SlideShare uma empresa Scribd logo
1 de 150
Baixar para ler offline
DAN TIPURIŢĂ
V E R S U R I D E
D E M U L T
Bucureşti 2012
CARTILE LUI DAN TIPURITA - VERSURI DE DEMULT
Închin această carte Norei, soţia mea, fiicelor
Cristina şi Loredana, amintirii părinţilor mei, precum
şi tuturor celor dragi mie, rude şi prieteni, care m-au
cunoscut sau nu în această ipostază.
Bucureştean prin naştere şi trăire, am petrecut multe
vacanţe şcolare în Mărginimea Sibiului, care mi-a
încărcat amintirile cu imagini de neasemuit şi care
răzbat în acest volum.
Am început să scriu de la vârsta de 10 ani, mai
târziu am publicat poezii în reviste literare, am
participat la cenacluri literare.
Soarta impusă de condiţiile vremii m-au determinat
să-mi schimb decizia în ultima clasă de liceu şi să
urmez o facultate cu profil mult deosebit de cel
literar.
Această decizie mi-a schimbat destinul. Omul era
« sub vremi » cum scria cronicarul.
Mai mult, incompatibilitatea dintre o funcţie de
conducere deţinută şi o activitate literară era notorie.
Nu am mai scris în 33 de ani decât lucrări de
specialitate. Mă simt dator, dând curs şi insistenţelor
celor foarte apropiaţi, să-mi adun scrierile din
perioada 1965-1978 şi să le public în acest volum.
Fără a avea pretenţia supunerii exigenţei unor critici
literari această lucrare, las la aprecierea cititorului
valoarea timpului pierdut pentru citirea acesteia.
Autorul
CARTILE LUI DAN TIPURITA - VERSURI DE DEMULT
CARTILE LUI DAN TIPURITA - VERSURI DE DEMULT
CARTILE LUI DAN TIPURITA - VERSURI DE DEMULT
7
ELEGIE
Vezi, e sticlă cerul, scârţâie sub paşi,
miros ca de lupi suduie-n ciopoare,
vântul are-n soldă dinspre nord arcaşi,
moare ruginind iarba in fecioare.
Simt ninsoarea asta ca pe-un cal în spume,
sub o scoarţă veche de aer alb de vremi,
de maine hermina va albi o lume
ca pielea glasul cărnii, iubito, când mă chemi.
O albie rămân în trup de nemişcare,
aştept sa curgă piatra ca liniştea pe drum,
cum blocurile-ngheaţă cu braţele-n trotuare
contemplând în iarnă mireasa unui prun.
1975
8
PĂŞIND ALĂTURI
Sângerează muntele sub fag
pe drumu-mburuienat de ani şi vreme,
câte-un cioban răsare din toiag
făcându-şi drum prin vorbe şi blesteme.
În jur ne cântă turmele-n urcuş
întinse între coarne de berbece,
în spate poartă stâncile de pluş
prin care vama cucului se trece.
Păşim alături preţ de doua stânci
pe care le-a născut pământu-n vreme
când nu eram, dar am fi vrut atunci
să vină Demiurgul să ne cheme.
1968
9
PRIMĂVARA
Se-aude-n râu despre noi vorbind,
travaliul dimineţii e-nsângerat se pare,
aprilie începe să nască rând pe rând
câte un rai, un altul, pentru fiecare.
Ies basmele din mame sa gângurească iar,
copacii le aruncă poveştile în frunză,
o herghelie verde sărută la hotar
pământul cu potcoava cea ascunsă.
E timpul să simţim cum totul stă pe loc,
lacrima în râs coboară să-l vegheze,
firul de iarbă ne strânge la un loc
cu verdele lui duh să ne ureze.
1966
10
ROMANŢĂ
Îţi mai aduci aminte doamnă,
erai minoră, noi majori,
sufla cu miazănoapte-o toamnă,
cu-un soare-nvins la trecători.
Mureau secundele în vreme
şi pielea-ţi mirosea a somn,
îmi cuibăream privirea-n gene
să-ţi văd celulele cum dorm.
Visam lumina cum se-aşterne
pe trupul tău în aer crud,
păstrând căldura dintre perne
sfios să nu-mi mai pleci din nud.
Acum când toamna nu mai este
şi zilele se cos pe rând,
eu locuiesc într-o poveste
plătindu-mi locul pe pământ.
1974
11
UN CAŢEL
Privesc din nicăieri spre nimănui
cu alchimia unui pierde-vară,
mă părăsesc eroii din statui
în marşul mut al şinelor din gară.
Ţin ciorile o pradă de oraş
ca literele-o aripă de carte,
pot învăţa cum duce-m-aş
acum dinspre întreg spre mai departe.
Abia mă simt din golu-adevărat
alunecând în ochiul unui câine
ce stă spre mine mut şi nemişcat
privind şi ronţăind o zi de mâine.
12
REPETABILA IUBIRE
Intâi a fost clipa, apoi te-am zărit
privind în mers din tren un drum de gară,
de-atunci iubesc secunda care te-a zămislit
în paraful de o clipă dintr-un vârtej de vară.
Dau trenului acelui acum un sens corect
într-un absurd de spirite umane
şi-ţi caut regăsirea cu mai mult respect
în nălucirea fetelor morgane.
Te caută hoinarul din mine pe la porţi
pe străzi întunecoase, adulmecând peren
cum amiroase şina năluca unei roţi
plutind în apa rece a unui geam de tren.
1973
13
SĂ RESPECTĂM APA DE PLOAIE
Să respectăm mai mult apa de ploaie,
poartă-n ea sclipiri de vid astral,
ne spală unduirea de gunoaie
din marea gândului pe mal.
E curgerea botezului divină
pe creştetul pământului păgân
ca laptele din sfârcul de rugină
ce-l suge pruncul mamei de la sân.
E turma de luceferi şi de nori
mulsă de stâncă vara in izvoare
când Dunărea-i gravidă cu un vapor
grabită să mai nască incă o mare.
E şoapta de iubire nerostită
ce o ascultă îngerii timizi
în catedrala lumii rostuită
cu orgile zidite-n cărămizi.
14
E muzica şampaniei la dop
când minţile dansează dinspre nunţi
şi ropotul trăirii în galop
să ne trezim cucernici şi cărunţi.
E mustul crud băut de înţelepţi,
din care luăm aghiazma de-nceput
şi ne aşezăm mai drepţi şi mai deştepţi
în lutu-n care ne-nvelim cu lut.
15
ÎN LOC DE NAŞTERE
Din dealul ghemuit în palma ierbii,
din ploile bătând flămânde-n porţi,
din pomi albind tăcut în haina iernii
desbrăţişaţi de frunze, trişti şi morţi,
Din huma rostuită de părinţi,
din moş strămoşul care mi-a fost dat,
din ruga mamei mele pe la sfinţi
grăită în icoană legănat,
Din scrinul zestrei mele desfăcut
cu dezlegări şi voci de ursitoare,
urându-mi o urare de-nceput
decembrie cu glas de neuitare,
M-am aruncat cu inima ţipând
ca bătând în geam o lună trează
şi nu era mai ziuă pe pământ
decăt un fruct care se luminează.
1963
16
SAT DE MUNTE
Ochi de pădure, templu de lumină,
case-nflorite în lujerul de drum,
mai sus, vedeniile de fum
la care babele strigoaie se închină.
Nopţi făcătoare de minuni,
priveghi la lună, suflete nebune,
mistreţii-şi fac culcuşul în pătule
şi lupii-n cimitirul cu străbuni.
Aici, cu vremea strânsă subţioară
când taie echinocţiul toamna-n două
îsi beau mocanii ziua din ciubară
şi se-nveselesc în iarnă să nu-i plouă.
Aşa m-am înfăşat şi eu în viaţă
cu verdele în care m-am scăldat,
un prunc născut cu muntele în faţă
pe-o piatră de cetate botezat.
17
Acum îmi caut rostul cel dintâi
şi îmi aleg ce să aduc din soare
cu muntele credinţă căpătâi
o voce, un auz, o răsuflare.
1967
18
PĂRINŢILOR MEI
Cum stau tăcuţi la zidul vremii iarnă
îi văd într-un ştergar de aminire,
pământul urcă-n ei ca să îi ceară
neprihănit de albi spre altă fire.
Clepsidra vremii curge răsturnată
e oarbă, surdă, searbădă şi mută,
cum naşterea-i eternitate sfâşiată
şi moartea o naştere tăcută.
E frig în demiurgica chemare
cât toată iarna strânsă într-un loc,
secundele s-au destrupat de ore
şi-ngheaţă-n moara timpului pe loc.
O Doamne, fă divan din cer,
adoarme ploile în răuri într-un rost
şi spală clipa asta de mister
să-i văd superbi şi gravi precum au fost.
1970
19
OARBĂ IUBIRE
Oarbă iubire, de cine asculţi,
îţi dau şoaptele ei de le vrei,
se topesc fagurii-n munţi
curg buzele mele prin buzele ei.
Oarbă iubire, de cine asculţi,
îti dau mintea mea să mi-o bei,
se amestecă vinul în gânduri la nunţi
din sângele meu în sângele ei.
Oarbo ascultă, iubire ascultă,
tu eşti destinul, eu sunt ce vrei,
eu sunt ce nu sunt. Ce nuntă sfântă
vor face zilele mele cu zilele ei.
1964
20
IARNA E BACI UITAT LA STÂNĂ
Iarna e baci uitat la stână
neîncălzit între ciopoare,
pe munte vântu-i cingătoare,
gerul, uscate răni pe mână,
ninge pe creste, în văi plouă,
iertarea calcă alb în vine,
sufletu-n satele vecine
brumează o iubire nouă,
băciţele se-ntorc zâmbind
cu smalţul iernii între buze,
ning nasturii din bluze
şi sânii sâmburi roşii ning.
Lasă, puţin câte puţin
patul zăpezii o să-l umple,
pe coapsa lor fierbinte umble
flămânzi, lupii din priviri.
1968
21
AŞA CUM PLECI
Aşa cum pleci tu dimineaţa
din somnul alb de mesteacăn
spre aceleaşi ţărmuri mereu,
spre aceleaşi castele de gânduri,
în scorbura zilei te-afunzi
cu albul de miere al frunţii
pe care păru-ţi înseamnă
catedrală de sfinte albine,
aşa cum pleci tu într-acolo
povârnindu-ţi sămânţa în lucruri
şi laşi să te-nvăluie munca
cu ochi cristalini de sudoare,
aşa cum pleci tu dimineaţa
cu glasul meu sub cămaşă
şi zâmbetul copilului nostru
în lada de zestre a palmei,
22
te simt lunecând printre riduri
sub fardul de ceaţă al zilei
şi lanul de olandă-ţi păstrează
locul de popas al obrazului.
1977
23
JOC
Ochi prelins pe glezna ta de fată ;
inima viscol începe să bată.
Buze înmuiate cu-un surâs
lacrimile tale îs.
Într-un gând cules haihui
umerii pe-un vers ţi-i sui,
aşa cum doreşti şi tu să
îmi cânţi numele sub ursă.
Vânt de seară să îmbraci
dorurile să le-mbraci.
Dumnezeu visat rămas
în sărutul acestui ceas.
1968
24
PERLA
Semn de iubire între buzele tale
e perla crescută
din firul de nisip
al sărutului nostru.
1975
25
CHEMARE
Porumbul ţipă-n copt numai să vii,
la noi a uns cu toamnă din pădure,
verdele l-am strâns să nu ţi-l fure
stihiile cu braţe străvezii.
Galbenu-i lup, e-un vânt portocaliu,
gândul mi s-a asprit ca mustu-n vie
şi albul zilei ţipă argintiu,
se-ntinde ca o coală de hârtie.
Grăbeşte-te, vor nopţile să-ncuie
o turmă de luceferi în culcuş,
să fii cu mine când va fi să suie
copacii-n lună până sus.
1974
26
NOAPTEA ARIADNEI
Şi iarăşi petala nopţii iese din lujer,
colindă fluturii vederii pe staminele ei,
se simte doar umbra de var a pereţilor
pe tâmple poposindu-mi.
E taină complice între linişte şi somn,
fereastră veghează un pumn de lumină.
Prin cenuşa vederii îţi caut genunchiul,
ghem uitat de tine în labirintul meu.
1970
27
DANS
De deshamă cerul de pământ,
iarba pluteşte în pajişti albastre,
naşte marea pe frunze albind
corăbii cu pânze de aer.
Vine dealul prin bolţi de salcâm,
apleacă lumina când trece spre casa miresii,
- iubito, răsari în poarta braţelor mele
aripa gândului strălucind !
Cineva aruncă din soare polen.
cuvintele-şi culeg din grădini trandafirii.
în ochii tăi e-un bal de-anemone
la care dansăm numai noi.
1970
28
VÂRSTELE
Mai crudul pas al vremii a ostoit un ceas,
necoptul soare bate imberb în coaja zării.
Să nu mai plângi iubito, fiindcă ai rămas
alături mie-n vârsta dintâi a căutarii.
Aşteaptă, nu-s departe căldările cu jar
din care cu-ndrazneală muşca-vom deodată,
când la amiază fi-va un soare de-armăsar
să nu uiţi că-s bărbat iar tu eşti fată.
Şi doar să-mi ţii dârlogii să-l urc pe bidiviu,
verdele-i jăratec şi frige-n ochi câmpia,
tu să ramâi aceeaşi, iar eu ce-oi vrea să fiu
galopând prin vreme cât mă va ţine glia.
1974
29
SIMPLU
S-au văzut de curând :
ea coboară dintr-o basma roşie,
el se năştea dintr-o barcă
în vârful râului.
Câmpul trecea prin amândoi
acelaşi verde, acelaşi aprilie,
tremurând la răspântii
osiile pline cu frunze.
Era firesc să-şi înlănţuie
fiecare jumătate de primăvară
şi să-şi schimbe de pe umeri
pata de cer ruginiu.
De-atunci, noaptea adorm
târziu, pe galopul cailor
şi plutesc cu genunchii lipiţi
pe-aceleaşi cuvinte rotunde
mai copii ca oricând.
1964
30
ACEASTA-I BANCA
Aceasta-i banca sub care zilele
se spânzură până la vânt,
colţul cu greieri copilăroşi
călătorind umbrele noastre timide.
Ne întâlnim dincolo de noi,
pândind cum ne retragem
unul în celălalt
ca într-o cameră cu oglinzi rotitoare
cu un pian la care ştim
să cântăm doar cu o mână
totul e dumnezeiesc de frumos,
cu cele câteva cântece
învăţate pe dinafară,
din care nu observăm că e târziu
până în clipa în care
ne îngheaţă degetele pe clape
şi muzica şerpuieşte,
atunci
suntem doar la un deget de sânge.
1964
31
NAŞTERE
Acum e rândul tău. Ori mai auzi?
Plouă cu zori în maiul din duzi.
Pe streşini alunecă zaruri de tuci :
Ce ne aduci ? Ce ne aduci ?
Oraşul se lasă vândut
-ce visare !-
pe-un galben de soare.
Vezi,
timpul cerşeşte secunde
din clepsidra pântecului tău
unde
încep să se-nchege suflările noi
mocnite în amândoi.
Ascultă !
Recunoşti acest grai
ţipat pe-un fluier de mai ?
1977
32
DIMINEAŢA LOREDANEI
În râs albeşte un război de dinţi,
poiana păpuşilor se desprimăvărează,
ferestrele încalcă pe ziduri, cuminţi,
în hipodromul dinspre amiază.
M-ascund în lumină ca orbul ce vrea
să-i pot privi furişul din gene.
Doi urşi mormăi în inima mea
şi mă trădează cum bat cuie-n vreme.
1978
33
CROCHIU
Zi bună
Stăpână !
Dunăre brâu
pe iia ţesută cu fir de grâu.
Câmpie Română
nemaivăzută.
amurg uitat
pe-o brazdă la arat.
Lumină-îmbunată
seara de-odată
să tragă noaptea perdea
pe faţa ta.
1965
34
ADOLESCENŢĂ
Visare în ochii grei
de marmura doritelor femei.
Sărutul ploii de vară
pe-o buză de seară.
Poezie nedescifrată
în stâncă de munte săpată.
Carnea ta şi a mea
vezi, o singură stea.
1964
35
ALB
Vezi, ninge astăzi, simţi,
Curg diamante sărutările mele firbinţi.
A căpătat culoarea frunţii tale
îmbraţişarea lor neonică şi moale.
Când dimineaţa-şi va ieşi din minţi
îţi va dansa cu braţele ei goale
pe răsuflarea mea de noapte vineţie
dumnezeiesc de albă numai ţie.
1965
36
GALBEN
Pe plajă ţi-s dorinţele supuse,
sub tălpi cochiliile se desmiardă,
zac vorbele în bucurii nespuse
gata să ardă.
Pe-un gând oceanul leagănă meduze
şi zămisleşte pacea-n peşti cuminţi
-Sărută-mă...Pe buze
nisipu-aprinde lumânari fierbinţi.
1975
37
ROŞU
Târziul soare unde-o înnopta
dacă acum stă roşu-n palma ta?
E timpul dus, oprită între vreme
nu mai cutează noaptea să şi-l cheme.
Apleacă-ţi părul peste el, aşa,
ca să-l acoperi tu cu noaptea ta.
1975
38
VERDE
Apleacă-ţi capul, grâul se-nalţă să-ţi vorbească,
urcat în clorofilă e câmpu-n greu cuvânt,
poate gelos pe mine vrea să te ocrotească
de cel ce sunt.
Tu lasă-i-te-n pază mai jos să îţi sărute
pântecul prin care te simţi de el legat.
Cum o să râd, sunt spicele-apărute
şi va fi galben totul, şi va fi secerat.
1975
39
ORANJ
Ce cauţi tu unde nu eşti
sau nu te pot simţi în vis acum?
Aştept cu zborul păsărilor de la tine veşti
gătit de drum.
Porumbul ţipă-n copt numai să vii,
la noi a nins cu toamnă din pădure
şi verdele l-am strâns de pe câmpie
să nu ţi-l fure.
E mult mai galben sau portocaliu,
sunt gândurile-n pârgă sus la vie
şi glasul zilei mai dogit, chefliu,
se dă cu norii tumba pe câmpie.
Grăbeşte-te, vor nopţile să-ncuie,
clipind din candelabre-şi fac culcuş.
Să fii cu mine când va fi să suie
singurătatea-n lacrimi până sus.
1975
40
VIOLET
Tot mai adânc sapă violetul,
clacsoanele gonesc oraşul din vârful buzelor.
La braţul bordurii a plecat bulevardul
şi peste
firele de nisip ale grijilor zilnice
un val de somn
chiamă din larg isprăvile copiilor.
1970
41
DEŞTEPTARE
Cine coboară în bezna mea,
pasăre neagră,
ciugulind la întâmplare
stelele prinse în insectarul nopţii?
În plaja patului mijeşte de ziuă.
Mâinile tale, doi pescăruşi obosiţi
pe bolovanul somnului meu,
presimt un zbor de glbene frunze,
iar eu
de zidul dimineţii lipit
urc din beznă scările albe.
1968
42
PEDEAPSĂ
Din ochiul ispitei,
ochi de fântână,
dorinţa mea scapără
ca o brăţară, rămână
chipul tău iubito
în cupa ochiului meu,
vocea ta iederă
pe globul în care sunt eu.
Te caut, te caut,
otrava ţi-o vreau
cu adoratele-ţi palme
s-o beau.
1974
43
TU
Tu
ai adus pe lume femeia
cu jumătate de glas
înecându-te într-o creangă de liliac.
s-a făcut tăcere
de aer croşetat
în noaptea cu o lună ca un chipiu
la care se-nşiraseră bărbaţii
dându-ţi onorul.
1976
44
ŢIE
Fie-mi visul pădure de fagi,
memoria ierbii păstrează copacii,
tu, iarba mea,
porţi saltul căprioarei pe umăr
şi-n golul său
mă-nvălui pe mine
în crângul de suflet
cu uşoarele zăpezi căzute
în acest anotimp de uitare.
1968
45
CASA NOASTRĂ
A strâns de ziuă-n taină casa noastră
la patul nopţii piatra ei veghiând,
ning frunzele o flacără albastră
în care fluturii se răcoresc arzând.
Periferiile se bat peste pleoape,
Aruncă flori de umbră pe ce sunt,
trotuarele nechează şi pe clape
un cal de soare cântă luminând.
-Vezi mamă, timpul ne veghează
şi numai noi ne mai suntem întrebând
cât de aproape-i vama de pământ
şi cât de mult miroase de amiază.
1976
46
MAMEI
De ce ai mamă somnul zbuciumat ?
ce gând uitat nu ţi l-ai aşezat
pe mâine, cum orânduiam
ţii minte, cărţile-n ghiozdan?
Uite, aproape bate-n zi.
Castanii străzii au sfâşiat-o zarea
şi necuminte, cum o ştii
din cornul lunii muşcă depărtarea.
1973
47
IARNA
Rău vara, dar mai rău iarna,
oasele şi grijile ne dor,
soarele, Moş Cernomor
în frizerii de nori îşi taie barba.
Suntem mai asprii-n platoşe de ger
ţipătu-i alb în nou născuţi, să cadă
ne dăm gândurile pe zăpadă,
săniile ni se frâng pe cer.
Vin babele şi postul să răstoarne
cascadele de gheaţă peste noi,
fetele cu umerii lor goi
mieii dintâi îi învelesc în carne.
1976
48
DREPTUL LA BUNĂ ZIUA
Dreptul de-a putea să-ţi dau bună ziua
l-au câştigat strămoşii tot mâcinând cu piua.
Dreptul de-a şti să-ţi dau bună seara
mi l-au transmis părinţii cu grâul şi secara.
Dragul de-a vrea să-ţi dau noapte bună
l-am moştenit iubito de la un clar de lună.
1963
49
CÂNTECUL DOMNIŢEI
Frumoasă şi sfântă
minune adâncă,
salbă de zare
pe sân de răcoare,
cearcăn de astru
din ochiul albastru :
Marea cea Mare,
Marea cea Mare.
Seara târzie
căpiţă strânsă ţie
cum o aşterni sub mână
când te-odihneşti pe-o rană
cu bobul de sudoare
sărutat de-o floare
Câmpie română,
Câmpie română.
50
În viscol de cer
să te înalţi de fier,
numere-ţi duşmanii
până-n veacuri anii,
în sânge de iarnă
pisma să le-adoarmă,
pace să se-aştearnă,
stâncă de munte,
stâncă de munte.
De-cu-Noapte-ţi preschimbă
caerul apei, oglindă,
De-cu Ziuă-l întoarce
în Severin şi îl toarce
în măiestre fire.
Glasul tău subţire
cântec îl aşterne
Dunăre verde,
Dunăre verde.
La răscrucea verii
de podoabă-s merii,
pe-o buză de toamnă
zâmbet mustu-ţi toarnă
din temelie
către veselie,
Viţă de vie,
Viţă de vie.
51
Apa din izvoare,
topire de soare,
fierbinte şi rece
prin suflet când trece
se face Ciuleandră,
se face Ciuleandră.
Domniţă frumoasă
datina îţi lasă
trupul legănat
în pământ curat,
minune română
cu har de stăpână
Patria mea,
Patria mea.
Cruce de bărbat
în stâncă săpat
să mi te iubească
ţară românească,
pe sângele lui
capul să ţi-l pui
în temei de casă
să te împlinească
mintea-i bărbătească
Domniţă frumoasă,
Domniţă frumoasă.
1973
52
PARADIS, ORAŞ NATAL
Oraşul e o lupă
prin care ne vedem,
frigul din frunze are
miros ca de cerneală
castanii-n bulevarde
deapănă ziua ghem
până apar la colţuri
ciupercile de smoală.
- Incepe vânătoarea -
câinii urcă-n stele,
iunie împuşcă
prin floare de castan,
în Herăstrău bat peştii
apa cu nuiele
de lună ca-ntr-un vechi
basm popular persan.
In parcuri pune strajă
câmpia oaste verde.
Se tem îndrăgostiţii
de pândă şi de foc.
Sub pelerini de rouă
53
o iarbă grea se cerne,
cetatea castităţii,
centură la mijloc.
Prin nuferii-nserării
ard felinare-fluturi
o stea îşi şterge ochiul
cu umbra unui pom.
-De ce vii, mioriţa
lui Bucur, să-ţi mai scuturi
copitele de lună
în pragul meu de somn ?
Din zbor culegem creanga
Dâmboviţei verzi,
cerbii aleargă-n case
aduşi cu ea din munte,
e o lumină surdă
în care aiurezi
cu privirea scoasă din teacă
lângă frunte.
Oraşul e o lupă
prin care ne vedem
un fagure de sticlă
ca râul în izvoare
când fierbe iarba-n copcile de lemn
şi oamenii sunt pietre
de aur învâltoare.
1975
54
LACUL FLOREASCA
Rămâne-un spaţiu care
e-un ochi înspre pământ
când vântul se roteşte
în apa lui dă vamă,
ies peştii cu lopeţi
spre soare căi durând
malul lăcrămează
şi-n raze se destramă.
Am ars copilăria
vâslind ca prin cenuşă,
mi-e salcia povară pe umeri când o duc
- vezi, curge umbra case
şi zbaterea de uşă
e-un flutur cu pleoapa
cât frunza grea de nuc.
Ai grijă să nu speli
ca pe-un ştergar asfaltul
lacul nu e apă, e-un drum, e-un început.
Cu două mâini de aer îţi priveghez înaltul
ochi limpede prin care copil m-am revăzut.
1975
55
FÂNTÂNA MIORIŢEI
Cerul e o păşune
în care băltesc sori.
Un munte-i ca o lume.
Şi pietrele-s cuvinte.
Secunda e o floare
când lemnul de miori
răsună şi ies mieii
cu botul înainte.
Năframa ierbii-i strânsă
în munţi de sărbătoare,
ploaia adoarme-n piatră
ca sângele în şarpe,
se desface râul în drum de căprioare
când fulgere-s ciobanii
şi turma-i fără moarte.
56
Bat pietrele mătănii
în caldarâm când vin
săgeţi de praf zvârlind
cu-opincile mocanii,
târziul se scufundă
în copcile de vin
în care dorul arde
şi sapă groapă anii.
Se-aşează codru palmă
pe ţipătul fântânii,
din bronzul aşteptării
ţâşneşte apă vie.
Din tată-n fiu ţin munţii
oraşul într-o mână
şi mugurii-n izvoare
rodesc a veşnicie.
Adumbresc pe lună
stâncile de humă.
Sfânta apă curge
piatră fulgerând.
Corn de aur poartă
mioriţa-n lână
şi fântâna-i ochiul
ei dinspre pământ.
1975
57
MĂRIA SA CU OCHI CĂPRUI
Din care umbră se urzeşte părul,
din care soare,
genunchiul tau, mărul,
din ce floare?
Urechea trandafir
cu ce buze-o respir ?
In somnul meu
care
scâncet al tău
e-o stea de mare ?
Ochii tăi, Măria ta,
diamante pe coroana mea.
1974
58
DATORIE
Fericit, sub cămaşa dimineţii,
cu soarele ca un câine în paie ascuns
pot asculta inima de mierlă a zăpezii
cu echipa mea veşminte şi carne
călcând tiparele ca pe nişte covoare
de serie.
Toată noaptea
ceasul a rupt vreascuri pe oasele mele
şi-acum,
învelindu-mă în aripile oraşului,
în admiraţia ochilor fără pleoape ai ceasurilor,
am datoria să atârn de răsuflare ca un pendul
şi-n mare linişte să demarez
ziua ca pe-un vehicol către gara de mâine.
1974
59
AMIAZĂ
În râu se coc pietrele,
apa în jur se încleiază,
Mi-e sufletul o sfântă buturugă
pe care se-aştern căprioarele
să-şi răcorească mugetul.
1972
60
PAHARUL CU APĂ
În special
când îl priveşti de la deal
e o oază de cristal,
din vale
floare fără petale,
rochie fără trenă
pe-o coadă de sirenă.
Din depărtare
sâmbur de răcoare,
din profil
cornee de copil.
În el cu o floare
o imensă aşteptare.
Sub masă ciob,
un giuvaier snob,
sticlă spartă
într-o baltă de ceartă.
1968
61
TRAGEDIE
Temutul rege maur nu murise,
se-ncrâncenase carnea peste vină
cum se-ntăreşte sâmbure-n caise
să-şi apere sămânţa de lumină.
Desdemona-n batistă adormise
şi numai îi murise un pistrui
când Shakespeare din copertă plânsu-mi-se
că nu mai are trai în cartea lui.
1969
62
PENTRU TINE
Un pumn de lumină
pe faţa senină
şi de la pat
drumul despicat :
unul către mamă
să nu-ţi fie teamă
celălalt în faţă
spre viaţă.
1978
63
PRIMELE CUVINTE
Când primele lor cuvinte înfloresc
în ierbarele părinţilor,
copiii sunt muguri de mătase
alb detonând în mamele lor.
Silabele, silabele,
aruncă-n timpane odaia
şi-n sufletul mamei
îngenunchiază noi înţelesuri.
Învinşi, pereţii se lasă
corăbii cu pânze pe fluviu
călătorind amiaza
între o vorbă şi alta.
1978
64
ÎNSERARE
Priveşte,
felinarele-au oprit câte-un chiot
din hora turbată a zilei.
Oraşul îşi clatină genele.
O floare a somnului
colindă pe străzi.
Din coşuri
ies visele copiilor ca nişte steaguri
sub arme adunând
oştile clipelor de pace.
In marea împărăţie carpatină
zimbrii coboară din steme
şi încovoaie peste străzi
poduri de albe vertebre,
inele de sfântă logodnă.
1968
65
NORII
De mătase, de atlaz
în nici un caz.
Ceru-i gură de dulău
De-ţi scrie ploaia pe pervaz
CÂINE RĂU
1974
66
GRIGORE
(căţelului meu)
Nu eşti de rasă
metaforă păroasă
cu urechi clăpăuge
până în iarba care le suge
aşa umezite
de limbile ei ascuţite.
Borfaş
viclean şi gingaş !
Bestie murdară
cu coada de secară !
Grig
rebegit de frig
linge-te pe bot
cu inima mea cu tot.
1974
67
LUI MIŢI
Un grăunte
de munte,
Guliver
de piper,
patru lăbuţe
cu perdeluţe
pentru gheruţe.
Burta
ca turta.
Umbra
de-a surda,
că nu se vede
de-atâta lene.
Limba-i departe,
în cana cu lapte,
ochii ascunşi
cu miere-s unşi.
Şi-i tuciuriu
de nu mai ştiu.
1975
68
IN SOLITUDINE
Se-aud
cum se nasc cărbunii
din copaci,
trăgându-şi brâu pământul.
Vântul se caută în răsuflări.
O şiră de dulăi
mestecă
pridvorul liniştei.
1972
69
TIMP
Seara germinează-n odaie,
seva ei,
clătită de pământul zilei,
urcă prin rădăcinile casei
Din coama pianului de la parter
privesc cum descalecă ora opt.
Prin lemnul uşei traversând
vine apoi nouă,
oglinda în care sap
mereu schimbându-mă.
1975
70
AEROPORTUL
O zbatere a sunetului de luni,
dimineaţa în tolbe de aer se-adună.
Un miez de flăcări în zare topit,
Soarele, elicea pământului sună.
Lumina cu forme de fluturi alungă
prin crengi de lumină o coajă de nor.
Aeroportul, imensa oraşului strungă
porneşte mioarele de cositor.
1964
71
E O LUNGĂ PASĂRE ÎN AER
E o lungă pasăre în aer, albă,
răsucesc de ieri un capăt de silabă
pentru zăpada care se răstoarnă.
Mă astupă viscolul lui A
mă umbresc încetul cu încetul.
Mi-e frig. Un vid de lupi îmi vrea
scheletul.
1968
72
TOAMNA
S-a dus şi vara asta cu dublele amiezi
tot îndesând la zile în duminici,
copacii-şi poartă frunza pe la clinici
iar ploaia linge soarele pe străzi.
Iubirile s-au adunat din parcuri
fac coadă seara-n trenci la o cafea.
Vântul bolnav de nebunie prea
şi-a otrăvit săgeţile în arcuri.
Prin sobe vechi de piatră se întorc
copaci să-şi ardă vârstele-n inele,
noi mai bătrânii auzim în ele
firele poveştilor cum torc.
La noapte se topesc căldări de smoală
să ne lipească visele de pat,
doar cavalerii străzilor se bat
peste armuri cu orele de scoală.
1975
73
CÂND BUCUREŞTIUL
Când Bucureştiul chibiţa lângă Lupoaică
cu tablagii călare pe gardul de beton,
eram coleg cu vara într-o bancă,
fugeam de la Bodin să joc cu ea şotron.
Avea văzduhu-o zi rotundă de-o purtam
sub umăr ca pe-o minge în colbul de la «Sală»
de aş fi fost în stare, zănatec cum eram
întors pe-o gleznă noaptea să salt cu dânsa iară.
Şi cât de minunat prin tragere la fit
îmi zămisleam vacanţe de-o zi sau de o oră:
nepreţuită evadare-n infinit
de la Bodin sau Longhin, de la vreo «Domnişoară».
Cu mintea-ncolăcită prin pomi în bulevard
îmi pescuiam seminţe din colţ de la ţigănci,
iar ele cu ghiocul ne sâcâiau prin gard
cum iroseam destinele în bănci.
74
Sub turnuri de platani în parcuri cetăţui
asediam apusuri, le-nsângeram de-odată,
avea pământul visele haihui
şi ziua-n flori murea îmbălsămată.
Aşa a trecut vremea, am dat şi la liceu
trezit cu pumnii strânşi pentru noroc de-odată…
Şi bucuria tatii… Am auzit şi eu
Duios binecuvântul în glasul lui de tată.
Apoi cu-un puf de aur obrazul s-a pudrat
atât de greu şi leneş, neprins încă de lamă :
acum pe bulevarde mă dăruiam bărbat,
hotarul bărbăţiei mă cerea tot drept vamă.
Aflasem căi mai sobre şi le călătoream
cu spada la oblânc şi-n jur o herghelie.
Acasă copilăria-şi spălase de pe geam
mirifica lucire cum se-arătase mie.
1975
CARTILE LUI DAN TIPURITA - VERSURI DE DEMULT
76
NOAPTE
Pe ţară cade o floare de tăceri,
stelele ca merele sunt coapte,
umplu cu somn răcoarea dintre mâini.
Se muşcă pomii de atâta noapte.
Aş mai chema un gând, spre nicăieri
să-mpartă fructul verii-n două
cum taie astăzi ziua cea de ieri
tăişul unui crin de lună nouă.
1974
77
PRIMELE CUVINTE
Cheamă-se vorba noastră altar
la care vin şi îngenunche pruncii,
pământul acesta a germinat silabe
şi de milenii le culegem rodul.
Cel dintâi « ma » e luminat a măr.
Cel dintâi « ta » e rupt din întuneric.
Inima mamei umple odaia
şi geamurile explodează-n flori.
Fragilele magnolii au rupt gardul
şi spre faleza curţii plecând val
surâsul ei abureşte pomii
cu fântâna unei lacrimi.
1978
78
RĂZBOIUL ALB
FOC !
strigă bărbatul
detonând
ultima ei şuviţa castanie.
Tocmai atunci
ea-şi dezvelea din ştergar
ziua de acasă.
FOC ! FOC ! FOC !
tropăiau copiii
aprinzând în oglindă
cearceafu-i alb de răgaz.
Femeia zâmbea
plimbând de mână
ghiulelele lor
neasemuit de dragi.
1974
79
VEŞTI ALBE
Ninge,
paşi albi,
paşi de crizantemă,
fulgii sunt visele pietrelor…
E frig,
se vindecă rana statuilor,
tremură carnea pe stele.
Aştept o zi ca o ruletă
să-mi câştige noi trupuri.
1975
80
LINIŞTE
Noaptea adoarme cu capul pe masă.
Din depărtare telefonul
anunţă sacrificarea unor vorbe în stradă.
Casele au răguşit fumând prin balcoane.
Câte o dată fluierul gării se usucă pe frânghie.
Oraşul stă ascuns în cerul gurii lui.
E o linişte pensionară,
se poate ieşi cu peştii pe bulevarde,
se mai pot repara cu amintirile câteva garduri.
1976
81
COTIDIANA
Primele ore
deschid ferestrele
ca pe nişte ziare de dimineaţă.
Neînchipuit de repede
zăpada taie
tiparul de lac al zilei.
Prin aerogări oraşul face cu mâna despărţirii.
Străzile,
străzile se miscă încet,
enorme limbi ale ceasornicului
în care fiecare din noi suntem
fracţiunea celei mai importante secunde.
1976
82
ORA NOUASPREZECE ŞI TREIZECI ŞI CINCI
Mai presus de toate istovit calc
în tiparele orelor şaptesprezece,
intransigente clădiri împuşcă ziua prin geamuri,
iar eu, în braţe purtând-o,
obţin o seară la preţ rezonabil,
paşii mei curg, curg, din vitrină-n vitrină
spre Ministerul Însingurării Manechinelor.
Bulevardul vopseşte cu ţevile de eşapament
zâmbetele copiilor care ies de la şcoală.
Apoi ora optsprezece, nouăsprezece,
Nouăsprezece şi treizeci şi cinci,
încep stelele să-mi impute vederea…
Acasă continui jocul
de ping-pong la clubul secundelor.
1974
83
CREZ
Doar dacă scri-o-voi
viaţa dinainte,
în cea de apoi
o să mi-o aminte.
1965
84
MUZICĂ
Sub boltă curg pâraie de viori,
aerul cald coboară pe-o năframă,
simt inima o candelă şi uneori,
argintul se topeşte pe icoană.
Aplec urechea-n palmă ca pe-un crin
şi-i înfloresc fântâna de zăpadă,
timpul e surd, peretele-i suspin,
verdele sângerează în otavă.
Muzica mea e-o amforă-n auz
prin care-ascult cum mă alungă ploaia
şi iese soarele să mă strivească sus
când răscolesc octavele odaia.
Târziul intră-n scorburi de pământ
doar eu sorb cântul aerului dulce,
vederea zboară ca un flutur strâmb,
pleoapa fuge-n lună să se culce.
1977
85
SPECTACOL
Se vând femei cu buze smălţuite
şi pentru ochi cristale de interes,
muzici cu pântecele descoperite
pentru femei să joace mai ales,
Plăceri aprinse-n flăcări cu minutul,
piei cărnoase-ncinse-intr-adevăr,
nu mai există Dumnezeu temutul
de când e-aprinsă lumea de la măr.
O turtă dulce-i lumea la amiaz,
copiii-şi schimbă dinţii să o muşte,
şi-a prins pantofu-n farduri pe obraz
cenuşăreasa umblă să se-mpuşte.
86
Şi sânii din organe fără frică
aruncă-n nouri gurile căscate,
dezbracă rujul de pe mame disperate
şi rochiile-n păsări se ridică.
Casieru-n colivie s-a vărsat,
de-atâtea patimi pielea nu-l mai ţine
şi poate lua biletele oricine
care mai are-un ceas de înjunghiat.
1976
87
ÎNSINGURARE
Tăcerea n-are pentru urbe veşti,
caii zăpezii saltă pe oricine,
privesc absent în chiul unei ceşti
mai singur decât nicăieri şi nimeni.
Mă-ntorc la cer, mă izbăvesc de nume,
nu doare, nu, ardoarea descărcării,
ca Prometeu sunt mândru-n delaţiune
când rumeg voluptatea-nsingurării.
88
GÂND DE TOAMNĂ
În lume
când plouă
bătrânii adie prin case
călătorind din vorbă în vorbă.
Mamele se culcă-n copii.
Ei,
goi,
rătăcesc în oglinzi
alegându-şi mereu alte trupuri,
şi mai ales povestindu-şi
cât de repede cresc.
1974
89
OARE
Când voi fi la rând
să domnesc în pământ
să mă privească de sus
un galben de Ranunculus?
1965
CARTILE LUI DAN TIPURITA - VERSURI DE DEMULT
CARTILE LUI DAN TIPURITA - VERSURI DE DEMULT
CARTILE LUI DAN TIPURITA - VERSURI DE DEMULT
93
RUGĂ
Mirean cu idealuri, cucernic în vocaţii,
trăind curat în miezul unui sistem baroc
mă las purtat de visuri, surpări şi revelaţii
şi de raţiuni ce-aşează celulele la loc.
Neputincios mă chinui în falca datoriei
strivit ca-n gura oarbă de animal pervers,
m-alină doar zăpada din foaia de hârtie
şi miezul de lumină din ultimul meu vers.
Mi-e teamă de-un repaus cu dinţi de inamic
adăpostind invidii, orgolii capitale,
aşa cum nu izvorul răsare din nimic
ci stânca se topeşte în el plecând la vale.
94
M-ascund în certitudini ca mustu-ascuns în vin
silabisind cuminte porunci în rostul vremii,
când nu-i decât în ruga smeritului creştin
un adevăr şi-o sacră poruncă de milenii.
Ajută-mi Doamne firea de-o fi întru-n sfârşit
să mă-ntrupez din carnea ţărănii-ntr-o silabă
şi-n templul vieţuirii de mine părăsit
să locuiască trupul unui român de treabă.
95
IARNA TÂRZIE
Coboară frig târziu din Scandinavii
pe flacăra în muguri nesupusă,
sunt înţeleşi săracii cu bolnavii
să învingă gerul în Câmpia rusă.
Se-mbolnăvesc de viaţă sărăntocii,
e-un bal mascat de iarnă inutil,
dansez în mine sila cu frumoşii
fulgi prea albiţi de vină în exil.
De ce-ar mai fi nevoie de Siberii
când sanatoriile sunt pline de cuminţi
şi pe catapeteasma primăverii
s-a răzuit vopseaua de pe sfinţi ?
96
Cine-nţelege bruma de mister
de ce-închis-au soarele-n ospicii,
se vinde încălzirea pe piper
adus la noi cu bani şi sacrificii.
Din ce e gheaţa minţilor în dungi
din sfatul înţelepţilor de iarnă
la rugăciunea mamelor de prunci
zăpezile mai calde să le-aştearnă ?
1977
97
SEARA VRAJBEI MELE
Protejaţi lumina mai sus şi vertical,
vine întunecarea haină după pradă,
a însângerat cămaşa eroului astral
pentru delictul de-a fi ieşit în stradă.
Umbre contagioase coboară rând pe rând,
alungă îndrăgostiţii grăbiţi de pe trotuare.
Întrebări virale mă-mbolnăvesc în gând,
cu vorbe interzise mă-nchid în dicţionare.
În vrajba mea, cu mine, aş vrea să fac un schimb,
să-mi scot din ipotecă fusele orare,
în cealaltă lume să plec pentru un timp,
cea care-şi compune figura după soare.
98
Trăiesc totuşi destinul acestui fus orar
stând între poli întins ca struna de vioară,
ma las împuns de lună ca într-un insectar
o giză cu aripi ţâşnind din subţioară.
Aripi împotmolite într-un ger polar,
cu lacuri glaciare prin care văd sub frunte,
în lumea asta-n care pietroiul planetar
nu are timp să intre cu mine-n amănunte.
99
REVELION
Am început să mor de luni
cănd iarna ţine de o viaţă,
îmi vând iubirea pe cărbuni
alunecând sub altă faţă,
schimb anul pe-un pahar de vin
topit în vinele gândirii,
am obosit să îmi mai ţin
sub tălpi sclavia mântuirii,
E anul anului de an
cu veşti vândute la troiţe,
cum Duhul s-a ascuns în ban,
şi Maica-n cluburile de fiţe.
100
Privesc tăcut gândindu-mi seama
nevoilor ce-or fi la anul
sperând profund că poate mama
a pătimit pentru tot neamul.
Mai sper un an cu zei destoinici
care să ne găsească-o cale
dar înţelepţii ca din cronici
au mintea întoarsă în sarmale
Prezicătorii caută-n pieţe
leguma lor vindecătoare,
că lumea are mii de feţe
şi doar o glie la picioare.
Să fie anul ca o plantă
pe care vâscul să îmi crească
şi-o sănătate ambulantă
peste simţire să plesneasca.
La masa lui să stea norodul
ferit sub aripa de îngeri,
norocul să îi bea exodul
neţărmuritelor lui plângeri.
101
LA NOI SE MOARE
La noi se moare tragic de pistrui,
bărbaţii se îmbată cu blesteme,
femeile când beau zeama de cui
din crucea răstignirii de o vreme.
La noi se moare dulce de turnir,
căţele cu fandări medievale,
dulăi ce îşi ascut mai abitir
caninii în durerile carnale.
La noi murim cucernici de Obor
când se topesc virtuţile-n sarmale,
unii trăiesc prea vii, alţii prea mor
în mistica pomenilor stradale.
La noi se moare aprig de nevoi,
de foamete, de frig, de ţâţe seci,
prea ne-am uitat genunchii în noroi
şi inimile-n peşteri mult prea reci.
102
RUGĂ PENTRU ÎNCEPUT DE AN
Scoate Doamne nepăsarea
din zborul fulgilor de nea
şi dă-i gândirii întruparea
strălucirilor de stea,
Scoate trufia din mândrie
şi urâţenia din bani
şi dă-le atâta măreţie
câtă e-n clipa dinte ani.
Adună foamea de pe stradă
şi disperările din vin,
şi dă-le dulăilor să roadă
doar plictiselile din « spleen ».
Desfaşă pruncii de necazuri,
din gândul nopţii dă-ne-un semn,
şi dă cinstitelor grumazuri
un lanţ mai sobru şi mai demn.
103
TURNIR
(la coadă pentru cumpărat tacâm)
Ţii minte orele surpate
la un turnir pentru tacâm
şi alte pungi homeopate
când mă striviseşi cu un sân ?
Era un ghem din răni de pluş,
vale căzută într-un deal,
cu un surâs şi-un coborâş,
un scut de purpură oval.
Casca îmi curgea pe buze
şi zalele-mi cădeau la fel
celulele-mi erau lehuze
şi inima bătea tembel.
104
Sufla un vânt cu miazănoapte
într-un război medieval,
mă împingeau tot mai departe
în nordul vremii val cu val.
Rămâi în roua unui gând
din geana timpului stăpân
la mine stând cu anii-n rând
ca nălucirea acelui sân.
105
NOI AM VENIT
Noi am venit ca plaiul de la sate,
prisacă de fecioare şi flăcăi,
în trenuri la hore-ntârziate
din staţii alergate printre clăi.
Purtând în sânge râurile de maci
şi pildele duhovniceşti din predici
am lăsat părinţi înlăcrimaţi
slavoslovind Apostolii-n biserici.
Ne-am învelit cu aripi de oraş
înmiresmând cartiere mărginaşe
şi am ascuns sub varul lor trufaş
neveşnicia zilelor frumoase.
106
Iată-ne astfel prinşi în plasa vremii
în lanţul veştejitelor nevoi
necunoscuţi în straiele bordurii
si-n caii de benzină dintre noi.
Vuim sub coasa zilelor tramvaie
şi sub pământ metrouri pentru noi,
din nopţi cerşim căruţele de ploaie
să ne redea mirosul de trifoi.
Le aşteptăm cu frunzele pe trup
trecuţi încet în huma amneziei,
spiritul nostru simplu şi abrupt
ţesând cămaşa de mireasă gliei.
1977
107
OBÂRŞIE
Ţara de leagăn sfânt, strămoşesc,
pământ cu privirea în stele,
locuri iubite îşi îndulcesc
aromele toamnei în ele.
Umblu prin gând ca un arcaş nevăzut,
la flacăra ierbii mă-ncumet
să-ţi ard obrazul cu un sărut
imn pământesc fără sunet,
E-o taină-n tăcerea uitată de ploi
în toamna aceasta cuminte,
învie bunicii arând lângă boi
un lut de aduceri aminte.
Pământ, cu ce mândru răsad te-am preluat
în lauda timpului mire…
Cinstire ctitorilor acestui arat
De sfântă desţelenire !
1975
108
MĂRGINENII
La han prelins ca lacrima pe deal
îmbujorând obrazu-i de hermină
vin mărginenii stol să bea cuvânt,
să amiroasă versul a sulfină.
Aşa coboară ei de peste munţi
cu ziua bună strânsă-n piept de dragă,
le-nvârte vântul ceasul de amurg
şi iarna le dă cina din desagă.
Ştergar aşează vorba pe genunchi
şi scaldă pâinea-n năduşeli de ceapă,
urcă prin ei pământul înspre burg
şi spre împărăţie urcă apă.
109
Ei neamul meu au fost, dinspre păduri,
ei, ce-au aprins cu-atâtea drumuri munţii
duc versul legănat pe caii suri
şi cântul strâns în baierele frunţii.
Mă ţes şi eu zăpadă-n urma lor
să vindec alb durerea de opincă,
oi pribegi cu vremea la picior
cât viaţa va cresta răboj pe grindă.
1975
110
HAIDUCUL
La vis de lună scorburile scot
hoţi seculari cât huma dintre sate,
se umezesc răcorile de tot
şi teama suie-n crengile sărate.
Pe deal ascultă vântul la pământ
din buza ierbii şipot de copite,
o coasă taie şoapta din cuvânt
şi buzele rodesc nedezlipite.
Se-aruncă valea-n sus către păduri
cât nu-i rămâne nopţii decât munte.
Tremură frunzele-n carnea unei guri
şi cântecul se-ntoarce de la frunte.
111
Soseşte hoţul cu firma de domn
bea văduvia nopţii şi se-mbată,
izbeşte cu oţelul lunii-n somn
şi drăgosteşte iarba minunată,
Bagă-n răcori căldura din rădvan,
aruncă pungile-n luceferi să străluce,
pădurea luminează ca un ban,
iar el îşi umple flinta şi se duce.
1975
112
CREDINŢĂ
Ne e tuturora dat să fim goruni,
să ţinem vântul ghem la subţioară,
femeilor să limpezească-n mâini
nădejdea rodului de vară,
copiilor crescuţi cât ziua-n porţi
să joace vorba-n stea de bătătură,
să dezlipească grija de pe morţi
şi-mpovărarea urii de pe gură.
Cred în noi mai sus decât aud,
cu cât e mai adâncă toamna-n lume :
chiar despletirea frunzelor spre sud
poartă nădejdea altora mai bune.
Poporul meu e unul în cuvânt
ca o pădure care urcă-n munte,
oştirea răzvrătitului pământ
topit în marea grijilor mărunte.
1975
113
INCUBAŢIA
În somnul său se vede prin soldat
cum zorii-şi vând răcoarea pe lumină
într-un pământ care s-a incubat
sub pana unei zări de lună plină.
Aştept să-i crape coaja la soroc
şi rodul germinaţiei s-apară
unul deştept şi cu mai mult noroc
cu nişte cromozomi mai bunăoară,
Unul cu-un duh de astru mai ceva
cu fară boli şi alte vieţi de câine,
fără porunca de-a-mi crucifica
ziua de astăzi pentru cea de mâine.
1976
114
GENETICĂ
X, două blăni încrucişate-gard.
Y, copac aevea ca în copilărie.
XY e grădina mea, îmi ard
în ea păsările – gene numai mie.
Tu eşti femeie, ai gardul prelungit,
XX, aşa le-a aşezat natura ca să fie.
Şi păsările tale – gene în zbor infinit
sublim elogiate-s fiindcă-ţi sunt proprii ţie.
Virtuţile lumeşti destinse zac în ele
aşa cum în hazard din spiţă le primim
suntem cu toţii gemeni bărbatul ori femeia
mereu în căutarea celui ce vrem să fim.
Ne rezemăm pe viaţă, superbi în germinaţii
comprimăm esenţa trăirilor când vrem.
-Hai vino ! Coborâm în generaţii
cu zestrea fiecare cum am ştiut s-o avem.
1974
115
LUMEA CA UN FROTIU
Stau dizolvat în azi ca-ntr-un frotiu
ziua de ieri mă strânge-n cea de mâine
mă văd în microscop precum mă ştiu
topit în lume ca un bob în pâine.
Mă cercetează ochiul cu interes uman,
mărit şi readus din depărtare,
mă caută savantul în note ca la pian
şi îmi apasă clapa care doare.
Mi-e teamă de pedeapsa unui nou destin,
să deranjez cu umbra o viroză,
căci boala mea mi-o ştiu, un val sublim,
o pânză albă într-un ocean de proză.
116
De-ar fi o lege mai presus de ea,
mai peste spaţiu, peste surda vreme,
cucernicul savant m-ar dezlega
din ghemu-acesta de axoni şi vene.
Din miezul altei ere planetare
să pot privi acum în lumea mea,
în templul diviziunii celulare
să-mi caut loc de rugă pentru ea.
117
UN AMĂNUNT
Suntem alcătuiţi din amănunt
sub pielea cunoscută şi socială
cum stă minunea ascunsă în icoană
şi glasul raţiunii în cuvânt.
Veniţi să coborâm la element
ca muzica întoarsă la măsură,
cum sfânta adâncită în scriptură
îndreptată nota unui plâns recent.
Să ne alcătuim cumva din nou
cu alţi învăţători, la altă şcoală,
scoţând ispita din greşeala primordială
şi strigătul pedepsei din ecou.
118
BRADUL BLESTEMAT
L-a rostuit destinul pe coama unei stânci
unde se naşte ziua din ore migratoare
şi soarta i-a urzit cu slovele ei dulci
blestemul rezistenţei seculare.
Ia vijelia-n braţe şi moare repetat
adăpostind sămânţa de veşnicie-n mugur,
păstrează în fiinţă ceea ce i s-a dat,
să trăiască verde şi să moară singur.
Nu şi-a dorit vreodată o scorbură de nor
în care să-şi ascundă credinţa şi să plece,
un Dumnezeu mai darnic şi mai îndurător
să-i urce-n frunze-o sevă mai verde şi mai rece.
1978
119
COMANDABILA TĂCERE
Se-aud cum nasc copacii morţi cărbuni
acoperind nervurile cu humă,
cum se divid secundele-n genuni
şi lumile-nceputului se-adună.
E linişte cât noaptea grea rămasă
în botul câinilor cei logodiţi cu lupi,
cât toată muşcătura ierbii-n coasă
când gura-i verde toată i-o astupi.
Cât frica strecurată printre gratii
să-nlăcrimeze glasul din străbuni,
când noi o căutăm spre idolatrii
tăcerea făcătoare de minuni.
E linişte bolnavă, ne agăţăm de veac
învinşi în noi de doine cât mioriţa plânge,
prea otrăvită-i vrerea tăcerilor de leac,
tăcerilor de aur, tăcerilor de sânge.
1974
120
FLĂMÂNZII
Când umblă zorii în papuci de casă
şi oamenii se îmbulzesc să-învie
îmi iau dintre celule sfânta coasă
şi arma de-a trăi din panoplie.
Cobor sub cerul negru pe pământ
cu monştrii flămânziţi că n-au avut,
de cei cu grija foametei în gând
îmi trag cu teamă orele sub scut.
Aşez pe cap un măr de răsărit
să mă păzească de săgeţi venine
cât ţeasta lor e scorbură de schit
clădit cu bolovani de flămânzime.
Oh, soarele-i prea veşted să mai nască
din germinari nou leac de izbăvit
flămânzii, cei născuţi în lumea noastră
cu stârpirea-nfometării-n genotip.
121
Mă chinuiesc de moarte când îi vad
bătând de generaţii-n poarta foamei,
cu frica neajunsului pe chip
din laptele sorbit la sânul mamei.
De-aceea căutându-mă prin vine
cu gândul unei zile pe genunchi
îmi regăsesc străbunii lor în mine
urcându-mă mai sus cu-o rană-n trunchi.
Mă răzvrătesc la gândul ca-i deşartă
şi ruga şi răbdarea-n infinit
şi colindarea milei pe la poartă
când Domnul flămânzimii-i răstignit.
E o poruncă-n totul, ca-n ceasloave:
ridică piatra dacă te-ai nascut,
loveşte-n dunga minţilor bolnave
să curgă putregaiul început !
1974
122
ISTORIE
Se prefăceau în buzdugane munţii,
câmpiile se ascuţeau la noi,
îmbrăţişarea era za în ziua nunţii
când mirele lua straie de război.
Toate văile se închideau capcane
şi-n stol de zări se răsuceau oglinzi,
sculptam în ele rănile duşmane
cum moşii noştri turmele în grinzi.
Fiecare zi era o dare,
fiecare an era un bir,
ne încuiam averile-n izvoare
şi doinele în fluier la chimir.
123
Aşa am tot fost duşi către acum
suindu-ne-n bejenii şi răscoale
cu visurile strânse pe lângă tâmple cum
îşi poartă munţii apele la vale.
Am tot visat la vremuri mai cu dare
nădăjnuind spre pâine şi spre apă,
cu fieru-n brazdă, tâmpla în altare
noi, cavalerii luării de la capăt.
1974
124
SUPREMUL SACRIFICIU
Însingurarea ne cuprinde cetatea în Agora
un bal de care nimeni nu ştie a povesti,
ne pierdem în căinţa bolnavă a tuturora
un Dumnezeu ce încă mai poate mântui.
Pieim în căutare, murim în contemplaţii,
judecători de îngeri, acuzatori de rit,
melancolia doinei suie din generaţii
în cei ce suntem astăzi sau doar am devenit.
Icoana demnităţii am scos-o din silabe,
am supt din mame numai tăria unui nor,
Cain agricultorul a căutat in Abel
magia nostalgiei curatului păstor.
125
Aflăm în romantisme cuvinte de-mprumut
când dragostea e scoasă cu totul din iubire,
gingăşia şoaptei lipseşte din sărut
şi mutu-i clopotar de veşti la mânăstire.
E-un dat al nostru poate să scoatem din noroi
sclipirea de trăire ca diamante pure,
cât timp credinţa veche mai poate fi în noi
şi doina sacrificiul suprem să îl indure.
1976
126
DEVENIRE
Doresc numai să fiu ce-am fost,
uitând că-n trup se naşte o nouă devenire,
memoria vicleană pastrează pe de rost
oglinda-n care îi place doar să se admire.
E-o datină a schimbării prin care îmi strămut
câte-o celulă-n alta, într-un destin banal,
de fiecare dată sfărşind ce-am început,
în sapte ani murind mă nasc total.
Aşa cum de milenii unda se naşte-n undă
pastrându-şi râul veşnic doar un vremelnic nume,
vremea a încăput demult într-o secundă,
când noua veşnicie s-a născut în lume.
Coboare Demiurgul şi-ntr-un destin eretic
să-mi prelungească ziua sfârşitului soroc,
în porunca vremii cu un elixir genetic
să mă hărăzească cu mai mult noroc.
127
STUDIU
Unde sfârşeşte carnea şi-ncepe veşnicia
în marile oceane hialine
e-o uşă-n care se pătrunde
cu umbra ghemuită lângă tine.
Cel ce nu eşti cobori în cel ştiut
prin humerusu-ntins priveşti la lume,
e-o mare asemănare între nume
în catedrala-n care-ai încăput.
Te cauţi în ecouri mai savante
trăgându-ţi văzu-aproape de timpan
şi simţurile-n moarte încordate
sunt călăuză spre un alt liman.
1976
128
N-AM ÎNVĂŢAT SĂ NE ALEGEM SFINŢII
N-am învăţat să ne alegem sfinţii
i-am alungat cu umbrele-n exil
de când le-am tăvălit prin hruba minţii
icoanele alchimizate-n chin.
Prea chinuiţi în închisori cu fiare
i-am răstignit cu zile sub pământ
şi ne-am trezit cu minţile bolnave
canalul disperărilor săpând.
Ne-am bandajat durerea-n legi străine
unde pământul calcă pe pămănt
şi vorbitorilor de limbi haine
le-am dat lopeţi să sape la mormânt.
129
Am aplecat grumazu-n gesturi laşe
şi în poveţe tâmpe mai ales
cu magi păgâni atât cât să ne lase
desfrâul lăcrimărilor mai des.
Acuma cuvioşii cu psaltirea
aduc împărtăşanii să le bem,
în moaşte s-a culcat nelegiuirea
şi ne rugăm blestemului suprem.
Va trebui să ardem în pereţi
să dezlegăm icoana altor sfinţi,
să-nvie voievozii din peceţi
cu mirul lor videcător de minţi.
Să vindecăm durerea de ruşine
să ardem rugul ţării nimanui,
din rana răstignirilor Divine
să bem tăria mustului de cui.
1973
130
UMBLĂM ÎN SPAŢIUL VIRTUAL
De-o vreme insul nu se ştie
e carnea preschimbată-n gumă
ca întruparea din hârtie
a Cărţii Cărtilor în humă.
Umblăm în spatiul virtual
stihii de noi însingurate
şi în înalta societate
pluteşte drojdia pe val.
La gât e ştreangul unui veac
cu viermuieli de interese
degeaba lingem pentru leac
zeama zăbrelelor prea dese.
131
Femeile cu sânii goi
privirilor le dau să sugă
ispita marelui noroi
din sexul răsunând a rugă.
E raiu-aproape de surpat
de necuraţi e luat pe sus
la drum hain s-a licitat
palatul crucii lui Isus.
Suntem bolnavi cu ce-a rămas,
se şterg speranţele de lacrimi
în răscrucea unui ceas
stoarcem blestemele de patimi.
Mai sunt probabil visători
nefecundaţi cu rău în zile
care şi-au pus încuietori
şi chei iubirilor sublime.
Noi îi privim ca pe stafii,
credinţa lor o cerem vamă,
pe rugurile lor târzii
îngenunchind ca la icoană.
1976
132
NĂLUCIRI
Ajuns-a lumea asta o scofală
în care ne e dat să ne înmultim,
simt aerul ca pe o supă primordială
sub lupa suveranului divin.
Las pielea să se-apropie de-ameobă
dezinhibat şi îmbrăcat sumar
lipindu-mă de ea ca de o sobă,
o Evă din păcatul originar.
Îndes în maţ din greu la cuacervate,
cu bunul parameci dau un festin
şi mă îmbolnăvesc de peste poate
cu cel mai vegetarian regim.
133
Ba chiar îmi si montez pseudopode
umerii-i dotez cumva cu cili
să strâng în braţe mame incomode
ce poartă-n păntec soţii inutili.
Şi mă alcătuiesc încă o dată,
o cuacervată într-un strop de vin,
doar toţi avem de fapt acelaşi tată,
doar mamele diferă în destin.
Să mă privească semenii cu jind
plutind pe-o cană şi băltind pervers,
de la trilobiţi să îmi deprind
comprimarea erelor din mers.
De-ar fi să mai sucomb a doua oară,
să se înhame viermii la lopeţi
mi-e teamă de uitarea seculară,
să nu-mi astupe umbra cu nămeţi.
134
PASĂRE CU ARIPI SURE
Visez mai sus, trăiesc doar jos,
îmi croşetez cămăşi de zale
o zi pe faţă, alta pe dos,
croitorind cu mânecile goale.
Privesc o pasăre cu aripi sure
ce-alungă larma zilei din copii,
buruiana grijilor mature
a germinat perfid în jucarii.
Să învăţăm cuminţi pe dinafară
curajul morţilor timizi,
rigida sobrietate mortuară
ne face demni, curaţi si mai lucizi.
135
Să exersăm pe rând cu manechine
slova străbună şi născută-n cronici,
să deportăm în limbile străine
cuvântul trăirilor laconici.
Să învaţăm direct de la pădure
protestul şuieratului în vânt,
din mângâierea lamei de secure
blestemul lemnului arzând.
136
NU MAI E LOC ÎN MAGAZIA LUMII
Ţineţi iubirea strâns şi vertical
nu mai e loc de ea în magazie
spaţiul vostru este plin, legal
cât e porunca-n foaia de hârtie,
doriţi s-aveţi mulţimi de oi si cai
dar mai ales dulăi să roadă luna,
prin rugăciune un fior din rai
când vine vremea să se tundă lâna,
păstraţi iubirea-n voi cât mai aproape
şi învăţaţi cinstirea de la fir,
cum unduirea râului încape
în mângâierea bobului de mir.
137
DIMINEAŢA CU GÂNDURI
Mă întind pe soare ca pe un prosop
şi simt lumina-n sânge cum se urcă
inima intră-n vene ca un dop
să-i ţină strălucirea să nu curgă.
Aş pune ziua asta în dulap
scuturând de praf nişte vocale
din corul sănătoşilor la cap
aplaudaţi cu mânecile goale.
Lumea mea-i clădită într-un fel
ţigla-i superbă, dar lipsesc pereţii,
pacea se-ascunde într-un porumbel
să nu o mai alunge certăreţii.
138
Privesc la înţelepţi ca printr-un geam
silabisând porunci din constituţii,
cum pruncul viitorului de neam
învaţă plânsu-n mijlocul căruţei.
Dacă aş putea să pescuiesc la deal
de unde curg şi eu din mamifere,
pe-o albie croită, ca un val,
cu genele ca peştii, la vedere,
şi aş găsi acel strămoş comun
ce-l port cu mine-n trup de generaţii,
l-aş preschimba cu altul şi mai bun
cum s-au schimbat boierii cu argaţii,
poate-aş putea da trupul la schimbat
să cer de la destin un colţ de tigru
cum stă pământu-n axă înclinat
cerşind în infinit un echilibru.
139
DIMINEAŢĂ CU SOARE
Astăzi lalele fac miting într-un coş
şi-au răguşit staminele-n urale,
plesneşte disperarea pe gard într-un cocoş
că soarele s-a hirotonisit în vale.
În zori cădelniţează cu o mână,
s-a instalat în sfintele odăjdii,
trimite din cădelniţă furtună
cu norii de-ntunecime şi primejdii.
Periculos, când va urca mai sus
întors ca ceasul, gârbovind în şale,
va predica şi ce are de spus
ne va speria cu voia dumitale.
140
Ne-ascundem cu dreptatea în furnici,
cei mai bogaţi coboară-n ecuaţii,
şobolănind cu lefuri tot mai mici,
copiii învaţă limba de relaţii.
În turnul Babel să aflăm folos,
numim din surdo-muţi un şef de orchestră
care să ne înveţe ce frumos
e un do major cu origine modestă.
Pe soarele acesta nu-l mai vrem,
căutăm un altul în tablele virtuţii,
născut în ieslea ţelului suprem,
fără rotaţii şi alte revoluţii.
141
DIMINEAŢA DE IARNĂ LA OLT
Mă-ntorc pe un cuvânt şi-mi trag neaua pe şale
cocoloşind ca grâul o lene gratuit,
de mii de ani si Oltul dă munţilor târcoale,
îşi caută în mal un loc de odihnit.
Au spânzurat de-o creangă azi noapte o dimineaţă
cu un verdict ce s-a decis să fie sus si scurt,
pentru că s-a intins cu Oltul pe sub gheaţă
şi a înroşit văzduhul mult prea mult,
s-a întrecut cu peştii în vorbării obscene,
uitând să rânduiască zăpada la topit
şi cred că de la mine s-a imbolnăvit de lene
lasându-se să moară cu ora câte un pic.
142
DIMINEAŢA CU UMBRE
În zori se împreunează şi se despart erotic
superbe, transparente fără boli şi negi,
căt soarele-şi prizează lichidul amniotic
doar cele mai în vârstă aleargă dupa melci.
Alunecă tăcute pe mări de politeţe
constante în maniere scad şi cresc sincron,
urcă în bulevarde şi se topesc în pieţe
ca peştii din acvariu vorbesc pe acelaş ton.
Le-a educat vederea frumoase şi fragile,
se-mbolnăvesc de ceaţă şi mor de căte-un nor,
mai mângâie pe frunte gunoaie inutile
cuminţi şi fără lesă ne urmează la picior.
Şi doar când manuscrisul se umple de sonete,
iar singurătatea te sprijină-ntr-un cot,
când la ghişeul zilei n-apuci să iei bilete,
deci numai câteodată, adorm în noi de tot.
143
DIMINEAŢA MEDICALĂ
Când dimineaţa mă trezesc în anamneză
gândind profund ca peştii destinul medical
din muşuroiul în care furnicile cu freză
mă omoară şi mă învie cu acelaşi gest banal,
îmi reclădesc fiinţa într-un castel somatic
din fibre musculare, celule şi axoni,
în care cucul timpului sălbatec
aprinde lumânări de veghe în neuroni.
Îmbrac la întâmplare armura pentru boală
cu anticorpi speciali la suferinţa mea,
căci moartea-i doar o născocire medicală
într-o dimineaţă cu aromă de cafea.
144
DIMINEAŢĂ CU MINIERI
Când dimineaţa sap după lumină-n beznă
ca un minier filonul zilei să-l găsesc,
mă ţine lanţul zilei de ieri legat de gleznă
urât şi inestetic un bolovan firesc.
Caut printre statui şi flori penitenciare,
momente condamnate la zile de nesomn,
doruri pentru care s-au inventat fecioare
dar şi supremul meu delict de a fi domn.
Apoi îmi brevetez o altă răsuflare,
îmi cadenţez plămânii cu toţi la unison,
încolonez gândirea în stoluri migratoare
şi sângele să plece precis de la peron.
Cobor în ascendenţă s-ajung la fosta mare,
o zi lichidă în care alunec printre peşti,
lăsând în urmă pradă ocnaşilor la sare
lanţurile zilei de ieri mai omeneşti.
145
DIMINEAŢA LA RÂU
Îmi voi trimite în râu la munte anii
să ia sărutul botului de cerbi,
să-i netezească apa, aşa cum bolovanii
au devenit ca sânii rotunzi şi grei, superbi.
Să plec din nou în lume despovărat de ani
cu mama într-un zâmbet şi tata într-o zicală,
să vină cu botezul de rouă trei platani
şi magii să-şi ridice biserica pe şcoală.
Să mă aşez în viaţă ca frunza pe zefir
şi să-mi găsesc în măr o locuinţă,
atunci când lumea va sucomba în delir
eu sa-mi aplaud propria fiinţă.
CARTILE LUI DAN TIPURITA - VERSURI DE DEMULT
147
CUPRINS
Sâ respectam apa de ploaie
Elegie ........................................................................ 7
Paşind alături ............................................................. 8
Primăvara................................................................... 9
Romanţă .................................................................. 10
Un căţel ................................................................... 11
Repetabila iubire ..................................................... 12
Să respectăm apa de ploaie ................................... 13
În loc de naştere ...................................................... 15
Sat de munte ........................................................... 16
Părinţilor mei ........................................................... 18
Oarbă iubire ............................................................ 19
Iarna e un baci uitat la stână ................................... 20
Aşa cum pleci .......................................................... 21
Joc ........................................................................... 23
Perla ........................................................................ 24
Chemare ................................................................. 25
Noaptea Ariadnei .................................................... 26
Dans ........................................................................ 27
Vârstele ................................................................... 28
Simplu ..................................................................... 29
Aceasta-i banca ...................................................... 30
Naştere .................................................................... 31
Dimineaţa Loredanei ............................................... 32
Crochiu..................................................................... 33
148
Adolescenţă ............................................................. 34
Alb ........................................................................... 35
Galben...................................................................... 36
Roşu ........................................................................ 37
Verde ....................................................................... 38
Oranj ....................................................................... 39
Violet ....................................................................... 40
Deşteptare ............................................................... 41
Pedeapsă ................................................................ 42
Tu ............................................................................ 43
Ţie ........................................................................... 44
Casa noastră ........................................................... 45
Mamei ..................................................................... 46
Iarna ........................................................................ 47
Dreptul la buna ziua ................................................ 48
Cantecul domniţei ................................................... 49
Paradis oraş natal ................................................... 52
Lacul Floreasca ....................................................... 54
Fântâna ................................................................... 55
Măria sa cu ochi căprui ........................................... 57
Datorie ..................................................................... 58
Amiază .................................................................... 59
Paharul cu apă ........................................................ 60
Tragedie .................................................................. 61
Pentru tine ............................................................... 62
Primele cuvinte ........................................................ 63
Înserare .................................................................... 64
Norii ......................................................................... 65
Grigore .................................................................... 66
Lui Miţi ..................................................................... 67
149
In solitudine ............................................................. 68
Timp ........................................................................ 69
Aeroportul ................................................................ 70
E o lungă pasăre în aer ........................................... 71
Toamnă ................................................................... 72
Când Bucureştiul ..................................................... 73
Pictură pe un capăt de grădină toamna .................. 75
Noapte ..................................................................... 76
Primele cuvinte ........................................................ 77
Războiul alb ............................................................ 78
Veşti albe ................................................................ 80
Cotidiană ................................................................. 81
Ora nouăsprezece şi treizeci şi cinci ....................... 82
Crez ......................................................................... 83
Muzică ..................................................................... 84
Spectacol ................................................................ 85
Însingurare .............................................................. 87
Gând de toamnă ..................................................... 88
Oare ........................................................................ 89
Seara vrajbei mele
Rugă ........................................................................ 93
Iarnă târzie .............................................................. 95
Seara vrajbei mele .................................................. 97
Revelion .................................................................. 99
La noi se moare .................................................... 101
Rugă pentru început de an .................................... 102
Turnir ..................................................................... 103
Noi am venit .......................................................... 105
Obârşie .................................................................. 107
150
Mărginenii .............................................................. 108
Haiducul ................................................................ 110
Credinţa ................................................................. 112
Incubaţie ................................................................ 113
Genetică ................................................................ 114
Lumea ca un frotiu ................................................ 115
Un amănunt ........................................................... 117
Bradul blestemat ................................................... 118
Condamnabila tăcere ............................................ 119
Flămânzii ............................................................... 120
Istorie .................................................................... 122
Supremul sacrificiu ................................................ 124
Devenire ................................................................ 126
Studiu .................................................................... 127
N-am învăţat să ne alegem sfinţii .......................... 128
Umblăm în spaţiul virtual ....................................... 130
Năluciri .................................................................. 132
Pasăre cu aripi sure .............................................. 134
Nu mai e loc în magazia lumii ................................ 136
Dimineaţă cu gânduri ............................................ 137
Dimineaţa cu soare ............................................... 139
Dimineaţă de iarnă la Olt ....................................... 141
Dimineaţă cu umbre .............................................. 142
Dimineaţă medicală ............................................... 143
Dimineaţă cu minieri .............................................. 144
Dimineaţă la râu .................................................... 145

Mais conteúdo relacionado

Mais procurados

Poemele senectuţii
Poemele senectuţiiPoemele senectuţii
Poemele senectuţiiIonescu Ion
 
Poezie Gabriel Matrana 2008 2009.
Poezie   Gabriel Matrana 2008 2009.Poezie   Gabriel Matrana 2008 2009.
Poezie Gabriel Matrana 2008 2009.Gabriel Matrana
 
Elena Tudosă - Iubire şi chin (poezii)
Elena Tudosă - Iubire şi chin (poezii) Elena Tudosă - Iubire şi chin (poezii)
Elena Tudosă - Iubire şi chin (poezii) Ioan M.
 
CARTILE LUI DAN TIPURITA - DIAMANTE PE COROANA ALBA
CARTILE LUI DAN TIPURITA - DIAMANTE PE COROANA ALBACARTILE LUI DAN TIPURITA - DIAMANTE PE COROANA ALBA
CARTILE LUI DAN TIPURITA - DIAMANTE PE COROANA ALBAIBGTV
 
CARTILE LUI DAN TIPURITA - HETEROZIS
CARTILE LUI DAN TIPURITA - HETEROZISCARTILE LUI DAN TIPURITA - HETEROZIS
CARTILE LUI DAN TIPURITA - HETEROZISIBGTV
 
CARTILE LUI DAN TIPURITA - CROMOZOMI DIN GENUNCHI DE FEMEIE
CARTILE LUI DAN TIPURITA - CROMOZOMI DIN GENUNCHI DE FEMEIECARTILE LUI DAN TIPURITA - CROMOZOMI DIN GENUNCHI DE FEMEIE
CARTILE LUI DAN TIPURITA - CROMOZOMI DIN GENUNCHI DE FEMEIEIBGTV
 
Ultima verba poezii
Ultima verba poeziiUltima verba poezii
Ultima verba poeziiIonIonescu21
 
Cornel Armeanu - Poezii Cenzurate
Cornel Armeanu - Poezii CenzurateCornel Armeanu - Poezii Cenzurate
Cornel Armeanu - Poezii CenzurateEmanuel Pope
 
Www.nicepps.ro 4007 dialog cu versul iubirii
Www.nicepps.ro 4007 dialog cu versul iubiriiWww.nicepps.ro 4007 dialog cu versul iubirii
Www.nicepps.ro 4007 dialog cu versul iubiriiBunget Marin
 
CARTILE LUI DAN TIPURITA - GENETICA INGERILOR
CARTILE LUI DAN TIPURITA - GENETICA INGERILORCARTILE LUI DAN TIPURITA - GENETICA INGERILOR
CARTILE LUI DAN TIPURITA - GENETICA INGERILORIBGTV
 
CARTILE LUI DAN TIPURITA - MAGIA EREDITATII
CARTILE LUI DAN TIPURITA - MAGIA EREDITATIICARTILE LUI DAN TIPURITA - MAGIA EREDITATII
CARTILE LUI DAN TIPURITA - MAGIA EREDITATIIIBGTV
 
Program artistic pentru 1 decembrie
Program artistic pentru 1 decembrieProgram artistic pentru 1 decembrie
Program artistic pentru 1 decembrieCojocaru Ionela
 
CARTILE LUI DAN TIPURITA - VANZATORUL DE ILUZII
CARTILE LUI DAN TIPURITA - VANZATORUL DE ILUZIICARTILE LUI DAN TIPURITA - VANZATORUL DE ILUZII
CARTILE LUI DAN TIPURITA - VANZATORUL DE ILUZIIIBGTV
 
Bunget Marin - Te pretuiesc iubire
Bunget Marin -  Te pretuiesc iubireBunget Marin -  Te pretuiesc iubire
Bunget Marin - Te pretuiesc iubireKamyCami
 
Taina fecioarelor de Gavriil Stiharul
Taina fecioarelor de Gavriil StiharulTaina fecioarelor de Gavriil Stiharul
Taina fecioarelor de Gavriil StiharulGavriil Stiharul
 
Sintagme literare nr 4 august 2019
Sintagme literare nr 4 august 2019  Sintagme literare nr 4 august 2019
Sintagme literare nr 4 august 2019 Elisabeta Boțan
 
Taina fecioarelor -_gavriil_stiharul1
Taina fecioarelor -_gavriil_stiharul1Taina fecioarelor -_gavriil_stiharul1
Taina fecioarelor -_gavriil_stiharul1Gavriil Stiharul
 

Mais procurados (20)

Poemele senectuţii
Poemele senectuţiiPoemele senectuţii
Poemele senectuţii
 
Poezie Gabriel Matrana 2008 2009.
Poezie   Gabriel Matrana 2008 2009.Poezie   Gabriel Matrana 2008 2009.
Poezie Gabriel Matrana 2008 2009.
 
Elena Tudosă - Iubire şi chin (poezii)
Elena Tudosă - Iubire şi chin (poezii) Elena Tudosă - Iubire şi chin (poezii)
Elena Tudosă - Iubire şi chin (poezii)
 
CARTILE LUI DAN TIPURITA - DIAMANTE PE COROANA ALBA
CARTILE LUI DAN TIPURITA - DIAMANTE PE COROANA ALBACARTILE LUI DAN TIPURITA - DIAMANTE PE COROANA ALBA
CARTILE LUI DAN TIPURITA - DIAMANTE PE COROANA ALBA
 
CARTILE LUI DAN TIPURITA - HETEROZIS
CARTILE LUI DAN TIPURITA - HETEROZISCARTILE LUI DAN TIPURITA - HETEROZIS
CARTILE LUI DAN TIPURITA - HETEROZIS
 
CARTILE LUI DAN TIPURITA - CROMOZOMI DIN GENUNCHI DE FEMEIE
CARTILE LUI DAN TIPURITA - CROMOZOMI DIN GENUNCHI DE FEMEIECARTILE LUI DAN TIPURITA - CROMOZOMI DIN GENUNCHI DE FEMEIE
CARTILE LUI DAN TIPURITA - CROMOZOMI DIN GENUNCHI DE FEMEIE
 
Ultima verba poezii
Ultima verba poeziiUltima verba poezii
Ultima verba poezii
 
Cornel Armeanu - Poezii Cenzurate
Cornel Armeanu - Poezii CenzurateCornel Armeanu - Poezii Cenzurate
Cornel Armeanu - Poezii Cenzurate
 
Www.nicepps.ro 4007 dialog cu versul iubirii
Www.nicepps.ro 4007 dialog cu versul iubiriiWww.nicepps.ro 4007 dialog cu versul iubirii
Www.nicepps.ro 4007 dialog cu versul iubirii
 
CARTILE LUI DAN TIPURITA - GENETICA INGERILOR
CARTILE LUI DAN TIPURITA - GENETICA INGERILORCARTILE LUI DAN TIPURITA - GENETICA INGERILOR
CARTILE LUI DAN TIPURITA - GENETICA INGERILOR
 
CARTILE LUI DAN TIPURITA - MAGIA EREDITATII
CARTILE LUI DAN TIPURITA - MAGIA EREDITATIICARTILE LUI DAN TIPURITA - MAGIA EREDITATII
CARTILE LUI DAN TIPURITA - MAGIA EREDITATII
 
In numele iubiri
In numele iubiriIn numele iubiri
In numele iubiri
 
Program artistic pentru 1 decembrie
Program artistic pentru 1 decembrieProgram artistic pentru 1 decembrie
Program artistic pentru 1 decembrie
 
CARTILE LUI DAN TIPURITA - VANZATORUL DE ILUZII
CARTILE LUI DAN TIPURITA - VANZATORUL DE ILUZIICARTILE LUI DAN TIPURITA - VANZATORUL DE ILUZII
CARTILE LUI DAN TIPURITA - VANZATORUL DE ILUZII
 
Cercul interzis
Cercul interzisCercul interzis
Cercul interzis
 
Bunget Marin - Te pretuiesc iubire
Bunget Marin -  Te pretuiesc iubireBunget Marin -  Te pretuiesc iubire
Bunget Marin - Te pretuiesc iubire
 
Taina fecioarelor
Taina fecioarelorTaina fecioarelor
Taina fecioarelor
 
Taina fecioarelor de Gavriil Stiharul
Taina fecioarelor de Gavriil StiharulTaina fecioarelor de Gavriil Stiharul
Taina fecioarelor de Gavriil Stiharul
 
Sintagme literare nr 4 august 2019
Sintagme literare nr 4 august 2019  Sintagme literare nr 4 august 2019
Sintagme literare nr 4 august 2019
 
Taina fecioarelor -_gavriil_stiharul1
Taina fecioarelor -_gavriil_stiharul1Taina fecioarelor -_gavriil_stiharul1
Taina fecioarelor -_gavriil_stiharul1
 

Destaque

Alfabetul Primăverii
Alfabetul PrimăveriiAlfabetul Primăverii
Alfabetul Primăveriigreta_felicia
 
Din viața și opera unor scriitori
Din viața și opera unor scriitoriDin viața și opera unor scriitori
Din viața și opera unor scriitoriIonescu Ion
 
Monografia scolii
Monografia scoliiMonografia scolii
Monografia scoliiIonescu Ion
 
Privegihi ultima
Privegihi ultimaPrivegihi ultima
Privegihi ultimaIonescu Ion
 
Izvorul fericirii
Izvorul fericiriiIzvorul fericirii
Izvorul fericiriiIonescu Ion
 
Mihai şi Veronica
Mihai şi VeronicaMihai şi Veronica
Mihai şi VeronicaIonescu Ion
 
Lustige Strumpfhosen
Lustige StrumpfhosenLustige Strumpfhosen
Lustige StrumpfhosenKamyCami
 
Viața lui mihai eminescu între mistificare și adevăr
Viața lui mihai eminescu între mistificare și adevărViața lui mihai eminescu între mistificare și adevăr
Viața lui mihai eminescu între mistificare și adevărIonescu Ion
 
Poti sa ti vindeci viata
Poti sa ti vindeci viataPoti sa ti vindeci viata
Poti sa ti vindeci viataGaspar Mirabela
 
PROGRAM "B-FIT in the Street"​ 2016 Bucuresti 9-12 iunie
PROGRAM "B-FIT in the Street"​ 2016 Bucuresti 9-12 iuniePROGRAM "B-FIT in the Street"​ 2016 Bucuresti 9-12 iunie
PROGRAM "B-FIT in the Street"​ 2016 Bucuresti 9-12 iunieIBGTV
 
Anunț donare sânge Cernavodă 25-iunie-2016
Anunț donare sânge Cernavodă 25-iunie-2016Anunț donare sânge Cernavodă 25-iunie-2016
Anunț donare sânge Cernavodă 25-iunie-2016Cristiana Toma
 

Destaque (12)

Alfabetul Primăverii
Alfabetul PrimăveriiAlfabetul Primăverii
Alfabetul Primăverii
 
Balade populare
Balade populareBalade populare
Balade populare
 
Din viața și opera unor scriitori
Din viața și opera unor scriitoriDin viața și opera unor scriitori
Din viața și opera unor scriitori
 
Monografia scolii
Monografia scoliiMonografia scolii
Monografia scolii
 
Privegihi ultima
Privegihi ultimaPrivegihi ultima
Privegihi ultima
 
Izvorul fericirii
Izvorul fericiriiIzvorul fericirii
Izvorul fericirii
 
Mihai şi Veronica
Mihai şi VeronicaMihai şi Veronica
Mihai şi Veronica
 
Lustige Strumpfhosen
Lustige StrumpfhosenLustige Strumpfhosen
Lustige Strumpfhosen
 
Viața lui mihai eminescu între mistificare și adevăr
Viața lui mihai eminescu între mistificare și adevărViața lui mihai eminescu între mistificare și adevăr
Viața lui mihai eminescu între mistificare și adevăr
 
Poti sa ti vindeci viata
Poti sa ti vindeci viataPoti sa ti vindeci viata
Poti sa ti vindeci viata
 
PROGRAM "B-FIT in the Street"​ 2016 Bucuresti 9-12 iunie
PROGRAM "B-FIT in the Street"​ 2016 Bucuresti 9-12 iuniePROGRAM "B-FIT in the Street"​ 2016 Bucuresti 9-12 iunie
PROGRAM "B-FIT in the Street"​ 2016 Bucuresti 9-12 iunie
 
Anunț donare sânge Cernavodă 25-iunie-2016
Anunț donare sânge Cernavodă 25-iunie-2016Anunț donare sânge Cernavodă 25-iunie-2016
Anunț donare sânge Cernavodă 25-iunie-2016
 

Semelhante a CARTILE LUI DAN TIPURITA - VERSURI DE DEMULT

Taifas literar nr. 3 (19), martie 2018
Taifas literar nr. 3 (19), martie 2018Taifas literar nr. 3 (19), martie 2018
Taifas literar nr. 3 (19), martie 2018Ioan M.
 
Prima zi de toamna
Prima zi de toamnaPrima zi de toamna
Prima zi de toamnaddrugea
 
Gabriela Mimi Boroianu - Nostalgiile cuvintelor
Gabriela Mimi Boroianu - Nostalgiile cuvintelorGabriela Mimi Boroianu - Nostalgiile cuvintelor
Gabriela Mimi Boroianu - Nostalgiile cuvintelorIoan M.
 
Poeziile lui miruna
Poeziile lui mirunaPoeziile lui miruna
Poeziile lui mirunaNicu Barbi
 
Is blog 5 years in travel and lifestyle
Is blog 5 years in travel and lifestyleIs blog 5 years in travel and lifestyle
Is blog 5 years in travel and lifestyleIoana Budeanu
 
I's blog 5 years in travel and lifestyle
I's blog 5 years in travel and lifestyleI's blog 5 years in travel and lifestyle
I's blog 5 years in travel and lifestyleIoana Budeanu
 
testament_xii.ppt
testament_xii.ppttestament_xii.ppt
testament_xii.pptzb3jan
 
Adrian Popescu.pptx
Adrian    Popescu.pptxAdrian    Popescu.pptx
Adrian Popescu.pptxCsonkaIonela
 
Hobana, ion caleidoscop - ctrl
Hobana, ion   caleidoscop - ctrlHobana, ion   caleidoscop - ctrl
Hobana, ion caleidoscop - ctrlGeorge Cazan
 
Patrel Planeta De Poet
Patrel Planeta De PoetPatrel Planeta De Poet
Patrel Planeta De Poetguest0112be
 
Volumul vesnicia s-a nascut la sat 2014
Volumul vesnicia s-a nascut la sat  2014Volumul vesnicia s-a nascut la sat  2014
Volumul vesnicia s-a nascut la sat 2014Silvia Sofineti
 
Carmen Sylva - Tara mea
Carmen Sylva  - Tara meaCarmen Sylva  - Tara mea
Carmen Sylva - Tara meaTataie Micu
 
Iliescu, antonia nascatorul de perle - retail
Iliescu, antonia   nascatorul de perle - retailIliescu, antonia   nascatorul de perle - retail
Iliescu, antonia nascatorul de perle - retailRobin Cruise Jr.
 
Taifas literar nr. 4 (20), aprilie 2018
Taifas literar nr. 4 (20), aprilie 2018Taifas literar nr. 4 (20), aprilie 2018
Taifas literar nr. 4 (20), aprilie 2018Ioan M.
 
Frunze vestejite
Frunze vestejiteFrunze vestejite
Frunze vestejiteddrugea
 

Semelhante a CARTILE LUI DAN TIPURITA - VERSURI DE DEMULT (20)

Revista scolii 2016
Revista scolii  2016Revista scolii  2016
Revista scolii 2016
 
Revista scolii 2016
Revista scolii  2016Revista scolii  2016
Revista scolii 2016
 
Taifas literar nr. 3 (19), martie 2018
Taifas literar nr. 3 (19), martie 2018Taifas literar nr. 3 (19), martie 2018
Taifas literar nr. 3 (19), martie 2018
 
Prima zi de toamna
Prima zi de toamnaPrima zi de toamna
Prima zi de toamna
 
Ion minulescu, strofe pentru-toată-lumea
Ion minulescu, strofe pentru-toată-lumeaIon minulescu, strofe pentru-toată-lumea
Ion minulescu, strofe pentru-toată-lumea
 
Gabriela Mimi Boroianu - Nostalgiile cuvintelor
Gabriela Mimi Boroianu - Nostalgiile cuvintelorGabriela Mimi Boroianu - Nostalgiile cuvintelor
Gabriela Mimi Boroianu - Nostalgiile cuvintelor
 
Poeziile lui miruna
Poeziile lui mirunaPoeziile lui miruna
Poeziile lui miruna
 
Is blog 5 years in travel and lifestyle
Is blog 5 years in travel and lifestyleIs blog 5 years in travel and lifestyle
Is blog 5 years in travel and lifestyle
 
I's blog 5 years in travel and lifestyle
I's blog 5 years in travel and lifestyleI's blog 5 years in travel and lifestyle
I's blog 5 years in travel and lifestyle
 
testament_xii.ppt
testament_xii.ppttestament_xii.ppt
testament_xii.ppt
 
Adrian Popescu.pptx
Adrian    Popescu.pptxAdrian    Popescu.pptx
Adrian Popescu.pptx
 
Hobana, ion caleidoscop - ctrl
Hobana, ion   caleidoscop - ctrlHobana, ion   caleidoscop - ctrl
Hobana, ion caleidoscop - ctrl
 
Patrel Planeta De Poet
Patrel Planeta De PoetPatrel Planeta De Poet
Patrel Planeta De Poet
 
Volumul vesnicia s-a nascut la sat 2014
Volumul vesnicia s-a nascut la sat  2014Volumul vesnicia s-a nascut la sat  2014
Volumul vesnicia s-a nascut la sat 2014
 
Poeziideiubire.pdf
Poeziideiubire.pdfPoeziideiubire.pdf
Poeziideiubire.pdf
 
Carmen Sylva - Tara mea
Carmen Sylva  - Tara meaCarmen Sylva  - Tara mea
Carmen Sylva - Tara mea
 
Iliescu, antonia nascatorul de perle - retail
Iliescu, antonia   nascatorul de perle - retailIliescu, antonia   nascatorul de perle - retail
Iliescu, antonia nascatorul de perle - retail
 
Taifas literar nr. 4 (20), aprilie 2018
Taifas literar nr. 4 (20), aprilie 2018Taifas literar nr. 4 (20), aprilie 2018
Taifas literar nr. 4 (20), aprilie 2018
 
Mihai eminescu
Mihai eminescuMihai eminescu
Mihai eminescu
 
Frunze vestejite
Frunze vestejiteFrunze vestejite
Frunze vestejite
 

Mais de IBGTV

Comunicat de presa Life ADB 30.09.2015
Comunicat de presa Life ADB 30.09.2015Comunicat de presa Life ADB 30.09.2015
Comunicat de presa Life ADB 30.09.2015IBGTV
 
CARTILE LUI DAN TIPURITA - FILOGENIE
CARTILE LUI DAN TIPURITA - FILOGENIECARTILE LUI DAN TIPURITA - FILOGENIE
CARTILE LUI DAN TIPURITA - FILOGENIEIBGTV
 
CONSOLIDAREA CLADIRII PRIMARIEI MUNICIPIULUI BUCURESTI
CONSOLIDAREA CLADIRII PRIMARIEI MUNICIPIULUI BUCURESTICONSOLIDAREA CLADIRII PRIMARIEI MUNICIPIULUI BUCURESTI
CONSOLIDAREA CLADIRII PRIMARIEI MUNICIPIULUI BUCURESTIIBGTV
 
Documentar extindere Spitalul Clinic Foisor - Primaria Municipiului Bucuresti
Documentar extindere Spitalul Clinic Foisor - Primaria Municipiului BucurestiDocumentar extindere Spitalul Clinic Foisor - Primaria Municipiului Bucuresti
Documentar extindere Spitalul Clinic Foisor - Primaria Municipiului BucurestiIBGTV
 
TIB, 17 – 20 octombrie, la ROMEXPO
TIB, 17 – 20 octombrie, la ROMEXPOTIB, 17 – 20 octombrie, la ROMEXPO
TIB, 17 – 20 octombrie, la ROMEXPOIBGTV
 
Program ROCK THE CITY 2012
Program ROCK THE CITY 2012 Program ROCK THE CITY 2012
Program ROCK THE CITY 2012 IBGTV
 
Dunarea Veche
Dunarea VecheDunarea Veche
Dunarea VecheIBGTV
 
Administratia Publica - program de lucru cu publicul
Administratia Publica - program de lucru cu publiculAdministratia Publica - program de lucru cu publicul
Administratia Publica - program de lucru cu publiculIBGTV
 
Sorin Oprescu - Platforma Program (III)
Sorin Oprescu - Platforma Program (III)Sorin Oprescu - Platforma Program (III)
Sorin Oprescu - Platforma Program (III)IBGTV
 
Sorin Oprescu - Platforma Program in Imagini
 Sorin Oprescu - Platforma Program in Imagini Sorin Oprescu - Platforma Program in Imagini
Sorin Oprescu - Platforma Program in ImaginiIBGTV
 
Sorin Oprescu - Platforma Program II
Sorin Oprescu - Platforma Program IISorin Oprescu - Platforma Program II
Sorin Oprescu - Platforma Program IIIBGTV
 
Apa si Sanatatea in zonele rurale din Romania
Apa si Sanatatea in zonele rurale din RomaniaApa si Sanatatea in zonele rurale din Romania
Apa si Sanatatea in zonele rurale din RomaniaIBGTV
 
Platforma Electorala a lui Sorin Oprescu
Platforma Electorala a lui Sorin OprescuPlatforma Electorala a lui Sorin Oprescu
Platforma Electorala a lui Sorin OprescuIBGTV
 
Workshop Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți, Bucuresti, in presa
Workshop Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți, Bucuresti, in presaWorkshop Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți, Bucuresti, in presa
Workshop Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți, Bucuresti, in presaIBGTV
 
Workshop Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți, Covasna, in presa
Workshop Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți, Covasna, in presaWorkshop Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți, Covasna, in presa
Workshop Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți, Covasna, in presaIBGTV
 
Campionatul National de Barista la COFFEE LOVERS EVENT - Romexpo 3-5 mai
Campionatul National de Barista la COFFEE LOVERS EVENT - Romexpo 3-5 maiCampionatul National de Barista la COFFEE LOVERS EVENT - Romexpo 3-5 mai
Campionatul National de Barista la COFFEE LOVERS EVENT - Romexpo 3-5 maiIBGTV
 
Combaterea capuselor din Municipiul Bucuresti
Combaterea capuselor din Municipiul BucurestiCombaterea capuselor din Municipiul Bucuresti
Combaterea capuselor din Municipiul BucurestiIBGTV
 
Cuvantul Primarului General, Prof. Dr. Sorin Oprescu
Cuvantul Primarului General, Prof. Dr. Sorin OprescuCuvantul Primarului General, Prof. Dr. Sorin Oprescu
Cuvantul Primarului General, Prof. Dr. Sorin OprescuIBGTV
 
Studiul privind gradul de satisfactie al pacientilor spitalelor din subordine...
Studiul privind gradul de satisfactie al pacientilor spitalelor din subordine...Studiul privind gradul de satisfactie al pacientilor spitalelor din subordine...
Studiul privind gradul de satisfactie al pacientilor spitalelor din subordine...IBGTV
 
Aviz amplasare bannere PDL
Aviz amplasare bannere PDLAviz amplasare bannere PDL
Aviz amplasare bannere PDLIBGTV
 

Mais de IBGTV (20)

Comunicat de presa Life ADB 30.09.2015
Comunicat de presa Life ADB 30.09.2015Comunicat de presa Life ADB 30.09.2015
Comunicat de presa Life ADB 30.09.2015
 
CARTILE LUI DAN TIPURITA - FILOGENIE
CARTILE LUI DAN TIPURITA - FILOGENIECARTILE LUI DAN TIPURITA - FILOGENIE
CARTILE LUI DAN TIPURITA - FILOGENIE
 
CONSOLIDAREA CLADIRII PRIMARIEI MUNICIPIULUI BUCURESTI
CONSOLIDAREA CLADIRII PRIMARIEI MUNICIPIULUI BUCURESTICONSOLIDAREA CLADIRII PRIMARIEI MUNICIPIULUI BUCURESTI
CONSOLIDAREA CLADIRII PRIMARIEI MUNICIPIULUI BUCURESTI
 
Documentar extindere Spitalul Clinic Foisor - Primaria Municipiului Bucuresti
Documentar extindere Spitalul Clinic Foisor - Primaria Municipiului BucurestiDocumentar extindere Spitalul Clinic Foisor - Primaria Municipiului Bucuresti
Documentar extindere Spitalul Clinic Foisor - Primaria Municipiului Bucuresti
 
TIB, 17 – 20 octombrie, la ROMEXPO
TIB, 17 – 20 octombrie, la ROMEXPOTIB, 17 – 20 octombrie, la ROMEXPO
TIB, 17 – 20 octombrie, la ROMEXPO
 
Program ROCK THE CITY 2012
Program ROCK THE CITY 2012 Program ROCK THE CITY 2012
Program ROCK THE CITY 2012
 
Dunarea Veche
Dunarea VecheDunarea Veche
Dunarea Veche
 
Administratia Publica - program de lucru cu publicul
Administratia Publica - program de lucru cu publiculAdministratia Publica - program de lucru cu publicul
Administratia Publica - program de lucru cu publicul
 
Sorin Oprescu - Platforma Program (III)
Sorin Oprescu - Platforma Program (III)Sorin Oprescu - Platforma Program (III)
Sorin Oprescu - Platforma Program (III)
 
Sorin Oprescu - Platforma Program in Imagini
 Sorin Oprescu - Platforma Program in Imagini Sorin Oprescu - Platforma Program in Imagini
Sorin Oprescu - Platforma Program in Imagini
 
Sorin Oprescu - Platforma Program II
Sorin Oprescu - Platforma Program IISorin Oprescu - Platforma Program II
Sorin Oprescu - Platforma Program II
 
Apa si Sanatatea in zonele rurale din Romania
Apa si Sanatatea in zonele rurale din RomaniaApa si Sanatatea in zonele rurale din Romania
Apa si Sanatatea in zonele rurale din Romania
 
Platforma Electorala a lui Sorin Oprescu
Platforma Electorala a lui Sorin OprescuPlatforma Electorala a lui Sorin Oprescu
Platforma Electorala a lui Sorin Oprescu
 
Workshop Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți, Bucuresti, in presa
Workshop Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți, Bucuresti, in presaWorkshop Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți, Bucuresti, in presa
Workshop Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți, Bucuresti, in presa
 
Workshop Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți, Covasna, in presa
Workshop Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți, Covasna, in presaWorkshop Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți, Covasna, in presa
Workshop Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți, Covasna, in presa
 
Campionatul National de Barista la COFFEE LOVERS EVENT - Romexpo 3-5 mai
Campionatul National de Barista la COFFEE LOVERS EVENT - Romexpo 3-5 maiCampionatul National de Barista la COFFEE LOVERS EVENT - Romexpo 3-5 mai
Campionatul National de Barista la COFFEE LOVERS EVENT - Romexpo 3-5 mai
 
Combaterea capuselor din Municipiul Bucuresti
Combaterea capuselor din Municipiul BucurestiCombaterea capuselor din Municipiul Bucuresti
Combaterea capuselor din Municipiul Bucuresti
 
Cuvantul Primarului General, Prof. Dr. Sorin Oprescu
Cuvantul Primarului General, Prof. Dr. Sorin OprescuCuvantul Primarului General, Prof. Dr. Sorin Oprescu
Cuvantul Primarului General, Prof. Dr. Sorin Oprescu
 
Studiul privind gradul de satisfactie al pacientilor spitalelor din subordine...
Studiul privind gradul de satisfactie al pacientilor spitalelor din subordine...Studiul privind gradul de satisfactie al pacientilor spitalelor din subordine...
Studiul privind gradul de satisfactie al pacientilor spitalelor din subordine...
 
Aviz amplasare bannere PDL
Aviz amplasare bannere PDLAviz amplasare bannere PDL
Aviz amplasare bannere PDL
 

CARTILE LUI DAN TIPURITA - VERSURI DE DEMULT

  • 1. DAN TIPURIŢĂ V E R S U R I D E D E M U L T Bucureşti 2012
  • 3. Închin această carte Norei, soţia mea, fiicelor Cristina şi Loredana, amintirii părinţilor mei, precum şi tuturor celor dragi mie, rude şi prieteni, care m-au cunoscut sau nu în această ipostază. Bucureştean prin naştere şi trăire, am petrecut multe vacanţe şcolare în Mărginimea Sibiului, care mi-a încărcat amintirile cu imagini de neasemuit şi care răzbat în acest volum. Am început să scriu de la vârsta de 10 ani, mai târziu am publicat poezii în reviste literare, am participat la cenacluri literare. Soarta impusă de condiţiile vremii m-au determinat să-mi schimb decizia în ultima clasă de liceu şi să urmez o facultate cu profil mult deosebit de cel literar. Această decizie mi-a schimbat destinul. Omul era « sub vremi » cum scria cronicarul. Mai mult, incompatibilitatea dintre o funcţie de conducere deţinută şi o activitate literară era notorie. Nu am mai scris în 33 de ani decât lucrări de specialitate. Mă simt dator, dând curs şi insistenţelor celor foarte apropiaţi, să-mi adun scrierile din perioada 1965-1978 şi să le public în acest volum. Fără a avea pretenţia supunerii exigenţei unor critici literari această lucrare, las la aprecierea cititorului valoarea timpului pierdut pentru citirea acesteia. Autorul
  • 7. 7 ELEGIE Vezi, e sticlă cerul, scârţâie sub paşi, miros ca de lupi suduie-n ciopoare, vântul are-n soldă dinspre nord arcaşi, moare ruginind iarba in fecioare. Simt ninsoarea asta ca pe-un cal în spume, sub o scoarţă veche de aer alb de vremi, de maine hermina va albi o lume ca pielea glasul cărnii, iubito, când mă chemi. O albie rămân în trup de nemişcare, aştept sa curgă piatra ca liniştea pe drum, cum blocurile-ngheaţă cu braţele-n trotuare contemplând în iarnă mireasa unui prun. 1975
  • 8. 8 PĂŞIND ALĂTURI Sângerează muntele sub fag pe drumu-mburuienat de ani şi vreme, câte-un cioban răsare din toiag făcându-şi drum prin vorbe şi blesteme. În jur ne cântă turmele-n urcuş întinse între coarne de berbece, în spate poartă stâncile de pluş prin care vama cucului se trece. Păşim alături preţ de doua stânci pe care le-a născut pământu-n vreme când nu eram, dar am fi vrut atunci să vină Demiurgul să ne cheme. 1968
  • 9. 9 PRIMĂVARA Se-aude-n râu despre noi vorbind, travaliul dimineţii e-nsângerat se pare, aprilie începe să nască rând pe rând câte un rai, un altul, pentru fiecare. Ies basmele din mame sa gângurească iar, copacii le aruncă poveştile în frunză, o herghelie verde sărută la hotar pământul cu potcoava cea ascunsă. E timpul să simţim cum totul stă pe loc, lacrima în râs coboară să-l vegheze, firul de iarbă ne strânge la un loc cu verdele lui duh să ne ureze. 1966
  • 10. 10 ROMANŢĂ Îţi mai aduci aminte doamnă, erai minoră, noi majori, sufla cu miazănoapte-o toamnă, cu-un soare-nvins la trecători. Mureau secundele în vreme şi pielea-ţi mirosea a somn, îmi cuibăream privirea-n gene să-ţi văd celulele cum dorm. Visam lumina cum se-aşterne pe trupul tău în aer crud, păstrând căldura dintre perne sfios să nu-mi mai pleci din nud. Acum când toamna nu mai este şi zilele se cos pe rând, eu locuiesc într-o poveste plătindu-mi locul pe pământ. 1974
  • 11. 11 UN CAŢEL Privesc din nicăieri spre nimănui cu alchimia unui pierde-vară, mă părăsesc eroii din statui în marşul mut al şinelor din gară. Ţin ciorile o pradă de oraş ca literele-o aripă de carte, pot învăţa cum duce-m-aş acum dinspre întreg spre mai departe. Abia mă simt din golu-adevărat alunecând în ochiul unui câine ce stă spre mine mut şi nemişcat privind şi ronţăind o zi de mâine.
  • 12. 12 REPETABILA IUBIRE Intâi a fost clipa, apoi te-am zărit privind în mers din tren un drum de gară, de-atunci iubesc secunda care te-a zămislit în paraful de o clipă dintr-un vârtej de vară. Dau trenului acelui acum un sens corect într-un absurd de spirite umane şi-ţi caut regăsirea cu mai mult respect în nălucirea fetelor morgane. Te caută hoinarul din mine pe la porţi pe străzi întunecoase, adulmecând peren cum amiroase şina năluca unei roţi plutind în apa rece a unui geam de tren. 1973
  • 13. 13 SĂ RESPECTĂM APA DE PLOAIE Să respectăm mai mult apa de ploaie, poartă-n ea sclipiri de vid astral, ne spală unduirea de gunoaie din marea gândului pe mal. E curgerea botezului divină pe creştetul pământului păgân ca laptele din sfârcul de rugină ce-l suge pruncul mamei de la sân. E turma de luceferi şi de nori mulsă de stâncă vara in izvoare când Dunărea-i gravidă cu un vapor grabită să mai nască incă o mare. E şoapta de iubire nerostită ce o ascultă îngerii timizi în catedrala lumii rostuită cu orgile zidite-n cărămizi.
  • 14. 14 E muzica şampaniei la dop când minţile dansează dinspre nunţi şi ropotul trăirii în galop să ne trezim cucernici şi cărunţi. E mustul crud băut de înţelepţi, din care luăm aghiazma de-nceput şi ne aşezăm mai drepţi şi mai deştepţi în lutu-n care ne-nvelim cu lut.
  • 15. 15 ÎN LOC DE NAŞTERE Din dealul ghemuit în palma ierbii, din ploile bătând flămânde-n porţi, din pomi albind tăcut în haina iernii desbrăţişaţi de frunze, trişti şi morţi, Din huma rostuită de părinţi, din moş strămoşul care mi-a fost dat, din ruga mamei mele pe la sfinţi grăită în icoană legănat, Din scrinul zestrei mele desfăcut cu dezlegări şi voci de ursitoare, urându-mi o urare de-nceput decembrie cu glas de neuitare, M-am aruncat cu inima ţipând ca bătând în geam o lună trează şi nu era mai ziuă pe pământ decăt un fruct care se luminează. 1963
  • 16. 16 SAT DE MUNTE Ochi de pădure, templu de lumină, case-nflorite în lujerul de drum, mai sus, vedeniile de fum la care babele strigoaie se închină. Nopţi făcătoare de minuni, priveghi la lună, suflete nebune, mistreţii-şi fac culcuşul în pătule şi lupii-n cimitirul cu străbuni. Aici, cu vremea strânsă subţioară când taie echinocţiul toamna-n două îsi beau mocanii ziua din ciubară şi se-nveselesc în iarnă să nu-i plouă. Aşa m-am înfăşat şi eu în viaţă cu verdele în care m-am scăldat, un prunc născut cu muntele în faţă pe-o piatră de cetate botezat.
  • 17. 17 Acum îmi caut rostul cel dintâi şi îmi aleg ce să aduc din soare cu muntele credinţă căpătâi o voce, un auz, o răsuflare. 1967
  • 18. 18 PĂRINŢILOR MEI Cum stau tăcuţi la zidul vremii iarnă îi văd într-un ştergar de aminire, pământul urcă-n ei ca să îi ceară neprihănit de albi spre altă fire. Clepsidra vremii curge răsturnată e oarbă, surdă, searbădă şi mută, cum naşterea-i eternitate sfâşiată şi moartea o naştere tăcută. E frig în demiurgica chemare cât toată iarna strânsă într-un loc, secundele s-au destrupat de ore şi-ngheaţă-n moara timpului pe loc. O Doamne, fă divan din cer, adoarme ploile în răuri într-un rost şi spală clipa asta de mister să-i văd superbi şi gravi precum au fost. 1970
  • 19. 19 OARBĂ IUBIRE Oarbă iubire, de cine asculţi, îţi dau şoaptele ei de le vrei, se topesc fagurii-n munţi curg buzele mele prin buzele ei. Oarbă iubire, de cine asculţi, îti dau mintea mea să mi-o bei, se amestecă vinul în gânduri la nunţi din sângele meu în sângele ei. Oarbo ascultă, iubire ascultă, tu eşti destinul, eu sunt ce vrei, eu sunt ce nu sunt. Ce nuntă sfântă vor face zilele mele cu zilele ei. 1964
  • 20. 20 IARNA E BACI UITAT LA STÂNĂ Iarna e baci uitat la stână neîncălzit între ciopoare, pe munte vântu-i cingătoare, gerul, uscate răni pe mână, ninge pe creste, în văi plouă, iertarea calcă alb în vine, sufletu-n satele vecine brumează o iubire nouă, băciţele se-ntorc zâmbind cu smalţul iernii între buze, ning nasturii din bluze şi sânii sâmburi roşii ning. Lasă, puţin câte puţin patul zăpezii o să-l umple, pe coapsa lor fierbinte umble flămânzi, lupii din priviri. 1968
  • 21. 21 AŞA CUM PLECI Aşa cum pleci tu dimineaţa din somnul alb de mesteacăn spre aceleaşi ţărmuri mereu, spre aceleaşi castele de gânduri, în scorbura zilei te-afunzi cu albul de miere al frunţii pe care păru-ţi înseamnă catedrală de sfinte albine, aşa cum pleci tu într-acolo povârnindu-ţi sămânţa în lucruri şi laşi să te-nvăluie munca cu ochi cristalini de sudoare, aşa cum pleci tu dimineaţa cu glasul meu sub cămaşă şi zâmbetul copilului nostru în lada de zestre a palmei,
  • 22. 22 te simt lunecând printre riduri sub fardul de ceaţă al zilei şi lanul de olandă-ţi păstrează locul de popas al obrazului. 1977
  • 23. 23 JOC Ochi prelins pe glezna ta de fată ; inima viscol începe să bată. Buze înmuiate cu-un surâs lacrimile tale îs. Într-un gând cules haihui umerii pe-un vers ţi-i sui, aşa cum doreşti şi tu să îmi cânţi numele sub ursă. Vânt de seară să îmbraci dorurile să le-mbraci. Dumnezeu visat rămas în sărutul acestui ceas. 1968
  • 24. 24 PERLA Semn de iubire între buzele tale e perla crescută din firul de nisip al sărutului nostru. 1975
  • 25. 25 CHEMARE Porumbul ţipă-n copt numai să vii, la noi a uns cu toamnă din pădure, verdele l-am strâns să nu ţi-l fure stihiile cu braţe străvezii. Galbenu-i lup, e-un vânt portocaliu, gândul mi s-a asprit ca mustu-n vie şi albul zilei ţipă argintiu, se-ntinde ca o coală de hârtie. Grăbeşte-te, vor nopţile să-ncuie o turmă de luceferi în culcuş, să fii cu mine când va fi să suie copacii-n lună până sus. 1974
  • 26. 26 NOAPTEA ARIADNEI Şi iarăşi petala nopţii iese din lujer, colindă fluturii vederii pe staminele ei, se simte doar umbra de var a pereţilor pe tâmple poposindu-mi. E taină complice între linişte şi somn, fereastră veghează un pumn de lumină. Prin cenuşa vederii îţi caut genunchiul, ghem uitat de tine în labirintul meu. 1970
  • 27. 27 DANS De deshamă cerul de pământ, iarba pluteşte în pajişti albastre, naşte marea pe frunze albind corăbii cu pânze de aer. Vine dealul prin bolţi de salcâm, apleacă lumina când trece spre casa miresii, - iubito, răsari în poarta braţelor mele aripa gândului strălucind ! Cineva aruncă din soare polen. cuvintele-şi culeg din grădini trandafirii. în ochii tăi e-un bal de-anemone la care dansăm numai noi. 1970
  • 28. 28 VÂRSTELE Mai crudul pas al vremii a ostoit un ceas, necoptul soare bate imberb în coaja zării. Să nu mai plângi iubito, fiindcă ai rămas alături mie-n vârsta dintâi a căutarii. Aşteaptă, nu-s departe căldările cu jar din care cu-ndrazneală muşca-vom deodată, când la amiază fi-va un soare de-armăsar să nu uiţi că-s bărbat iar tu eşti fată. Şi doar să-mi ţii dârlogii să-l urc pe bidiviu, verdele-i jăratec şi frige-n ochi câmpia, tu să ramâi aceeaşi, iar eu ce-oi vrea să fiu galopând prin vreme cât mă va ţine glia. 1974
  • 29. 29 SIMPLU S-au văzut de curând : ea coboară dintr-o basma roşie, el se năştea dintr-o barcă în vârful râului. Câmpul trecea prin amândoi acelaşi verde, acelaşi aprilie, tremurând la răspântii osiile pline cu frunze. Era firesc să-şi înlănţuie fiecare jumătate de primăvară şi să-şi schimbe de pe umeri pata de cer ruginiu. De-atunci, noaptea adorm târziu, pe galopul cailor şi plutesc cu genunchii lipiţi pe-aceleaşi cuvinte rotunde mai copii ca oricând. 1964
  • 30. 30 ACEASTA-I BANCA Aceasta-i banca sub care zilele se spânzură până la vânt, colţul cu greieri copilăroşi călătorind umbrele noastre timide. Ne întâlnim dincolo de noi, pândind cum ne retragem unul în celălalt ca într-o cameră cu oglinzi rotitoare cu un pian la care ştim să cântăm doar cu o mână totul e dumnezeiesc de frumos, cu cele câteva cântece învăţate pe dinafară, din care nu observăm că e târziu până în clipa în care ne îngheaţă degetele pe clape şi muzica şerpuieşte, atunci suntem doar la un deget de sânge. 1964
  • 31. 31 NAŞTERE Acum e rândul tău. Ori mai auzi? Plouă cu zori în maiul din duzi. Pe streşini alunecă zaruri de tuci : Ce ne aduci ? Ce ne aduci ? Oraşul se lasă vândut -ce visare !- pe-un galben de soare. Vezi, timpul cerşeşte secunde din clepsidra pântecului tău unde încep să se-nchege suflările noi mocnite în amândoi. Ascultă ! Recunoşti acest grai ţipat pe-un fluier de mai ? 1977
  • 32. 32 DIMINEAŢA LOREDANEI În râs albeşte un război de dinţi, poiana păpuşilor se desprimăvărează, ferestrele încalcă pe ziduri, cuminţi, în hipodromul dinspre amiază. M-ascund în lumină ca orbul ce vrea să-i pot privi furişul din gene. Doi urşi mormăi în inima mea şi mă trădează cum bat cuie-n vreme. 1978
  • 33. 33 CROCHIU Zi bună Stăpână ! Dunăre brâu pe iia ţesută cu fir de grâu. Câmpie Română nemaivăzută. amurg uitat pe-o brazdă la arat. Lumină-îmbunată seara de-odată să tragă noaptea perdea pe faţa ta. 1965
  • 34. 34 ADOLESCENŢĂ Visare în ochii grei de marmura doritelor femei. Sărutul ploii de vară pe-o buză de seară. Poezie nedescifrată în stâncă de munte săpată. Carnea ta şi a mea vezi, o singură stea. 1964
  • 35. 35 ALB Vezi, ninge astăzi, simţi, Curg diamante sărutările mele firbinţi. A căpătat culoarea frunţii tale îmbraţişarea lor neonică şi moale. Când dimineaţa-şi va ieşi din minţi îţi va dansa cu braţele ei goale pe răsuflarea mea de noapte vineţie dumnezeiesc de albă numai ţie. 1965
  • 36. 36 GALBEN Pe plajă ţi-s dorinţele supuse, sub tălpi cochiliile se desmiardă, zac vorbele în bucurii nespuse gata să ardă. Pe-un gând oceanul leagănă meduze şi zămisleşte pacea-n peşti cuminţi -Sărută-mă...Pe buze nisipu-aprinde lumânari fierbinţi. 1975
  • 37. 37 ROŞU Târziul soare unde-o înnopta dacă acum stă roşu-n palma ta? E timpul dus, oprită între vreme nu mai cutează noaptea să şi-l cheme. Apleacă-ţi părul peste el, aşa, ca să-l acoperi tu cu noaptea ta. 1975
  • 38. 38 VERDE Apleacă-ţi capul, grâul se-nalţă să-ţi vorbească, urcat în clorofilă e câmpu-n greu cuvânt, poate gelos pe mine vrea să te ocrotească de cel ce sunt. Tu lasă-i-te-n pază mai jos să îţi sărute pântecul prin care te simţi de el legat. Cum o să râd, sunt spicele-apărute şi va fi galben totul, şi va fi secerat. 1975
  • 39. 39 ORANJ Ce cauţi tu unde nu eşti sau nu te pot simţi în vis acum? Aştept cu zborul păsărilor de la tine veşti gătit de drum. Porumbul ţipă-n copt numai să vii, la noi a nins cu toamnă din pădure şi verdele l-am strâns de pe câmpie să nu ţi-l fure. E mult mai galben sau portocaliu, sunt gândurile-n pârgă sus la vie şi glasul zilei mai dogit, chefliu, se dă cu norii tumba pe câmpie. Grăbeşte-te, vor nopţile să-ncuie, clipind din candelabre-şi fac culcuş. Să fii cu mine când va fi să suie singurătatea-n lacrimi până sus. 1975
  • 40. 40 VIOLET Tot mai adânc sapă violetul, clacsoanele gonesc oraşul din vârful buzelor. La braţul bordurii a plecat bulevardul şi peste firele de nisip ale grijilor zilnice un val de somn chiamă din larg isprăvile copiilor. 1970
  • 41. 41 DEŞTEPTARE Cine coboară în bezna mea, pasăre neagră, ciugulind la întâmplare stelele prinse în insectarul nopţii? În plaja patului mijeşte de ziuă. Mâinile tale, doi pescăruşi obosiţi pe bolovanul somnului meu, presimt un zbor de glbene frunze, iar eu de zidul dimineţii lipit urc din beznă scările albe. 1968
  • 42. 42 PEDEAPSĂ Din ochiul ispitei, ochi de fântână, dorinţa mea scapără ca o brăţară, rămână chipul tău iubito în cupa ochiului meu, vocea ta iederă pe globul în care sunt eu. Te caut, te caut, otrava ţi-o vreau cu adoratele-ţi palme s-o beau. 1974
  • 43. 43 TU Tu ai adus pe lume femeia cu jumătate de glas înecându-te într-o creangă de liliac. s-a făcut tăcere de aer croşetat în noaptea cu o lună ca un chipiu la care se-nşiraseră bărbaţii dându-ţi onorul. 1976
  • 44. 44 ŢIE Fie-mi visul pădure de fagi, memoria ierbii păstrează copacii, tu, iarba mea, porţi saltul căprioarei pe umăr şi-n golul său mă-nvălui pe mine în crângul de suflet cu uşoarele zăpezi căzute în acest anotimp de uitare. 1968
  • 45. 45 CASA NOASTRĂ A strâns de ziuă-n taină casa noastră la patul nopţii piatra ei veghiând, ning frunzele o flacără albastră în care fluturii se răcoresc arzând. Periferiile se bat peste pleoape, Aruncă flori de umbră pe ce sunt, trotuarele nechează şi pe clape un cal de soare cântă luminând. -Vezi mamă, timpul ne veghează şi numai noi ne mai suntem întrebând cât de aproape-i vama de pământ şi cât de mult miroase de amiază. 1976
  • 46. 46 MAMEI De ce ai mamă somnul zbuciumat ? ce gând uitat nu ţi l-ai aşezat pe mâine, cum orânduiam ţii minte, cărţile-n ghiozdan? Uite, aproape bate-n zi. Castanii străzii au sfâşiat-o zarea şi necuminte, cum o ştii din cornul lunii muşcă depărtarea. 1973
  • 47. 47 IARNA Rău vara, dar mai rău iarna, oasele şi grijile ne dor, soarele, Moş Cernomor în frizerii de nori îşi taie barba. Suntem mai asprii-n platoşe de ger ţipătu-i alb în nou născuţi, să cadă ne dăm gândurile pe zăpadă, săniile ni se frâng pe cer. Vin babele şi postul să răstoarne cascadele de gheaţă peste noi, fetele cu umerii lor goi mieii dintâi îi învelesc în carne. 1976
  • 48. 48 DREPTUL LA BUNĂ ZIUA Dreptul de-a putea să-ţi dau bună ziua l-au câştigat strămoşii tot mâcinând cu piua. Dreptul de-a şti să-ţi dau bună seara mi l-au transmis părinţii cu grâul şi secara. Dragul de-a vrea să-ţi dau noapte bună l-am moştenit iubito de la un clar de lună. 1963
  • 49. 49 CÂNTECUL DOMNIŢEI Frumoasă şi sfântă minune adâncă, salbă de zare pe sân de răcoare, cearcăn de astru din ochiul albastru : Marea cea Mare, Marea cea Mare. Seara târzie căpiţă strânsă ţie cum o aşterni sub mână când te-odihneşti pe-o rană cu bobul de sudoare sărutat de-o floare Câmpie română, Câmpie română.
  • 50. 50 În viscol de cer să te înalţi de fier, numere-ţi duşmanii până-n veacuri anii, în sânge de iarnă pisma să le-adoarmă, pace să se-aştearnă, stâncă de munte, stâncă de munte. De-cu-Noapte-ţi preschimbă caerul apei, oglindă, De-cu Ziuă-l întoarce în Severin şi îl toarce în măiestre fire. Glasul tău subţire cântec îl aşterne Dunăre verde, Dunăre verde. La răscrucea verii de podoabă-s merii, pe-o buză de toamnă zâmbet mustu-ţi toarnă din temelie către veselie, Viţă de vie, Viţă de vie.
  • 51. 51 Apa din izvoare, topire de soare, fierbinte şi rece prin suflet când trece se face Ciuleandră, se face Ciuleandră. Domniţă frumoasă datina îţi lasă trupul legănat în pământ curat, minune română cu har de stăpână Patria mea, Patria mea. Cruce de bărbat în stâncă săpat să mi te iubească ţară românească, pe sângele lui capul să ţi-l pui în temei de casă să te împlinească mintea-i bărbătească Domniţă frumoasă, Domniţă frumoasă. 1973
  • 52. 52 PARADIS, ORAŞ NATAL Oraşul e o lupă prin care ne vedem, frigul din frunze are miros ca de cerneală castanii-n bulevarde deapănă ziua ghem până apar la colţuri ciupercile de smoală. - Incepe vânătoarea - câinii urcă-n stele, iunie împuşcă prin floare de castan, în Herăstrău bat peştii apa cu nuiele de lună ca-ntr-un vechi basm popular persan. In parcuri pune strajă câmpia oaste verde. Se tem îndrăgostiţii de pândă şi de foc. Sub pelerini de rouă
  • 53. 53 o iarbă grea se cerne, cetatea castităţii, centură la mijloc. Prin nuferii-nserării ard felinare-fluturi o stea îşi şterge ochiul cu umbra unui pom. -De ce vii, mioriţa lui Bucur, să-ţi mai scuturi copitele de lună în pragul meu de somn ? Din zbor culegem creanga Dâmboviţei verzi, cerbii aleargă-n case aduşi cu ea din munte, e o lumină surdă în care aiurezi cu privirea scoasă din teacă lângă frunte. Oraşul e o lupă prin care ne vedem un fagure de sticlă ca râul în izvoare când fierbe iarba-n copcile de lemn şi oamenii sunt pietre de aur învâltoare. 1975
  • 54. 54 LACUL FLOREASCA Rămâne-un spaţiu care e-un ochi înspre pământ când vântul se roteşte în apa lui dă vamă, ies peştii cu lopeţi spre soare căi durând malul lăcrămează şi-n raze se destramă. Am ars copilăria vâslind ca prin cenuşă, mi-e salcia povară pe umeri când o duc - vezi, curge umbra case şi zbaterea de uşă e-un flutur cu pleoapa cât frunza grea de nuc. Ai grijă să nu speli ca pe-un ştergar asfaltul lacul nu e apă, e-un drum, e-un început. Cu două mâini de aer îţi priveghez înaltul ochi limpede prin care copil m-am revăzut. 1975
  • 55. 55 FÂNTÂNA MIORIŢEI Cerul e o păşune în care băltesc sori. Un munte-i ca o lume. Şi pietrele-s cuvinte. Secunda e o floare când lemnul de miori răsună şi ies mieii cu botul înainte. Năframa ierbii-i strânsă în munţi de sărbătoare, ploaia adoarme-n piatră ca sângele în şarpe, se desface râul în drum de căprioare când fulgere-s ciobanii şi turma-i fără moarte.
  • 56. 56 Bat pietrele mătănii în caldarâm când vin săgeţi de praf zvârlind cu-opincile mocanii, târziul se scufundă în copcile de vin în care dorul arde şi sapă groapă anii. Se-aşează codru palmă pe ţipătul fântânii, din bronzul aşteptării ţâşneşte apă vie. Din tată-n fiu ţin munţii oraşul într-o mână şi mugurii-n izvoare rodesc a veşnicie. Adumbresc pe lună stâncile de humă. Sfânta apă curge piatră fulgerând. Corn de aur poartă mioriţa-n lână şi fântâna-i ochiul ei dinspre pământ. 1975
  • 57. 57 MĂRIA SA CU OCHI CĂPRUI Din care umbră se urzeşte părul, din care soare, genunchiul tau, mărul, din ce floare? Urechea trandafir cu ce buze-o respir ? In somnul meu care scâncet al tău e-o stea de mare ? Ochii tăi, Măria ta, diamante pe coroana mea. 1974
  • 58. 58 DATORIE Fericit, sub cămaşa dimineţii, cu soarele ca un câine în paie ascuns pot asculta inima de mierlă a zăpezii cu echipa mea veşminte şi carne călcând tiparele ca pe nişte covoare de serie. Toată noaptea ceasul a rupt vreascuri pe oasele mele şi-acum, învelindu-mă în aripile oraşului, în admiraţia ochilor fără pleoape ai ceasurilor, am datoria să atârn de răsuflare ca un pendul şi-n mare linişte să demarez ziua ca pe-un vehicol către gara de mâine. 1974
  • 59. 59 AMIAZĂ În râu se coc pietrele, apa în jur se încleiază, Mi-e sufletul o sfântă buturugă pe care se-aştern căprioarele să-şi răcorească mugetul. 1972
  • 60. 60 PAHARUL CU APĂ În special când îl priveşti de la deal e o oază de cristal, din vale floare fără petale, rochie fără trenă pe-o coadă de sirenă. Din depărtare sâmbur de răcoare, din profil cornee de copil. În el cu o floare o imensă aşteptare. Sub masă ciob, un giuvaier snob, sticlă spartă într-o baltă de ceartă. 1968
  • 61. 61 TRAGEDIE Temutul rege maur nu murise, se-ncrâncenase carnea peste vină cum se-ntăreşte sâmbure-n caise să-şi apere sămânţa de lumină. Desdemona-n batistă adormise şi numai îi murise un pistrui când Shakespeare din copertă plânsu-mi-se că nu mai are trai în cartea lui. 1969
  • 62. 62 PENTRU TINE Un pumn de lumină pe faţa senină şi de la pat drumul despicat : unul către mamă să nu-ţi fie teamă celălalt în faţă spre viaţă. 1978
  • 63. 63 PRIMELE CUVINTE Când primele lor cuvinte înfloresc în ierbarele părinţilor, copiii sunt muguri de mătase alb detonând în mamele lor. Silabele, silabele, aruncă-n timpane odaia şi-n sufletul mamei îngenunchiază noi înţelesuri. Învinşi, pereţii se lasă corăbii cu pânze pe fluviu călătorind amiaza între o vorbă şi alta. 1978
  • 64. 64 ÎNSERARE Priveşte, felinarele-au oprit câte-un chiot din hora turbată a zilei. Oraşul îşi clatină genele. O floare a somnului colindă pe străzi. Din coşuri ies visele copiilor ca nişte steaguri sub arme adunând oştile clipelor de pace. In marea împărăţie carpatină zimbrii coboară din steme şi încovoaie peste străzi poduri de albe vertebre, inele de sfântă logodnă. 1968
  • 65. 65 NORII De mătase, de atlaz în nici un caz. Ceru-i gură de dulău De-ţi scrie ploaia pe pervaz CÂINE RĂU 1974
  • 66. 66 GRIGORE (căţelului meu) Nu eşti de rasă metaforă păroasă cu urechi clăpăuge până în iarba care le suge aşa umezite de limbile ei ascuţite. Borfaş viclean şi gingaş ! Bestie murdară cu coada de secară ! Grig rebegit de frig linge-te pe bot cu inima mea cu tot. 1974
  • 67. 67 LUI MIŢI Un grăunte de munte, Guliver de piper, patru lăbuţe cu perdeluţe pentru gheruţe. Burta ca turta. Umbra de-a surda, că nu se vede de-atâta lene. Limba-i departe, în cana cu lapte, ochii ascunşi cu miere-s unşi. Şi-i tuciuriu de nu mai ştiu. 1975
  • 68. 68 IN SOLITUDINE Se-aud cum se nasc cărbunii din copaci, trăgându-şi brâu pământul. Vântul se caută în răsuflări. O şiră de dulăi mestecă pridvorul liniştei. 1972
  • 69. 69 TIMP Seara germinează-n odaie, seva ei, clătită de pământul zilei, urcă prin rădăcinile casei Din coama pianului de la parter privesc cum descalecă ora opt. Prin lemnul uşei traversând vine apoi nouă, oglinda în care sap mereu schimbându-mă. 1975
  • 70. 70 AEROPORTUL O zbatere a sunetului de luni, dimineaţa în tolbe de aer se-adună. Un miez de flăcări în zare topit, Soarele, elicea pământului sună. Lumina cu forme de fluturi alungă prin crengi de lumină o coajă de nor. Aeroportul, imensa oraşului strungă porneşte mioarele de cositor. 1964
  • 71. 71 E O LUNGĂ PASĂRE ÎN AER E o lungă pasăre în aer, albă, răsucesc de ieri un capăt de silabă pentru zăpada care se răstoarnă. Mă astupă viscolul lui A mă umbresc încetul cu încetul. Mi-e frig. Un vid de lupi îmi vrea scheletul. 1968
  • 72. 72 TOAMNA S-a dus şi vara asta cu dublele amiezi tot îndesând la zile în duminici, copacii-şi poartă frunza pe la clinici iar ploaia linge soarele pe străzi. Iubirile s-au adunat din parcuri fac coadă seara-n trenci la o cafea. Vântul bolnav de nebunie prea şi-a otrăvit săgeţile în arcuri. Prin sobe vechi de piatră se întorc copaci să-şi ardă vârstele-n inele, noi mai bătrânii auzim în ele firele poveştilor cum torc. La noapte se topesc căldări de smoală să ne lipească visele de pat, doar cavalerii străzilor se bat peste armuri cu orele de scoală. 1975
  • 73. 73 CÂND BUCUREŞTIUL Când Bucureştiul chibiţa lângă Lupoaică cu tablagii călare pe gardul de beton, eram coleg cu vara într-o bancă, fugeam de la Bodin să joc cu ea şotron. Avea văzduhu-o zi rotundă de-o purtam sub umăr ca pe-o minge în colbul de la «Sală» de aş fi fost în stare, zănatec cum eram întors pe-o gleznă noaptea să salt cu dânsa iară. Şi cât de minunat prin tragere la fit îmi zămisleam vacanţe de-o zi sau de o oră: nepreţuită evadare-n infinit de la Bodin sau Longhin, de la vreo «Domnişoară». Cu mintea-ncolăcită prin pomi în bulevard îmi pescuiam seminţe din colţ de la ţigănci, iar ele cu ghiocul ne sâcâiau prin gard cum iroseam destinele în bănci.
  • 74. 74 Sub turnuri de platani în parcuri cetăţui asediam apusuri, le-nsângeram de-odată, avea pământul visele haihui şi ziua-n flori murea îmbălsămată. Aşa a trecut vremea, am dat şi la liceu trezit cu pumnii strânşi pentru noroc de-odată… Şi bucuria tatii… Am auzit şi eu Duios binecuvântul în glasul lui de tată. Apoi cu-un puf de aur obrazul s-a pudrat atât de greu şi leneş, neprins încă de lamă : acum pe bulevarde mă dăruiam bărbat, hotarul bărbăţiei mă cerea tot drept vamă. Aflasem căi mai sobre şi le călătoream cu spada la oblânc şi-n jur o herghelie. Acasă copilăria-şi spălase de pe geam mirifica lucire cum se-arătase mie. 1975
  • 76. 76 NOAPTE Pe ţară cade o floare de tăceri, stelele ca merele sunt coapte, umplu cu somn răcoarea dintre mâini. Se muşcă pomii de atâta noapte. Aş mai chema un gând, spre nicăieri să-mpartă fructul verii-n două cum taie astăzi ziua cea de ieri tăişul unui crin de lună nouă. 1974
  • 77. 77 PRIMELE CUVINTE Cheamă-se vorba noastră altar la care vin şi îngenunche pruncii, pământul acesta a germinat silabe şi de milenii le culegem rodul. Cel dintâi « ma » e luminat a măr. Cel dintâi « ta » e rupt din întuneric. Inima mamei umple odaia şi geamurile explodează-n flori. Fragilele magnolii au rupt gardul şi spre faleza curţii plecând val surâsul ei abureşte pomii cu fântâna unei lacrimi. 1978
  • 78. 78 RĂZBOIUL ALB FOC ! strigă bărbatul detonând ultima ei şuviţa castanie. Tocmai atunci ea-şi dezvelea din ştergar ziua de acasă. FOC ! FOC ! FOC ! tropăiau copiii aprinzând în oglindă cearceafu-i alb de răgaz. Femeia zâmbea plimbând de mână ghiulelele lor neasemuit de dragi. 1974
  • 79. 79 VEŞTI ALBE Ninge, paşi albi, paşi de crizantemă, fulgii sunt visele pietrelor… E frig, se vindecă rana statuilor, tremură carnea pe stele. Aştept o zi ca o ruletă să-mi câştige noi trupuri. 1975
  • 80. 80 LINIŞTE Noaptea adoarme cu capul pe masă. Din depărtare telefonul anunţă sacrificarea unor vorbe în stradă. Casele au răguşit fumând prin balcoane. Câte o dată fluierul gării se usucă pe frânghie. Oraşul stă ascuns în cerul gurii lui. E o linişte pensionară, se poate ieşi cu peştii pe bulevarde, se mai pot repara cu amintirile câteva garduri. 1976
  • 81. 81 COTIDIANA Primele ore deschid ferestrele ca pe nişte ziare de dimineaţă. Neînchipuit de repede zăpada taie tiparul de lac al zilei. Prin aerogări oraşul face cu mâna despărţirii. Străzile, străzile se miscă încet, enorme limbi ale ceasornicului în care fiecare din noi suntem fracţiunea celei mai importante secunde. 1976
  • 82. 82 ORA NOUASPREZECE ŞI TREIZECI ŞI CINCI Mai presus de toate istovit calc în tiparele orelor şaptesprezece, intransigente clădiri împuşcă ziua prin geamuri, iar eu, în braţe purtând-o, obţin o seară la preţ rezonabil, paşii mei curg, curg, din vitrină-n vitrină spre Ministerul Însingurării Manechinelor. Bulevardul vopseşte cu ţevile de eşapament zâmbetele copiilor care ies de la şcoală. Apoi ora optsprezece, nouăsprezece, Nouăsprezece şi treizeci şi cinci, încep stelele să-mi impute vederea… Acasă continui jocul de ping-pong la clubul secundelor. 1974
  • 83. 83 CREZ Doar dacă scri-o-voi viaţa dinainte, în cea de apoi o să mi-o aminte. 1965
  • 84. 84 MUZICĂ Sub boltă curg pâraie de viori, aerul cald coboară pe-o năframă, simt inima o candelă şi uneori, argintul se topeşte pe icoană. Aplec urechea-n palmă ca pe-un crin şi-i înfloresc fântâna de zăpadă, timpul e surd, peretele-i suspin, verdele sângerează în otavă. Muzica mea e-o amforă-n auz prin care-ascult cum mă alungă ploaia şi iese soarele să mă strivească sus când răscolesc octavele odaia. Târziul intră-n scorburi de pământ doar eu sorb cântul aerului dulce, vederea zboară ca un flutur strâmb, pleoapa fuge-n lună să se culce. 1977
  • 85. 85 SPECTACOL Se vând femei cu buze smălţuite şi pentru ochi cristale de interes, muzici cu pântecele descoperite pentru femei să joace mai ales, Plăceri aprinse-n flăcări cu minutul, piei cărnoase-ncinse-intr-adevăr, nu mai există Dumnezeu temutul de când e-aprinsă lumea de la măr. O turtă dulce-i lumea la amiaz, copiii-şi schimbă dinţii să o muşte, şi-a prins pantofu-n farduri pe obraz cenuşăreasa umblă să se-mpuşte.
  • 86. 86 Şi sânii din organe fără frică aruncă-n nouri gurile căscate, dezbracă rujul de pe mame disperate şi rochiile-n păsări se ridică. Casieru-n colivie s-a vărsat, de-atâtea patimi pielea nu-l mai ţine şi poate lua biletele oricine care mai are-un ceas de înjunghiat. 1976
  • 87. 87 ÎNSINGURARE Tăcerea n-are pentru urbe veşti, caii zăpezii saltă pe oricine, privesc absent în chiul unei ceşti mai singur decât nicăieri şi nimeni. Mă-ntorc la cer, mă izbăvesc de nume, nu doare, nu, ardoarea descărcării, ca Prometeu sunt mândru-n delaţiune când rumeg voluptatea-nsingurării.
  • 88. 88 GÂND DE TOAMNĂ În lume când plouă bătrânii adie prin case călătorind din vorbă în vorbă. Mamele se culcă-n copii. Ei, goi, rătăcesc în oglinzi alegându-şi mereu alte trupuri, şi mai ales povestindu-şi cât de repede cresc. 1974
  • 89. 89 OARE Când voi fi la rând să domnesc în pământ să mă privească de sus un galben de Ranunculus? 1965
  • 93. 93 RUGĂ Mirean cu idealuri, cucernic în vocaţii, trăind curat în miezul unui sistem baroc mă las purtat de visuri, surpări şi revelaţii şi de raţiuni ce-aşează celulele la loc. Neputincios mă chinui în falca datoriei strivit ca-n gura oarbă de animal pervers, m-alină doar zăpada din foaia de hârtie şi miezul de lumină din ultimul meu vers. Mi-e teamă de-un repaus cu dinţi de inamic adăpostind invidii, orgolii capitale, aşa cum nu izvorul răsare din nimic ci stânca se topeşte în el plecând la vale.
  • 94. 94 M-ascund în certitudini ca mustu-ascuns în vin silabisind cuminte porunci în rostul vremii, când nu-i decât în ruga smeritului creştin un adevăr şi-o sacră poruncă de milenii. Ajută-mi Doamne firea de-o fi întru-n sfârşit să mă-ntrupez din carnea ţărănii-ntr-o silabă şi-n templul vieţuirii de mine părăsit să locuiască trupul unui român de treabă.
  • 95. 95 IARNA TÂRZIE Coboară frig târziu din Scandinavii pe flacăra în muguri nesupusă, sunt înţeleşi săracii cu bolnavii să învingă gerul în Câmpia rusă. Se-mbolnăvesc de viaţă sărăntocii, e-un bal mascat de iarnă inutil, dansez în mine sila cu frumoşii fulgi prea albiţi de vină în exil. De ce-ar mai fi nevoie de Siberii când sanatoriile sunt pline de cuminţi şi pe catapeteasma primăverii s-a răzuit vopseaua de pe sfinţi ?
  • 96. 96 Cine-nţelege bruma de mister de ce-închis-au soarele-n ospicii, se vinde încălzirea pe piper adus la noi cu bani şi sacrificii. Din ce e gheaţa minţilor în dungi din sfatul înţelepţilor de iarnă la rugăciunea mamelor de prunci zăpezile mai calde să le-aştearnă ? 1977
  • 97. 97 SEARA VRAJBEI MELE Protejaţi lumina mai sus şi vertical, vine întunecarea haină după pradă, a însângerat cămaşa eroului astral pentru delictul de-a fi ieşit în stradă. Umbre contagioase coboară rând pe rând, alungă îndrăgostiţii grăbiţi de pe trotuare. Întrebări virale mă-mbolnăvesc în gând, cu vorbe interzise mă-nchid în dicţionare. În vrajba mea, cu mine, aş vrea să fac un schimb, să-mi scot din ipotecă fusele orare, în cealaltă lume să plec pentru un timp, cea care-şi compune figura după soare.
  • 98. 98 Trăiesc totuşi destinul acestui fus orar stând între poli întins ca struna de vioară, ma las împuns de lună ca într-un insectar o giză cu aripi ţâşnind din subţioară. Aripi împotmolite într-un ger polar, cu lacuri glaciare prin care văd sub frunte, în lumea asta-n care pietroiul planetar nu are timp să intre cu mine-n amănunte.
  • 99. 99 REVELION Am început să mor de luni cănd iarna ţine de o viaţă, îmi vând iubirea pe cărbuni alunecând sub altă faţă, schimb anul pe-un pahar de vin topit în vinele gândirii, am obosit să îmi mai ţin sub tălpi sclavia mântuirii, E anul anului de an cu veşti vândute la troiţe, cum Duhul s-a ascuns în ban, şi Maica-n cluburile de fiţe.
  • 100. 100 Privesc tăcut gândindu-mi seama nevoilor ce-or fi la anul sperând profund că poate mama a pătimit pentru tot neamul. Mai sper un an cu zei destoinici care să ne găsească-o cale dar înţelepţii ca din cronici au mintea întoarsă în sarmale Prezicătorii caută-n pieţe leguma lor vindecătoare, că lumea are mii de feţe şi doar o glie la picioare. Să fie anul ca o plantă pe care vâscul să îmi crească şi-o sănătate ambulantă peste simţire să plesneasca. La masa lui să stea norodul ferit sub aripa de îngeri, norocul să îi bea exodul neţărmuritelor lui plângeri.
  • 101. 101 LA NOI SE MOARE La noi se moare tragic de pistrui, bărbaţii se îmbată cu blesteme, femeile când beau zeama de cui din crucea răstignirii de o vreme. La noi se moare dulce de turnir, căţele cu fandări medievale, dulăi ce îşi ascut mai abitir caninii în durerile carnale. La noi murim cucernici de Obor când se topesc virtuţile-n sarmale, unii trăiesc prea vii, alţii prea mor în mistica pomenilor stradale. La noi se moare aprig de nevoi, de foamete, de frig, de ţâţe seci, prea ne-am uitat genunchii în noroi şi inimile-n peşteri mult prea reci.
  • 102. 102 RUGĂ PENTRU ÎNCEPUT DE AN Scoate Doamne nepăsarea din zborul fulgilor de nea şi dă-i gândirii întruparea strălucirilor de stea, Scoate trufia din mândrie şi urâţenia din bani şi dă-le atâta măreţie câtă e-n clipa dinte ani. Adună foamea de pe stradă şi disperările din vin, şi dă-le dulăilor să roadă doar plictiselile din « spleen ». Desfaşă pruncii de necazuri, din gândul nopţii dă-ne-un semn, şi dă cinstitelor grumazuri un lanţ mai sobru şi mai demn.
  • 103. 103 TURNIR (la coadă pentru cumpărat tacâm) Ţii minte orele surpate la un turnir pentru tacâm şi alte pungi homeopate când mă striviseşi cu un sân ? Era un ghem din răni de pluş, vale căzută într-un deal, cu un surâs şi-un coborâş, un scut de purpură oval. Casca îmi curgea pe buze şi zalele-mi cădeau la fel celulele-mi erau lehuze şi inima bătea tembel.
  • 104. 104 Sufla un vânt cu miazănoapte într-un război medieval, mă împingeau tot mai departe în nordul vremii val cu val. Rămâi în roua unui gând din geana timpului stăpân la mine stând cu anii-n rând ca nălucirea acelui sân.
  • 105. 105 NOI AM VENIT Noi am venit ca plaiul de la sate, prisacă de fecioare şi flăcăi, în trenuri la hore-ntârziate din staţii alergate printre clăi. Purtând în sânge râurile de maci şi pildele duhovniceşti din predici am lăsat părinţi înlăcrimaţi slavoslovind Apostolii-n biserici. Ne-am învelit cu aripi de oraş înmiresmând cartiere mărginaşe şi am ascuns sub varul lor trufaş neveşnicia zilelor frumoase.
  • 106. 106 Iată-ne astfel prinşi în plasa vremii în lanţul veştejitelor nevoi necunoscuţi în straiele bordurii si-n caii de benzină dintre noi. Vuim sub coasa zilelor tramvaie şi sub pământ metrouri pentru noi, din nopţi cerşim căruţele de ploaie să ne redea mirosul de trifoi. Le aşteptăm cu frunzele pe trup trecuţi încet în huma amneziei, spiritul nostru simplu şi abrupt ţesând cămaşa de mireasă gliei. 1977
  • 107. 107 OBÂRŞIE Ţara de leagăn sfânt, strămoşesc, pământ cu privirea în stele, locuri iubite îşi îndulcesc aromele toamnei în ele. Umblu prin gând ca un arcaş nevăzut, la flacăra ierbii mă-ncumet să-ţi ard obrazul cu un sărut imn pământesc fără sunet, E-o taină-n tăcerea uitată de ploi în toamna aceasta cuminte, învie bunicii arând lângă boi un lut de aduceri aminte. Pământ, cu ce mândru răsad te-am preluat în lauda timpului mire… Cinstire ctitorilor acestui arat De sfântă desţelenire ! 1975
  • 108. 108 MĂRGINENII La han prelins ca lacrima pe deal îmbujorând obrazu-i de hermină vin mărginenii stol să bea cuvânt, să amiroasă versul a sulfină. Aşa coboară ei de peste munţi cu ziua bună strânsă-n piept de dragă, le-nvârte vântul ceasul de amurg şi iarna le dă cina din desagă. Ştergar aşează vorba pe genunchi şi scaldă pâinea-n năduşeli de ceapă, urcă prin ei pământul înspre burg şi spre împărăţie urcă apă.
  • 109. 109 Ei neamul meu au fost, dinspre păduri, ei, ce-au aprins cu-atâtea drumuri munţii duc versul legănat pe caii suri şi cântul strâns în baierele frunţii. Mă ţes şi eu zăpadă-n urma lor să vindec alb durerea de opincă, oi pribegi cu vremea la picior cât viaţa va cresta răboj pe grindă. 1975
  • 110. 110 HAIDUCUL La vis de lună scorburile scot hoţi seculari cât huma dintre sate, se umezesc răcorile de tot şi teama suie-n crengile sărate. Pe deal ascultă vântul la pământ din buza ierbii şipot de copite, o coasă taie şoapta din cuvânt şi buzele rodesc nedezlipite. Se-aruncă valea-n sus către păduri cât nu-i rămâne nopţii decât munte. Tremură frunzele-n carnea unei guri şi cântecul se-ntoarce de la frunte.
  • 111. 111 Soseşte hoţul cu firma de domn bea văduvia nopţii şi se-mbată, izbeşte cu oţelul lunii-n somn şi drăgosteşte iarba minunată, Bagă-n răcori căldura din rădvan, aruncă pungile-n luceferi să străluce, pădurea luminează ca un ban, iar el îşi umple flinta şi se duce. 1975
  • 112. 112 CREDINŢĂ Ne e tuturora dat să fim goruni, să ţinem vântul ghem la subţioară, femeilor să limpezească-n mâini nădejdea rodului de vară, copiilor crescuţi cât ziua-n porţi să joace vorba-n stea de bătătură, să dezlipească grija de pe morţi şi-mpovărarea urii de pe gură. Cred în noi mai sus decât aud, cu cât e mai adâncă toamna-n lume : chiar despletirea frunzelor spre sud poartă nădejdea altora mai bune. Poporul meu e unul în cuvânt ca o pădure care urcă-n munte, oştirea răzvrătitului pământ topit în marea grijilor mărunte. 1975
  • 113. 113 INCUBAŢIA În somnul său se vede prin soldat cum zorii-şi vând răcoarea pe lumină într-un pământ care s-a incubat sub pana unei zări de lună plină. Aştept să-i crape coaja la soroc şi rodul germinaţiei s-apară unul deştept şi cu mai mult noroc cu nişte cromozomi mai bunăoară, Unul cu-un duh de astru mai ceva cu fară boli şi alte vieţi de câine, fără porunca de-a-mi crucifica ziua de astăzi pentru cea de mâine. 1976
  • 114. 114 GENETICĂ X, două blăni încrucişate-gard. Y, copac aevea ca în copilărie. XY e grădina mea, îmi ard în ea păsările – gene numai mie. Tu eşti femeie, ai gardul prelungit, XX, aşa le-a aşezat natura ca să fie. Şi păsările tale – gene în zbor infinit sublim elogiate-s fiindcă-ţi sunt proprii ţie. Virtuţile lumeşti destinse zac în ele aşa cum în hazard din spiţă le primim suntem cu toţii gemeni bărbatul ori femeia mereu în căutarea celui ce vrem să fim. Ne rezemăm pe viaţă, superbi în germinaţii comprimăm esenţa trăirilor când vrem. -Hai vino ! Coborâm în generaţii cu zestrea fiecare cum am ştiut s-o avem. 1974
  • 115. 115 LUMEA CA UN FROTIU Stau dizolvat în azi ca-ntr-un frotiu ziua de ieri mă strânge-n cea de mâine mă văd în microscop precum mă ştiu topit în lume ca un bob în pâine. Mă cercetează ochiul cu interes uman, mărit şi readus din depărtare, mă caută savantul în note ca la pian şi îmi apasă clapa care doare. Mi-e teamă de pedeapsa unui nou destin, să deranjez cu umbra o viroză, căci boala mea mi-o ştiu, un val sublim, o pânză albă într-un ocean de proză.
  • 116. 116 De-ar fi o lege mai presus de ea, mai peste spaţiu, peste surda vreme, cucernicul savant m-ar dezlega din ghemu-acesta de axoni şi vene. Din miezul altei ere planetare să pot privi acum în lumea mea, în templul diviziunii celulare să-mi caut loc de rugă pentru ea.
  • 117. 117 UN AMĂNUNT Suntem alcătuiţi din amănunt sub pielea cunoscută şi socială cum stă minunea ascunsă în icoană şi glasul raţiunii în cuvânt. Veniţi să coborâm la element ca muzica întoarsă la măsură, cum sfânta adâncită în scriptură îndreptată nota unui plâns recent. Să ne alcătuim cumva din nou cu alţi învăţători, la altă şcoală, scoţând ispita din greşeala primordială şi strigătul pedepsei din ecou.
  • 118. 118 BRADUL BLESTEMAT L-a rostuit destinul pe coama unei stânci unde se naşte ziua din ore migratoare şi soarta i-a urzit cu slovele ei dulci blestemul rezistenţei seculare. Ia vijelia-n braţe şi moare repetat adăpostind sămânţa de veşnicie-n mugur, păstrează în fiinţă ceea ce i s-a dat, să trăiască verde şi să moară singur. Nu şi-a dorit vreodată o scorbură de nor în care să-şi ascundă credinţa şi să plece, un Dumnezeu mai darnic şi mai îndurător să-i urce-n frunze-o sevă mai verde şi mai rece. 1978
  • 119. 119 COMANDABILA TĂCERE Se-aud cum nasc copacii morţi cărbuni acoperind nervurile cu humă, cum se divid secundele-n genuni şi lumile-nceputului se-adună. E linişte cât noaptea grea rămasă în botul câinilor cei logodiţi cu lupi, cât toată muşcătura ierbii-n coasă când gura-i verde toată i-o astupi. Cât frica strecurată printre gratii să-nlăcrimeze glasul din străbuni, când noi o căutăm spre idolatrii tăcerea făcătoare de minuni. E linişte bolnavă, ne agăţăm de veac învinşi în noi de doine cât mioriţa plânge, prea otrăvită-i vrerea tăcerilor de leac, tăcerilor de aur, tăcerilor de sânge. 1974
  • 120. 120 FLĂMÂNZII Când umblă zorii în papuci de casă şi oamenii se îmbulzesc să-învie îmi iau dintre celule sfânta coasă şi arma de-a trăi din panoplie. Cobor sub cerul negru pe pământ cu monştrii flămânziţi că n-au avut, de cei cu grija foametei în gând îmi trag cu teamă orele sub scut. Aşez pe cap un măr de răsărit să mă păzească de săgeţi venine cât ţeasta lor e scorbură de schit clădit cu bolovani de flămânzime. Oh, soarele-i prea veşted să mai nască din germinari nou leac de izbăvit flămânzii, cei născuţi în lumea noastră cu stârpirea-nfometării-n genotip.
  • 121. 121 Mă chinuiesc de moarte când îi vad bătând de generaţii-n poarta foamei, cu frica neajunsului pe chip din laptele sorbit la sânul mamei. De-aceea căutându-mă prin vine cu gândul unei zile pe genunchi îmi regăsesc străbunii lor în mine urcându-mă mai sus cu-o rană-n trunchi. Mă răzvrătesc la gândul ca-i deşartă şi ruga şi răbdarea-n infinit şi colindarea milei pe la poartă când Domnul flămânzimii-i răstignit. E o poruncă-n totul, ca-n ceasloave: ridică piatra dacă te-ai nascut, loveşte-n dunga minţilor bolnave să curgă putregaiul început ! 1974
  • 122. 122 ISTORIE Se prefăceau în buzdugane munţii, câmpiile se ascuţeau la noi, îmbrăţişarea era za în ziua nunţii când mirele lua straie de război. Toate văile se închideau capcane şi-n stol de zări se răsuceau oglinzi, sculptam în ele rănile duşmane cum moşii noştri turmele în grinzi. Fiecare zi era o dare, fiecare an era un bir, ne încuiam averile-n izvoare şi doinele în fluier la chimir.
  • 123. 123 Aşa am tot fost duşi către acum suindu-ne-n bejenii şi răscoale cu visurile strânse pe lângă tâmple cum îşi poartă munţii apele la vale. Am tot visat la vremuri mai cu dare nădăjnuind spre pâine şi spre apă, cu fieru-n brazdă, tâmpla în altare noi, cavalerii luării de la capăt. 1974
  • 124. 124 SUPREMUL SACRIFICIU Însingurarea ne cuprinde cetatea în Agora un bal de care nimeni nu ştie a povesti, ne pierdem în căinţa bolnavă a tuturora un Dumnezeu ce încă mai poate mântui. Pieim în căutare, murim în contemplaţii, judecători de îngeri, acuzatori de rit, melancolia doinei suie din generaţii în cei ce suntem astăzi sau doar am devenit. Icoana demnităţii am scos-o din silabe, am supt din mame numai tăria unui nor, Cain agricultorul a căutat in Abel magia nostalgiei curatului păstor.
  • 125. 125 Aflăm în romantisme cuvinte de-mprumut când dragostea e scoasă cu totul din iubire, gingăşia şoaptei lipseşte din sărut şi mutu-i clopotar de veşti la mânăstire. E-un dat al nostru poate să scoatem din noroi sclipirea de trăire ca diamante pure, cât timp credinţa veche mai poate fi în noi şi doina sacrificiul suprem să îl indure. 1976
  • 126. 126 DEVENIRE Doresc numai să fiu ce-am fost, uitând că-n trup se naşte o nouă devenire, memoria vicleană pastrează pe de rost oglinda-n care îi place doar să se admire. E-o datină a schimbării prin care îmi strămut câte-o celulă-n alta, într-un destin banal, de fiecare dată sfărşind ce-am început, în sapte ani murind mă nasc total. Aşa cum de milenii unda se naşte-n undă pastrându-şi râul veşnic doar un vremelnic nume, vremea a încăput demult într-o secundă, când noua veşnicie s-a născut în lume. Coboare Demiurgul şi-ntr-un destin eretic să-mi prelungească ziua sfârşitului soroc, în porunca vremii cu un elixir genetic să mă hărăzească cu mai mult noroc.
  • 127. 127 STUDIU Unde sfârşeşte carnea şi-ncepe veşnicia în marile oceane hialine e-o uşă-n care se pătrunde cu umbra ghemuită lângă tine. Cel ce nu eşti cobori în cel ştiut prin humerusu-ntins priveşti la lume, e-o mare asemănare între nume în catedrala-n care-ai încăput. Te cauţi în ecouri mai savante trăgându-ţi văzu-aproape de timpan şi simţurile-n moarte încordate sunt călăuză spre un alt liman. 1976
  • 128. 128 N-AM ÎNVĂŢAT SĂ NE ALEGEM SFINŢII N-am învăţat să ne alegem sfinţii i-am alungat cu umbrele-n exil de când le-am tăvălit prin hruba minţii icoanele alchimizate-n chin. Prea chinuiţi în închisori cu fiare i-am răstignit cu zile sub pământ şi ne-am trezit cu minţile bolnave canalul disperărilor săpând. Ne-am bandajat durerea-n legi străine unde pământul calcă pe pămănt şi vorbitorilor de limbi haine le-am dat lopeţi să sape la mormânt.
  • 129. 129 Am aplecat grumazu-n gesturi laşe şi în poveţe tâmpe mai ales cu magi păgâni atât cât să ne lase desfrâul lăcrimărilor mai des. Acuma cuvioşii cu psaltirea aduc împărtăşanii să le bem, în moaşte s-a culcat nelegiuirea şi ne rugăm blestemului suprem. Va trebui să ardem în pereţi să dezlegăm icoana altor sfinţi, să-nvie voievozii din peceţi cu mirul lor videcător de minţi. Să vindecăm durerea de ruşine să ardem rugul ţării nimanui, din rana răstignirilor Divine să bem tăria mustului de cui. 1973
  • 130. 130 UMBLĂM ÎN SPAŢIUL VIRTUAL De-o vreme insul nu se ştie e carnea preschimbată-n gumă ca întruparea din hârtie a Cărţii Cărtilor în humă. Umblăm în spatiul virtual stihii de noi însingurate şi în înalta societate pluteşte drojdia pe val. La gât e ştreangul unui veac cu viermuieli de interese degeaba lingem pentru leac zeama zăbrelelor prea dese.
  • 131. 131 Femeile cu sânii goi privirilor le dau să sugă ispita marelui noroi din sexul răsunând a rugă. E raiu-aproape de surpat de necuraţi e luat pe sus la drum hain s-a licitat palatul crucii lui Isus. Suntem bolnavi cu ce-a rămas, se şterg speranţele de lacrimi în răscrucea unui ceas stoarcem blestemele de patimi. Mai sunt probabil visători nefecundaţi cu rău în zile care şi-au pus încuietori şi chei iubirilor sublime. Noi îi privim ca pe stafii, credinţa lor o cerem vamă, pe rugurile lor târzii îngenunchind ca la icoană. 1976
  • 132. 132 NĂLUCIRI Ajuns-a lumea asta o scofală în care ne e dat să ne înmultim, simt aerul ca pe o supă primordială sub lupa suveranului divin. Las pielea să se-apropie de-ameobă dezinhibat şi îmbrăcat sumar lipindu-mă de ea ca de o sobă, o Evă din păcatul originar. Îndes în maţ din greu la cuacervate, cu bunul parameci dau un festin şi mă îmbolnăvesc de peste poate cu cel mai vegetarian regim.
  • 133. 133 Ba chiar îmi si montez pseudopode umerii-i dotez cumva cu cili să strâng în braţe mame incomode ce poartă-n păntec soţii inutili. Şi mă alcătuiesc încă o dată, o cuacervată într-un strop de vin, doar toţi avem de fapt acelaşi tată, doar mamele diferă în destin. Să mă privească semenii cu jind plutind pe-o cană şi băltind pervers, de la trilobiţi să îmi deprind comprimarea erelor din mers. De-ar fi să mai sucomb a doua oară, să se înhame viermii la lopeţi mi-e teamă de uitarea seculară, să nu-mi astupe umbra cu nămeţi.
  • 134. 134 PASĂRE CU ARIPI SURE Visez mai sus, trăiesc doar jos, îmi croşetez cămăşi de zale o zi pe faţă, alta pe dos, croitorind cu mânecile goale. Privesc o pasăre cu aripi sure ce-alungă larma zilei din copii, buruiana grijilor mature a germinat perfid în jucarii. Să învăţăm cuminţi pe dinafară curajul morţilor timizi, rigida sobrietate mortuară ne face demni, curaţi si mai lucizi.
  • 135. 135 Să exersăm pe rând cu manechine slova străbună şi născută-n cronici, să deportăm în limbile străine cuvântul trăirilor laconici. Să învaţăm direct de la pădure protestul şuieratului în vânt, din mângâierea lamei de secure blestemul lemnului arzând.
  • 136. 136 NU MAI E LOC ÎN MAGAZIA LUMII Ţineţi iubirea strâns şi vertical nu mai e loc de ea în magazie spaţiul vostru este plin, legal cât e porunca-n foaia de hârtie, doriţi s-aveţi mulţimi de oi si cai dar mai ales dulăi să roadă luna, prin rugăciune un fior din rai când vine vremea să se tundă lâna, păstraţi iubirea-n voi cât mai aproape şi învăţaţi cinstirea de la fir, cum unduirea râului încape în mângâierea bobului de mir.
  • 137. 137 DIMINEAŢA CU GÂNDURI Mă întind pe soare ca pe un prosop şi simt lumina-n sânge cum se urcă inima intră-n vene ca un dop să-i ţină strălucirea să nu curgă. Aş pune ziua asta în dulap scuturând de praf nişte vocale din corul sănătoşilor la cap aplaudaţi cu mânecile goale. Lumea mea-i clădită într-un fel ţigla-i superbă, dar lipsesc pereţii, pacea se-ascunde într-un porumbel să nu o mai alunge certăreţii.
  • 138. 138 Privesc la înţelepţi ca printr-un geam silabisând porunci din constituţii, cum pruncul viitorului de neam învaţă plânsu-n mijlocul căruţei. Dacă aş putea să pescuiesc la deal de unde curg şi eu din mamifere, pe-o albie croită, ca un val, cu genele ca peştii, la vedere, şi aş găsi acel strămoş comun ce-l port cu mine-n trup de generaţii, l-aş preschimba cu altul şi mai bun cum s-au schimbat boierii cu argaţii, poate-aş putea da trupul la schimbat să cer de la destin un colţ de tigru cum stă pământu-n axă înclinat cerşind în infinit un echilibru.
  • 139. 139 DIMINEAŢĂ CU SOARE Astăzi lalele fac miting într-un coş şi-au răguşit staminele-n urale, plesneşte disperarea pe gard într-un cocoş că soarele s-a hirotonisit în vale. În zori cădelniţează cu o mână, s-a instalat în sfintele odăjdii, trimite din cădelniţă furtună cu norii de-ntunecime şi primejdii. Periculos, când va urca mai sus întors ca ceasul, gârbovind în şale, va predica şi ce are de spus ne va speria cu voia dumitale.
  • 140. 140 Ne-ascundem cu dreptatea în furnici, cei mai bogaţi coboară-n ecuaţii, şobolănind cu lefuri tot mai mici, copiii învaţă limba de relaţii. În turnul Babel să aflăm folos, numim din surdo-muţi un şef de orchestră care să ne înveţe ce frumos e un do major cu origine modestă. Pe soarele acesta nu-l mai vrem, căutăm un altul în tablele virtuţii, născut în ieslea ţelului suprem, fără rotaţii şi alte revoluţii.
  • 141. 141 DIMINEAŢA DE IARNĂ LA OLT Mă-ntorc pe un cuvânt şi-mi trag neaua pe şale cocoloşind ca grâul o lene gratuit, de mii de ani si Oltul dă munţilor târcoale, îşi caută în mal un loc de odihnit. Au spânzurat de-o creangă azi noapte o dimineaţă cu un verdict ce s-a decis să fie sus si scurt, pentru că s-a intins cu Oltul pe sub gheaţă şi a înroşit văzduhul mult prea mult, s-a întrecut cu peştii în vorbării obscene, uitând să rânduiască zăpada la topit şi cred că de la mine s-a imbolnăvit de lene lasându-se să moară cu ora câte un pic.
  • 142. 142 DIMINEAŢA CU UMBRE În zori se împreunează şi se despart erotic superbe, transparente fără boli şi negi, căt soarele-şi prizează lichidul amniotic doar cele mai în vârstă aleargă dupa melci. Alunecă tăcute pe mări de politeţe constante în maniere scad şi cresc sincron, urcă în bulevarde şi se topesc în pieţe ca peştii din acvariu vorbesc pe acelaş ton. Le-a educat vederea frumoase şi fragile, se-mbolnăvesc de ceaţă şi mor de căte-un nor, mai mângâie pe frunte gunoaie inutile cuminţi şi fără lesă ne urmează la picior. Şi doar când manuscrisul se umple de sonete, iar singurătatea te sprijină-ntr-un cot, când la ghişeul zilei n-apuci să iei bilete, deci numai câteodată, adorm în noi de tot.
  • 143. 143 DIMINEAŢA MEDICALĂ Când dimineaţa mă trezesc în anamneză gândind profund ca peştii destinul medical din muşuroiul în care furnicile cu freză mă omoară şi mă învie cu acelaşi gest banal, îmi reclădesc fiinţa într-un castel somatic din fibre musculare, celule şi axoni, în care cucul timpului sălbatec aprinde lumânări de veghe în neuroni. Îmbrac la întâmplare armura pentru boală cu anticorpi speciali la suferinţa mea, căci moartea-i doar o născocire medicală într-o dimineaţă cu aromă de cafea.
  • 144. 144 DIMINEAŢĂ CU MINIERI Când dimineaţa sap după lumină-n beznă ca un minier filonul zilei să-l găsesc, mă ţine lanţul zilei de ieri legat de gleznă urât şi inestetic un bolovan firesc. Caut printre statui şi flori penitenciare, momente condamnate la zile de nesomn, doruri pentru care s-au inventat fecioare dar şi supremul meu delict de a fi domn. Apoi îmi brevetez o altă răsuflare, îmi cadenţez plămânii cu toţi la unison, încolonez gândirea în stoluri migratoare şi sângele să plece precis de la peron. Cobor în ascendenţă s-ajung la fosta mare, o zi lichidă în care alunec printre peşti, lăsând în urmă pradă ocnaşilor la sare lanţurile zilei de ieri mai omeneşti.
  • 145. 145 DIMINEAŢA LA RÂU Îmi voi trimite în râu la munte anii să ia sărutul botului de cerbi, să-i netezească apa, aşa cum bolovanii au devenit ca sânii rotunzi şi grei, superbi. Să plec din nou în lume despovărat de ani cu mama într-un zâmbet şi tata într-o zicală, să vină cu botezul de rouă trei platani şi magii să-şi ridice biserica pe şcoală. Să mă aşez în viaţă ca frunza pe zefir şi să-mi găsesc în măr o locuinţă, atunci când lumea va sucomba în delir eu sa-mi aplaud propria fiinţă.
  • 147. 147 CUPRINS Sâ respectam apa de ploaie Elegie ........................................................................ 7 Paşind alături ............................................................. 8 Primăvara................................................................... 9 Romanţă .................................................................. 10 Un căţel ................................................................... 11 Repetabila iubire ..................................................... 12 Să respectăm apa de ploaie ................................... 13 În loc de naştere ...................................................... 15 Sat de munte ........................................................... 16 Părinţilor mei ........................................................... 18 Oarbă iubire ............................................................ 19 Iarna e un baci uitat la stână ................................... 20 Aşa cum pleci .......................................................... 21 Joc ........................................................................... 23 Perla ........................................................................ 24 Chemare ................................................................. 25 Noaptea Ariadnei .................................................... 26 Dans ........................................................................ 27 Vârstele ................................................................... 28 Simplu ..................................................................... 29 Aceasta-i banca ...................................................... 30 Naştere .................................................................... 31 Dimineaţa Loredanei ............................................... 32 Crochiu..................................................................... 33
  • 148. 148 Adolescenţă ............................................................. 34 Alb ........................................................................... 35 Galben...................................................................... 36 Roşu ........................................................................ 37 Verde ....................................................................... 38 Oranj ....................................................................... 39 Violet ....................................................................... 40 Deşteptare ............................................................... 41 Pedeapsă ................................................................ 42 Tu ............................................................................ 43 Ţie ........................................................................... 44 Casa noastră ........................................................... 45 Mamei ..................................................................... 46 Iarna ........................................................................ 47 Dreptul la buna ziua ................................................ 48 Cantecul domniţei ................................................... 49 Paradis oraş natal ................................................... 52 Lacul Floreasca ....................................................... 54 Fântâna ................................................................... 55 Măria sa cu ochi căprui ........................................... 57 Datorie ..................................................................... 58 Amiază .................................................................... 59 Paharul cu apă ........................................................ 60 Tragedie .................................................................. 61 Pentru tine ............................................................... 62 Primele cuvinte ........................................................ 63 Înserare .................................................................... 64 Norii ......................................................................... 65 Grigore .................................................................... 66 Lui Miţi ..................................................................... 67
  • 149. 149 In solitudine ............................................................. 68 Timp ........................................................................ 69 Aeroportul ................................................................ 70 E o lungă pasăre în aer ........................................... 71 Toamnă ................................................................... 72 Când Bucureştiul ..................................................... 73 Pictură pe un capăt de grădină toamna .................. 75 Noapte ..................................................................... 76 Primele cuvinte ........................................................ 77 Războiul alb ............................................................ 78 Veşti albe ................................................................ 80 Cotidiană ................................................................. 81 Ora nouăsprezece şi treizeci şi cinci ....................... 82 Crez ......................................................................... 83 Muzică ..................................................................... 84 Spectacol ................................................................ 85 Însingurare .............................................................. 87 Gând de toamnă ..................................................... 88 Oare ........................................................................ 89 Seara vrajbei mele Rugă ........................................................................ 93 Iarnă târzie .............................................................. 95 Seara vrajbei mele .................................................. 97 Revelion .................................................................. 99 La noi se moare .................................................... 101 Rugă pentru început de an .................................... 102 Turnir ..................................................................... 103 Noi am venit .......................................................... 105 Obârşie .................................................................. 107
  • 150. 150 Mărginenii .............................................................. 108 Haiducul ................................................................ 110 Credinţa ................................................................. 112 Incubaţie ................................................................ 113 Genetică ................................................................ 114 Lumea ca un frotiu ................................................ 115 Un amănunt ........................................................... 117 Bradul blestemat ................................................... 118 Condamnabila tăcere ............................................ 119 Flămânzii ............................................................... 120 Istorie .................................................................... 122 Supremul sacrificiu ................................................ 124 Devenire ................................................................ 126 Studiu .................................................................... 127 N-am învăţat să ne alegem sfinţii .......................... 128 Umblăm în spaţiul virtual ....................................... 130 Năluciri .................................................................. 132 Pasăre cu aripi sure .............................................. 134 Nu mai e loc în magazia lumii ................................ 136 Dimineaţă cu gânduri ............................................ 137 Dimineaţa cu soare ............................................... 139 Dimineaţă de iarnă la Olt ....................................... 141 Dimineaţă cu umbre .............................................. 142 Dimineaţă medicală ............................................... 143 Dimineaţă cu minieri .............................................. 144 Dimineaţă la râu .................................................... 145