1. nr. 15, octombrie 2012
re v i s t a
Forumul comunicatorilor
Regio, 26-28 septembrie, Bran
Un plus de eleganţă în casele noastre şi
un pas Înainte pentru meşteşugarii din Deva
INOVAŢIE
PRIN
EDUCAŢIE
„Prioritatea este reluarea rambursărilor
de la Comisia Europeană”
Interviu cu domnul Leonard Orban,
Ministrul Afacerilor Europene
ORAŞUL CHITILA – RENĂSCUT CU BANI EUROPENI
CASA BENGESCU - DEMNITATEA BĂNIEI, REDATĂ PRIN FONDURILE REGIO
FONDURILE REGIO – SPRIJIN PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNT
CETATEA DE SCAUN A SUCEVEI RENAşTE CU BANI EUROPENI

2. www.inforegio.ro2
Regio – un program „tânăr”
Am ajuns la mijlocul toamnei şi un
nou număr al revistei Regio stă în
faţa dumneavoastră. Sper ca toate
reportajele şi comentariile pe care le
veţi citi să vă întărească, încă o dată
– dacă mai este nevoie, ideea că banii
europeni trebuie atraşi şi folosiţi până
la ultimul eurocent. Nu trebuie să îi
pierdem, fie că vorbim de proiecte
private ale antreprenorilor, uneori
salvaţi de la faliment de fondurile
Regio, fie că vorbim de ambiţii, în
cel mai bun sens al cuvântului, ale
autorităţilor locale.
Există, în paginile 8 şi 9, povestea
impresionantă a unor meşteşugari
din Deva. Oameni oneşti care au
pornit un atelier de ceramică şi sticlă
imediat după Revoluţia din 1989.
Criza economică din a doua jumătate
a anilor 2000 i-a prins pe picior
greşit. A venit declinul, iar destinul
părea sigur: falimentul. Ei bine, nu
a fost aşa. Şi asta datorită fondurilor
nerambursabile ce le-au deschis
calea către piaţa din întreaga ţară,
dar şi către parteneri din Germania,
Franţa, Austria sau Italia. Managerul
firmei a avut amabilitatea de a ne
descrie coşmarul prin care a trecut,
dar şi visul frumos pe care îl trăieşte
acum.
Un segment extrem de important
care vă va atrage atenţia în acest
număr îl reprezintă educaţia şi preo­
cupările tinerilor. Fondurile Regio
îi vor ajuta pe 20 de studenţi ai
Facultăţii de Teologie din Craiova să
aibă propriul laborator în care să se
specializeze în restaurarea de icoane
şi carte veche, meserie nobilă, dar
dificilă. Adolescenţii din Chitila,
judeţul Ilfov, au la dispoziţie un nou
parc pentru relaxare, iar Şcoala cu
clasele I–VIII din comuna argeşeană
Râca, în care învaţă peste 150 de
copii, este modernizată de la A la Z.
Veţi înţelege ce înseamnă sprijinul
financiar european pentru tineri şi
din exemplul Universităţii din Aarhus,
Danemarca – un articol extrem de
interesant în paginile 26 – 27.
Cultura şi istoria pot beneficia, la
rândul lor, de finanţările neram­
bursabile venite prin Ministerul
Dezvoltării Regionale şi Turismului.
Visul autorităţilor locale şi judeţene
din Suceava, de a reabilita şi restaura
mândra Cetate de Scaun a oraşului,
edificiu cu o istorie aparte, este
pe cale să se împlinească. Şi asta,
cu ajutorul a peste 11 milioane de
euro venite, bineînţeles, prin Regio
- Programul Operaţional Regional.
Dintr-o ruină, cetatea va străluci în
curând ca pe vremea domnitorului
Ştefan cel Mare. Iar beneficiile sunt
mult mai largi: locuri de muncă
pentru cetăţenii urbei, dezvoltarea
turismului şi a economiei locale.
Aş vrea să vă mai atrag atenţia asupra
unui subiect deosebit: reportajul
făcut de Bogdan Ionescu despre rolul
covârşitor pe care îl au mass media
asupra educaţiei unui adolescent.
Încercăm să deslu­şim dacă deciziile
sunt luate în cunoştinţă de cauză
sau sunt induse. Organismele Uniunii
Europene au identificat aceste pro­
bleme şi au lansat un program
educaţional numit Media Literacy
(alfabetizarea media). Un tânăr care
este „alfabetizat media” are com­
petenţa de a înţelege şi a aborda
critic toate aspectele conţinutului
media care îi este livrat şi poate co­
munica, pe baza acestuia, în diferite
contexte.
Ţinând cont de toate recomandările,
sunt convins, şi de data aceasta, că
toată revista va fi o:
LECTURĂ PLĂCUTĂ!
Editorial
Redactor-şef: Mihai CRAIU
Redactori: Cătălin ANTOHE, Vlad IONESCU
FOTOGRAF: Dinu TARNOVAN
GRAFICIAN: Cristian SCUTELNICU
SPECIALIST DTP: Lioara MAREŞ
REVISTA REGIO
www.inforegio.ro; e-mail: info@mdrt.ro; tel.: 0372 11 14 09
ISSN 2069 – 8305
2069 – 8305
TipĂrit la sc tipomar prod com impex srl
Str. General Berthelot nr. 24, Sector 1, Bucureşti,
Tel./Fax: 031/805.53.03, www.tipomar.ro
Coordonator proiect AM POR: Daniela SURDEANU
Vlad IONESCU
www.inforegio.ro

3. OCTOmbrie 2012 3
Sumar
Regio în românia
04 „Prioritatea este reluarea rambursărilor de la
Comisia Europeană”
Interviu cu domnul Leonard Orban, Ministrul Afacerilor Europene
07 Forumul comunicatorilor Regio,
26-28 septembrie, Bran
08 Un plus de eleganţă în casele noastre
şi un pas Înainte pentru meşteşugarii din
Deva
10 CASA BENGESCU - DEMNITATEA BĂNIEI,
REDATĂ PRIN FONDURILE REGIO
12 ORAŞUL CHITILA – RENĂSCUT CU BANI
EUROPENI
14 Sunt adolescenţii influenţaţi de mass
media în alegerile pe care le fac?
16 CETATEA DE SCAUN A SUCEVEI RENAşTE CU
BANI EUROPENI
20 FONDURILE REGIO – SPRIJIN PENTRU
ÎNVĂŢĂMÂNT
22 Ştiri REGIONALE
24 Importanţa sistemului educaţional în
dezvoltarea fiecărui adult
BANI EUROPENI ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ
26 Incubator de afaceri la Universitatea Aarhus, Danemarca
28
Bastonul inteligent
I-Cane revoluţionează deplasarea nevăzătorilor
30 AGENDĂ
31 SĂ MAI ŞI ZÂMBIM!

4. www.inforegio.ro4
Regio în România
Interviu
Care sunt măsurile pe care
le-aţi planificat pentru
următoarele luni pentru
accelerarea procesului
de absorbţie a fondurilor
europene?
Prioritatea maximă pentru perioa­
da imediat următoare este reluarea
procesului de trimitere la Comisia
Europeană a cererilor de rambursare
a plăţilor interne efectuate deja de
partea română în conturile bene­
ficiarilor care au proiecte în curs
de implementare. După cum se
ştie, acest proces a fost întrerupt
în iulie 2012. Sunt vizate patru
programe operaţionale: Programul
Operaţional Sectorial Transport
(POS-T), Programul Operaţional Re­
gional (POR), Programul Operaţional
Sectorial Creşterea Competitivită­
ţii Economice (POS CCE) şi Pro­
gramului Operaţional Sectorial
Mediu (POS Mediu). În prezent,
aşteptăm decizia de continuare a
rambursărilor sau întrerupere - sau
chiar suspendare - a plăţilor pe care
Comisia Europeană o va lua pe baza
rapoartelor misiunilor de audit pe
care le-a întreprins în această vară.
Să nu credeţi, însă, că în acest timp
noi stăm şi aşteptăm fără să facem
nimic!
Avem o listă de măsuri de îmbu­
nătăţire a sistemului de gestionare
a fondurilor europene la a căror
aplicarelucrămintens,accentulfiind
pus pe soluţionarea deficienţelor
constatate în domeniul achiziţiilor
publice, în identificarea şi preveni­
rea conflictului de interese, în sim­
plificarea şi uniformizarea proce­
durilor, în creşterea capacităţii ad­
ministrative etc.
Totodată, este în curs de desfăşurare
procesul de conciliere între Comisia
Europeană şi partea română cu
privire la corecţiile financiare defi­
nitive care vor fi aplicate sumelor
decontate de la 1 ianuarie 2007
până în octombrie 2011. Corecţiile
ar urma să fie impuse din cauza
prolemelor majore identificate în
efectuarea achiziţiilor publice în
perioada menţionată.
După cum se ştie, deşi în ţară
aproape că nu mai intră în această
perioadă bani de la UE, guvernul
face eforturi pentru a asigura în
continuare plăţile interne către
beneficiari, astfel încât procesul
de implementare a proiectelor să
poată continua. Chiar astăzi (n.r. 3
octombrie 2012), s-a aprobat suma
necesară pentru continuarea plăţilor
din cadrul Programului Operaţional
Sectorial Dezvoltarea Resurselor
Umane (POS DRU), respectiv 400.000
de milioane de lei.
Desigur, sperăm că evoluţiile din
perioada imediat următoare ne
vor permite evitarea sau limita­
rea, cât mai mult posibil, a riscu­
lui de dezangajare de fonduri pe
majoritatea programelor operaţio­
nale.
Care sunt concluziile
actualei perioade de
programare? Ce a mers bine?
Unde credeţi că ar trebui
făcute schimbări?
Încă nu se pot trage concluzii, im­
plementarea actualei perioade de
programare luând sfârşit abia în
2015, dar, fără îndoială, avem multe
lecţii de învăţat. Categoric, este
mult loc de mai bine! Şi mă refer
aici la arhitectura instituţională şi la
capacitatea administrativă, despre
care am discutat deja, la cadrul
legislativ şi multe altele. Avem
deja o serie de concluzii legate de
sistemul de coordonare. România a
încercat deja două formule, ambele
cu caracter orizontal: coordonare
printr-o direcţie din cadrul Minis­
terului de Finanţe (Autoritatea
pentru Coordonarea Instrumentelor
Structurale) şi, respectiv, prin-
tr-un minister (Ministerul Afacerilor
Europene). Coordonarea pe orizon­
tală este extrem de dificil de asi­
gurat în condiţiile unei capacităţi
insuficiente în raport cu nevoile
de intervenţie. Posibilitatea de a
impune modificarea unor reguli
sau a unor proceduri interne altui
minister s-a dovedit a fi, de ase­
menea, extrem de limitată. Prin
urmare, în opinia mea, numai un
sistem de coordonare puternic, cu
un minister care să gestioneze toate
fondurile, ar putea să ofere soluţii
la multe dintre problemele cu care
ne confruntăm în prezent.
Aş mai adăuga şi ideea de a crea un
Interviu cu domnul Leonard Orban, Ministrul Afacerilor Europene
„Prioritatea este reluarea
rambursărilor de la Comisia Europeană”

5. OCTOmbrie 2012 5
Regio în România
Interviu
management centralizat al resur­
selor umane, de a avea un corp
de funcţionari publici performanţi
în acest domeniu, al gestiunii fon­
durilor europene.
În ceea ce priveşte proiectele majore
de infrastructură, cel mai important
va fi ca noi, cei responsabili cu pro­
cesul de management, să convin­
gem beneficiarii şi autorităţile bu­
getare de importanţa asigurării pre­
finanţării, pentru a demara procesul
de implementare a acestor proiecte
înainte de aprobarea lor de către
Comisia Europeană. Şi aceasta, ple­
când de la considerentul că aceste
proiecte de investiţii sunt impor­
tante pentru România şi nu doar
pentru autoritatea de management.
La fel de importantă mi se pare şi
ameliorarea simţitoare a gradului
de informare şi a comunicării cu
beneficiarii, care sigur va ajuta la
evitarea multor probleme cu care
ne-am confruntat până acum. Nu
greşesc dacă spun că este nevoie de
o mai bună coordonare, de o atenţie
sporită pentru selecţionarea unor
proiecte de maximă utilitate, care
să genereze dezvoltare durabilă,
de mai multă responsabilitate,
atât din partea autorităţilor, cât şi
a beneficiarilor, pentru cheltuirea
eficientă şi corectă a banilor
europeni.
Se păstrează structura
actualelor programe
operaţionale sau vor apărea şi
altele noi?
Pregătirea corespunzătoare a
României pentru utilizarea cât
mai eficientă a fondurilor neram­
bursabile care îi vor fi alocate în
viitorul exerciţiu bugetar al Uni­
unii Europene 2014-2020 reprezintă
una dintre priorităţile de acţiune
ale Ministerului Afacerilor Euro­
pene (MAEur), în calitatea sa de
coordonator naţional al managemen­
tului fondurilor europene. O discuţie
legată de structura viitoarelor pro­
grame operaţionale este, însă,
prematură acum.
În prezent, se derulează negocierile
pentru stabilirea cadrului financiar
multianual al UE 2014-2020, pozi­
ţia României fiind de susţinere a
propunerii avansate de Comisia Euro­
peană, care urmăreşte o abordare
integrată a programării fondurilor
europene în scopul asigurării unei
creşteri inteligente, incluzive şi
durabile la nivel european, naţional,
regional şi local. Pledăm pentru
menţinerea, cel puţin la nivelul
actual, din perioada 2007-2013, a
fondurilor structurale şi de coeziune
şi a celor destinate politicii agricole
comune.
În paralel, MinisterulAfacerilor Euro­
pene a iniţiat o amplă consultare
publică internă, bazată pe principiul
european al parteneriatului, în
vederea identificării priorităţilor de
dezvoltare a ţării şi elaborării docu­
mentelor necesare pentru accesarea
şi implementarea fondurilor europe­
ne în perioada 2014-2020. Sub coor­
donarea Ministerului Afacerilor Eu­
ropene, a fost constituit un for con­
sultativ la nivel naţional, numit
Comitetul Interinstituţional pen­
tru Acordul de Parteneriat (CIAP),
format din reprezentanţi ai autori­
tăţilor publice centrale, regionale
şi locale. Aproximativ o treime din
totalul membrilor acestui comitet
provin din mediul socio-economic,
academic şi din societatea civilă. Cu
ajutorul acestui comitet consultativ
MAEur va elabora analize socio-
economice ce vor sta la baza cre­
ionării unei viziuni strategice şi a
priorităţilor de investiţii pentru vii­
toarele programe operaţionale.
Ulterior, acestea vor fi aprobate
de guvern, urmând să stabilim, de
comun acord cu autorităţile respon­
sabile şi cu reprezentanţii Comisiei
Europene, gruparea coerentă a
acestora în programe operaţionale.
Există posibilitatea să fie
introduse domenii noi de
finanţare?
După cum am explicat, nu este încă
nimic decis. Este foarte posibil ca
pentru perioada 2014-2020 să avem
programe operaţionale diferite de
cele din prezent şi cu domenii de
finanţare noi. După cum se ştie,
deşi utilizarea fondurilor europene,
şi a celor structurale în special, are
ca scop reducerea disparităţilor de
dezvoltare comparativ cu celelalte
state membre şi regiuni europene,
pentru viitoarea perioadă de progra­
mare se pune un accent deosebit pe
atingerea obiectivelor Strategiei
Europa 2020. Pornind de la experi­
enţa acumulată în gestionarea fon­
durilor de preaderare şi, mai ales, a
fondurilor europene alocate Româ­
niei după 2007, şi ţinând cont de
liniile strategice de dezvoltare dura­
bilă la nivelul UE şi al ţării noastre,
va trebui să identificăm cea mai
„După cum se ştie, deşi în
ţară aproape că nu mai
intră în această perioadă
bani de la UE, guvernul face
eforturi pentru a asigura în
continuare plăţile interne
către beneficiari, astfel
încât procesul de implemen­
tare a proiectelor să poată
continua”.

6. www.inforegio.ro
Regio în România
Interviu
6
eficientă modalitate de a utiliza
banii europeni, fără a uita noile
abordări ale programării viitoare:
concentrarea pe un număr limitat
de priorităţi şi orientarea spre
rezultate.
Care va fi calendarul
aprobării următoarelor
programe operaţionale?
Avem un calendar al activităţilor
de pregătire a perioadei de progra­
mare 2014-2020, care poate fi con­
sultat pe pagina de internet a mi­
nisterului nostru (http://www.
maeur.ro/files/articles/Calendar_
detaliat_pentru_activitatile_
de_pregatire_a_perioadei_de_
programare_2014-2020.pdf).
Astfel, în decembrie 2012 sau ia­
nuarie 2013, ar urma să se supună
aprobării guvernului gruparea prin­
cipalelor obiective tematice şi a
priorităţilor de intervenţie naţio­
nale în cadrul fiecărui program
operaţional, precum şi privind or­
ganizarea cadrului instituţional.
Având aceste elemente agreate
la nivel guvernamental, se va
trece la elaborarea efectivă a pro­
gramelor operaţionale, plecând de
la analizele socio-economice şi de
la strategiile sectoriale aflate în
curs de pregătire în acest moment.
După aceea, se va realiza evaluarea
ex-ante la nivelul programelor ope­
raţionale. În paralel, vor avea
loc discuţii prealabile cu Comisia
Europeană. Aceste discuţii vor
dobândi caracter formal doar după
aprobarea regulamentelor europene
vizând managementul fondurilor
europene, regulamente care, la
rândul lor, nu pot fi aprobate decât
după aprobarea bugetului european
pentru 2014-2020. Conform actua­
lelor prevederi, statele membre pot
transmite acordul de parteneriat în 4
luni de la aprobarea regulamentelor.
Nu există un termen limită de
aprobare a documentelor de progra­
mare, totul depinde de modul de
derulare a negocierilor care implică
toate serviciile Comisiei Europene.
Este oportună înfiinţarea în
România a unui minister al
fondurilor europene? Există
vreun model, la nivelul UE,
care ar putea fi adoptat şi la
noi?
După cum am declarat în repetate
rânduri, consider că, pentru o ges­
tionare mai eficientă, mai judicioasă
şi mai coerentă a fondurilor euro­
pene, România trebuie să-şi creeze,
pentru viitoarea perioadă de pro­
gramare, 2014-2020, un minister
care să încorporeze toate autorită-
ţile de management, dacă nu chiar
şi organismele intermediare. Există,
în unele ţări, modele de succes în
acest sens, cum este cel deseori
amintit al Poloniei. Fiecare dintre
aceste structuri sunt gândite în
conformitate cu realităţile politice
şi administrative din ţara respectivă
şi, prin urmare, pot constitui pentru
noi doar surse de inspiraţie şi nu
tipare pe care să le copiem. Vă
asigur că analizăm cu multă atenţie
arhitectura instituţională şi bunele
practici din alte state în domeniul
gestionării fondurilor europene,
desigur, în ideea de a realiza siste­
mul cel mai potrivit pentru ţara
noastră.
În egală măsură, am convingerea
că trebuie să ne preocupăm şi de
asigurarea specialiştilor care vor
lucra în aceste structuri. Este deja
de notorietate că mulţi dintre ex­
perţii competenţi pe care i-am
avut au plecat în diferite posturi
din instituţiile europene sau la
firme de consultanţă private,
ceea ce explică, într-o oarecare
măsură, slaba noastră capacitate
administrativă. Şi pentru remedierea
acestui aspect încercăm să învăţăm
de la alţii, facem schimburi de
experienţă la nivel de funcţionari
şi urmărim modul în care se asigură
un proces continuu de formare şi
perfecţionare a cadrelor care iau
parte la gestionarea fondurilor
europene.
Pe de altă parte, este clar că pentru
fidelizarea unor buni specialişti tre­
buie să oferim salarii adecvate. De
aceea, facem deja demersuri pentru
implementarea cât mai curând,
chiar de la 1 ianuarie 2013, a unui
sistem unitar de salarizare pentru
personalul care gestionează fonduri
comunitare. Ideea este ca toată
salarizarea celor care lucrează în
sistem să fie similară şi aliniată la
nivelul cel mai înalt existent în
momentul de faţă. Subliniez că
acordarea sporurilor va ţine cont
şi de responsabilitate, dar şi de
gradul de performanţă a activităţii
derulate.
A consemnat Bogdan Ionescu
„România trebuie să-şi
creeze, pentru viitoarea
perioadă de programare
2014-2020, un minister
care să încorporeze toate
autorităţile de manage-
ment, dacă nu chiar şi orga­
nismele intermediare”.

7. OCTOmbrie 2012 7
Eveniment
Regio în România
Bogdan IONESCU
Peste 120 de persoane au participat
la ediţia de anul acesta a Forumului
Comunicatorilor Regio, ce a avut loc
la Bran, între 26 şi 28 septembrie.
Evenimentul i-a adus împreună, la
masa discuţiilor, pe reprezentanţii
autorităţilor cu responsabilităţi în
derularea Programului Operaţional
Regional şi pe beneficiarii finanţă­
rilor, alături de reprezentanţi ai mass
media.
Tema majoră a acestei ediţii a fost
aceea de a conjuga eforturile şi
activităţile de comunicare şi promo­
vare a informaţiilor despre Programul
Operaţional Regional, cu scopul de a
creşte eficienţa transmiterii către
cetăţeni, în mod direct sau prin in­
termediul mass media, a datelor şi
informaţiilor despre impactul pro­
iectelor Regio la nivelul fiecărei
comunităţi.
Forumul a fost deschis de Adina
Ştefănescu, directorul Direcţiei
Management Program, din cadrul
Autorităţii de Management a Regio,
care a prezentat situaţia contractării
proiectelor la 30 septembrie 2012.
De când a fost lansat programul,
numărul total de cereri de finanţare
depuse este de 8.154, cu o valoare
totală de 56.095 milioane de lei
(aproximativ 13.356 milioane de
euro), iar numărul total de contracte
semnate este de 3.213, în valoare
totală de 23.902 milioane de lei
(aproximativ 5.691 milioane de
euro). Valoarea finanţării din Fon­dul
European pentru Dezvoltare Regio­
nală (FEDR) a contractelor semnate
de la momentul lansării programului
este de 14.912 milioane de lei
(aproximativ 3.550 de milioane de
euro), ceea ce reprezintă 95,29% din
sumele FEDR alocate pentru perioada
2007 – 2013, în cadrul Regio.
AgenţiilepentruDezvoltareRegională
au prezentat rezultatele obţinute şi
acţiunile desfăşurate de organismele
intermediare. Au fost prezentate
exemple de materiale video, filme,
spoturi TV realizate pe parcursul
anilor de implementare, cu scopul
promovării programului Regio. În
cadrul prezentărilor, s-a pus accentul
pe importanţa informării cetăţenilor
cu privire la rezultatele prognozate
ale contractelor, dar, în mod spe­
cial, la cele finalizate, respectiv îm­
bunătăţirea infrastructurii locale şi
re­gionale în domeniile urban, rutier,
social, de afaceri şi de turism. De
asemenea, experţii de comunicare
din Organismele Intermediare ale
Regio au prezentat activităţile între­
prinse cu şi pentru membrii reţelei de
comunicatori Regio la nivel regional.
Comunicatorii Regio au beneficiat de
prezentări din partea beneficiarilor
de proiecte, pentru a identifica
posibile nevoi de comunicare şi in­
formare, pentru a putea sprijini mai
bine activitatea de promovare a
proiectelor Regio.
Suplimentar, pe lângă partea de
schimb de informaţii, Forumul şi-a
propus şi a îndeplinit un alt obiectiv,
acela de a sprijini membrii reţelei în
derularea eficientă a unor activităţi
de informare şi promovare. Astfel,
aceştia au avut oportunitatea de
a participa la ateliere de instruire
în domenii ca fotografia, producţia
audio-video şi branding-ul.
Atelierele, foarte bine primite de
parti­cipanţi, au oferit şansa acestora
de a afla lucruri utile despre
modul în care trebuie realizată o
fotografie pentru a putea fi utilizată
în materialele de informare şi
promovare. De asemenea, regizorul
ieşean Alexandru Condurache a
discutat aspecte privind limbajul
vizual şi modul în care un spot TV ar
trebui alcătuit, iar un specialist pe
brand a oferit informaţii cu privire
la beneficiile existenţei unui brand,
inclusiv în cadrul unui program cu
finanţare europeană, cum este
Regio.
În ultimii ani, Comisia Europeană a re­
cunoscut importanţa majoră a comu­
nicării cu cetăţenii, în special la nivel
local. În acest context, Autoritatea
de Management a organizat Reţeaua
de co­municatori Regio, formată,
pe de o parte, din reprezentanţi ai
autorităţilor centrale cu atribuţii
în domeniul gestionării fondurilor
structurale, reprezentanţi regionali
ai organismelor intermediare, iar,
pe de altă parte, din reprezentanţi
ai autorităţilor publice locale, ai
so­cietăţii civile, ai mediului de
afaceri, precum şi ai mass media,
canal şi grup ţintă, totodată, care
au drept rol promovarea Programului
Operaţional Regional într-un mod
coerent şi unitar.
Forumul comunicatorilor Regio, 26-28 septembrie, Bran
Conştientizarea publicului despre
impactul pozitiv al proiectelor Regio

8. www.inforegio.ro8
Regio în România
Dezvoltare pe mai multe planuri
Vlad IONESCU
Cu ajutorul a 675.320 de lei
nerambursabili, firma Cerglass
din Deva – atelier care produce
obiecte artizanale din sticlă şi
ceramică – şi-a extins, modernizat
şi dotat atelierul de fabricaţie, a
creat şapte noi locuri de muncă şi
primeşte comenzi din ţări precum
Anglia, Italia, Franţa, Germania
sau Austria.
A fi sau a nu fi. Celebra replică
hamletiană este mai actuală ca
niciodată şi poate fi aplicată, fără
îndoială, şi în cazul fondurilor
Regio. Banii nerambursabili veniţi
de la bugetul european înseamnă,
de multe ori, trecerea cu succes
a graniţei dintre desfiinţarea unei
firme şi viaţa ei mai departe.
Şi nu o viaţă chinuită, cu nopţi
albe şi gânduri negre, ci o viaţă
armonioasă, un pas înainte, cu vise
de extindere şi planuri de viitor.
Fondurile Regio au scos din impas
nenumăraţi antreprenori oneşti,
muncitori, dedicaţi, dar care nu
găseau soluţia financiară imediată a
unei dezvoltări durabile şi solide. Nu
sunt vorbe goale, e realitatea pură.
PROGRAMUL REGIO
– GRANIŢA DINTRE
DESFIINŢARE ŞI DEZVOLTARE
În cele ce urmează veţi descoperi
cum un atelier mic, din Deva,
care produce obiecte artizanale
din ceramică şi sticlă, a trecut cu
succes linia, uneori atât de subţire,
dintre faliment şi dezvoltare. Totul,
cu ajutorul programului Regio –
coordonat de Ministerul Dezvoltării
Regionale şi Turismului. Vorbim de
675.320 de lei care au mişcat din
temelii activitatea meşteşugarilor
hunedoreni. Şi nu se opreşte totul
aici. În jurul manufacturii se for­
mează tineri, elevi ai liceului de
arte plastice, studenţi ai facultăţii
de arte, dar şi artişti consacraţi.
ENTUZIASMUL DIN ’89,
CĂDEREA DIN 2008
Manufactura de ceramică şi sticlă
CerglassseaflăînDeva,oraşîncărcat
de istorie. Activitatea a început
în primele zile după Revoluţia din
decembrie 1989. Simţind lipsurile
de pe piaţă, o mână de meşteşugari,
coordonaţi de profesorul Kovacs
Ernest, sculptor cu un palmares
impresionant la expoziţii interne şi
internaţionale, a hotărât să producă
şi să comercializeze bibelouri de
porţelan. În jurul manufacturii
s-au aflat mereu artişti plastici în
devenire. Aceştia şi-au realizat aici
lucrări de diplomă, dar şi lucrări
personale cu care au participat la
expoziţii naţionale şi internaţionale.
Toată activitatea atelierului se
desfăşura într-un subsol, o fostă
centrală termică dezafectată, neae­
risită, în condiţii precare de lucru
pentru oameni. Inclusiv cuptoarele
în care se modelează sticla se de­
gradau de la o zi la alta. Din păcate,
entuziasmul meşteşugarilor nu a
putut ţine piept concurenţei de pe
piaţă şi altor întreprinderi automa­
tizate. Iar a doua jumătate a anilor
2000 a început să aducă declinul.
REGIO – SOLUŢIA PENTRU
EVITAREA FALIMENTULUI
Pentru ca activitatea să meargă mai
departe trebuia schimbat ceva. În
primul rând sediul şi cuptoarele fără
de care sticla nu poate fi modelată.
Dar de unde bani? Răspunsul a
Un plus de eleganţă în casele noastre
şi un pas Înainte pentru meşteşugarii din Deva

9. OCTOmbrie 2012 9
Dezvoltare pe mai multe planuri
Regio în România
venit prompt: fondurile europene
nerambursabile.
În perioada 2009-2011, firma a
reuşit implementarea unui pro­
gram de finanţare prin Regio, pen­
tru achiziţionarea de utilaje şi
amenajarea unui nou spaţiu de
lucru. Proiectul, unul de dezvol­
tare în esenţa lui, s-a numit
„Extindere şi modernizare atelier
pentru fabricarea articolelor din
sticlă şi cermică” şi şi-a propus
extinderea, modernizarea şi dotarea
atelierului la standarde europene,
achiziţionarea de utilaje specifice
noi, asigurarea condiţiilor de lucru
decente pentru angajaţi şi realizare
de noi locuri de muncă. Finanţarea
nerambursabilă a fost de exact
675.320 de lei.
PIAŢĂ NAŢIONALĂ ŞI
EUROPEANĂ
Pentru Vladimir Jianu, managerul
firmei, şi atelierul său, fondurile
Regio au însemnat o gură proaspătă
de aer, o viaţă nouă, prosperă.
Produsele din ceramică şi sticlă
ale Cerglass SRL sunt prezente
acum la toate târgurile specifice
din România, dar şi în majoritatea
hypermarketurilor din marile
oraşe. Iar bucuria cea mare este
că obiectele de artă au început
să fie cerute şi de clienţi de pe
bătrânul continent. Aşa că, să nu
vă mire dacă la Târgul de Crăciun
de la Viena, la Oktoberfest-ul din
München sau în zecile de târguri
de produse artizanale din Paris veţi
găsi ceramică şi sticlă cu o etichetă
mică, pe care scrie Made in Romania
by Cerglass Deva.
„Implementarea Regio a în­
semnat, în primul rând,
evitarea falimentului. Ne gân­
deam foarte serios să închidem
atelierul. Probabil la asta
am fi ajuns, nu mai vedeam
nicio soluţie. Lucram cu toţii
într-un subsol fără aer, condi­
ţiile de muncă erau cumplite,
vechile cuptoare se stricaseră,
comenzile nu mai puteau fi
onorate la timp. Dar fondurile
Regio nu au însemnat doar
salvarea de la faliment. Ne-am
dezvoltat ca atelier, lucrăm
acum în condiţii civilizate. De
altfel, marfa noastră poate fi
găsită acum în toată ţara şi
ne-am împlinit şi visul de
a avea parteneri externi” –
ne-a declarat managerul firmei, Vladimir Jianu.

10. www.inforegio.ro10
Regio în România
Dezvoltare urbană
Cu 16 milioane de lei, fonduri
nerambursabile venite prin
Regio - Programul Operaţional
Regional 2007-2013, una dintre
cele mai impozante şi importante
clădiri ale Craiovei, Casa
Bengescu, renaşte din propria
cenuşă. Dintr-o ruină ce brăzda
nedrept faţa capitalei Olteniei,
Casa Bengescu a redevenit ceea ce
merita să fie: un centru cultural,
istoric şi religios, o oază turistică.
Cine nu are bătrâni, să şi-i cumpere!
Aşa sună un vechi proverb autentic
românesc. Parafrazând, aş spune:
Cine are clădiri „bătrâne”, dar
ruinate, să şi le restaureze. Cu
acest crez în inimă, reprezentanţii
Arhiepiscopiei Craiovei au purces la
un drum ce părea anevoios, dar care,
la final, datorită fondurilor Regio,
le-a redat oamenilor din Bănie o
clădire de patrimoniu superbă, un
monument cultural-istoric şi religios
pe care îl meritau, un muzeu de
care să fie mândri. Iar beneficiile nu
se opresc aici. O parte din clădire va
servi studenţilor de la Facultatea de
Teologie, care învaţă nobila meserie
de restaurator-conservator de ope­
re de artă. Aici, într-o încăpere
transformată în laborator pentru
restaurarea de icoane, studenţii vor
reface peste 30.000 de icoane care
au nevoie de mâinile lor pricepute
pentru a-şi găsi strălucirea de
odinioară.
FONDURILE REGIO -
RESTAURARE ŞI STRĂLUCIRE
Iată cum banii ce vin de la partenerii
europeni redau frumuseţea unui
oraş, strălucirea unor opere de artă
şi ajută învăţământul românesc
într-o perioadă de căutări şi fră­
mântări. Veţi descoperi, în cele
ce urmează, cum Casa Bengescu a
redevenit - în 36 de luni - ceea ce
a fost odată: un punct roşu, de o
importanţă culturală deosebită,
pe harta Cetăţii Băniei. Nu a fost
uşor. A fost nevoie de voinţă, de
inteligenţă, de un proiect coerent şi
bine pus la punct pentru ca toate să
se împlinească. Dar ce drum e uşor
când vrei să faci lucruri de calitate?
CASA BENGESCU, ÎNTRE
ISTORIE ŞI DEGRADARE
Istoria Casei Bengescu începe
în secolul al XVIII-lea. Clădirea
a adăpostit o serie de instituţii
publice: aici a activat, la începutul
secolului trecut, Liceul Ortodox
de Fete, aici s-a înfiinţat primul
cinematograf din Craiova. Treptat,
clădirea a ajuns într-un stadiu
avansat de degradare, ultima dată
aici fiind sediul Oficiului de Cadastru
şi Publicitate Imobiliară.
În anul 2008, Casa Bengescu a
intrat în proprietatea Arhiepiscopiei
Craiovei care şi-a propus imediat
lucruri măreţe: să redea comunităţii
bijuteria de pe Strada Brestei,
numărul 24.
3 ANI DE MUNCĂ,
16 MILIOANE DE LEI,
SUCCES GARANTAT
Şi aşa ajungem în anul 2009. Mai
exact pe 12 octombrie când, din
partea Arhiepiscopiei Craiovei,
Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit
Irineu al Olteniei a semnat contractul
de finanţare nerambursabilă, în
valoare de peste 16 milioane de
lei şi cu o durată de implementare
Vlad IONESCU
CASA BENGESCU - DEMNITATEA BĂNIEI,
REDATĂ PRIN FONDURILE REGIO

11. OCTOmbrie 2012 11
Regio în România
Dezvoltare urbană
de 36 de luni. Contractul prevedea
realizarea unor ample lucrări de
consolidare, restaurare şi re­funcţio­
nalizare a imobilului cunoscut
în Craiova sub numele de „Casa
Bengescu”. Investiţia a vizat înfiin­
ţarea unui muzeu de artă eclezială,
un laborator de restaurare icoane şi
unul de restaurare carte veche, o
bibliotecă de carte veche şi una de
documentare pentru viitorii resta­
uratori, două depozite de carte
veche, o sală de conferinţe, săli
de schimburi interculturale şi de
pregătire a viitorilor restauratori.
Părintele Silviu Ciocsanu, de la
Secţia de Patrimoniu aArhiepiscopiei
Craiovei, ne-a spus că este dificil să
găseşti şi să angajezi restauratori,
pentru că sunt puţini pe piaţă şi
costurile sunt mari. De aceea, au
decis, ca, în cadrul Facultăţii de
Teologie din Craiova, să înfiinţeze
o secţie de restaurare-conservare
patrimoniu cultural, unde 20 de
studenţi vor dobândi competenţele
necesare practicării meseriei de
restaurator-conservator al operelor
de artă. Acest lucru va face posibilă
restaurarea unui mare număr
de icoane din fondul existent de
30.000 de exemplare, activitate ce
se va derula într-un spaţiu special
amenajat în clădirea-muzeu de pe
Strada Brestei nr. 24.
CIFRELE ŞI OBIECTIVELE PROIECTULUI
Valoarea totală a proiectului este de peste 16 milioane de lei, dintre care
11 milioane provin din Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR),
iar 260.000 de lei reprezintă contribuţia beneficiarului.
Obiectivul general:
Creşterea importanţei turismului cultural local, ca factor care stimulează
dezvoltarea economică a regiunii Sud-Vest Oltenia.
Obiective specifice:
1.Restaurarea, reabilitarea şi con­solidarea monumentului istoric „Casa
Bengescu”, situat în str. Brestei nr. 24, Municipiul Craiova, judeţul
Dolj, în vederea dezvoltării economico-sociale a regiunii Sud-Vest Oltenia.
2.Creşterea numărului de tu­rişti prin dezvoltarea şi valo­rificarea
potenţialului turistic cultural local pe piaţa turistică naţională şi
internaţională.
3.Asigurarea durabilităţii serviciilor de turism din punct de vedere al
mediului.
4.Creşterea potenţialului economic al regiunii Sud-Vest Oltenia prin
atragerea şi buna gestionare a finanţărilor structurale ale Uniunii
Europene în domeniul activităţilor de turism.
5.Reducerea ratei de şomaj în regiune, prin crearea de noi locuri de
muncă.

12. www.inforegio.ro12
Regio în România
Agrement
Cătălin ANTOHE
Teren de minibaschet, patinoar,
piste pentru role şi skate
park, un amfiteatru verde,
fântână arteziană, locuri de
joacă pentru copii, alei pietonale
– de toate acestea vor beneficia
tinerii, dar şi ceilalţi locuitori ai
oraşului Chitila, în urma punerii
în operă a proiectului noului Parc
al Tineretului din zona Valea
Mangului.
Beneficiind de fonduri europene ne­
rambursabile în valoare de aproape
două milioane de lei, prin Programul
Regio – Axa 1, subdomeniul Centre
Urbane, Parcul Tineretului din oraşul
ilfovean Chitila se înscrie printre
proiectele extrem de ambiţioase
puse în practică de autorităţile
locale ale oraşului din imediata
vecinătate nord-vestică a capitalei.
Investiţie extrem de
ambiţioasă
Amplasat în apropierea cartierului
pentru tineri, proiectul este im­
presionant: un parc imens, mo­
dern, amenajat pe 5000 mp. Pro­
iectul „Creare Parc Tineret în
Oraşul Chitila”, finanţat prin Regio
- Programul Operaţional Regional,
are o valoare de 3.155.511
lei, dintre care 1.855.459 lei
reprezintă asistenţa financiară
europeană nerambursabilă, restul
provenind din bugetul Primăriei
Chitila. Lucrarea este menită să
dezvolte tânărul cartier şi să ofere
locuitorilor un spaţiu verde modern,
pentru relaxare. Amenajarea sa este
impresionantăşicuprindealeipentru
promenadă şi odihnă, un foişor,
bănci, spaţii de recreere - mese de
şah şi locuri de joacă pentru copii,
panouri informative, dar şi coşuri de
gunoi şi toalete ecologice. Parcul va
fi iluminat cu stâlpi ornamentali, va
avea o vegetaţie bogată cu arbori,
arbuşti şi plante perene, cu sisteme
de irigare automatizată. Locaţia
va beneficia şi de un sistem de
supraveghere video, însă punctul
central de atracţie îl va reprezenta
o fântână arteziană amplasată în
piaţeta centrală a parcului.
Recreere şi educaţie
În plus, în parc vor fi amplasate
info-chioşcuri electronice care vor
conţine informaţii ce permit fa­
miliarizarea interactivă a publicului
cu fauna şi flora locală, precum şi cu
aspecte privind protecţia mediului
şi un mod de viaţă ecologic.
Licitaţia pentru acest proiect a
avut loc la începutul lunii mai
2012, iar lucrările au început deja.
Câştigătorul licitaţiei a demarat
primele lucrări, oamenii prezenţi la
faţa locului declarându-ne că ritmul
lucrărilor este destul de intens.
STUDII PENTRU BINELE
COMUNITĂŢII
Conform unor studii întocmite de
autorităţile locale, suprafaţa de
spaţiu verde pe cap de locuitor
este de doar 7,1 mp la nivelul
oraşului Chitila, adică mult sub
standardul european de 26 mp/cap
locuitor. În Cartierul Tineretului, o
zonă rezidenţială importantă, cu o
dezvoltare impresionantă, a fost,
aşadar, necesară crearea acestui
parc.
ORAŞUL CHITILA – RENĂSCUT CU BANI EUROPENI
Peste60
milioanedelei
fondurieuropeneatrase
pentruproiectele
înderulare

13. OCTOmbrie 2012 13
Toate studiile de mai sus au făcut
ca autorităţile din Chitila să caute
şi alte zone de interes public către
care să îşi îndrepte investiţiile
proprii, dar şi cele acoperite din
bani europeni. Valea Mangului,
pârâu ce traversează localitatea,
a stârnit interesul cu ecosistemul
său, poate unic în zonă. Aşadar,
potenţialul turistic al zonei Valea
Mangului a fost un alt factor care
a determinat necesitatea acestei
investiţii urbane.
Delta de la Chitila
Un punct de atracţie la nivelul
oraşului Chitila, care nu este, încă,
pus în valoare, este pârâul Mangu
şi zona adiacentă. Aceasta prezintă
un ecosistem similar celui din Delta
Dunării. Deocamdată, importanţa
pârâului Mangu nu este cunoscută
la nivel local sau regional, însă,
în ultimul timp, a trezit interesul
Institutului de Biologie al Academiei
Române, care a realizat un inventar
al principalelor specii de plante ce
cresc pe valea pârâului, dar şi al
faunei existente aici sau care se
opreşte în timpul migrării. În Valea
Mangului au fost identificate mai
multe specii de mamifere, păsări,
amfibieni şi reptile care sunt
ocrotite de lege, conform Convenţiei
de la Berna. Pe lângă acestea, au
fost identificate şi 176 de specii de
plante rare, printre care se numără
şi ferigi cu frunzuliţe mici (lat.
salvinia natans).
De altfel, pârâul Mangu este unul
dintre puţinele ape care izvorăsc
la câmpie şi posedă încă specii rare
atât de floră, cât şi de faună.
Dezvoltare cu bani
europeni
Primăria Chitila a început anul 2012
cu proiecte ample de modernizare
urbană, cu programe elaborate şi
cu fonduri europene în valoare de
peste 60 milioane de lei, atrase
pentru proiectele în derulare. Deşi
este un an în care efectele crizei
economice se resimt în continuare,
pentru Chitila primele şase luni
din acest an au reprezentat încă o
perioadă de evoluţie, cu priorităţi
clare, în care dezvoltarea oraşului
ocupă primul loc.
Agrement
Regio în România
Feriga cu frunzuliţe mici (lat. Salvinia natans)
Machetă proiect amenajare valea Mangului. Sursa: Primăria Chitila

14. www.inforegio.ro14
Regio în România
Bogdan IONESCU
Reportaj
Suntem o societate care, în bună
măsură, trăieşte într-o cultură
de tip nou, cultura de consum sau
cultura pop. Ne place să urmărim
viaţa celebrităţilor, să vorbim
despre ce fac acestea, să comentăm
faptele şi evenimentele, ne place
să fim conectaţi la tot ceea ce
se întâmplă în jurul nostru.
Acest tip de cultură socială este
rezultatul penetrării tehnologiei
în transmiterea informaţiei către
consumator.
Pe măsură ce informaţia a devenit
mai accesibilă, a crescut şi cantita­
tea de informaţie care ajunge la
consumator. În aceste condiţii,
un adolescent care abia începe
să conştientizeze locul său în
lume poate fi copleşit de fluxul
de informaţii şi atunci tinde, din
instinct de conservare, să filtreze
acest flux. Tendinţa generală este
ca majoritatea adolescenţilor să
se simtă atraşi de segmentul de
divertisment şi de cultura populară.
Acest lucru are influenţe negative şi
pozitive, în acelaşi timp.
Unul dintre efectele pozitive
ale avalanşei informaţionale
este acela că tinerii sunt mai
conştienţi de ce se întâmplă în
jurul lor, au o perspectivă mult
mai largă asupra lumii în care
trăiesc.
Un efect secundar, însă, este faptul
că acest consum de informaţie –
prin intermediul televiziunii, publi­
caţiilor tipărite şi al Internetului – îi
determină pe copii şi pe adolescenţi
să devină inactivi şi să interacţioneze
cu exteriorul prin intermediari
gen reţele de socializare, aplicaţii
software de mesagerie instantanee
sau serviciul de mesagerie text de
pe telefoanele mobile.
Andreea are 13 ani şi este în clasa
a şaptea, la o şcoală generală din
Bucureşti. Petrece foarte multe ore
pe zi în faţa calculatorului şi nu se
desparte nicio clipă de telefonul
mobil.
„Toţi prietenii mei sunt online.
Vorbim, ne trimitem poze. Am sute
de prieteni, când să mă întâlnesc
cu toţi? N-am timp, şcoală, teme,
cursuri de dans, antrenamente
la tenis. Am internet pe telefon,
mai pun poze, mai vorbim pe
messenger, ţinem legătura”, spune
Andreea fără să ezite. Nici nu îşi
imaginează că ar putea fi altfel şi
i se pare foarte firesc să fie aşa.
Dacă o întrebi despre muzică,
filme, celebrităţi, sportivi, modă,
rămâi surprins de cunoştinţele ei.
Vorbeşte ca o autoritate în materie
şi are opinii bine conturate. „Asta
ne interesează, şi pe mine şi pe
prietenele mele”.
O problemă majoră identificată
de studiile despre influenţa mass
mediei asupra tinerilor în formare
este aceea că tinerii au tendinţa
de a considera ca standarde de
normalitate lucrurile şi situaţiile
prezentate la televiziune sau pe
Internet. Chiar dacă adolescentul
îşi foloseşte propria judecată, în
multe circumstanţe, mass-media
sunt acelea care dau verdicte şi
definesc ceea ce este bine şi ceea
ce este rău. Coroborată cu spiritul
de imitaţie şi cu apartenenţa la
grup, această situaţie poate duce la
situaţii extreme, din fericire rare.
„Am venit la liceul acesta pentru că
aici erau toţi prietenii mei”, spune
Luca, elev în clasa a douăsprezecea
la un liceu de prestigiu, prezent la un
dialog ad-hoc, alături de mai mulţi
colegi, în parcul din apropierea
instituţiei de învăţământ. „E plin
pe Internet de poze cu excursii,
petreceri, cu echipa de baschet”.
Vorbind cu Luca, îţi dai seama că
e un băiat inteligent. N-ar fi fost
admis în liceu fără o medie foarte
mare şi are rezultate excelente la
cele mai multe dintre materii. Dar
pare că performanţa academică
a şcolii sale nu este pe primele
locuri în lista lucrurilor pe care
le apreciază la mediul în care îşi
petrece şase, şapte ore pe zi. Vrea
să se înscrie la Facultatea de Drept
de la Universitatea Bucureşti. „Nu
am niciun avocat în familie, dar
i-am văzut pe avocaţi la televizor,
am citit despre ei, urmăresc şi
câteva seriale, îmi place foarte
mult meseria asta, cred că aş fi
bun”.
Gândirea lui Luca nu este singulară.
Mulţi dintre colegii lui gândesc la fel.
Mit sau realitate
Sunt adolescenţii influenţaţi de mass media
în alegerile pe care le fac?

15. OCTOmbrie 2012 15
Regio în România
Reportaj
Proiectele lor de viitor se bazează
mai degrabă pe modele luate de la
televizor, decât pe o cunoaştere la
prima mână a opţiunilor profesionale
sau de viaţă.
Ilinca este colegă cu Luca la acelaşi
liceu. E bine îmbrăcată, chiar prea
bine pentru o zi obişnuită de şcoală.
„Nu cred că m-am îmbrăcat prea
scump sau prea elegant. Aşa simt
eu şi mă simt bine. Toate fetele
sunt la fel. Aşa se poartă. Nu mă
influenţează nimeni, eu decid ce
haine să-mi cumpăr şi ce pun pe
mine în fiecare dimineaţă”. Nu i se
pare că imită pe cineva, dar dacă o
întrebi de mărcile de notorietate pe
care le poartă face imediat trimitere
la personaje din media, actriţe,
cântăreţe, modele. Iar, ca argument
final, pronunţă numele unei reviste
glossy cu distribuţie internaţională.
Influenţa mass-media asupra tine­
rilor este incontestabilă, cu bune
şi cu rele, ca de altfel asupra tutu­
ror grupurilor demografice. Efectele
acestei influenţe se diminuează
sau cresc depinzând de etapa de
dezvoltare în care se află adoles­
centul.
Organismele Uniunii Europene au
identificat aceste probleme şi au
lansat un program educaţional
numit Media Literacy (alfabetizarea
media). Un cetăţean care este
„alfabetizat media” are competenţa
de a înţelege şi a aborda critic toate
aspectele conţinutului media care
îi este livrat şi poate comunica, pe
baza acestuia, în diferite contexte.
Comisia Europeană consideră alfa­
betizarea media un factor important
pentru cetăţenii activi dintr-o socie­
tate informaţională aşa cum este
cea în care trăiesc membrii Uniunii
Europene.
La nivel naţional, Autoritatea de
Management a Programului Opera­
ţional Regional dă o atenţie specială
adolescenţilor ca beneficiari indi­
recţi ai proiectelor de dezvoltare
regională. A fost editată broşura
Regio pentru adolescenţi care
expli­că principiul dezvoltării
regionale pe înţelesul celor mai
tineri membri ai comunităţilor.
Astfel, tinerii află, între altele,
despre posibilitatea finanţării unor
proiecte cu impact imediat asupra
calităţii vieţii lor, cum ar fi: dotarea
şcolilor cu echipamente noi, mo­
dernizarea structurilor de cazare
pentru studenţi, modernizarea
centrelor de formare profesională
sau a laboratoarelor de cercetare,
crearea de pârtii de schi, ştranduri,
piste de ciclism montan, locaţii
pentru echitaţie sau paint-ball,
terenuri de tenis.
Mesajul pe care Autoritatea
de Management îl transmite
tinerilor este că „Trebuie să fim
conştienţi că fiecare dintre noi
poate contribui la dezvoltarea
regiunii în care trăim, fie
şi prin simpla transmitere a
unei idei care poate fi pusă în
practică de o autoritate locală
sau de o firmă”.

16. www.inforegio.ro16
Regio în România
Filă din istorie
Alexandru COTESCU
Peste 35 de milioane de lei
nerambursabili. Este suma
uriaşă, venită prin Regio -
Programul Operaţional Regional,
cu care autorităţile moldave vor
să redea strălucirea de acum
6-7 secole a cetăţii ridicate de
Petru I şi extinse de Ştefan cel
Mare. Dincolo de cifra seacă – să
recunoaştem însă, impresionantă
– vorbim, însă, de crearea de noi
locuri de muncă, de dezvoltarea
turismului în zonă, de un obiectiv
istoric extrem de important redat
cetăţenilor, de un important pas
înainte făcut de întregul oraş.
În inima Moldovei, Cetatea de
Scaun a Sucevei aşteaptă, liniştită,
revenirea la măreţia de odinioară.
În curând va arăta, din nou, aşa cum
au gândit-o domnitorii din secolele
al XIV-lea şi al XV-lea. Zidurile
groase vor fi, iarăşi, netede, turnu­
rile de apărare vor veghea, din
nou, un duşman, din fericire acum
inexistent, pulberăriile şi pivniţele
vor primi oaspeţi în straie bogate,
bolţile impozante vor fi gata să
povestească celor curioşi istoria pe
care au trăit-o, aproape un mileniu,
alături de toţi înaintaşii noştri. Pe
aleile pietruite şi curate dimprejur
vor răsuna paşii copiilor şi bunicilor,
îndrăgostiţilor şi singuraticilor, tu­
riştilor şi localnicilor.
FONDURILE REGIO – SOLUŢIA
PENTRU ISTORIA UNUI ORAŞ
Proiectul „Reabilitarea Cetăţii
de Scaun a Sucevei şi a zonei de
protecţie a acesteia” se desfăşoară
pe parcursul a 60 de luni şi îşi
propune creşterea gradului de a­
tractivitate a cetăţii, dezvoltarea
turistică şi stimularea creşterii eco­
nomice a municipiului Suceava,
prin restaurări, amenajări peisagis­
tice, crearea de locuri de parcare,
reabilitarea căilor de acces, con­
struirea unui punct de informare şi
crearea de noi locuri de muncă.
Ceea ce istoria a validat ca fiind
emblema Moldovei şi mândria
Bucovinei va fi refăcut din temelii
printr-un contract finanţat prin Regio
- Programul Operaţional Regional,
contract ce a fost semnat pe data de
6 februarie 2010, de către Consiliul
Judeţean Suceava.
Proiectul are un buget de peste
52 milioane de lei - din care 35,59
milioane de lei reprezintă con­
tribuţia Uniunii Europene - şi pre­
supune realizarea de lucrări
pentru restaurarea Cetăţii cu ace­
laşi tip de materiale precum cele
folosite iniţial, în urmă cu sute de
ani. Practic, cetatea trebuie să
aibă aceeaşi măreţie ca pe vremea
lui Ştefan cel Mare, aşa că vor fi
făcute inclusiv lucrări de pro­tejare
a spaţiilor reconstruite, folosind,
de data aceasta, mijloace mo­
derne termo şi hidroizolante. În
plus, ambiţiosul proiect prevede şi
amenajarea unor spaţii cu caracter
de muzeu. În pulberărie şi pivniţe se
CETATEA DE SCAUN A SUCEVEI RENAşTE
CU BANI EUROPENI

17. OCTOmbrie 2012 17
Regio în România
Filă din istorie
vor amenaja săli pentru întruniri cu
caracter oficial. Totul va fi încununat
de spectacole de lumini şi imagini
legate de perioada medievală,
cu un singur scop: de a atrage cât
mai mulţi vizitatori în ceea ce va
redeveni un centru cultural de
excepţie, în inima Moldovei. În
proiectul de reabilitare este trecută
şi amenajarea unei parcări cu 100
de locuri pentru autoturisme şi nouă
locuri pentru autocare, un plan ce
va facilita vizitele celor interesaţi
de - i-aş spune fără îndoieli – Noua
Cetate a Sucevenilor. De asemenea,
se vor realiza lucrări pentru conso­
lidarea zidurilor exterioare, în
special a versantului nordic, unde
se manifestă îngrijorătorul fenomen
al alunecărilor de teren, vor fi
întărite bolţile existente şi vor fi
reconstruite cele care lipsesc, con­
form arhitecturii originale, dar vom
asista şi la refacerea şi consolidarea
pilonilor zidurilor.
CETATEA DE SCAUN A
SUCEVEI, O ISTORIE DE
APROAPE şapte secole
Cetatea ar trebui să păstreze imagi-
nea din timpul celebrului domnitor
Ştefan cel Mare, cel care a iubit-o
cel mai mult şi care s-a ocupat de
dezvoltarea ei. Din păcate, acest
lucru nu poate fi făcut în întregime.
Cetatea de Scaun nu va putea fi
refăcută în forma iniţială deoarece,
în timp, a fost deteriorată foarte
tare şi nu sunt multe indicii cu
privire la felul în care arăta exact
şi, tot din păcate, nu există niciun
document care să arate o descriere
cât mai exactă a edificiului.
O scurtă introducere în istoria
zbuciumată a edificiului ne va lămuri
de ce. Prima menţiune documentară
a cetăţii datează din anul 1388 când
Petru I trimte o primă epistolă
din cetate către regele Poloniei,
Vladislav al II-lea Jagello. Şi la fel
de sigur este că oraşul Suceava
a reprezentat, timp de aproape
două secole, principala reşedinţă a
domnilor Moldovei.
Paraschiva Victoria Batariuc, cea
care a realizat Monografia Cetăţii
de Scaun, ne spune limpede că,
de-a lungul timpului, au existat
mai multe opinii. Miron Costin era
convins că edificiul a fost clădit „fie
de romani, fie de daci”, iar Dimitrie
Cantemir, în Descrierea Moldovei,

18. www.inforegio.ro18
Regio în România
spunea că cetatea a fost ridicată
de romani, însă recunoştea că „nu
poate contrazice pe cei care sunt de
părere că cetăţile au fost ridicate
de vechii daci, sub regele Decebal şi
ocupate de romani.”
„Este foarte greu să scrii despre
ele (cetăţile - n.a.), nici răposatul
Ureche (cronicarul Grigore Ureche –
n.a.) nu a amintit despre ele, nici
la scriitorii străini nu se află vreo
însemnare, care cetate, de care
popor este cladită.”
Miron Costin
Consemnările cronicarului Miron
Costin ne arată, cât se poate de clar,
că Cetatea de Scaun a Sucevei a stat,
sute de ani, sub semnul întrebării în
ceea ce priveşte întemeietorul.
Istoria Cetăţii înseamnă, însă, şi
episoade nefaste. În 1675, din or­
dinul turcilor, cetatea a fost
distrusă de voievodul Dumitraşcu
Cantacuzino. Părăsită, cetatea a
devenit, treptat, carieră de piatră
pentru locuitorii din zonă.
Lucrurile sunt lămurite, fără echi­
voc, de arhitectul austriac Carl
A. Romstorfer – care a condus,
la sfârşitul secolului al XIX-lea şi
începutulul secolului al XX-lea lu­
crările de degajare a ruinelor de
pământ: cetatea din inima Sucevei
a fost clădită în timpul domniei lui
Petru I Muşat, cândva, în jurul anului
1380. Cercetările arheologice făcute
mai târziu, începând cu anul 1951,
confirmă teoria lui Romstorfer.
RESTAURARE ŞI RESPECT
Restaurările cetăţii au început în
anii ‘50. De altfel, atunci a fost
organizat aici primul şantier-şcoală
de arheologie medievală, coordonat
de profesorul Ion Nistor. Din păcate,
lucrurile nu au fost duse până la
capăt. De aceea, la momentul
semnării contractului cu Ministerul
Dezvoltării Regionale şi Turismului,
edificiul era, încă, într-o avansată
stare de degradare.
Spiritul cetăţii este programat să
se regăsească după reabilitarea şi
restaurarea făcute prin finanţarea
Regio, cu bani care vor fi primiţi de
la Ministerul Dezvoltării Regionale şi
Turismului, care a aprobat proiectul
„Cetatea medievală a Sucevei - un
Filă din istorie

19. OCTOmbrie 2012 19
monument de arhitectură al Europei
creştine”.
„Finanţarea acestui proiect este
asigurată din fonduri europene, pe
Axa prioritară 5, dar şi cu sprijin
financiar de la bugetul local. Un
lucru foarte bun este faptul că
banii necesari realizării proiectului
- 255.300 de lei, au fost alocaţi de
la Guvern, aşa încât nu a fost deloc
afectat bugetul local” - a declarat
viceprimarul Viorel Seredenciuc, cel
care coordonează departamentul
de proiecte europene din cadrul
Primăriei Suceava.
Şi încă un lucru extrem de important.
Consiliul Judeţean Suceava a cerut,
în luna ianuarie 2011, Ministerului
Culturii, începerea procedurilor
de înscriere a Cetăţii de Scaun
a Sucevei în lista Patrimoniului
Mondial UNESCO.
De menţionat că proiectul de
restaurare a Cetăţii de Scaun este
o dorinţă mai veche a autorităţilor
sucevene, iar documentaţia a fost
întocmită de arhitectul Gheorghe
Sion, în urma unei cercetări labori­
oase care a durat mai mulţi ani. El
este acelaşi arhitect care a realizat
cercetări la faţa locului şi cu privire
la Curtea Domnească, pentru care
a şi întocmit o schiţă detaliată,
în care desluşim cum ar fi arătat,
din punctul său de vedere, acest
edificiu din centrul Sucevei.
Cum spuneam şi mai sus, din cauză
că există puţine izvoare scrise care
să aducă detalii clare cu privire
la felul în care arăta Cetatea de
Scaun, este puţin mai greu să se ia o
decizie cu privire la ridicarea celor
două edificii la nivelul la care erau
în Evul Mediu.
Spre exemplu, nu se cunoaşte cu
exactitate forma pe care o aveau
meterezele, dar nici alte detalii,
cum ar fi modul în care arătau toate
camerele şi dimensiunile precise
ale acestora. Din cauză că, la nivel
european, există o convenţie între
specialiştii în restaurări conform
căreia „restaurarea se opreşte
acolo unde începe ipoteza”, Cetatea
de Scaun a Sucevei nu va putea fi
înălţată decât în jur de un metru şi
jumătate, dar accentul se va pune
pe crearea unui circuit turistic în
interiorul fortificaţiei, similar cu cel
de la Cetatea Neamţului.
Aşadar, cu peste 35 milioane de lei
neramursabili, veniţi prin Programul
Regio, care se alătură fondurilor pro­
prii ale autorităţilor locale, Cetatea
de Scaun a Sucevei va atrage mii de
turişti anual. În plus, peste 60 de
oameni şi-au găsit deja un loc de
muncă pe şantierul deschis pentru
restaurare şi reabilitare. Lucrările
merg conform planurilor iniţiale, iar
oraşul Suceava are şansa uriaşă de
a redeveni un punct de referinţă pe
harta turistică a Moldovei şi, de ce
nu?, a României.
Regio în România
Peste
35milioane lei
finanţare Regio pentru
restaurarea Cetăţii
de Scaun a Sucevei
Filă din istorie

20. Elevii dintr-o comună din
judeţul Argeş vor învăţa carte
într-o şcoală modernizată integral
cu fonduri europene. Frigul din
clase, lipsa apei potabile şi a
grupurilor sanitare, orele de sport
făcute în ger sau arşiţă, picăturile
de ploaie ce se strecurau perfide
prin crăpăturile acoperişului,
băncile tocite – toate au fost date
uitării. Un proiect bine pus la
punct de Primăria Comunei Râca,
adăugat voinţei şi inteligenţei, au
readus zâmbetele pe feţele copiilor
şi liniştea în sufletele părinţilor.
Subliniam şi în numărul trecut al
revistei Regio, şi îmi place să o
fac şi acum, că banii europeni nu
reprezintă ceva abstract, de neatins,
o iluzie, o fata morgana a zilelor
noastre. Ei pot deveni motorul,
sistemul de funcţionare modern
inclusiv al învăţământului, punctul
de relansare într-un mediu civilizat,
conform cerinţelor secolului XXI,
al oricărei şcoli de pe cuprinsul
întregii ţări. Pentru orice autoritate
locală, mai mică sau mai mare,
finanţarea europeană ar trebui să se
afle în capul agendei sale de lucru,
iar dacă şcoala din localitate este
într-o situaţie – nu mă feresc să spun
– jalnică, atunci lista de priorităţi a
consiliului local trebuie să înceapă
cu atragerea banilor de la bugetul
european.
REGIO - CIVILIZAŢIE ŞI
RESPECT PENTRU VIITOR
În articolul de faţă veţi descoperi
cum un primar cu iniţiativă, susţinut
de consilierii care, măcar pentru
moment, au uitat de luptele politice
şi au pus pe primul plan viitorul
localităţii, a reuşit să ducă la capăt
planul de modernizare a şcolii.
Proiectul - „Modernizare, extindere
şi dotare Şcoala Generală cu clasele
I–VIII, sat Râca, judeţ Argeş” a
fost finanţat cu sprijinul Regio în
cadrul domeniului de finanţare 3.4
„Reabilitarea, modernizarea, dez­
voltarea şi echiparea infrastructurii
educaţionale preuniversitare, uni­
versitare şi a infrastructurii pentru
formare profesională continuă”.
Valoarea totală a contractului a fost
de aproape 2 milioane de lei, iar,
după un an şi jumătate, comuna are
o unitate de învăţământ modernă,
luminoasă, dotată cu cele mai noi
mijloace de studiu. Şi, cel mai
important, a primit în dar fericirea
copiilor, bucuria lor de a merge la
şcoală într-un mediu, îndrăznesc
să spun, la care poate nu au visat
niciodată.
COMUNA RÂCA – TREI SATE,
O SINGURă ŞCOALĂ
Comuna Râca se află la extremitatea
de sud a judeţului Argeş şi la cea de
nord a judeţului Teleorman, făcând
trecerea între dealurile Costeştilor
şi Câmpia Burnaşului. Are trei sate:
Râca, Bucov şi Adunaţi, iar prima
atestare istorică datează tocmai din
anul 1525. Cuvântul RÂCA însemna,
pe vremuri, „groapa de hotărnicie”.
În timpurile de mult apuse, oamenii
din zonă se certau pe aceste „gropi
de hotărnicie” şi astfel cuvântul
a rămas în limbaj cu sensul de
„ceartă”. Iniţial, localitatea s-a dez­
voltat ca sat mănăstiresc. Comuna
Râca se învecinează cu Siliştea –
Gumeşti, satul în care a copilărit
marele scriitor Marin Preda.
În Râca trăiesc puţin peste 300 de
copii, iar cele trei sate care for­
mează comuna au o singură şcoală.
De aceea, era nevoie ca de aer de o
modernizare durabilă, de substanţă,
care să asigure o dezvoltare armo­
www.inforegio.ro20
Regio în România
Rural
Vlad IONESCU
FONDURILE REGIO –
SPRIJIN PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNT

21. OCTOmbrie 2012 21
Regio în România
Rural
nioasă a puştilor cu ghiozdanul în
spate.
şCOALA DIN RÂCA – ÎNCĂ UN
PROIECT REGIO DE SUCCES
Cei 150 de elevi din comună au,
începând din anul şcolar trecut, o
unitate de învăţământ modernă,
ridicatădinfondurieuropene.Micuţii
se bucură de noua sală de sport şi de
noul laborator de informatică, dar şi
de faptul că au, pentru prima oară,
grupuri sanitare moderne. Pe durata
celor 18 luni de implementare a
proiectului Regio au fost realizate
lucrări de modernizare şi extindere
a imobilului Şcolii Generale cu
clasele I-VIII, singura instituţie de
învăţământ şcolar din comună. Cu
ajutorul fondurilor nerambursabile,
s-au reabilitat şi dotat spaţiile exis­
tente cu materiale didactice şi echi­
pamente informatice pentru labo­
ratoarele de fizică-chimie şi de
informatică, a fost schimbată toată
instalaţia electrică şi s-a înlocuit
tâmplăria interioară.
„Sunt fericită pentru fericirea co­
pilului meu de 9 ani. Intră acum în
clasa a treia. Primul an l-a făcut în
vechea şcoală. A fost greu, îngheţa
la ore pentru că intra frigul prin
geamuri, mă întreba de multe ori
cum se lucrează pe un calculator. De
anul trecut, din clasa a doua, de când
şcoala s-a modernizat, băiatul meu e
altul. Cunoaşte mai multe lucruri, e
mai bun la învăţătură. Şi se duce cu
bucurie la şcoală. Cred că ăsta e cel
mai important.” Aurelia – locuitoare a
Comunei Râca
Vorbele Aureliei, fericirea ei când
îşi vede băiatul cu zâmbetul pe
faţă, reprezintă, dacă vreţi, cea
mai bună reclamă pentru ceea ce
înseamnă fondurile europene. Nicio
autoritate locală nu ar trebui să
rămână indiferentă faţă de viitor şi
să se ascundă în spatele unei ridicări
de umeri şi a eternului „N-am bani
la buget”. Acolo unde visteria locală
nu este suficientă, există varianta
banilor nerambursabili de la bugetul
european. Niciun efort nu este prea
mare pentru un primar şi consiliul
său, pentru atragerea acestor bani.
Aproape
2milioane lei
valoarea totală
a contractului

22. www.inforegio.ro22
Ştiri regionale
Regio în România
NORD-VEST
NORD-EST
VEST
CENTRU
„LAUDĂ-TE
CU PROIECTUL TĂU!”
Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Vest pune
la dispoziţia beneficiarilor de proiecte finanţate prin
Programul Operaţional Regional, începând din luna
septembrie 2012, un nou instrument on-line numit
„Laudă-te cu proiectul tău!”.
„Laudă-te cu proiectul tău!” permite publicarea şi
editarea imaginilor şi informaţiilor despre proiectele
Regio de către beneficiari. Aceasta conţine o hartă
a proiectelor Regio din Transilvania de Nord, o bază
de date cu imagini, cifre şi date de contact pentru
cele peste 400 de proiecte finalizate şi aflate în
implementare în regiune, şi poate fi accesat de pe
prima pagină a site-ului www.nord-vest.ro, printr-un
banner dedicat.
PROIECTE
ADR Nord- Est prezintă unul dintre cele mai importante
proiecte pentru dezvoltarea în regiune.
Acesta se referă la Iniţiativa Politici Inteligente pentru
Clustere în Sud Est-ul Europei (ClusterPoliSEE) care
a primit aprobarea pentru finanţare din Programul
de Cooperare pentru Sud-Est Europa cu statutul de
iniţiativă strategică.
Proiectul vizează creşterea capacităţii autorităţilor de
reglementare şi de implementare a politicii de clustere
de a preveni şi anticipa schimbarea.
ANIVERSARE
ADR Vest a fost prezentă la Bruxelles în cadrul
evenimentului „Banda largă de mare viteză – o
platformă pentru inovare” organizat cu ocazia
împlinirii a 21 de ani de cooperare a regiunilor
europene membre ale Reţelei Regiunilor Europene
pentru Aplicarea Tehnologiei Comunicaţiilor în vederea
im­plementării unei Agende Digitale la nivelul întregii
Uniuni Europene.
În cadrul întâlnirii au fost expuse posibilităţile
de cooperare teritorială pentru implementarea
şi dezvoltarea de soluţii prin programe europene
dedicate cooperării teritoriale şi cercetării şi inovării.
PARTENERIAT
TRILATERAL
În luna septembrie a anului 2012, reprezentanţii oficiali
pentru parteneriate externe ai Landului Brandenburg
s-au întâlnit cu reprezentanţii ADR Centru la Alba
Iulia. Reuniunea a vizat demararea colaborării între
regiunile europene din România, Germania şi Polonia,
pe baza experienţei acumulate deja.
Scopul parteneriatului vizează strategia de dezvoltare
regională şi modul de pregătire a portofoliului de
proiecte pentru 2014-2020, sprijinirea IMM-urilor
pentru internaţionalizarea afacerilor, promovarea
oportunităţilor de investiţii din regiunile Centru,
Wielkopolska şi Dolnoslaskie, promovarea energiei
regenerabile şi protejarea mediului înconjurător.

23. OCTOmbrie 2012 23
Ştiri regionale
Regio în România
SUD-VEST
OLTENIA
SUD-EST
SUD
MUNTENIA
BUCUREŞTI
-ILFOV
FONDURI SUPLIMENTARE
PENTRU TURISM
ADR Sud-Vest anunţă că în luna septembrie 2012 a fost
lansată o nouă cerere de proiecte pentru domeniul
major de intervenţie 5.2 „Crearea, dezvoltarea, mo­
dernizarea infrastructurii de turism pentru valori­
ficarea resurselor naturale şi creşterea calităţii
serviciilor turistice”.
Pentru a asigura transparenţa documentelor, dar şi
pentru informarea potenţialilor aplicanţi de la nivelul
Regiunii Sud-Vest în vederea accesării fondurilor
disponibile şi dezvoltării portofoliului regional de
proiecte, ADR Sud-Vest Oltenia a organizat pe data de
27 septembrie 2012, Conferinţa Regională de lansare a
acestui domeniu major de intervenţie.
MANAGEMENTUL RISCURILOR
ADR Sud-Est, în calitate de Organism Intermediar
pentru Pro­gramul Operaţional Regional (POR) la nivelul
Regiunii de Dezvoltare Sud-Est, a găzduit, la Brăila, în
perioada 27–28 septembrie 2012, întâlnirea trimestrială
a Grupului de Lucru pentru evaluarea Riscurilor (GLR) la
nivelul întregului sistem POR, activitate organizată de
Autoritatea de Management.
Obiectivele au vizat analiza riscurilor raportate
în trimestrul al II-lea 2012, identificarea riscurilor
potenţiale în direcţiile, departamentele şi serviciile
Organismelor Intermediare, identificarea unor posibile
strategii pentru riscurile constatate, precum şi
dezvoltarea abilităţilor de lucru în grup.
„EUROPA ÎN
REGIUNEA MEA”
DG Regio din cadrul Comisiei Europene a lansat în luna
august un concurs de fotografie pe Facebook intitulat:
„Europa în regiunea mea”. Competiţia a avut două
secţiuni: „Proiectele mele”, adresată beneficiarilor
care au primit finanţare europeană, şi „Martor ocular”,
adresată cetăţenilor din UE, care au observat un
proiect european implementat sau în implementare.
Câştigătorii au fost din România, Bulgaria şi Polonia.
Câştigătoarea din România a fost Cristina Dumitru
Tăbăcaru, care a participat cu o fotografie a proiectului
din Mioveni, judeţul Argeş - „Modernizarea străzii I.C.
Brătianu din oraşul Mioveni, prin crearea a 2 benzi
suplimentare”.
JURNALIŞTII ÎN vizită
LA PROIECTEle REGIO
Autoritatea de Management a Programului Operaţional
Regional din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale
şi Turismului a vizitat, în luna octombrie, împreună cu
jurnaliştii, proiecte finanţate din fonduri Regio.
Cele trei proiecte vizitate din regiunea Bucureşti-Ilfov
au fost: Sistemul integrat de monitorizare video a
domeniului public, implementat cu sprijinul Poliţiei
Locale a sectorului 2, Reabilitarea, modernizarea,
dezvoltarea şi echiparea infrastructurii educaţionale
preuniversitare a Colegiului Naţional „Iulia Haşdeu”
şi proiectul Fundaţiei „Sfânta Irina” din Voluntari -
Cancerul, prioritate absolută–dezvoltarea unui sistem
real de servicii sociale.

24. Mai face şcoala românescă faţă
cerinţelor şi realităţilor
ce ne înconjoară? Oare sistemul
de învăţământ, în esenţă atât de
puţin modificat sau chiar deloc
faţă de 1989, îi împinge pe tineri
pe drumul cel bun? N-am devenit
o ţară fabricantă de diplome
universitare fără susţinere în viaţa
de zi cu zi? În dorinţa de a arăta că
suntem drastici, poate atunci când
nu e nevoie, dăm un bacalaureat
unic, ce dărâmă psihic, iată, o a
doua generaţie de tineri? Şi - mai
important decât orice - fac faţă
tinerii noştri concurenţei din
celelalte state membre ale Uniunii
Europene?
O mulţime de întrebări ale căror
răspunsuri sunt căutate de 20 de
ani. Încercăm să schimbăm, dar
poate acolo unde nu e necesar, şi
lăsăm lucrurile la fel acolo unde ar
trebui să intervenim urgent. Fiecare
ministru al învăţământului – imediat
ce se instalează în fotoliul de decizie
- schimbă, aproape de fiecare dată
radical, ceea ce a făcut înaintaşul
său. Dar numai vârful icebergului
este atacat cu conştiinciozitate.
Adică examenele şi tezele, devenite,
mai nou, naţionale. Niciodată nu a
fost schimbat din temelii ceea ce
se află, nevăzut, sub apă: materia,
stilul de predare, abordarea şcolii
în general. Elevii de acum continuă
să înveţe aceleaşi materii, de cele
mai multe ori abstracte, care se
predau şi acum 20 sau 30 de ani,
nimeni nu se îngrijeşte să le observe
de la vârste fragede abilităţile şi
înclinaţiile către alte domenii. Dacă
un licean, de exemplu, iubeşte
muzica şi vrea să devină un cântăreţ
sau compozitor modern, nu are alte
şanse decât să ia lecţii particulare,
cu cei din industria momentului.
Şcoala românească parcă se ru­
şinează de noile ocupaţii din nomen­
clatorul Ministerului Muncii.
De aceea, poate, ne-am trezit că
bacalaureatul, o piatră de hotar
pentru orice adolescent, a devenit
un fel de sperietoare cumplită
pentru elevii conştiincioşi, care
încă mai ţin cont de acest examen
al maturităţii. De cealaltă parte,
ne este dat să vedem adolescenţi
pentru care bac-ul pur şi simplu nu
mai contează. Pentru ei, ziua de
examen a devenit o zi obişnuită, în
care se trezesc şi „dau puţin pe la
şcoală”, eventual ca să vadă colegii
ce maşini sau ce haine de firmă şi-au
mai cumpărat. Nu le pasă de examen
nici cât negru sub unghie pentru
că, după părerea lor, şcoala nu mai
face nici două parale. Şi aici cred
că asistăm la cea mai mare greşeală
ce trebuie îndreptată urgent de
diriguitorii educaţiei româneşti.
O altă problemă reală în ceea ce
priveşte educaţia o găsim la nivelul
facultăţilor. Multe dintre ele, în
general cele private, acceptă orice
student doar pe baza buletinului şi a
unui examen de suprafaţă. Atenţie,
vorbim de facultăţi, nu de şcoli
vocaţionale sau de meserii!
Mulţi dintre studenţii de azi trec
examenele cum trece gâsca prin apă,
copiind, făcând cadouri sau doar
prezentându-se la examinare. Şi se
laudă cu „asemenea performanţe”.
Paradoxal, în ciuda celor scrise
mai sus, ştirile ce vin de peste
hotare, mai exact din ţările Uniunii
Europene, par să ne arate că
învăţământul românesc ar funcţiona
bine. Că românii noştri sunt ceruţi şi
apreciaţi peste hotare. Dar oare aşa
este? Să analizăm un pic.
Liceenii din România se fac re­
marcaţi, an de an, la Olimpiadele
Internaţionale, în special la cele
de chimie, matematică şi fizică.
Adică aceleaşi materii abstracte la
care făceam referire la începutul
analizei. Câţiva dintre ei, cei mai
buni, primesc burse la universităţi
de prestigiu şi apoi îşi continuă viaţa
în Occident, refuză să revină în ţară,
unde nu sunt apreciaţi la adevărata
valoare, cel puţin financiar. Dar câţi
sunt? Să o spunem cinstit, îi putem
număra pe degetele de la o mână.
Peste trei milioane de români lu­
crează în străinătate. O spun cifrele,
încă neoficiale, ale recensă­mântului
de anul trecut. Majoritatea dintre
ei, în meserii necalificate sau slab
calificate.
Şi ne mai sunt ceruţi doctorii în
Anglia, Irlanda sau Norvegia. Dar
atenţie, nu cei care au terminat
acum, ci cei care au deja rezi­
denţiatul făcut, adică cei şcoliţi în
România cu ani în urmă.
În aceste condiţii, putem vorbi de un
succes al învăţământului românesc?
De puterea de a concura, acum şi
în viitorul apropiat, cu tinerii din
ţările Uniunii? Mi-e teamă că nu. Un
răspuns dureros, dar care trebuie să
ne pună pe gânduri.
www.inforegio.ro24
Comentariu
Regio în România
Vlad IONESCU
Importanţa sistemului educaţional
în dezvoltarea fiecărui adult

25. OCTOmbrie 2012 25
Comentariu
Regio în România
Am zugrăvit un tablou ce poate părea
sumbru la prima vedere. Este însă
realist şi, dacă nu îl acceptăm, ne
facem mai mult rău. Pentru că soluţii
există, trebuie doar să ne aplecăm
asupra lor. Iar soluţiile vin tot de
la partenerii europeni, cei cu care,
teoretic şi practic, „concurăm”. Ne
vor alături de ei şi ne întind o mână
de ajutor, noi trebuie să o prindem.
Mâna de ajutor despre care vorbim
este reprezentată, în primul rând,
de finanţările nerambursabile, de
banii europeni care ne-ar ajuta
să dezvoltăm baza materială pe
care învaţă tinerii din România, fie
liceeni sau studenţi. Ca şi în sport,
în învăţământ nu se mai poate
face performanţă fără o susţinere
materială consistentă. Fără bani.
Nu poţi emite pretenţii de a ieşi un
economist bun, de exemplu, dacă
şcoala nu îţi pune la dispoziţie nu
numai un calculator performant, dar
şi toate programele şi softurile de
ultimă generaţie. Cum să se formeze
un chirurg excelent, dacă vede
operaţiile doar în seriale? De aceea
este nevoie de bani. Vestea bună
este că finanţări pentru învăţământ
există, trebuie doar ca autorităţile
în materie să-şi dea mâna şi să
conceapă proiecte viabile, ca să
atragă fonduri europene. Chiar în
acest număr al revistei puteţi citi
numeroase exemple de reuşite, cel
puţin în infrastructură, cu bani eu­
ropeni, din Fondul European pentru
Dezvoltare Regională (FEDR), utili­
zaţi prin intermediul Regio. Într-o
lume modernă nu te mai poţi baza
doar pe talent şi dorinţă. Trebuie o
bază materială puternică, un sistem
de învăţământ care să pună accentul
pe realităţile în care trăim.
Astfel, Europa, şi implicit organis­
mele care furnizează banii despre
care vorbeam mai sus, şi-au făcut
o prioritate din crearea şi dez­
voltarea oportunităţilor de în­
văţare pe tot parcursul vieţii. În
orice tip de societate, oamenii re­
prezintă o resursă cheie, aşa încât
diversificarea ofertelor de învăţare
este obligatorie. Dezvoltarea de noi
profesii în educaţie trebuie să fie
parte a procesului de reformă, ca
să răspundă nevoilor imediate, dar
şi de perspectivă, ale pieţei muncii.
Partenerii europeni aproape că ne
obligă ca informarea, orientarea
şi consilierea să devină un demers
sistematic începând – atenţie! - cel
târziu din clasa a VII-a. Educaţia de
calitate trebuie să fie centrată pe
nevoile individuale ale fiecărui copil
şi să reducă, astfel, fenomenul de
abandon al şcolii.
Concret, în România funcţionează
deja, finanţat din FEDR, Programul
Operaţional Sectorial „Creşterea
Competitivităţii Economice”. Astfel,
universităţile, institutele de cer­
cetare, chiar şi firmele private pot
depune proiecte în vederea obţinerii
de rezultate aplicabile în economie,
dar şi ca să-şi îmbu­nătăţească baza
materială de cercetare, dezvoltare
şi inovare. Beneficiarii pot accesa
fonduri cu ajutorul cărora obţin re­
zultate din cercetare pe care le pot
aplica în activitatea zilnică. Sunt
deja multe universităţi şi institute
de cercetare care au proiecte
în implementare, prin care se
desfăşoară activităţi de cercetare
industrială sau de dezvoltare expe­
rimentală.
Un alt program naţional, finan­
ţat tot cu fonduri europene neram­
bursabile, de data aceasta din Fondul
Social European, este Pro­gramul
Operaţional Sectorial Dez­voltarea
resurselor Umane (POS DRU). Dacă
mai sus vorbeam de dezvoltarea
bazei materiale şi a cercetării, acum
ne referim la dezvoltarea indivizilor
pe tot parcursul vieţii, astfel încât
să facă faţă unei pieţe a muncii
din ce în ce mai schimbătoare, mai
activă, modernă şi flexibilă.
Nu mai e un secret pentru nimeni.
Criza mondială sărăceşte bugetul
naţional an de an. De unde, atunci,
bani mai mulţi pentru educaţie? Ei
bine, răspunsul vine din cele două
programe descrise. Ele permit mo­
dernizarea sistemelor de educaţie
şi formare profesională, lărgirea
ofertelor de învăţământ în funcţie
de realităţile de pe piaţa muncii şi
îmbunătăţirea competenţelor ca­
drelor didactice.
Nu sunt uitaţi - ba din contră! - elevii
şi studenţii care abia ies din şcoală.
Le este uşurată trecerea la viaţa
activă prin dezvoltarea de programe
de orientare şi consiliere în carieră şi
prin sprijinirea parteneriatelor între
şcoli, universităţi şi întreprinderi.
Sunt proiecte extrem de importante
care previn abandonul şcolar prin
accesul şi participarea la forma­
rea profesională continuă, prin di­
versificarea programelor de for­
mare profesională şi sprijinirea
participării angajaţilor la astfel de
programe.

26. Bani europeni în Uniunea Europeană
Exemplu european
Bogdan IONESCU
www.inforegio.ro26
Provocările cărora va trebui
să le facă faţă Uniunea
Europeană sunt destul de dure,
dar normale pentru o societate
dezvoltată în era postindustrială:
îmbătrânirea populaţiei, o forţă de
muncă insuficient calificată pentru
noile industrii, nevoia de a accelera
ritmul şi calitatea inovaţiilor,
păstrarea unui echilibru între
creşterea economică şi protecţia
mediului, găsirea şi dezvoltarea
unor surse de energie regenerabile.
Proiectele realizate în cadrul
politicii regionale, în întreaga
Uniune Europeană, joacă un rol
activ în găsirea unor soluţii la
aceste probleme şi au ca scop
generarea de locuri de muncă,
creşterea performanţei academice,
creşterea productivităţii, dez­
voltarea surselor de energie re­
generabilă, pe scurt, asigurarea
accesului la oportunităţi a tutu­
ror cetăţenilor.
La Universitatea Aarhus din Dane­
marca se desfăşoară cu succes
un astfel de proiect. Incubatorul
studenţesc (eng. The Student
Incubator) este focalizat pe încura­
jarea şi dezvoltarea spiritului antre­
prenorial al studenţilor. Proiectele
de acest gen oferă un sprijin pentru
atingerea obiectivelor Strategiei
Europa 2020 pentru o economie
sustenabilă.
Germeni pentru minţi
fertile
Studenţii sunt încurajaţi să privească
antreprenoriatul ca pe o alternativă
la o carieră profesională. Un aspect
important al programului este acela
că studenţilor li se creează un mediu
propice, în care să-şi găsească şi
să-şi dezvolte un proces motivaţional
în urma căruia să creeze concepte
de afaceri bazate pe cunoaştere şi
valoarea pe care o aduce aceasta. Ce
este important pentru participanţi
Incubator de afaceri la Universitatea Aarhus, Danemarca
StudenŢii sunt încurajaŢi să devină
oameni de afaceri
95 de firme înfiinţate de studenţi au beneficiat de acest program

27. Bani europeni în Uniunea Europeană
Exemplu european
OCTOmbrie 2012 27
este că în cursul programului înţeleg
şi se familiarizează cu acest proces
şi, mai mult, au posibilitatea de a
pune în practică noţiunile şi ideile.
„Atenţie! Liber la
decolare!”
Un segment interesant şi foarte
eficient al proiectului este pro­
gramul „Liber la decolare” (eng.
„Take Off”) dedicat studenţilor care
vor să-şi deschidă propria afacere.
În cadrul acestui program, la care
au participat peste 150 de studenţi,
organizaţia pune la dispoziţia aces­
tora spaţii de lucru şi personal cu
rol de îndrumare în dezvoltarea şi
administrarea afa­cerilor. Participan­
ţii au apreciat foarte mult atmosfera
pozitivă şi productivă care le-a
încurajat exprimarea şi punerea
în practică a ideilor şi dezvoltarea
spiritului antreprenorial. În ultimii
doi ani, 95 de firme înfiinţate de
studenţi au trecut prin programul
„Liber la decolare”, un număr de
trei ori mai mare decât previziunile
iniţiale ale organizatorilor.
Joacă la „Groapa cu
nisip”
Pentru cei care nu sunt încă gata să
plonjeze în lumea reală a afacerilor,
The Student Incubator a creat cursul
numit Sand Box („Groapa cu nisip”).
Peste o sută de studenţi au participat
la aceste cursuri în care au avut
posibilitatea să simuleze, sprijiniţi
şi îndrumaţi de mentori, lansarea
şi administrarea unor întreprinderi
după idei proprii. Astfel, participan­
ţii au putut să exploreze, fără pre­
siunea concurenţială, ce înseam­
nă drumul de la idee la startul şi
dezvoltarea unei afaceri. Cei care
au descoperit că au ceea ce este
necesar din punct de vedere al
cunoştinţelor şi al personalităţii au
continuat programul promovând la
etapa „Liber la decolare”.
Incubator pentru viitor
Proiectele de tipul celui descris mai
sus, sprijinite de Fondul European
pentru Dezvoltare Regională, au un
rol esenţial în atingerea obiectivelor
Strategiei de Dezvoltare Europa
2020.
Obiectivul Fondului European pentru
Dezvoltare Regională (FEDR) este de
a consolida coeziunea economică şi
socială în Uniunea Europeană, prin
diminuarea dezechilibrelor regio­
nale.
Pe scurt, FEDR finanţează:
ü ajutoare directe pentru
investiţiile în întreprinderi (în
special, IMM) în vederea creării
de locuri de muncă durabile;
ü infrastructuri legate, în spe­
cial, de cercetare şi inovare,
tele­comunicaţii, mediu, ener­
gie şi transporturi;
ü instrumente financiare
(fond de capital de risc, fond
de dezvoltare regională etc.)
destinate să sprijine dezvol­
tarea regională şi locală şi să
favorizeze cooperarea între
oraşe şi regiuni;
ü măsuri de asistenţă tehnică.
FIŞA TEHNICĂ A
PROIECTULUI
Programul: Fondul European
pentru Dezvoltare Regională,
2007-2013
Cost total: 871,800 euro
Participarea Comisiei
Europene: 435,900 euro

28. Bani europeni în Uniunea Europeană
Exemplu european
Bogdan IONESCU
www.inforegio.ro28
În Europa sunt aproape un milion
de nevăzători şi peste 12 milioane
de persoane care au un handicap
de vedere. În întreaga lume, sunt
afectate mai mult de 160 de
milioane de oameni. De mai bine de
80 de ani, de când a fost inventat
bastonul alb, descoperirile tehno­
logice nu au influenţat semnificativ
acestă invenţie.
Această problemă a fost identificată
de către cei de la fundaţia olandeză
I-Cane şi i-a determinat să caute o
soluţie mai performantă pentru a
înlesni deplasarea nevăzătorilor.
Aşa s-a născut I-Cane sau bastonul
inteligent. Din vechiul baston alb,
au rămas culoarea imaculată şi
manşonul de un roşu aprins. Mai
departe, I-Cane este un dispozitiv
de înaltă tehnologie care combină
un sistem de navigaţie prin satelit
(care poate „vorbi” cu sateliţii
GPS, Egnos, Glonass şi, în viitorul
apropiat, Galileo) cu un sistem de
senzori inerţiali şi cu procesoare
de date care calculează algoritmi
complecşi pentru a activa o interfaţă
de comunicare cu utilizatorul non-
tactilă şi intuitivă.
Finanţare europeană
pentru o invenţie
revoluţionară
Iniţiatorii fundaţiei I-Cane au
fost sprijiniţi cu o finanţare de la
Fondul European pentru Dezvoltare
Regională reprezentând 50% din in­
vestiţia eligibilă. Acest lucru le-a
oferit inventatorilor posibilitatea
de a-şi transforma prototipul într-un
produs gata de a fi lansat pe piaţă.
Bastonul inteligent
I-Cane revoluţionează deplasarea nevăzătorilor
Peste 160 de milioane de oameni ar putea beneficia de noua invenţie

29. Bani europeni în Uniunea Europeană
Exemplu european
OCTOmbrie 2012 29
Progres major pentru
nevăzători
Bastonul inteligent îi ajută pe nevă­
zători să-şi găsească drumul cu
ajutorul unui sistem inovativ de
senzori, algoritmi matematici şi
componente mecanice şi electro­
nice. Acest sistem este capabil
să detecteze obstacolele şi să îi
furnizeze utilizatorului informaţii
şi indicaţii, pentru ca acesta să se
poată deplasa în siguranţă. Cea
mai mare parte a comunicării între
dispozitivul inteligent şi persoana
nevăzătoare se realizează prin-
tr-o interfaţă tactilă integrată în
mânerul bastonului. Primele teste au
fost mai mult decât încurajatoare,
folosirea bastonului inteligent având
ca rezultat creşterea mobilităţii,
a independenţei şi a interacţiunii
sociale a persoanelor cu probleme
de vedere.
Proiectul I-Cane a debutat ca o
fundaţie creată de antreprenorul
social Huub Grooten, cu investiţii de
la mai multe organizaţii non-profit.
Accesibil tuturor
Deşi înglobează o tehnologie de
vârf, scopul inventatorilor şi pro­
ducătorilor este să coboare costul
de producţie al bastonului inteligent
la niveluri la care să fie accesibil
tuturor celor care au nevoie de el.
Această iniţiativă este susţinută
de un consorţiu format din firme
mici şi medii. Mai mult decât
atât, fundaţia a stabilit relaţii de
cooperare cu organizaţiile care se
ocupă de susţinerea persoanelor
cu probleme de vedere, din mai
multe ţări europene. În schimbul
sprijinului pe care îl dau proiectului
I-Cane, organizaţiile şi companiile
partenere au primit locuri în
Consiliul de Consultanţă I-Cane.
Răspuns entuziast al
pieţelor
Studiile de piaţă şi rezultatele
sesiunilor focus-group sunt mai
mult decât încurajatoare. Există
un interes foarte ridicat pentru
bastonul inteligent în majoritatea
statelor unde a fost testat (Olanda,
Belgia, Corea, Taiwan). Chiar şi cele
mai prudente prognoze financiare
arată că venitul pe anul viitor va fi
suficient pentru ca această iniţiativă
să devină un furnizor de produse şi
servicii profitabil. De asemenea,
tehnologia de comunicare tactilă
dezvoltată pentru I-Cane s-a dove­
dit utilă şi în alte aplicaţii, oferind
multiple oportunităţi pentru apara­
tura destinată creşterii indepen­
denţei şi mobilităţii pacienţilor
suferinzi de Alzheimer sau per­
soanelor care sunt nevoite să folo­
sească scaune cu rotile ori cadre de
susţinere, la mers.
Din datele de până acum se pre­
conizează că Olanda şi Belgia vor
fi primele ţări care vor aproba
comercializarea bastonului inteli­
gent. În acelaşi timp, în multe alte
ţări se desfăşoară teste ale sis­
temului. În aceste condiţii, I-Cane
va lua iniţiativa la nivel internaţional
pentru a personaliza caracteristicile
bastonului inteligent în funcţie de
cererea şi specificul fiecărei arii
geografice.
I-Cane este considerat atât de spe­
cialişti, cât şi de cei care l-au testat
drept un produs care va revoluţiona
modul în care se vor deplasa persoa­
nele nevăzătoare.
FIŞA TEHNICĂ
A PROIECTULUI
Proiectul I-Cane are un buget
eligibil total de 692 800 de euro,
la care Fondul European pentru
Dezvoltare Regională a contribuit
cu 346 400 de euro.

30. www.inforegio.ro30
Agendă
Autoritatea de Management
pentru POR (AM POR) - Ministerul
Dezvoltării Regionale şi Turismului
Str. Apolodor nr. 17, Bucureşti, Sector 5
Telefon: (+40 37) 211 14 09
E-mail: info@mdrt.ro,
Website: www.mdrt.ro, www.inforegio.ro
Organisme intermediare POR
Agenţia pentru Dezvoltare Regională
Nord-Est (ADR Nord-Est)
Str. Lt. Drăghescu nr. 9, Piatra Neamţ,
judeţ Neamţ, cod poştal 610125
Telefon: 0233 218071, Fax: 0233 218072
E-mail: adrnordest@adrnordest.ro
Website: www.adrnordest.ro
Agenţia pentru Dezvoltare Regională
Sud-Est (ADR Sud-Est)
Str. Anghel Saligny nr. 24, Brăila,
judeţ Brăila, cod poştal 810118
Telefon: 0339 401018, Fax: 0339 401017
E-mail: adrse@adrse.ro
Website: www.adrse.ro
Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud
Muntenia (ADR Sud Muntenia)
Str. General Constantin Pantazi, nr. 7A,
cod poştal 910164 Călăraşi, România
Telefon: 0242 331769, Fax: 0242 313167
E-mail: office@adrmuntenia.ro
Website: www.adrmuntenia.ro
Agenţia pentru Dezvoltare Regională
Sud-Vest Oltenia (ADR SV Oltenia)
Str. Aleea Teatrului, nr. 2A, Craiova,
judeţ Dolj, cod poştal 200402
Telefon: 0251 418240, Fax: 0251 412780
E-mail: office@adroltenia.ro
Website: www.adroltenia.ro
Agenţia pentru Dezvoltare Regională
Vest (ADR Vest)
Str. Proclamaţia de la Timişoara nr. 5,
Timişoara, judeţ Timiş, cod poştal 300054
Tel/Fax: 0256 491923
E-mail: office@adrvest.ro
Website: www.adrvest.ro
Agenţia pentru Dezvoltare Regională
Nord-Vest (ADR Nord-Vest)
Sat Rădaia nr. 50, comuna Baciu,
judeţ Cluj, cod poştal 400111
Telefon: 0264 431550, Fax: 0264 439222
E-mail: adrnv@mail.dntcj.ro
Website: www.nord-vest.ro
Agenţia pentru Dezvoltare Regională
Centru (ADR Centru)
Str. Decebal nr. 12, Alba Iulia,
judeţ Alba, cod poştal 510093
Tel: 0258 818616/int. 110, Fax: 0258 818613
E-mail: office@adrcentru.ro
Website: www.adrcentru.ro
Agenţia pentru Dezvoltare Regională
Bucureşti Ilfov (ADR Bucureşti Ilfov)
Str. Mihai Eminescu, nr. 163, et. 2,
Sector 2, cod poştal 020555, Bucureşti
Telefon: 021 313 8099, Fax: 021 315 9665
E-mail: contact@adrbi.ro
Website: www.adrbi.ro, www.regioadrbi.ro
Organism Intermediar pentru
Turism (Direcţia Gestionare Fonduri
Comunitare pentru Turism)
Blvd. Dinicu Golescu, nr. 38, Poarta C, sector 1,
cod poştal 010873, Bucureşti
Telefon: 0372/ 144 018, Fax: 0372/ 144 001
Email: adita.stanca@mturism.ro
Centrul de Informare pentru Instrumente
Structurale (Autoritatea pentru Coordonarea
Instrumentelor Structurale)
Bd. Iancu de Hunedoara nr. 54B,
Sector 1, Bucureşti
HELP DESK: Număr scurt 021 9340
(număr cu tarif normal)
Program de lucru: L-V 10:00–18:00, S 10:00–16:00
E-mail: contact@fonduri-ue.ro
Organismele de implementare Şi monitorizare
a Programului OperaŢional Regional
Bucureşti, România, 6 noiembrie 2012
Conferinţa de prezentare a Raportului Anual de Implementare 2011 a Programului Operaţional Regional
2007 – 2013
Autoritatea de Management a Regio - Programul Operaţional Regional 2007 – 2013 va organiza pe data de 6 noiembrie 2012, la Hotel
Rin Central din Bucureşti, conferinţa anuală de prezentare a raportului anual de implementare. La conferinţă sunt invitaţi să participe
beneficiari de fonduri Regio, reprezentanţi ai autorităţilor publice centrale, regionale şi locale, ai mediului de afaceri, ai instituţiilor din
sistemul educaţional, academic şi cultural, precum şi reprezentanţi ai societăţii civile şi ai mass media.
Agenda conferinţei va cuprinde concluziile Raportului Anual de Implementare 2011 pentru Regio, stadiul de implementare al programului
la sfârşitul anului 2012, precum şi prezentarea unor proiecte de succes implementate cu finanţare din programul Regio.
Pentru detalii privind participarea la conferinţă, vă rugăm să vă adresaţi dnei. Andra Mihălcioiu, email andra.mihalcioiu@mdrt.ro
Nantes, Franţa, 7-10 noiembrie 2012
Conferinţa „EUROCITIES 2012”
EUROCITIES, platforma politică ce leagă peste 130 de oraşe europene şi reprezintă aproximativ 25% din cetăţenii europeni, prin primarii
lor, organizează o conferinţă anuală cu scopul de a aduce în discuţie importanţa implicării cetăţeanului european, în special a celui tânăr,
în viitorul oraşelor europene. Întâlnirea va crea contextul unor schimburi de idei între primarii prezenţi, cu privire la coeziunea socială,
dezvoltarea economică, un mediu înconjurător durabil, dar, în special, cu privire la democraţia locală şi provocările legate de implicarea
tinerilor în reînnoirea politică a oraşelor europene. Se vor organiza workshop-uri pentru a dezvolta aceste idei, printre academicienii
care vor deschide conferinţa numărându-se primarul din Copenhaga, Frank Jensen, primarul din Nantes, Patrick Rimbert şi Paul Bevan,
secretarul general EUROCITIES. Detalii la: http://www.eurocities2012.eu/
Bucureşti, România, 13 noiembrie 2012
„Soluţii germane pentru sectorul de management al deşeurilor”
Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Germană găzduieşte, în perioada 12-16 noiembrie, o delegaţie germană în legătură cu managementul
deşeurilor. Membrii delegaţiei se vor prezenta în cadrul simpozionului organizat pe data de 13 noiembrie. Proiectul se desfaşoară în cadrul
programului Ministerului Federal al Economiei din Germania pentru accesarea de pieţe noi.
Detalii la: http://www.econet-romania.com/ro/event/109/soluii-germane-pentru-sectorul-de-management-al-deeurilor.html
Metz, Franţa, 15-16 noiembrie 2012
Conferinţa „Un parteneriat durabil urban-rural”
Comisia Europeană efectuează, în prezent, un studiu privind dezvoltarea durabilă urban-rurală, la iniţiativa Parlamentului European.
Obiectivul este de a trage învăţăminte politice referitoare la rolul comunicării urban-rurale în îmbunătăţirea competitivităţii regionale
şi coeziunii teritoriale. În cadrul evenimentului, Comisia Europeană doreşte să lanseze un dialog direct cu ţările, regiunile şi oraşele
europene despre rolul dezvoltării urban-rurale în politica de coeziune pentru 2014-2020. Vor fi prezenţi peste 200 de participanţi,
printre care reprezentanţi ai reţelelor rurale şi urbane, dar şi importanţi politicieni europeni şi reprezentanţi ai instituţiilor europene.
Printre vorbitori se numără ministrul francez al egalităţii teritoriale şi locuinţei, membri ai Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare
Economică, academicieni şi înalţi oficiali din Franţa, Italia, Letonia şi Polonia.

31. OCTOmbrie 2012 31
Să mai şi zâmbim!
Să presupunem că Guvernul a­
cordă fiecăruia din noi un grant
/ un ajutor nerambursabil de
100.000 de RON. Ce-ar fi bine să
facem cu ei?
l Să îi cheltuim prin hipermar­
keturi? Nu, că ajung în China...
l Să ne cumpărăm benzină?
Nu, că ajung în Peninsula
Arabică...
l Să ne luăm calculator? Nu,
că ajung în India şi în Hong
Kong.
l Să ne luăm un autoturism
mic şi economic? Nu, că se duc
în Japonia sau în Germania.
l Să ne cumpărăm un gadget
electronic? Atunci merg în
Taiwan şi nu vor ajuta cu
NIMIC economia românească.
Singura posibilitate de a păstra
banii acasă, în România, este
să-i cheltuieşti pe bilete de
meci, mici, bere românească,
gustosul vin românesc, palincă
sau ţuică - pentru că astea sunt,
garantat, produse autohtone. Eu
aşa încerc să fac!
Singura problemă este că e
cam greu să-mi conving soţia
că fac toate astea numai din
patriotism...
Pachet desalvare economică,
propus de un… român

32. Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional
Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului
Str. Apolodor nr.17, Sector 5, Bucureşti
Website: www.inforegio.ro, www.mdrt.ro
Investim în viitorul tău!
Proiect selectat în cadrul Programului Operaţional Regional şi co-finanţat de Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională.
www.inforegio.ro
e-mail: info@mdrt.ro
0372 11 14 09
Doriţi mai multe informaţii?
Numele proiectului: „Promovarea rezultatelor Regio 2012-2013”
Editor: Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional – Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului
Data publicării: octombrie 2012