizează pe nouă
obiective majore: protecția naturii
și creșterea rezilienței ecosistemu-
lui, creșterea economică prin efi-
cientizarea folosirii resurselor și
reducerea emisiilor de carbon, eli-
minarea factorilor de mediu cauza-
Clãdire modernã ecologicã – Universitatea din Varºovia, Polonia

9. APRILIE 2013 9
Regio în România
Analiză
tori de boli, promovarea unei mai
bune implementări a legislației
europene în domeniu, implementa-
rea celor mai noi descoperiri tehni-
co-științifice, asigurarea fondurilor
necesare și îmbunătățirea reflec-
tării problemelor de mediu în toate
domeniile legislative europene.
Rezultatele preconizate pentru anul
2020 sunt: stimularea unei creșteri
sustenabile a economiei, crearea
de locuri de muncă și transformarea
Uniunii Europene într-o zonă ai cărei
cetățeni să ducă un trai mai bun și
mai sănătos.
Deși în ultimii ani s-au înregistrat
progrese remarcabile în domeniul
protecției mediului și reducerii
poluării, gravitatea problemelor a
determinat o schimbare radicală
a politicilor europene. Astfel, Pro-
gramul de Acțiune pentru Mediu
2020 vine cu o abordare globală și
coordonată a acestor provocări.
În acest context, merită menționat
și faptul că Regulamentul Fondului
European pentru Dezvoltare Re-
gională cuprinde obligații clare cu
privire la mediu, pentru beneficiarii
finanțărilor europene fiind stabilite
următoarele priorități:
 încurajarea investițiilor pentru
reabilitarea mediului fizic, inclusiv
siturile și terenurile contaminate,
deșertificate și necultivate;
 promovarea dezvoltării infrastruc-
turilor legate de biodiversitate și a
investițiilor în siturile Natura 2000,
în cazul în care această abordare
contribuie la dezvoltarea economică
durabilă și/sau la diversificarea zo-
nelor rurale;
 stimularea eficienței energetice și
a producției de energii regenerabile
și dezvoltarea de sisteme eficiente
de gestionare a energiei;
 promovarea transporturilor publice
adecvate și durabile, în special în
zonele urbane;
 elaborarea de planuri și de măsuri
de prevenire și de gestionare a ris-
curilor naturale (de exemplu, de-
șertificarea, secetele, incendiile și
inundațiile) și tehnologice;
 protecția și valorificarea patrimo-
niului natural și cultural, în sprijinul
dezvoltării socio-economice și pro-
movarea resurselor naturale și cul-
turale în calitate de potențial pentru
dezvoltarea turismului durabil.
Reprezentând cea mai mare eco-
nomie a planetei, Uniunea Euro-
peană este și unul dintre cei mai
mari consumatori de energie. Iar
acest consum are un impact major
asupra calității aerului, a apei,
asupra biodiversității și a calității
vieții, în general. În aceste condiții,
nu este surprinzător că planul de
acțiune dă o atenție sporită sec-
torului energetic. Așadar, pentru
anul 2020 a fost stabilit obiectivul
major „20-20-20”, care se traduce
printr-o reducere a consumului de
energie primară cu 20%, o reducere
a emisiilor de gaze cu efect de
seră cu 20% și o pondere de 20% a
surselor regenerabile din totalul
producției de energie. După unii
analiști, ținta „20-20-20” este prea
ambițioasă, dar, dacă vrem să trăim
într-un mediu curat și sănătos,
să conservăm biodiversitatea și,
în același timp, să beneficiem de
dezvoltare și creștere economică,
această țintă devine o necesitate.
Fermã producãtoare de energie solarã – Spania

10. www.inforegio.ro10
Regio în România
Tradiţii
Bogdan IONESCU
PAȘTE ÎN BUCOVINA
Cu sprijinul Regio, lumina sărbătorilor
pascale bucovinene ajunge în toată țara
SĂRBĂTORILE CREȘTINE SE AȘAZĂ
ÎNTRE DOI MARI POLI: NAȘTEREA ȘI
ÎNVIEREA DOMNULUI. ȘI, ÎN TIMP CE
SĂRBĂTORIREA CRĂCIUNULUI ORTODOX,
AȘEZAT LA CAPĂTUL UNUI POST
NU FOARTE ASPRU, A ÎMPRUMUTAT
EXUBERANȚA SFÂRȘITULUI DE AN ȘI A
ADOPTAT MULTE OBICEIURI DE CONSUM
COSMOPOLITE, PAȘTELE A RĂMAS ACEA
SĂRBĂTOARE COMPLEXĂ, A SPERANŢEI
NĂSCUTE DIN DUREREA SĂPTĂMÂNII
PATIMILOR. ȘI UNDE, ÎN ROMÂNIA,
SE POT COMEMORA MAI INTENS, MAI
NEALTERAT, CALVARUL RIDICĂRII PE
CRUCE ȘI BUCURIA ÎNVIERII, CEA CARE
DĂ SENS ÎNTREGULUI CREȘTINISM,
DECÂT PE UIMITOARELE TĂRÂMURI
BUCOVINENE, NESTEMATA ROMÂNEASCĂ
A VECHILOR TRADIȚII?
Autoritățile locale ale județului
Suceava sunt, poate, printre cele
mai active din țară în recunoașterea
valorii capitalului reprezentat de
obiceiurile populare, de tradițiile
vechi de sute, dacă nu mii, de ani
și au înțeles că acest capital este
fundamentul pe care se poate
dezvolta acest tărâm de poveste.
Consecvent cu sine însuși, Consiliul
Județean Suceava a inițiat un pro-
iect de promovare, la nivel local și
național, al evenimentului „Paște în
Bucovina”. Proiectul a fost selectat
pentru finanțare prin Programul
Operațional Regional 2007-2013.
DE LA ÎNCEPUTUL
POSTULUI MARE PÂNĂ ÎN
NOAPTEA ÎNVIERII
Manifestările evenimentului „Paște
în Bucovina” se întind pe aproape
toată durata Postului Mare, ofe-

11. APRILIE 2013 11
Regio în România
Tradiţii
rindu-le participanților, localnici și
vizitatori, posibilitatea de a expe-
rimenta întregul evantai de tradiții și
obiceiuri etno-culturale bucovinene.
Începând cu a doua jumătate a lunii
martie 2013 se desfășoară Festivalul
național al ouălor încondeiate, care
cuprinde expoziții, demonstrații de
măiestrie în încondeierea ouălor,
concursuri și spectacole. În fie-
care zi de joi a Postului Mare se
organizează o suită de conferințe
religioase sub titulatura „Urcuș
spre Înviere”. Una dintre cele mai
importante manifestări, devenite
deja tradiție, este „Drumul Ouălor
Încondeiate”, un periplu cu valențe
turistice, artistice, culturale și
spirituale, care îl poartă pe vizitator
prin toate localitățile unde există
expoziții ale acestei minunate
arte populare. Dintre localitățile
în care se organizează evenimente
importante amintim Ciocănești,
Moldovița, Câmpulung Moldovenesc,
Mănăstirea Humorului, Voroneț,
Fundu Moldovei, Izvoarele Sucevei,
Marginea, Rădăuți, Putna, Vatra
Moldoviței, Vama, Sucevița. Târgul
meșterilor populari și Festivalul
de Toacă sunt alte repere ale

12. www.inforegio.ro12
Regio în România
evenimentului, care vor atrage
turiștii. Un aspect inedit al acestui
proiect este că manifestările se
desfășoară în majoritatea locali-
tăților județului Suceava, fiecare
dintre acestea oferind vizitatorilor
experiențe dintre cele mai diverse:
de la ritualurile creștine, la tra-
dițiile populare de primăvară, de
la expoziții, la concerte, toate
culminând cu Noaptea Învierii, în
care Lumina se va aprinde la toate
bisericile și mănăstirile ortodoxe din
Bucovina.
PESTE O JUMĂTATE DE
MILION DE LEI PRIN REGIO
Costul total al proiectului este de
aproape 984.000 lei, dintre care
finanțarea prin Regio a reprezentat
aproximativ 770.000 lei. „Paștele în
Bucovina” va avea cinci ediții. Față
de ediția precedentă, în acest an se
vor organiza, în plus, în municipiul
Suceava, Târgul de Paște 2013 și
Concertul de Florii (concert de
muzică religioasă).
Activitățile din cadrul proiectului
s-au axat pe promovarea tradițiilor
și obiceiurilor pascale din Bucovina
și au constat în realizarea a 30.000
broșuri, 1.500 ouă încondeiate,
3.000 DVD-uri de prezentare a tra-
dițiilor pascale, 9.000 hărți tu-
ristice, difuzarea la două posturi
radio naționale a câte 57 de spoturi
de promovare pe fiecare post,
publicarea, în două ziare naționale,
a câte 44 inserții de presă, 50
bannere, 200 de afișe de promovare.
CU ZECE LA SUTĂ MAI
MULȚI TURIȘTI
„Proiectul Paștele în Bucovina a
avut un impact semnificativ asu-
Tradiţii

13. APRILIE 2013 13
pra comunităților locale, în sensul
că acestea au avut prilejul de
a-și promova tradițiile, obice-
iurile și portul, ceea ce a dus la
recunoașterea specificului pascal
bucovinean la nivel regional și na-
țional. Acest lucru a dus la ela-
borarea brand-ului Paștele în
Bucovina și la diversificarea ofertei
turistice. Cu ocazia sărbătorilor
pascale, în județul Suceava numărul
turiștilor atrași de eveniment a
crescut cu 10,6%, estimându-se, în
continuare, o creștere progresivă a
numărului acestora”, ne-a declarat
Anna Maria Pelin, manager de
proiect.
Bucovina este un bun exemplu a
ceea ce pot face banii europeni
pentru dezvoltarea unei regiuni,
atunci când sunt folosiți în cadrul
unei strategii coerente. „Paștele
în Bucovina” face parte dintr-o
serie de proiecte finanțate prin
Programul Operațional Regional,
din care amintim renovarea unor
mănăstiri, proiectul „Crăciun în
Bucovina” și înființarea Centrului
pentru Tradiții Bucovinene, despre
care publicația noastră a relatat,
pe larg, în numărul trecut. Aceste
proiecte au avut ca rezultat
creșterea numărului de turiști, dez-
voltarea afacerilor locale, crearea
de noi locuri de muncă, conservarea
tradițiilor, obiceiurilor și monumen-
telor istorice și creșterea economiei
locale.
Regio în România
FIŞA TEHNICĂ A
PROIECTULUI
Proiect: Paștele în Bucovina
Nume program: Programul
Operațional Regional 2007-2013,
Axa Prioritară 5, „Dezvoltarea
durabilă și promovarea
turismului”, domeniul major
de intervenție 5.3 „Promovarea
potențialului turistic și crearea
infrastructurii necesare, în
scopul creșterii atractivității
României ca destinație turistică”
Costul proiectului:
983.178 lei
Cheltuieli eligibile:
792.886 lei
Finanțare prin Regio:
777.028 lei
Tradiţii

14. www.inforegio.ro14
Regio în România
Florian SCHIPONCA
Reciclare
Pledoarie pentru un mediu curat şi sănătos
EPRIMĂVARĂ... TIMID LA ÎNCEPUT,
RAZELE BLÂNDE ALE SOARELUI
ÎNCĂLZESC PĂMÂNTUL. PETICELE ALBE
DE ZĂPADĂ, PE ZI CE TRECE, SUNT
TOT MAI MICI... O ADIERE CĂLDUŢĂ
MÂNGÂIE PĂMÂNTUL REAVĂN, ADUCÂND
MIROS DE IARBĂ PROASPĂTĂ. NATURA
SE TREZEŞTE LA VIAŢĂ, VERDE, CRUDĂ,
MINUNATĂ, CA ÎN FIECARE AN...
PRIVIM, SIMŢIM, SUNTEM MARTORII
UNUI ADEVĂRAT MIRACOL, DAR OARE
CÂŢI DINTRE NOI SE ÎNTREABĂ CÂT
VA MAI AVEA NATURA PUTEREA DE A
SE REGENERA, ÎN CONDIŢIILE ÎN CARE
ESTE AGRESATĂ ZILNIC DE CANTITĂŢI
URIAŞE DE DEŞEURI REZULTATE ÎN URMA
CONSUMULUI ŞI A INDUSTRIALIZĂRII
EXCESIVE? PE FONDUL CREŞTERII
PRODUCŢIEI ŞI, MAI ALES, A CERERII
DE BUNURI DE LARG CONSUM, TREBUIE
CONŞTIENTIZAT FAPTUL CĂ VOLUMUL
DEŞEURILOR A DEVENIT IMENS, IAR
SPAŢIILE DE DEPOZITARE A ACESTORA,
INSUFICIENTE. GROPILE DE GUNOI SUNT
SUPRAÎNCĂRCATE ŞI GENEREAZĂ UN
NIVEL RIDICAT DE TOXINE ÎN APĂ, AER
ŞI SOL. NICI ALTERNATIVA INCINERĂRII
DEŞEURILOR NU SE DOVEDEŞTE A FI
MAI PUŢIN PĂGUBOASĂ PENTRU MEDIU,
CHIAR DACĂ TEHNOLOGIILE FOLOSITE
OFERĂ BENEFICII ECONOMICE SOCIETĂŢII
PRIN PRODUCEREA DE ENERGIE TERMICĂ
SAU ELECTRICĂ.
Deşi mai costisitoare, soluţia reu-
tilizării şi reciclării deşeurilor este
cea corectă din punct de vede-
re ecologic, fiind preferată, la
nivel european, conform Directivei
2008/98/CE a Parlamentului Euro-
pean şi a Consiliului din 19 noiem-
brie 2008. Politica privind deşeu-
rile, din fiecare stat membru, tre-
buie să urmărească reducerea la
minim a efectelor negative asupra
sănătăţii populaţiei şi a mediului,
precum şi reducerea substanţială a
consumului de resurse. În acest sens,
gestionarea corectă a deşeurilor
trebuie să se facă fără riscuri pentru
apă, aer, sol, faună sau floră, fără
zgomot peste limitele admise, fără
mirosuri neplăcute şi fără a afecta
peisajul sau zonele de interes. Ţinta
României este de a atinge, până în
anul 2020, obiectivul de a recicla
50% din deşeurile municipale, în
special cele din metal, plastic şi
sticlă.
Din păcate, în România se reciclează,
în acest moment, un procent foarte
mic din deşeurile municipale,
restul fiind depozitate în gropi de
gunoi. Această realitate ne arată că
avem foarte mult de lucru şi vor fi
necesare eforturi susţinute pentru
recuperarea decalajului existent.
Pe acest fond, este de apreciat
faptul că S.C. Indeco Grup S.R.L.
din Ploiești, beneficiara proiectului
„Achiziţie de utilaje pentru activi-
tatea de reciclare deşeuri” a ob-
ţinut finanţare Regio în valoare de
837.592 lei. Ca urmare a imple-
mentării proiectului, S.C. Indeco
Grup S.R.L. este în măsură să
ofere, în acest moment, servicii
complete de tratare, procesare şi
reciclare a deşeurilor, beneficiind
de următoarele facilităţi:
O instalație de procesare a
uleiurilor uzate care, prin proce-
sare, îmbunătăţeşte profund cali-
tatea uleiurilor uzate, permiţând
reintroducerea lor în circuitul in-
dustrial sau folosirea acestora ca
materie primă în industria pe-
trolieră. Pot fi tratate diverse tipuri
de uleiuri reziduale, începând de
la cele cu un înalt grad de uzură
(de exemplu, uleiurile auto) sau
uleiurile folosite în tratamente ter-
mice, şi terminând cu cele mai uşor
afectate în urma utilizării, cum ar fi
uleiurile hidraulice, de turbină sau
cele de transformatoare.
Uleiurile uzate reprezintă un pericol
major pentru mediu, în primul rând,
pentru că nu sunt biodegradabile.
Un singur litru de ulei uzat poate
contamina un milion de litri de apă.
Trist este că, în aceste condiţii,
în România, 90% din cantitatea
de uleiuri uzate este aruncată în
canalizare.
Majoritatea uleiurilor de motor
conţine 85% ulei de bază şi 15%
aditivi. Prin procesare, uleiul de
bază este curăţat de reziduuri şi
reintrodus în circuitul industrial,
pentru readitivare. Prin această
operaţiune, este redus substanţial
impactul asupra mediului, fiind eco-
nomisită cantitatea de energie ne-
cesară extracţiei, transportului şi
rafinării petrolului necesar pentru
obţinerea aceleiaşi cantităţi de ulei.

15. Rezultă o amprentă de carbon mult
redusă şi o cantitate substanţial mai
mică de factori poluanţi.
Serviciile de procesare a uleiurilor
uzate sunt oferite tuturor service-
urilor auto, firmelor care deţin par-
curi auto de transport mărfuri sau
pasageri şi platformelor industriale.
Tot platformelor industriale li se
adresează și oferta de servicii a
instalației de tratare a deșeurilor
lichide apoase, contaminate cu
diverse substanțe periculoase.
Complet automatizată, bazată pe
o tehnologie avansată, instalaţia
elimină complet poluanţii (metale
grele, produse petroliere, compuşi
organici volatili, diverse substanţe
chimice). Deşeurile care pot fi
procesate cu ajutorul acestei
instalaţii sunt: emulsiile uzate,
lichidele de spălare, diverse soluţii
apoase şi orice alt deşeu cu un
conţinut mare de apă, rezultat în
urma unor activităţi industriale.
Linia de reciclare a deșeurilor
plastice, complet utilată cu echi-
pamente de ultimă generaţie, asi-
gură reciclarea multor categorii
de deşeuri (ambalaje, deşeuri din
industria auto, etc.) care au în com-
poziţie diverse tipuri de materiale
plastice (PE, PET, PVC, PP).
Prin reciclarea unui singur pahar de
plastic este recuperată cantitatea
de energie necesară alimentării unui
bec de 60W, timp de patru până la
şase ore.
Ambalajele din material plastic
(PET), uşoare şi rezistente, sunt as-
tăziextremderăspânditeînindustria
alimentară, fiind folosite, în special,
la ambalare și la îmbuteliere. Din
păcate, acest material nu este
biodegradabil şi a devenit îngrijo-
rător faptul că, în ultimii ani, can-
titatea acestora aruncată, irespon-
sabil, în natură, a devenit uriașă.
Colectarea şi reciclarea acestor
ambalaje ne aduce numai beneficii
tuturor. În primul rând, este redusă
cantitatea deşeurilor depozitate,
cu costuri uriaşe, în gropile de
gunoi (pet-urile reprezintă 30% din
cantitatea totală) şi limitată emisia
de dioxină (substanţă extrem de
toxică şi bioacumulativă) rezultată
în urma aplicării metodei clasice
folosite în România, aceea de
incinerare şi îngropare a deşeurilor
urbane.
În urma procesului de reciclare, se
obţin materii prime necesare indus-
triei textile, industriei auto, pro-
ducției materialelor de construcţii
şi producției ambalajelor folosite în
industria alimentară.
Toate societăţile comerciale parti-
cipante la programul de reciclare
a materialelor plastice sunt clienţii
Indeco Grup.
Dincolo de beneficiile financiare pe
care implementarea acestui pro-
iect, finanțat din Regio, le aduce
companiei Indeco Grup, mult mai
importante sunt beneficiile aduse
comunităţii locale şi, de ce nu, în-
tregii societăţi, prin reducerea
agenţilor poluanţi şi a cantităţii
emisiilor de bioxid de carbon.
Viitorul va trebui să ne aducă tot mai
multe astfel de proiecte, pentru că
ne dorim un mediu curat şi sănătos,
pe măsura frumuseţii naturii cu care
a fost binecuvântată România.
Suntem, cu toţii, responsabili!
Regio în România
Reciclare
FIŞA TEHNICĂ A
PROIECTULUI
Numele proiectului:
„Achiziţie de utilaje pentru
activitatea de reciclare deşeuri”
Beneficiar: S.C. INDECO GRUP
S.R.L. – Ploiești
Nume program: Programul
Operaţional Regional, Axa 4
Sprijinirea dezvoltării mediului
de afaceri regional şi local,
DMI 4.3 Sprijinirea dezvoltării
microintreprinderilor
Valoarea totală a proiectului:
1.478.647 lei
Valoare nerambursabilă:
837.592 lei
APRILIE 2013 15

16. www.inforegio.ro16
Regio în România
Crina Matei KIBEDI
„REGIO PROMENADA” LA MALUL MĂRII
Autoritățile din Constanța refac faleza,
cu fonduri europene
Reamenajare
FALEZA CAZINOULUI DIN CONSTANŢA
ESTE UNUL DINTRE LOCURILE DE
RELAXARE CARE S-AU PĂSTRAT ÎN
TOPUL PREFERINŢELOR TURIŞTILOR,
DAR ŞI ALE LOCALNICILOR, INDIFERENT
DE NOUTĂŢILE APĂRUTE DE-A LUNGUL
ANILOR. IAR TIMPUL A TRECUT PESTE
FALEZĂ FĂRĂ SĂ MODIFICE APROAPE
NIMIC DIN ASPECTUL EI. DE ANUL
VIITOR, ÎNSĂ, LUCRURILE SE VOR
SCHIMBA. „REGIO PROMENADA” ÎŞI VA
CROI DRUM PE MALUL MĂRII, PENTRU
A-I DELECTA PE CONSTĂNŢENI ŞI PE
TURIŞTI CU PRIVELIŞTEA MINUNATĂ
A MĂRII. PÂNĂ CA ACEST LUCRU SĂ
SE ÎNTÂMPLE, CU TOŢII TREBUIE SĂ
SUPORTĂM IMAGINEA ŞANTIERULUI CE
SE DESFĂŞOARĂ, PENTRU A FACE LOC
NOII FALEZE. AU FOST ADUSE AICI
TONE DE PIATRĂ PENTRU CONSOLIDAREA
PROMENADEI, IAR CEI CARE VIN LA
PLIMBARE SUNT NEVOIŢI SĂ ADMIRE
MAREA ŞI SĂ FACĂ ABSTRACŢIE DE
ÎMPREJURIMI. LA FINALUL LUCRĂRILOR,
FALEZA VA ATRAGE, CU SIGURANŢĂ,
MAI MULŢI TURIŞTI DECÂT ÎN PREZENT.
Proiectul este unul deosebit de
îndrăzneţ şi îşi propune ca, prin
fonduri europene, să reabiliteze
zona, poate, „cea mai întârziată”,
după cum declara primarul Radu
Mazăre, citându-i pe localnici.
„Asta s-a întâmplat fiindcă reabili-
tarea acesteia necesită foarte
mulţi bani pe care Primăria nu-i
avea la momentul respectiv ca să-i
investească în zona Peninsulară,
trebuia să facă locuinţe pentru
amărâţi, trebuia să facă locuinţe
pentru tineri, să repare asfaltul”. -
Radu Mazăre
Lucrările au început din zona Poarta
1 a Portului Constanţa şi se întind
până în zona portului Tomis, valoarea
acestora fiind de 16.784.145 lei.
Din aceştia, 13.195.267 lei repre-
zintă finanţarea prin Regio. Con-
tractul de finanţare a fost semnat
în primăvara anului 2012 şi are
o durată de implementare de 30
de luni. Sunt vizate reparaţia şi
refacerea zidurilor de sprijin, rea-
bilitarea aleii de promenadă, rea-

17. APRILIE 2013 17
lizarea unei alei pietonale în parc,
scări, ziduri de sprijin ale taluzurilor
şi rampelor scărilor. Reamenajarea
zonei de promenadă va respecta
stilul arhitectonic al anilor 1903 -
1905 (Art Nouveau), cu mobilier
urban, stâlpi de iluminat de epocă,
umbrare. Lucrările de reabilitare
vor fi efectuate în etape care pre-
supun închiderea temporară a unor
porţiuni ale falezei.
Totul ar trebui să fie gata în toamna
anului 2014, dar firma de construcții
care derulează lucrările anunţă că
proiectul ar putea fi terminat cu
câteva luni mai devreme.
Constănţenilor încă nu le vine să
creadă că cea mai veche faleză din
orașul lor a ajuns, până la urmă, în
atenţia autorităţilor. Localnicii şi
turiştii, în egală măsură, apreciază
plimbările în lumina apusului şi
adierea brizei, iar Primăria alo-
că fonduri însemnate pentru men-
ţinerea parcului de pe faleză
într-o stare bună. În prezent,
Constanţa se dezvoltă folosind sume
uriaşe alocate dezvoltării Zonei
Metropolitane.
Regio în România
Reamenajare

18. www.inforegio.ro18
Regio în România
Florian SCHIPONCA
Parcul Tineretului - „Plămânul”
Municipiului Băilești
Mai mult verde
CÂND AUD VORBINDU-SE DESPRE
BĂILEŞTI, INVARIABIL, ÎMI VIN ÎN
MINTE MARELE ACTOR AMZA PELLEA
SAU „NEA MĂRIN”, AŞA CUM MAI ESTE
CUNOSCUT PUBLICULUI LARG, DUPĂ
NUMELE UNUIA DINTRE PERSONAJELE
CARE L-AU FĂCUT CELEBRU ŞI ZAIBĂRUL.
DE FAPT, AMBELE REPREZINTĂ DOUĂ
BRAND-URI DE SUFLET ALE OLTENILOR.
„ZAIBĂRUL DE BĂILEŞTI” ESTE, DEJA,
MARCĂ ÎNREGISTRATĂ LA OSIM.
CRED, ÎNSĂ, CĂ PUŢINI SUNT CEI
CARE ŞTIU CĂ TOT ÎN BĂILEŞTI S-AU
NĂSCUT: CELEBRUL ACTOR MARCEL
IUREŞ, SCRIITORUL PETRE ANGHEL SAU
GENERALUL GHEORGHE MAGHERU,
DACĂ MERGEM MAI ADÂNC ÎN ISTORIE.
SE PARE CĂ LOCUL ARE CEVA MAGIC
ŞI MERITĂ O DEZVOLTARE PE MĂSURA
PERSONALITĂŢILOR PE CARE LE-A DAT,
DE-A LUNGUL TIMPULUI, ROMÂNIEI.
În urmă cu doi ani, Municipiul Băileşti
a inițiat proiectul „Modernizare
și extindere Parcul Tineretului în
Municipiul Băileşti”, pentru care a
obținut finanțare Regio în valoare de
2,824,830 lei.
Situat în centrul municipiului, te-
renul pe care se află Parcul Tine-
retului a aparținut Prinţului Gheor-
ghe Știrbei, proprietarul moșiei
băileștene, care l-a donat autori-
tăților locale la finele anului 1828,
când a mutat vatra satului pe locul
actual şi a trasat, personal, străzile
şi intersecţiile municipiului de as-
tăzi. Pe acest loc erau construite,
la acea vreme, depozitele de cere-
ale în locul cărora s-a amenajat,
pentru prima dată, parcul orașului.
Astăzi, prin proiectul Regio, Parcul
Tineretului a căpătat o nouă și
modernă înfățișare. Suprafața totală
a fost extinsă de la 18.000 metri
pătrați la 21.600 metri pătrați, din
care 5.832 metri pătrați reprezintă
alei, iar restul, 15.768 metri pătraţi
amenajare peisagistică. În noua
configurație, suprafața spațiului
verde a crescut cu aproape 7.000
metri pătrați, aducând, astfel, un
spor important calității vieții, prin
îmbunătățirea mediului. Au fost
plantați 265 de arbori și arbuști noi,
împreună cu 75 de metri pătrați de
gard viu. Au fost instalați 217 stâlpi
de iluminat, s-au montat 145 de
bănci și 65 de coșuri de gunoi, s-au
construit două fântâni arteziene,
trei movile ornamentale de piatră și
pergole din lemn. Scopul urmărit a
fost crearea unui ambient civilizat,
modern, cu un design încadrat în
arhitectura locală, care să ofere
oaze de verdeață şi relaxare.
Despre proiectele implementate în
Municipiul Băileşti, finanțate din
fonduri europene, domnul primar
Costel Pistritu ne-a declarat:
„Un impact major îl au dezvoltarea
și implementarea, de către adminis-
trația publică locală a proiectelor

19. APRILIE 2013 19
cu finanțare din fonduri europene
nerambursabile, proiecte ce vizea-
ză, în special, dezvoltarea infra-
structurii rutiere sau de utilități,
urmărindu-se, prin acestea, ofe-
rirea de oportunități tinerilor din
zonă, crearea și diversificarea locu-
rilor de muncă, dezvoltarea de
programe de absorbție a forței de
muncă, etc.
În Băileşti, datorită implementării
acestor proiecte, schimbările de
natură economică și socială sunt
resimțite de fiecare dintre noi, iar
prin aceste oportunități ar trebui
să se îmbunătățească condițiile de
trai, mai ales prin crearea de lo-
curi de muncă și prin atragerea de
investitori puternici.
Proiectul Modernizarea și extin-
derea Parcului Tineretului din
Municipiul Băileşti a urmărit îm-
bunătățirea factorilor de mediu
și a calității vieții. Prin creșterea
suprafețelor reprezentate de spa-
țiile verzi s-au urmărit păstrarea
fondului genetic vegetal, păstrarea
și dezvoltarea arhitecturii peisa-
gere, recreerea populației, dar și
micșorarea factorilor de poluare a
aerului şi apelor.
Adăugând și proiectul de moder-
nizare a străzilor și trotuarelor,
sunt convins că întregul municipiu
Băileşti va arăta că un oraș aerisit,
modern și mulțumitor pentru toți
cei care trăiesc aici, într-un cuvânt,
așa cum trebuie să fie”.
Locuitorii Municipiului Băileşti, prin-
cipalii beneficiari ai proiectului,
sunt foarte încântați de noul parc:
„La inaugurare, zeci de copii din
municipiul Băileşti au avut parte
de cea mai frumoasă zi. Alături de
aceștia, și copilul meu s-a bucurat
de locul de joacă nou creat”, a
declarat Iuliana, mămica lui Mihnea,
care locuiește în cartierul amplasat
vizavi de parc.
Câteva persoane în vârstă, care
obișnuiesc să se plimbe frecvent
prin parc, ne-au spus: „Noul parc,
pentru amenajarea căruia s-au
depus eforturi considerabile, ne-a
încântat din prima pe noi, locuitorii
cartierului, care venim dimineața să
ne plimbăm, să stăm pe bănci și să
ascultăm susurul fântânii arteziene.
Nici copiii nu au fost uități, pentru
că, pe lângă spații verzi, noul
parc are și un loc de joacă, cu
nisip și leagăne. S-a îmbunătățit și
iluminatul public”.
Locatarii blocurilor vecine consideră
că „odată cu modernizarea parcului,
centrul orașului a revenit la viață.
Vară este o plăcere să te plimbi
pe alei, să respiri aer curat și să
te bucuri de frumusețea mediului
înconjurător.”
Oameni gospodari și veseli, olteni
mândri, așa cum a fost Amza,
băileştenii merită un parc și un oraș
asemeni lor.
Regio în România
FIŞA TEHNICĂ A
PROIECTULUI
Numele proiectului:
Modernizare și extindere Parcul
Tineretului în Municipiul Băilești,
Județul Dolj
Sursa de finanțare: Programul
Operațional Regional, Axa
prioritară 1, Sprijinirea
dezvoltării durabile a orașelor
Beneficiar:
Municipiul Băilești
Valoare totală a proiectului:
4.349.781,96 lei
Contribuția Uniunii Europene:
2.824.930,03 lei
Contribuția beneficiarului:
70.315,62 lei
Mai mult verde

20. www.inforegio.ro20
Regio în RomâniaRegio în RomâniaRegio în RomâniaRegio în RomâniaRegio în RomâniaRegio în RomâniaRegio în România
Vlad IONESCU
„Liceenii” – Varianta Carei 2013
Educaţie
LA JUMĂTATEA ANILOR ’80 – VĂ
AMINTIŢI CU TOŢII, SUNT SIGUR
– FĂCEA FURORI FILMUL LICEENII,
REGIZAT DE NICOLAE CORJOS, CU OANA
SÂRBU ŞI ȘTEFAN BĂNICĂ JUNIOR ÎN
ROLURILE PRINCIPALE. PELICULA SE
VOIA O OGLINDĂ A ADOLESCENŢILOR
DE ATUNCI, O INCURSIUNE ÎN VIEŢILE
LOR DE ZI CU ZI. BINEÎNŢELES CĂ
PROPAGANDA COMUNISTĂ ŞI-A PUS
AMPRENTA PE SCENARIU ŞI PE REGIE,
DAR, UNA PESTE ALTA, FILMUL A AVUT
UN SUCCES ENORM. GENERAŢII ÎNTREGI
DE ELEVI S-AU REGĂSIT ÎN POVEŞTILE
LUI MIHAI, ALE DANEI SAU ALE LUI
IONICĂ. LA APROAPE 30 DE ANI DE
LA ACEL FILM, ÎNCERCĂM SĂ VEDEM, ÎN
ACTUALUL NUMĂR AL REVISTEI REGIO,
DACĂ LICEENII DE ACUM MAI AU CEVA
ÎN COMUN CU CEI DE ATUNCI. DACĂ
„EUROPENIZAREA” DIN ULTIMII ANI
LE-A SCHIMBAT COTIDIANUL, MENTA-
LITATEA ŞI GRIJA FAŢĂ DE CEEA CE
NE ÎNCONJOARĂ. DRUMURILE PRIN
ŢARĂ, PENTRU DIVERSE ARTICOLE DIN
REVISTĂ, S-AU OPRIT PENTRU CÂTEVA
ORE LA LICEUL TEORETIC DIN CAREI,
UN VÂRF DE LANCE PENTRU ACEASTĂ
ZONĂ A ŢĂRII. DE CE? VĂ SPUNEM ÎN
RÂNDURILE CARE URMEAZĂ.
CAREI – ISTORIE DE PESTE
700 DE ANI
În nord-vestul ţării, la 100 de
kilometri de Oradea şi la 35 de
kilometri de Satu Mare, îşi duce
viaţa molcom oraşul Carei. Urbea
transilvană păstrează şi acum ceva
din parfumul Imperiului Austro-
Ungar. Inclusiv sigiliul şi stema
oraşului au fost întărite la începutul
secolului al XX-lea de împăratul
Franz Josef. Primăria, castelul
Karolyi, parcul castelului, teatrul,
Monumentul Ostaşului Român – toate
reprezintă atracţii pentru turişti
şi mândrie pentru locuitori. Prima
atestare documentară a oraşului
datează din anul 1320 – villa Karul,
aşa se numea atunci – dar istoricii
spun că întemeierea localităţii da-
tează cu mult înainte. Carei nu este
un oraş mare: are ceva mai mult de
23.000 de locuitori. Jumătate sunt
de naţionalitate maghiară şi peste o
treime sunt români.
LICEUL TEORETIC –
DEZVOLTARE DURABILĂ PRIN
PROGRAMUL REGIO
Una dintre cele mai importante
şcoli din Carei este Liceul Teoretic.
Instituţia de învăţământ a luat
fiinţă imediat după Revoluţia din
1989, atunci când aproape toate
şcolile din ţară au simţit nevoia să
se debaraseze de balastul comunist.
Mai exact, pe 1 septembrie 1990. Însă
clădirea şcolii a fost dată în folosinţă
cu mult înainte, pe 15 septembrie
1969, ca sediu al Liceului Pedagogic
al judeţului Satu Mare. De altfel,
şi acum, la 44 de ani de la primul
clopoţel, majoritatea educatoarelor
şi învăţătoarelor din Carei, dar şi din
judeţul Satu Mare, sunt absolvenţi
ai Liceului Pedagogic, actualul Liceu
Teoretic.
Revenim, însă, la întrebarea din
preambulul reportajului. De ce este
Liceul Teoretic din Carei un vârf de
lance pentru întregul învăţământ
din zonă şi nu numai? Ei bine, şcoala
despre care vorbim a reprezentat
primul proiect finanţat prin Regio
- Programul Operaţional Regional -
în Transilvania de Nord prin care a
fost montat un sistem de creare a
energiei verzi. Managementul insti-
tuţiei şi autorităţile locale au avut
această idee şi nu s-au lăsat până
nu au dus-o la capăt. N-a fost uşor
deloc, pentru că investiţia nu a
fost deloc ieftină. Era nevoie de un
milion de euro, bani foarte mulţi
pentru un simplu liceu dintr-un
oraş mic, bugetul local nici vorbă
să poată suporta această sumă.
Şi atunci, gândirea, efortul s-au
îndreptat automat către singura
soluţie viabilă: banii europeni. Im-
plicarea totală a factorilor de de-

21. APRILIE 2013 21
cizie, proiectul bine pus la punct,
perspectiva unei şcoli moderne,
independenţa energetică şi dorința
de a proteja mediul au avut un rol
decisiv în aprobarea proiectului şi
finanţarea nerambursabilă cu peste
800.000 de euro.
Şi iată cum proiectul a demarat în
entuziasmul general. Cei 2.500 de
metri pătraţi ai şcolii au fost com-
plet renovaţi, ba chiar liceul a fost
extins cu încă aproape 1.400 de metri
pătraţi, au fost cumpărate bănci
şi scaune comode, echipamentul
tehnic al şcolii a fost aproape în
întregime schimbat. Veţi spune că nu
este singura şcoală care a beneficiat
de astfel de modernizări. Noutatea,
însă, abia acum apare. Cu ajutorul
fondurilor nerambursabile venite
prin programul Regio, unitatea de
învăţământ a achiziţionat şi montat
un sistem de creare a energiei verzi,
având asigurată apa caldă prin
intermediul celor șase panouri so-
lare instalate şi curentul electric
prin cele 50 de celule fotovoltaice
montate. Curent electric din care,
atenţie, cedează şi în sistemul de
distribuţie naţional o parte însem-
nată.
Proiectul „Extindere şi reabilitare
la Liceul Teoretic Carei”, finanţat
prin Regio, a început în 2009 şi a fost
finalizat în martie 2011, iar de atunci
aproape 700 de tineri beneficiază de
condiţii deosebite de studiu, alături
de peste 40 de profesori. Frigul, apa
rece, infiltraţiile, băncile roase de
timp, laboratoarele învechite, ho-
lurile degradate, pereţii jupuiţi,
toate sunt acum istorie. Dar, pre-
cum în filmul lui Corjos despre care
vorbeam la început, şi în Liceul
Teoretic din Carei găsim un Mihai,
o Dana şi un Ionică. Sau poate mai
mulţi. Unii mai veseli, alţii mai
serioşi, unii mai visători, alţii mai
pragmatici. Dar nu poate fi o coin-
cidenţă faptul că, odată cu finali-
zarea proiectului, şcoala la care am
făcut referire a urcat câteva zeci de
locuri în topul liceelor naţionale.
Iată cum o investiţie bine gândită
aduce beneficii imediate. Condiţii
mai bune de învăţământ înseamnă,
automat, dezvoltarea unei generaţii
mai active, profunde, ce trebuie
să ducă România acolo unde îi este
locul.
Regio în România
Educaţie
FIŞA TEHNICĂ A
PROIECTULUI
Proiect: Extindere şi
reabilitare la Liceul Teoretic
Carei
Finanțare: Programul
Operațional Regional, Axa 3,
Îmbunătățirea infrastructurii
sociale
Valoare totală:
4.457.693,95 lei
Valoare nerambursabilă:
3.640.523,09 lei

22. www.inforegio.ro22
Ştiri regionale
Regio în România
NORD-VEST
NORD-EST
VEST
CENTRU
Conferinţă
ADR Nord-Vest a organizat, în luna martie, work-
shop-ul de comunicare intitulat „Conferința rețelelor
de informare și asistență pe teme europene din
Transilvania de Nord”. Scopul workshop-ului a fost
întărirea colaborării și o mai bună coordonare între
diferiți actori responsabili de comunicarea pe teme
europene în regiunea Transilvania de Nord, județele
Bistrița-Năsăud, Bihor, Cluj, Maramureș, Satu Mare
și Sălaj. Evenimentul a fost organizat prin centrul
de informare Europe Direct Transilvania de Nord, cu
sprijinul partenerilor Prefectura Cluj, UBB Radio Online,
BisNet Transilvania, Punctul Local Euraxess, precum și
al Rețelei Comunicatorilor Regio.
Eficiență energetică
ADR Nord-Est a organizat, în luna martie, în cadrul pro-
iectului EFFECT, două sesiuni de instruire în domeniul
achizițiilor publice eficiente energetic. 76 de repre-
zentanți ai autorităților publice locale și regionale au
avut ocazia să își îmbunătățească cunoștințele teore-
tice și practice privind reglementările și principiile ce
guvernează abordarea eficienței energetice, inclusiv
prin prezentarea unor situații concrete și a unui instru-
ment pentru calculul ciclului de viață. ADR Nord-Est va
publica în curând un Ghid privind Achizițiile Publice
Eficiente Energetic și va organiza sesiuni informative
adresate reprezentanților mediului privat. Pentru deta-
lii, accesați: www.adrnordest.ro .
Târgul Regional de Inovare
InnoMatch
ADR Vest, în parteneriat cuAsociația Tehimpuls,Agenția
de Inovare Szeged, Institutul Fraunhofer IPAși cele două
clustere ale Regiunii Vest au organizat prima ediție a
Târgului Regional de Inovare InnoMatch, ce a avut
loc în luna aprilie, la Expo Arad Internațional. Acesta
a avut 47 de standuri unde au fost prezentate 97 de
produse inovative. Au fost organizate demonstrații de
bune practici destinate vizitatorilor și participanților.
Au fost prezentate: imprimante 3D, table inteligente,
sisteme de irigare pe bază de energie solară, modele
de sere care se autosusțin, ouă lichide pasteurizate,
propuneri de scădere a costurilor de încălzire pentru
locuințe.
Produse de informare
ADR Centru pune la dispoziția publicului interesat noi
tipuri de informații, în format electronic, pe site-ul
www.regio-adrcentru.ro și pe pagina de Facebook.
Astfel, ADR Centru ține permanent la curent toți
potențialii solicitanți de fonduri nerambursabile,
precum și pe beneficiarii proiectelor finanțate, atât
din rândul administrației publice locale, cât și din cel
al organizațiilor neguvernamentale sau al mediului
de afaceri, cu oportunitățile de finanțare, precum și
cu modalitățile de implementare a unor proiecte de
interes local și regional. Platforma online a site-ului
vine și cu o aplicație dedicată, bazată pe tehnologia
GIS, care face posibilă localizarea proiectelor și
prezentarea unor informații relevante despre fiecare
inițiativă în parte.

23. Cum promovăm
mai eficient Regio?
În perioada 11-12 aprilie 2013, Autoritatea de Ma-
nagement a Programului Operațional Regional a orga-
nizat, la Sinaia, o întâlnire de lucru pe tema achizițiilor
publice. În cadrul întâlnirii, au fost discutate pro-
vocările întâmpinate de experții Autorității de Ma-
nagement și ai organismelor intermediare Regio cu
privire la elaborarea documentațiilor de atribuire
pentru achiziția serviciilor specifice de publicitate,
necesare promovării programului Regio.
De asemenea, participanții au discutat pregătirea
contractelor de asistență tehnică, prin care vor fi
finanțate activitățile de informare și publicitate pentru
Regio, în perioada 2013-2015.
Întâlniri de lucru
ADR Sud-Est organizează, în luna aprilie, în județele
regiunii, întâlniri de lucru ale Grupului Tematic
Regional „Dezvoltarea infrastructurii regionale și
locale”, privind elaborarea Planului de Dezvoltare
Regională Sud-Est (PDR Sud-Est) și pregătirea perioadei
de programare 2014-2020. Participanții vor dezbate
aspecte importante ale Analizei socio-economice a
Regiunii Sud-Est, ale Analizei SWOT și ale Strategiei
de dezvoltare regională, aducându-și contribuția la
finalizarea PDR Sud-Est 2014-2020 și la identificarea
propunerilor de investiții și proiecte strategice la
nivel local și regional, ce vor putea fi implementate în
următoarea perioadă de programare.
APRILIE 2013 23
Ştiri regionale
Regio în România
SUD-VEST
OLTENIA
SUD-EST
SUD
MUNTENIA
AMPOR
Dezbateri
ADR SV Oltenia a organizat, în luna martie, cinci întâl-
niri ale grupurilor de lucru județene, în: Olt, Gorj,
Vâlcea, Mehedinți și Dolj, constituite în vederea elabo-
rării documentelor de programare și planificare pentru
perioada 2014-2020. La întâlniri au participat repre-
zentanți ai organizațiilor cu atribuții în dezvoltare
regională și locală, precum: consilii județene, primă-
rii, prefecturi, patronate, universități, servicii decon-
certate ale Guvernului în teritoriu, ONG-uri, camere de
comerț.Astfel, au fost prezentate și supuse dezbaterilor
variantele de lucru pentru Strategia de dezvoltare a
regiunii SV Oltenia 2014-2020, Profilul socio-economic
și Analiza SWOT.
Întâlniri de lucru
ADR Sud-Muntenia a organizat, în perioada martie -
aprilie, o serie de întâlniri de lucru destinate Grupurilor
Tematice Regionale. Evenimentele au avut loc în cele
șapte județe ale regiunii de dezvoltare Sud-Muntenia:
Târgoviște, Călărași, Alexandria, Ploiești, Giurgiu,
Pitești și Slobozia. La aceste workshop-uri au participat
aproximativ 340 de persoane, reprezentând autorități
publice locale, organizații neguvernamentale, mediul
academic și mediul privat și s-au dezbătut teme precum
analiza socio-economică a regiunii Sud-Muntenia. Una
dintre activitățile principale desfășurate, în prezent,
de ADR Sud-Muntenia este cea de elaborare a Planului
de Dezvoltare Regională Sud-Muntenia 2014–2020, atât
la nivel județean, cât și la nivel regional.

24. www.inforegio.ro24
Studiu de caz
Regio în România
Carmen IVANOV
Strategia UE a Regiunii Dunării, un nou instrument
de cooperare și dezvoltare macroregională
14 țări din macroregiunea Dunării
participă la Strategia UE a Regiunii
Dunării, program lansat în 2011, la
cerereaguvernelordinUE.Programul
este construit pe patru piloni. Primul
dintre aceștia este conectivitatea
și aici vorbim despre transport
intermodal, cultură, turism, rețele
de energie. Un alt pilon este repre-
zentat de protecția mediului, ce
vizează managementul resurselor
de apă, protecția biodiversității și
managementul riscurilor; al treilea
pilon vizează creșterea prosperității
regiunii Dunării, domeniu care
se referă la educație, cercetare,
competitivitate și, nu în ultimul
rând, stategia are, drept obiectiv,
îmbunătățirea sistemului de guver-
nare, de la capacitatea instituțio-
nală, la securitate internă.
Cele 14 state participante la stra-
tegie, opt state membre ale Uniunii
Europene (Austria, România, Bulga-
ria, Cehia, Slovacia, Slovenia, Ger-
mania – landurile Bavaria și Baden-
Wurttemberg, Ungaria) și șase state
ne-membre UE (Serbia, Bosnia-
Herțegovina, Muntenegru, Croația,
Republica Moldova și Ucraina), s-au
angajat să găsească soluții comune
la problemele comune ce vizează
regiunea Dunării.
Primul Forum Anual al Strategiei
UE a Regiunii Dunării a avut loc
la Regensburg, în Germania, în
noiembrie 2012 și a fost prezidat
de cancelarul Angela Merkel. Anul
acesta, Forumul va avea loc la
București, în zilele de 28 și 29
octombrie. Comisia Europeană a
publicat, pe 9 aprilie 2013, un prim
raport intermediar privind Strategia
UE a Regiunii Dunării, la doi ani de
la lansarea acesteia și face un apel
la guvernele celor 14 țări riverane
să includă prioritățile Strategiei în
viitoarele programe de finanțare
cu fonduri europene, în exercițiul
2014-2020.
„Obiectivul nostru este ca, prin organi-
zarea Forumului la Bucureşti, să con-
solidăm profilul României în cadrul
Strategiei UE a Regiunii Dunării şi al
Uniunii Europene, iar Bucureştiul să ofere
cadrul unor contacte productive între
actorii din regiune, care să conducă la
intensificarea cooperării şi generarea de
proiecte cu impact macro-regional, care
să susţină obiectivele Strategiei”,
a declarat Carmen PODGOREANU,
Director general, Coordonator naþional pentru Strategia
UE a Regiunii Dunãrii
„Este prioritară organizarea, de către
Guvernul României împreună cu Comisia
Europeană, a principalului eveniment
politic al Strategiei – cel de-al doilea
Forum Anual al Strategiei Dunării
(Bucureşti, Palatul Parlamentului,
28-29 octombrie 2013). Pentru prima
dată, reuniunea anuală a miniştrilor
de externe din regiunea Dunării se va
desfăşura în cadrul Forumului, urmând
să ofere orientarea politică de ansamblu
pentru procesele desfăşurate sub egida
Strategiei.” - Carmen Podgoreanu

25. APRILIE 2013 25
Studiu de caz
Regio în România
CE BENEFICII ADUCE
STRATEGIA DUNĂRII?
Pentru România, și nu numai, un
efort comun al statelor implicate
în această strategie ar duce la ob-
ținerea de avantaje economice,
prin încheierea de parteneriate
de afaceri și prin cooperări între
sectorul public și cel privat. De
asemenea, pe zonele de transport,
mediu și energie, pot fi atrase
fonduri prin investiții, ceea ce ar
determina o creștere economică a
zonei, dezvoltarea calității vieții
și, evident, creșterea numărului de
locuri de muncă.
Pentru că Strategia UE a Regiunii
Dunării are o abordare bottom-up
(guvernarea strategiei pornește de
la baza piramidei administrative
către vârful acesteia), toți actorii
interesați contribuie la realizarea
acțiunilor din cadrul strategiei,
prin participarea la evenimente
publice și la forumuri de dezbatere
destinate acestora.
Principiile de bază ale strategiei,
la momentul lansării, au fost: fără
noi instituții, fără noi fonduri, fără
modificarea legislației comunitare.
CE FACE ROMÂNIA ÎN
CADRUL STRATEGIEI
DUNĂRII?
România participă, în cadrul acestei
strategii, la:
 îmbunătățirea mobilității și a in-
termodalității - căi navigabile interi-
oare, împreună cu Austria;
 promovarea culturii și a turismului,
a contractelor directe între oameni,
împreună cu Bulgaria;
 gestionarea resurselor de mediu
împreună cu Ungaria.
Ministerul Afacerilor Externe asigu-
ră coordonarea inter-instituționa-
lă, precum și reprezentarea externă
a României pe acest subiect. În
acest moment, strategia se află
în faza implementării de proiecte
concrete la nivel național și macro-
regional. Bilanțul, după primul an
de implementare a strategiei de
către România, indică un număr de
circa 300 de proiecte cu relevanță
pentru regiunea Dunării, care se află
în faze diferite de realizare.
„Prioritară pentru România în acest
an, este asigurarea finanţării din
fonduri europene a proiectelor din
cadrul Strategiei pentru viitoarea
perioadă de programare 2014-
2020, prin includerea obiectivelor
Strategiei în cadrul Acordului de
Parteneriat care va fi încheiat de
România cu Comisia Europeană,
cât și în programele operaţionale
naţionale, sectoriale sau de coope-
rare teritorială transnațională și
transfrontalieră”, a mai declarat
Carmen Podgoreanu.
„Strategia UE pentru regiunea Dunării
oferă oportunitatea de a contribui
la modernizarea României, prin
promovarea de proiecte concrete,
care răspund nevoilor cetăţenilor şi
comunităţilor regiunii Dunării.”
Carmen Podgoreanu

26. Bani europeni în Uniunea Europeană
Exemplu european
Bogdan IONESCU
www.inforegio.ro26
ESTONIA
Deşeurile de ieri, energia de azi
Europa produce anual peste două
miliarde de tone de deșeuri, o
cantitate care depășește chiar și
puterea imaginației. Dacă în statele
membre cu vechime ale Uniunii
Europene problema deșeurilor a
fost atacată încă din anii ’70 ai
secolului trecut, în cazul fostelor
țări comuniste acest lucru a început
să se întâmple mult mai recent. Un
exemplu ilustrativ este Estonia, stat
baltic intrat în Uniunea Europeană
în anul 2004. Pentru a se alinia la
legislația comunitară, mica țară a
demarat un program cu o durată de
10 ani, având ca scop închiderea sau
transformarea celor peste 350 de
gropi de gunoi primitive. La finalul
programului, locul celor 350 de
gropi de gunoi a fost luat de cinci
sisteme complexe de depozitare și
management al deșeurilor.
Una dintre acestea, groapa de gunoi
Pääsküla, situată în apropiere de
capitala Tallinn, reprezenta una
dintre cele mai mari probleme de
acest tip din Estonia. Peste 200.000
de tone de deșeuri erau descărcate
anual în acest sit în care gunoaiele
au ajuns să formeze, în 40 de ani
de folosință, o structură de relief
înaltă de 40 de metri și întinsă
pe o suprafață de 30 de hectare.
Cantitatea uriașă de deșeuri a creat
probleme majore, de la mirosurile
pestilențiale, la poluarea aerului,
apei și dispariția vegetației și a
faunei, la invazia șobolanilor pur-
tători de boli și a stolurilor de
pescăruși.
În anul 2003, autoritățile au decis
interzicerea depozitării de deșeuri
la groapa Pääsküla, iar un an mai
târziu a fost inițiat un proiect de
depoluare și reabilitare a zonei.
Cu sprijinul finanțării din fondurile

27. europene, care au asigurat 75% din
costultotalalproiectuluices-aîntins
pe o perioadă de trei ani, milioanele
de tone de deșeuri au fost izolate de
mediul înconjurător cu ajutorul unei
membrane de vinil. Peste muntele
de gunoi a fost amplasat gazon și a
fost construit un sistem de captare
și purificare a apelor reziduale
care alimentează azi un sistem de
irigații. Implementarea unui sistem
de monitorizare a poluanților și un
sistem de colectare a biogazului
compus din șapte kilometri de con-
ducte, trei stații de regularizare, un
compresor și un arzător de gaz au
completat proiectul de reabilitare.
Rezultatele au fost imediate și
spectaculoase: nivelul noxelor din
aer a scăzut de peste zece ori, au
dispărut șobolanii și pescărușii,
locul lor fiind luat de fauna specifică
zonei: căprioare, vulpi și iepuri de
câmp, apele de suprafață și freatice
sunt curate, au dispărut mirosurile
insuportabile, iar peisajul nu mai
poartă cicatricea milioanelor de
tone de gunoi. Biogazul colectat
este convertit în energie termică și
electrică, sistemul de lângă Tallinn
furnizând anual peste 10 GWh.
Printr-un management judicios al
cheltuielilor, au fost economisite
fonduri cu care s-a construit un
centru de primire, sortare și re-
ciclare a deșeurilor accesibil comu-
nității locale și s-au depoluat te-
renuri suplimentare pe o rază de
300 de metri în jurul fostei gropi
de gunoi. Modificarea peisajului
a fost atât de dramatică, încât
autoritățile locale intenționează să
transforme întreaga zonă într-un
parc recreațional.
Bani europeni în Uniunea Europeană
Exemplu european
APRILIE 2013 27
FIŞA TEHNICĂ A
PROIECTULUI
Proiect: Deșeurile de ieri,
energia de azi
Sursa de finanțare: Fondul
European pentru Coeziune,
2004-2008
Finanțare UE:
7.140.000 euro, reprezentând
75% din costul proiectului

28. Bani europeni în Uniunea Europeană
Exemplu european
Bogdan IONESCU
www.inforegio.ro28
FRANȚA
400.000 de turiști vizitează în fiecare an
noul parc botanic din Anjou
CE ZI EXTRAORDINARĂ AM PETRECUT
PE 27 IULIE LA TERRA BOTANICA
DIN ANJOU! AM AVUT ATÂTEA
LUCRURI DE VĂZUT ȘI DE FĂCUT!
EXPLORAREA PARCULUI ESTE EXTREM
DE INTERACTIVĂ ȘI STIMULATIVĂ!
TERRA BOTANICA ESTE ÎMPĂRȚITĂ ÎN
PATRU SECȚIUNI, FIECARE DINTRE ELE
AVÂND EXPOZIȚII INTERACTIVE PENTRU
COPII ȘI UIMITOARE PLANTE, FLORI
ȘI ARBORI. NE-AU PLĂCUT, ÎN MOD
DEOSEBIT, SPECTACOLELE „CĂLĂTORIA
UNEI PICĂTURI DE APĂ” ȘI „EXCURSIA
EXPLORATORILOR”. INIȚIAL, NI S-A
PĂRUT SCUMP, DAR, ODATĂ PRINȘI ÎN
MREJELE GRĂDINII, AM REALIZAT CĂ AM
PLĂTIT PREA PUȚIN, PENTRU CÂT AM
PRIMIT!”.
Așa sună, în traducere, opinia pos-
tată pe site-ul Tripadvisor.com (site
cu recomandări despre călătorii) de
un utilizator din Lancashire, Anglia.
Celelalte 196 de opinii ale altor vizi-
tatori sunt la fel de pline de semne
de exclamare. Cum a ajuns un parc
botanic deschis în anul 2010 să
provoace atât de mult entuziasm?
Totul a început cu un proiect al
Prefecturii din Ținutul Loire, care
a fost selecționat pentru finanțare
prin Fondul European pentru Dez-
voltare Regională. Valoarea totală
a proiectului s-a ridicat la aproape
90 de milioane euro, din care finan-
țarea europeană a acoperit 16,5
milioane euro. Rezultatul a fost
crearea unui parc botanic unic
în Europa. Cei 110.000 de metri
pătrați ai parcului sunt împărțiți
astfel: 60.000 de metri pătrați sunt

29. dedicați grădinilor și amenajărilor
peisagistice, 25.000 de metri pătrați
de zone acvatice, 15.000 de metri
pătrați de alei, poteci și alte căi
de acces și 10.000 de metri pătrați
de sere, toate acestea punând în
valoare și promovând flora locală a
regiunii.
Pe lângă acestea, vizitatorilor le
sunt puse la dispoziție restaurante,
terase, un cinematograf, magazine,
spații educaționale, expoziții, săli
multifuncționale, zone de afaceri,
arie de picnic, ateliere culinare și
de aranjamente florale, un labirint
format din plante. Un complex de
atracții și servicii dedicat tuturor
vârstelor și tuturor gusturilor.
O atenție specială a fost acordată
educației și divertismentului pentru
cei mici. Activitățile pentru copii,
care combină joaca și învățătura,
sunt o dovadă de imaginație crea-
tivă. Copiii pot practica grădinăritul
în grădina de legume, se pot juca
de-a paleobotaniștii dezgropând
plante fosilizate, pot afla despre
moleculele ADN și rolul lor în creș-
terea plantelor, se pot înfrunta cu
„căpcăunii vegetali” – o colecție de
plante carnivore, fosforescente sau
urât mirositoare, se pot pierde în
labirintul floral sau pot experimenta
gustul mirodeniilor exotice.
Preocuparea pentru sustenabilitate
și conservare a fost unul dintre
elementele principale ale proiec-
tului, încă din fazele preliminare.
Inițiatorii, dar și executanții, au pus
foarte mare accent pe integrarea și
folosirea tehnologiilor nepoluante
și pe optimizarea consumului de
energie. Dincolo de beneficiile ime-
diate și evidente, această abordare
mai are un scop: acela de a le de-
monstra „pe viu” vizitatorilor ce
înseamnă respectul pentru mediul
înconjurător.
Beneficiile pentru comunitatea lo-
cală din Anjou și pentru Regiunea
de dezvoltare Vest din Franța sunt
palpabile: au fost create peste o
sută de locuri de muncă, turismul
a căpătat un impuls major datorită
celor peste 400.000 de turiști care
vizitează anual Terra Botanica.
Veniturile aduse în mod direct de
parc însumează 21,3 milioane de
euro pe an (fără TVA), iar veniturile
din activitățile și serviciile conexe
oferite de mediul de afaceri local
au crescut proporțional, mărimea
și complexitatea obiectivului fă-
cându-i pe vizitatori să rămână în
zonă pentru mai mult de o zi.
Bani europeni în Uniunea Europeană
Exemplu european
APRILIE 2013 29
FIŞA TEHNICĂ A
PROIECTULUI
Proiect: Țara minunilor
botanice la Anjou
Program: Fondul European
pentru Dezvoltare Regională,
perioada de programare
2007-2013
Valoarea proiectului:
89.708.200 euro
Finanțare UE:
16.508.500 euro

30. www.inforegio.ro30
AUTORITATEA DE MANAGEMENT PENTRU POR
(AM POR) - MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE
ŞI ADMINISTRAŢIEI PUBLICE
Str. Apolodor nr. 17, Bucureşti, Sector 5
Telefon: (+40 37) 211 14 09
E-mail: info@mdrap.ro,
Website: www.mdrap.ro, www.inforegio.ro
ORGANISME INTERMEDIARE POR
Agenţia pentru Dezvoltare Regională
Nord-Est (ADR Nord-Est)
Str. Lt. Drăghescu nr. 9, Piatra Neamţ,
judeţ Neamţ, cod poştal 610125
Telefon: 0233 218071, Fax: 0233 218072
E-mail: adrnordest@adrnordest.ro
Website: www.adrnordest.ro
Agenţia pentru Dezvoltare Regională
Sud-Est (ADR Sud-Est)
Str. Anghel Saligny nr. 24, Brăila,
judeţ Brăila, cod poştal 810118
Telefon: 0339 401018, Fax: 0339 401017
E-mail: adrse@adrse.ro
Website: www.adrse.ro
Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud
Muntenia (ADR Sud Muntenia)
Str. General Constantin Pantazi, nr. 7A,
cod poştal 910164 Călăraşi, România
Telefon: 0242 331769, Fax: 0242 313167
E-mail: office@adrmuntenia.ro
Website: www.adrmuntenia.ro
Agenţia pentru Dezvoltare Regională
Sud-Vest Oltenia (ADR SV Oltenia)
Str. Aleea Teatrului, nr. 2A, Craiova,
judeţ Dolj, cod poştal 200402
Telefon: 0251 418240, Fax: 0251 412780
E-mail: office@adroltenia.ro
Website: www.adroltenia.ro
Agenţia pentru Dezvoltare Regională
Vest (ADR Vest)
Str. Proclamaţia de la Timişoara nr. 5,
Timişoara, judeţ Timiş, cod poştal 300054
Tel/Fax: 0256 491923
E-mail: office@adrvest.ro
Website: www.adrvest.ro
Agenţia pentru Dezvoltare Regională
Nord-Vest (ADR Nord-Vest)
Sat Rădaia nr. 50, comuna Baciu,
judeţ Cluj, cod poştal 400111
Telefon: 0264 431550, Fax: 0264 439222
E-mail: adrnv@mail.dntcj.ro
Website: www.nord-vest.ro
Agenţia pentru Dezvoltare Regională
Centru (ADR Centru)
Str. Decebal nr. 12, Alba Iulia,
judeţ Alba, cod poştal 510093
Tel: 0258 818616/int. 110, Fax: 0258 818613
E-mail: office@adrcentru.ro
Website: www.adrcentru.ro
Agenţia pentru Dezvoltare Regională
Bucureşti Ilfov (ADR Bucureşti Ilfov)
Str. Mihai Eminescu, nr. 163, et. 2,
Sector 2, cod poştal 020555, Bucureşti
Telefon: 021 313 8099, Fax: 021 315 9665
E-mail: contact@adrbi.ro
Website: www.adrbi.ro, www.regioadrbi.ro
ORGANISM INTERMEDIAR PENTRU
TURISM (Autoritatea Națională pentru Turism)
Blvd. Dinicu Golescu, nr. 38, Poarta C, sector 1,
cod poştal 010873, Bucureşti
Telefon: 0372/ 144 018, Fax: 0372/ 144 001
Email: adita.stanca@mturism.ro
CENTRUL DE INFORMARE PENTRU INSTRUMENTE
STRUCTURALE
(Autoritatea pentru Coordonarea
Instrumentelor Structurale)
Bd. Iancu de Hunedoara nr. 54B,
Sector 1, Bucureşti
HELP DESK: Număr scurt 021 9340
(număr cu tarif normal)
Program de lucru:
L-V 10:00–18:00, S 10:00–16:00
E-mail: contact@fonduri-ue.ro
Organismele de implementare şi monitorizare a Programului
Operaţional Regional
Agendă
BELGIA, BRUXELLES, 13 MAI 2013
Conferinţa „Investiţii în regiunile şi oraşele europene”
Conferinţa este organizată de Comitetul Regiunilor şi Banca Europeană de Investiţii, cu sprijinul președinţiei Irlandei, în cadrul
Consiliului European. Evenimentul oferă posibilitatea autorităţilor locale şi regionale să-şi prezinte punctele de vedere cu privire
la tendinţele finanţelor publice şi să aducă în discuţie capacitatea guvernelor locale şi regionale de a respecta proiectul Europa
2020 în ceea ce priveşte strategiile de dezvoltare. Experţii invitaţi vor analiza evoluţiile recente şi practicile rezultate din
parteneriatele publice-private legate de bugete locale, la nivel regional şi local. Formularul de înregistrare se completează aici:
http://selectsurvey-gen.cor.europa.eu/TakeSurvey.aspx?PageNumber=1&SurveyID=882J4o4&Preview=true
BUCUREȘTI, ROMÂNIA, 28-29 MAI 2013
„Reuniunea Comitetului de Monitorizare al Programului Operațional Regional”
În cadrul reuniunii Comitetului de Monitorizare al Programului Operațional Regional vor fi analizate stadiul implementării
programului și dificultățile întâmpinate de către beneficiarii Regio, precum și soluțiile identificate de instituțiile implicate în
gestionarea programului. Detalii despre eveniment vor fi publicate pe site-ul http://www.inforegio.ro/
IAȘI, ROMÂNIA, 30 MAI-2 IUNIE 2013
Seminar „BioReMed’2013”
Evenimentul este organizat de Societatea Română de Biomateriale, în parteneriat cu Filiala Iași a Societății Române de Biologie
Celulară, Universitatea de Medicină și Farmacie „Gr. T. Popa” Iași, Universitatea Tehnică „Gh. Asachi” Iași și va avea loc la Hotelul
Ramada. În cadrul seminarului se va desfășura și „Forumul tinerilor cercetători”, unde vor fi dezbătute teme ca: modelarea
computerizată, educația în știința și ingineria biomaterialelor. Sunt așteptați membri ai Societății Române de Biomateriale, dar
și alte persoane interesate, doctoranzi, tineri cercetători și studenți. Mai multe detalii găsiți aici:
http://www.informatiamedicala.ro/eveniment-medical/2770_BioReMed-2013-Iasi-30-mai-2-iunie-2013.html
CLUJ-NAPOCA, 31 MAI-9 IUNIE; SIBIU 19-23 IUNIE, ROMÂNIA
TIFF – Festivalul Internațional de Film Transilvania
Cea de-a 12-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania va avea loc atât la Cluj, cât și la Sibiu. Potrivit organizatorilor,
festivalul va oferi pasionaților de film proiecții maraton, retrospective, expoziții, concerte și multe alte evenimente. La ediția
din acest an vor continua proiectele „EducaTILL”, conceput pentru elevii din clasele primare și gimanziu, „Let’s Go Digital”,
pentru liceenii pasionați de film și „Transilvania TalentLab”, pentru tinerii profesioniști și amatori din domeniu. Printre cele
mai importante proiecții care vor avea loc în premieră în România, se numără „Penance” („Shokuzai”) a maestrului Kiyoshi
Kurosawa, „Paradise” de Ulrich Sejdl, iar secțiunea Supernova, dedicată filmelor cu succes internațional, aduce titluri precum
„Apres mai” al lui Olivier Assavas, „Laurence Anyways” de Xavier Dolan sau „Like Someone in Love” al lui Abbas Kiarostami.
Festivalul Internațional de Film Transilvania este organizat de Asociația Română pentru Promovarea Filmului Românesc (APFR).

31. APRILIE 2013 31
Să mai şi zâmbim!
Era în perioada Paştelui.
Cocoşul, auzindu-i pe
toţi vorbind despre
ouăle de Paşti, a intrat
în casă pentru a vedea
frumoasele ouă galbene,
verzi, albastre şi roşii.
Fără să mai stea pe
gânduri, a ieşit şi s-a dus
în spatele grădinii şi a
început să-l bată
pe păun!
De ce-i luceşte
nasul Iepuraşului de
Paşte?
Pentru că puful
pentru pudrat este
la capătul greşit.
Pentru că nu era sezonul în care
Iepuraşul era nevoit să îşi facă
datoria, acesta se plictisea.
Intră într-o farmacie şi întreabă:
- Morcovi aveţi?
- Măi Iepuraşule, tu nu ai minte?
Asta e farmacie, tu intri să
întrebi de morcovi? Aşa ceva
găseşti la piaţă.
- Dar de ce vă enervaţi? întreabă
surprins Iepuraşul. Eu, dacă
aş fi farmacist şi cineva m-ar
întreba dacă am morcovi, nu
m-aş enerva.
- Bine, atunci, schimbăm
rolurile, propune farmacistul.
Vino aici în locul meu şi eu sunt
clientul.
- Bine.
- Aveţi morcovi? întreabă
farmacistul.
- Da, reţetă pentru ei aveţi?

32. Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional
Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice
Str. Apolodor nr.17, Sector 5, Bucureşti
Website: www.inforegio.ro, www.mdrap.ro
Investim în viitorul tău!
Proiect selectat în cadrul Programului Operaţional Regional şi co-finanţat de Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională.
www.inforegio.ro
e-mail: info@mdrap.ro
0372 11 14 09
Doriţi mai multe informaţii?
Numele proiectului: „Promovarea rezultatelor Regio 2012-2013”
Editor: Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional – Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice
Data publicării: aprilie 2013