1. Planificare Regională şi Dezvoltare Durabilă. Contribuţia Fondurilor Structurale la Dezvoltarea Durabilă Regională SOLU Ţ II PENTRU DEZVOLTAREA DURABIL Ă A AUTORIT ĂŢ ILOR PUBLICE LOCALE Edi ţ ia 1 – TRANSILVANIA, 17 Februarie 2011 , Cluj Napoca Gergely TÖRÖK Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Vest
2.
3.
4.
5.
6.
7. Comitetul Regional de Planificare o rganism partenerial constituit prin asocierea voluntară a membrilor cu caracter deschis, de permanenţă Rol: consultativ, face obsevaţii pe documentele elaborate Componenţă: reprezentanţi, la nivel decizional, ai Agenţiei pentru Dezvoltare Regională Nord-Vest, ai prefecturilor, consiliilor judeţene, serviciilor deconcentrate ale instituţiilor publice centrale, ai institutelor de cercetare şi învăţământ superior, precum şi reprezentanţi ai partenerilor economici şi sociali. Comitetul de Coordonare Executiv Rol coordonarea activităţile grupurilor de lucru sectoriale Componenţă vicepreşedinţii CJ cu atribuţii în planificare, arhitecţii şefi din CJ şi coordonatorii grupurilor de lucru sectoriale Comitetul de Coordonare Ştiinţific Rol coordonarea activităţilor studenţilor în cadrul procesului de programare validarea metodologiei de elaborare a documentelor programatice şi revizuirea documentelor pe parcursul elaborării lor Componenţă reprezentanţi ai mediului academic, care îndrumă studenţii în lucrările lor de cercetare de la diferite niveluri (licenţă, masterat, doctorat) CCE+CCS propun metodologii şi instrumente de lucru în cadrul procesului de planificare efectuează evaluări şi oferă inputuri pe parcursul procesului de programare Grupuri de lucru sectoriale structuri multidisciplinare Rol executiv, elaborează documentele de programare de la nivel regional Componenţă experţi sectoriali, care acoperă o gamă largă de aspecte şi oferă expertiză pe sectorul analizat
8.
9.
10.
11.
12.
13. Stadiul implementării POR 69.09 52.39 16.70 274.61 153 222.15 340 933.48 1,091 488.28 TOTAL 189% 2.39 1.83 0.56 12.68 3 33.68 11 86.39 24 27.93 5.2 - Cazare şi agrement turistic 150% 7.03 5.59 1.44 20.22 6 15.68 7 57.53 21 27.89 5.1 - Patrimoniu cultural 9.42 7.42 2.00 32.90 9 49.36 18 143.92 45 55.82 AXA 5 - Turism 251% 2.93 0 2.93 5.77 81 28.07 232 88.70 733 24.19 4.3 - Microîntreprinderi 0% 0.00 0 0 0.00 0 0.00 0 0.00 0 28.48 4.2 - Situri industriale 116% 0.00 0 0 17.44 5 40.95 13 94.49 32 33.18 4.1 - Infrastructura de afaceri 2.93 0.00 2.93 23.21 86 69.02 245 183.19 765 85.85 AXA 4 - Mediul de afaceri 250% 4.86 4.19 0.67 22.37 24 23.91 26 108.49 98 33.76 3.4 - Infrastructura educaţională 81% 2.93 2.93 0 9.56 1 0.00 0 9.56 1 11.79 3.3 - Echipamente situaţii de urgenţă 170% 1.26 0.95 0.31 7.38 14 9.44 18 29.45 55 11.79 3.2 - Infrastructura servicii sociale 198% 5.57 4.86 0.71 24.69 8 1.83 5 42.64 22 20.57 3.1 - Infrastructura de sănătate 14.62 12.93 1.69 64.00 47 35.18 49 190.14 176 77.91 AXA 3 - Infrastructura socială 211% 42.12 32.04 10.08 119.47 8 29.96 4 248.72 23 103.87 2.1 - Infrastructura rutieră 42.12 32.04 10.08 119.47 8 29.96 4 248.72 23 103.87 AXA 2 - Infrastructura rutieră 116% 0.00 0.00 0.00 0.00 0 26.35 14 83.59 15/49** 49.45 Centre urbane 101% 0.00 0.00 0.00 0.00 0 12.28 10 45.43 3/28** 32.96 Poli de dezvoltare 47% 0.00 0.00 0.00 35.03 3 0.00 0 38.49 5 82.41 Poli de crestere 0.00 0.00 0.00 35.03 3 38.63 24 167.51 82 164.83 AXA 1 - Dezvoltare urbană Val solic (mil. euro) Nr Val.e solic (mil. euro) Nr Val.e solic (mil. euro) Nr Grad de incarcare Total plati (mil. Euro) Prefinantare (mil. Euro) Suma ramb (mil. Euro) Proiecte contractate Proiecte respinse/retrase Proiecte depuse Valoare alocată Axa Prioritară / Domeniul major de intervenţie
15. - DMI 1a Axa 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere 8 proiecte pe sub-domeniul Centre Urbane sunt în precontractare 35,19 3 34,17 21 160,74 79 TOTAL 0,00 0 26,01 13 84,20 15/49 Centre urbane 0,00 0 8,16 8 40,98 3/26 Poli de dezvoltare 35,19 3 0,00 0 35,56 4 Poli de crestere Valoare solicitată (mil. euro) Nr. Valoare solicitată (mil. euro) Nr. Valoare solicitată (mil. euro) Nr. Proiecte contractate Proiecte respinse/retrase Proiecte depuse Domeniul major de intervenţie
16. - DMI 2.1 8 contracte semnate 283,9 km de drumuri modernizate 19,1 km str ă zi modernizate 120,02 mil. Euro – finan ţ are nerambursabil ă solicitat ă 1 proiect î n precontractare Axa 2 – Îmbunătăţirea infrastructurii regionale şi locale de transport 120,02 8 30,09 4 249,83 23 2.1 Valoare sol (mil. euro) Nr Valoare sol (mil. euro) Nr Valoare sol (mil. euro) Nr. Proiecte contractate Proiecte respinse Proiecte depuse DMI Tagu Bistrita Rachitele Varsolt Padis Sudrigiu Ciucea Romanasi Ic Ponor Oradea Barsana Baia Sprie Negresti Oas Benesat t Turt 55.73 km 28.4 km 76.77 km 20.5 km 28.5 km 19 strazi 36.31 km 37.63 km
17.
18. Axa 4 – Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional şi local Proiecte î n precontractare: - 1 pe DMI 4.1 - 17 pe DMI 4.3 - DMI 4.1 - DMI 4.3 16,16 85 78,34 225 177,28 761 TOT . 5,80 81 25,14 211 89,04 33 4.3 0,00 0 0,00 0 0,00 0 4.2 10,36 4 53,20 14 88,24 28 4.1 Valoare solicitată (mil. euro) Nr. Valoare solicitată (mil. euro) Nr. Valoare solicitată (mil. euro) Nr. C ontractate R espinse/retrase D epuse DMI
19. Proiecte in precontractare: - 1 pe DMI 5.1 - 1 pe DMI 5.2 - DMI 5.1 - DMI 5.2 Axa 5 – Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului 33,05 9 49,55 18 144,57 45 TOT. 12,74 3 24,96 11 86,78 24 5.2 20,31 6 53,20 7 57,79 21 5.1 Valoare solicitată (mil. euro) Nr. Valoare solicitată (mil. euro) Nr. Valoare solicitată (mil. euro) Nr. Proiecte contractate Proiecte respinse/retrase Proiecte depuse DMI
20.
21. Modernizare şcoală generală nr. 2 cu clasele I-VIII Bistriţa Bîrgăului Valoare totala: 4.102.763 lei , Fin . nerambursabil ă : 2.976.865,15 lei Rezultate 191 de elevi vor beneficia de unitatea de invatamant reabilitata si dotata cu echipamente IT si didactice moderne 12 cadre didactice vor lucra in conditii superioare de munca Impact Cresterea gradului de calitate a procesului educational Scaderea gradului de abandon scolar
22.
Notas do Editor
La nivelul Regiunii Nord-Vest (Transilvania de Nord) a fost elaborata o metoda de zonare a teritoriului Regiunii in unitati teritoriale de planificare (UTP). UTP-urile corespund unor zone avand anumite caracteristici comune precum si o functionalitate unitara (identitate istorica si socio-culturala comuna, traditii etno-folclorice similare, prin gravitatia in jurul aceluiasi centru de influenta, prin relatii stranse de colaborare economica intre localitatile componente etc) La nivelul unor UTP-uri pot fi deja constituite asociatii intre unitatile administrativ teritoriale componente, altele pot avea doar un caracter informal. UTP-ul este compus din mai multe unitati administrativ-teritoriale (sate, comune si orase) fara ca limitele sale sa tina cont neaparat de granitele judetene. De asemenea UTP-urile pot diferi sensibil din punct de vedere al populatiei sau a marimii teritoriului pe care il delimiteaza. In baza acestor criterii au fost identificate un numar de 41 de UTP-uri in Regiunea Nord-Vest. In cadrul fiecarui UTP a fost identificat un pol de dezvoltare – un centru urban a carui evolutie economica poate antrena cresterea sau declinul intregii zone. Acesti poli pot fi ierarhizati in functie de capacitatea lor de antrenare – fapt surprins prin notiunea de rang al polului de dezvoltare identificat in Planul de Amenajare a Teritoriului Regiunii Nord-Vest (PATJ). Consiliile judetene au fost solicitate sa identifice la nivelul fiecarui UTP sectoare economice prioritare pe baza a trei criterii: existenta sau nu in zona a unor resurse naturale care pot sustine dezvoltarea sectorului structura sectoriala a economiei locale existenta fortei de munca bine pregatite in zona sau in zonele limitrofe . Acestea sunt: 1. IT&C 2. Invatamant superior si cercetare 3. Turism 4. Agricultura 5. Industria alimentara si a bunurilor de consum (mobila si confectii) 6. Industria de masini si echipamente In acelasi timp si in paralel, a avut loc procesul de planificare si la nivel judetean, prin constituirea unor grupuri de lucru sectoriale, elaborarea Planurilor de Dezvoltare Judetene 2007-2013, consultari cu privire la optiunile strategice, la sectoarele prioritare atat la nivel de UTP, cat si la nivel de judet. In prezent judetele componente ale Regiunii Nord-Vest se afla in stadii diferite cu PDJ, fie in lucru, fie finalizat, chiar aprobat prin Hotarare de Consiliu Judetean. Finalitatea fireasca a acestui amplu proces de planificare, a demersului paralel de dezvoltare a capacitatilor administrative si de management la nivel regional pentru absorbtia eficienta a fondurilor post-aderare va fi alcatuirea unor portofolii de proiecte prioritare, strategice si bine pregatite la nivel sub-judetean / judetean / regional pe diferite domenii. In paralel la nivel regional s-au elaborat si Documente de Programare Regionale Sectoriale- Transporturi, Mediu, Resurse Umane, Turism, Competitivitate.
Experiente din perioada anterioara: Care sunt factorii pentru o strategie de succes ? Putem identifica 5 astfel de cerinţe: direcţii metodologice clare, Planurile de dezvoltare regională sunt constrânse de câteva limitări care trebuie conştientizate în avans. scopul documentului – ce acoperă, Legăturile între documentele de la nivelul regional şi nivelul superior (naţional) şi nivelul inferior (judeţean, local) influenţează limita de libertate în elaborarea documentului.– totul datorită nevoii de a asigura compatibilitatea şi comparabilitatea între documente – Instrucţiuni “cum să” – nu toţi cei care lucrează în planificare au experienţă – în special când vine vorba de partenerii socio-economici, care nu sunt obişnuiţi cu procesul. Acest lucru creşte nevoia de instruiri adecvate şi pune presiune pe datele limită (care sunt stabilite ca şi cum toţi ar fi experţi lucrând în condiţii perfecte). Pe scurt, lipsa unor linii directoare clare privind metodologia duce la experimente – supuse riscului şi cu o probabilitate ridicată de rezultate neaşteptate. programare în timp rezonabil ( Activităţi consumatoare de timp: Construirea unei reţele eficiente de parteneri, Schiţarea documentului, Consens regional asupra documentului, Dezbateri şi comentarii pe documentele de planificare de la nivel national Fiecare activitate îşi are propriul pas!) abordare partenerială Partenerii sunt indivizi, instituţii, mai mult decât furnizori de date şi expertiză cei care vor elabora şi implementa proiectele, asigurând finanţare Grupuri de lucru tematice vs. grupuri de lucru teritoriale selecţia instituţiilor partenere, asigurarea resurselor financiare, proceduri de lucru, rezultate aşteptate) următorii paşi: identificarea şi dezvoltarea de proiecte ( campanii de comunicare, idei de proiecte, asistenţă tehnică pentru definirea şi elaborarea proiectului identificarea de surse alternative de finanţare, Măsurile trebuie confirmate prin proiecte înainte de includerea lor în strategie, Păstraţi concentrarea în programare! monitorizare şi evaluare Aspecte cheie - mecanisme şi proceduri, transparenţă, periodicitate, Monitorizarea foloseşte la identificarea acţiunilor corective, Evaluarea este utilă pentru identificarea lecţiilor pentru următoarele planificări
Strategiile de dezvoltare integrate dau direc ţ ia pentru investi ţ ii strategice P rin prezentul exercitiu de planificare ne-am propus ca obiectiv operational constientizarea partenerilor regionali cu privire la necesitatea concentrarii pe acele actiuni de natura sa creeze avantaje competitive pentru Regiunea Nord-Vest, pentru Romania, precum si cu privire la necesitatea crearii unei mase critice necesare de ,,grupuri locale de initiativa” care sa sustina intregul proces ulterior, in faza de implementare. Din acest motiv a rezultat prin consultarea activa a partenerilor regionali o abordare mai extinsa, mai complexa, mai profunda. Intregul proces de planificare a fost menit sa asigure ceea ce da forta unei strategii: o viziune comuna, ca baza atat pentru programare cat si pentru toate actiunile ulterioare de implementare a strategiei, stiut fiind ca acestea sunt in fapt actiuni “individuale”; in acest sens un deziderat major este acela de a creste capacitatea proprie de a ne “administra” dezvoltarea si, implicit, capacitatea de absorbtie a fondurilor structurale. Ne-am propus sa asiguram implicarea mai puternica a sectorului privat in proces precum si reflectarea mai buna a acestei problematici in dezbaterea publica, deci intarirea dialogului social real si pregatirea pentru trecerea la un adevarat dialog civic prin antrenarea in proces a nivelurilor sub-judetene, a comunitatilor locale.
Procesul de planificare este inca plina desfasurare in acest moment. Fazele esentiale ale procesului sunt: Faza mobilizarii si implicarii nivelului regional (trezirea interesului, mobilizarea retelelor parteneriale regionale, revizuirea documentelor existente) Faza mobilizarii si implicarii nivelelor sub-regionale de planificare (judetean, sub-judetean, activarea ,,grupurilor locale de initiativa”, a comunitatilor locale) Faza obtinerii consensului la nivel regional (revizuirea abordarii regionale in functie de reactiile din faza anterioara) Faza obtinerii aprobarilor formale finale.
Pentru procesul de programare aferent următoarei perioade de programare se doreşte trecerea spre o abordare partenerială mai mult decât una ştiinţifică, dar şi implicarea într-o măsură mai mare a nivelului supra-local şi a mediului privat, astfel încât arhitectura partenerială a fost regândită şi pe lângă unele dintre structurile deja constituite în perioadele anterioare de programare, care vor continua să existe şi pentru procesul care demarează în prezent, precum Comitetul Regional de Planificare (înfiinţat conform HG 1115/2004 privind elaborarea în parteneriat a Planului Naţional de Dezvoltare) şi Grupurile de lucru sectoriale , se doreşte formarea unor comitete de coordonare: Comitetul de Coordonare Executiv şi Comitetul de Coordonare Ştiinţific. Pe acest slide aveţi prezentată arhitectura instituţională în care se realizează acest proces în care puteţi cu uşurinţă observa unde este locul în care se pot încadra studenţii de la diferite nivele de pregătire, licenţă, masterat sau doctorat. Sub îndrumarea “mentorilor” voştri, profesorii, reprezentanţi ai mediului academic, puteţi contribui în mod activ la realizarea Planului Regional de Dezvoltare sau la realizarea unor strategii de dezvoltare la nivelele local sau supralocal (UTPuri). Aici daca vrei poti sa le spui despre activitatile urmatoare…din Planul De Actiune cu accent pe activitatile in care se pot ei implica…realizarea de analize la nivel local sau de UTP
17 iunie 2010 - Consiliul European adoptat a noua strategie denumită Europa 2020 - O strategie europeană pentru o creştere inteligentă, ecologică şi favorabilă incluziunii . Toate politicile comune - inclusiv politica agricolă comună şi politica de coeziune - v or trebui să susţină această strategie. Obiectiv General Ieșirea din criză Transformarea UE într-o economie inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, caracterizată prin niveluri ridicate de ocupare a forței de muncă, productivitate și coeziune socială. Voi începe prezentarea de azi cu câteva aspecte importante care se discută în prezent la nivelul Uniunii Europene, legate de dezvoltare până la orizontul anului 2020. Astfel, în prezent, la nivelul Uniunii Europene şi la nivel naţional se fac primele demersuri pentru stabilirea direcţiilor strategice pentru următoarea perioadă de programare 2014-2020, precum şi pentru negocierea bugetelor aferente acestei perioade. Johannes Hahn, European Commissioner for Regional PolicyFuture declara î n Al cincilea raport de coeziune economică şi socială că “ programmes should concentrate on only a few priorities closely linked to the Europe 2020 strategy so that each priority receives enough funding to deliver a real impact. These priorities will be identified in a dialogue between the Commission, the Member States and regions. To facilitate this process, the Commission will prepare a common assessment of the strength and weaknesses of each Member State and its regions.
Acestea vor imprima direcţia în care ar trebui să ne îndreptăm şi vor reprezenta mijloacele de măsurare a succesului nostru.
Comisia prezintă șapte inițiative emblematice pentru a stimula realizarea de progrese în cadrul fiecărei teme prioritare: – „ O agendă digitală pentru Europa” pentru a accelera dezvoltarea serviciilor de internet de mare viteză și pentru a valorifica beneficiile pe care le oferă o piață digitală unică gospodăriilor și întreprinderilor; – „ O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor” pentru a permite decuplarea creșterii economice de utilizarea resurselor, pentru a sprijini trecerea la o economie cu emisii scăzute de carbon, pentru a crește utilizarea surselor regenerabile de energie, pentru a moderniza sectorul transporturilor și a promova eficiența energetică; – „ O politică industrială adaptată erei globalizării” pentru a îmbunătăți mediul de afaceri, în special pentru IMM-uri, și a sprijini dezvoltarea unei baze industriale solide și durabile în măsură să facă față concurenței la nivel mondial; – „ O agendă pentru noi competențe și noi locuri de muncă” pentru a moderniza piețele muncii și a oferi mai multă autonomie cetățenilor, prin dezvoltarea competențelor acestora pe tot parcursul vieții în vederea creșterii ratei de participare pe piața muncii și a unei mai bune corelări a cererii și a ofertei în materie de forță de muncă, inclusiv prin mobilitatea profesională; – „ Platforma europeană de combatere a sărăciei” pentru a garanta coeziunea socială și teritorială, astfel încât beneficiile creșterii și locurile de muncă să fie distribuite echitabil, iar persoanelor care se confruntă cu sărăcia și excluziunea socială să li se acorde posibilitatea de a duce o viață demnă și de a juca un rol activ în societate.
![I. Rolul ADR Nord-Vest în planificarea regională ,[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object], Investiţiile nu se pot realiza haotic ci doar pe baza strategiilor de dezvoltare]()