Varza timpurie csok

1. UNIVERSITATEA DE ŞTIINłE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA ŞCOALA DOCTORALĂ FACULTATEA DE HORTICULTURĂ Ing. CSÓK B. ERZSÉBET CERCETĂRI PRIVIND POSIBILITATEA SPORIRII TIMPURIETĂłII PRODUCłIEI DE VARZĂ, ÎN CONDIłIILE SPECIFICE PODIŞULUI TRANSILVANIEI REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT Conducător ştiinŃific, PROF. UNIV. DR. AL. S. APAHIDEAN CLUJ-NAPOCA 2009 5

2. UNIVERSITY OF AGRICULTURAL SCIENCE AND VETERINARY MEDICINE CLUJ-NAPOCA PhD SCHOOL HORTICULTURE FACULTY Ing. CSÓK B. ERZSÉBET RESEARCH CONCERNING THE POSSIBILITIES TO INCREASE THE EARLY CABBAGE YIELD, IN TRANSILVANIEI SPECIFIC CONDITIONS SUMMARY OF PhD THESIS Scientifically Coordinator Prof. PhD. Silviu Al. APAHIDEAN CLUJ-NAPOCA 2009 6

3. C U P R I N S INTRODUCERE................................................................. Cap. 1. STADIUL CERCETĂRILOR PRIVIND CULTURA VERZEI ŞI A POSIBILITĂłILOR DE SPORIRE A TIMPURIETĂłII PRODUCłIEI................................................................... 1.1. SituaŃia şi perspectivele culturii de varză albă............... 1.2. ImportanŃa culturii......................................................... 1.3. Valoarea terapeutică...................................................... 1.4. Mase plastice utilizate în legumicultura protejată.......... 1.5. Alte materiale utilizate în acoperirea directă a culturilor Cap. 2. STUDIUL CONDIłIILOR PEDO-CLIMATICE DIN PODIŞUL TRANSILVANIEI............................................. 2.1. Aşezarea geografică....................................................... 2.2. CondiŃii climatice........................................................... Cap. 3. CERCETĂRI PROPRII PRIVIND POSIBILITATEA SPORIRII PRODUCłIEI TIMPURII DE VARZĂ.......... 3.1. Scopul şi obiectivele cercetării...................................... 3.2. CondiŃii de desfăşurare a experienŃelor......................... 3.3. Material şi metodă......................................................... 3.4 . Organizarea şi amplasarea experienŃelor....................... 3.5. Tehnologia de cultură aplicată 3.5.1. Tehnologia de cultură în solar 3.5.2. Tehnologia de cultură în câmp Cap. 4. REZULTATE OBłINUTE ÎN EXPERIENłELE (I şi II) PRIVIND POSIBILITATEA SPORIRII PRODUCłIEI DE VARZĂ ........................................................................... 4.1. ExperienŃa I - Cercetări privind posibilitatea sporirii timpurietăŃii producŃiei la cultura de varză în solarii..... 4.1.1. EvoluŃia temperaturii atmosferice şi din sol..... 4.1.2. EvoluŃia umidităŃii atmosferice şi din sol......... 4.1.3. EvoluŃia intensităŃii luminoase......................... 4.1.4. Determinarea gradului de îmburuienare a culturii de varză................................................ 7

4. 4.1.5. Creşterea plantelor şi formarea căpăŃânilor...... 4.1.6. Dinamica recoltărilor........................................ 4.1.7. ProducŃia extratimpurie.................................... 4.1.8. ProducŃia totală................................................. 4.1.9. CompoziŃia chimică a căpăŃânilor de varză...... 4.2. ExperienŃa II - Cercetări privind posibilitatea sporirii timpurietăŃii producŃiei la cultura de varză în câmp...... 4.2.1. EvoluŃia temperaturii atmosferice şi din sol..... 4.2.2. EvoluŃia umidităŃii atmosferice şi din sol......... 4.2.3. EvoluŃia intensităŃii luminoase......................... 4.2.4. Determinarea gradului de îmburuienare a culturii de varză................................................ 4.2.5. Creşterea plantelor şi formarea căpăŃânilor...... 4.2.6. Dinamica recoltărilor........................................ 4.2.7. ProducŃia extratimpurie.................................... 4.2.8. CompoziŃia chimică a căpăŃânilor de varză..... Cap. 5. CONCLUZII GENERALE ŞI RECOMANDĂRI BIBLIOGRAFIE.................................................................................... 8

5. C O N T E N T S INTRODUCTION.......................................................................... Chap. 1. ACTUAL STUDY OF THE RESEARCHES CONCERNING THE CABBAGE CULTURE AND THE POSSIBILITIES OF INCREASE THE EARLY PRODUCTION................................ 1.1. Status and expectations of white cabbage crop……….......... 1.2. Importance of crop................................................................. 1.3. Medicamentary value............................................................. 1.4. Plastics used in protected vegetable growing........................ 1.5. Another material used in direct cover of crops..................... Chap. 2. THE STUDY OF PEDO-CLIMATIC CONDITIONS FROM TRANSILVANIAN PLATEAU…............................................... 2.1. Geographical localization....................................................... 2.2. Climatic conditions................................................................. Chap. 3. OWN RESEARCHES CONCERNING THE POSSIBILITIES OF INCREASE THE EARLY PRODUCTION………………………………………………….. 3.1. The aim and objectives of research........................................ 3.2. Conditions of experiment……………………..…................. 3.3. Material and method…………………………....................... 3.4. The arrangement and the position of experiences.................. 3.5. Crop production technology 3.5.1. Crop production technology in film tunnel 3.5.2. Crop production technology in field Chap. 4. OBTAINED RESULT IN THE FIRST AND SECOND EXPERIENCES CONCERNING THE POSSIBILITIES OF INCREASE THE CABBAGE YIELD......................................... 4.1. First experience - Research concerning the possibilities of increase the early production of cabbage crop in film tunnel...................................................................................... 4.1.1. The evolution of air and soil temperature………... 4.1.2. The evolution of air and soil humidity…………….. 4.1.3. The evolution of light intensity………………......... 4.1.4. Determination the rate of weed in cabbage culture……………………………………………… 4.1.5. Plants growth and head shaping…………..……….. 9

6. 4.1.6. The harvest dynamic………...................................... 4.1.7. Early production……................................................ 4.1.8. Total yield………………………………………..… 4.1.9. Chemical compounds of cabbage heads…..……….. 4.2. Second experience - Research concerning the possibilities of increase the early production of cabbage crop in field… 4.2.1. The evolution of air and soil temperature…..……… 4.2.2. The evolution of air and soil humidity…………… 4.2.3. The evolution of light intensity………………….. 4.2.4. Determination the rate of weed in cabbage culture... 4.2.5. Plants growth and head shaping………………..….. 4.2.6. The harvest dynamic………………………..……… 4.2.7. Early cabbage yield................................................... 4.2.8. Chemical compounds of cabbage heads………........ Chap. 5. GENERAL CONCLUSIONS AND RECOMMENDATION... BIBLIOGRAPHY......................................................................................... 10

7. INTRODUCERE Studiile efectuate pe plan internaŃional şi naŃional atestă importanŃa şi larga utilizare a produsele legumicole, care participă din ce în ce mai mult în hrana omului, alături de carne, lapte, ouă, cereale, completând necesarul de proteine, care se remarcă printr-o digestibilitate bună, de 70-75%, şi printr-o calitate ridicată conferită de aminoacizii esenŃiali (BUTNARIU şi colab., 1992). Din analiza compoziŃiei chimice a legumelor rezultă, că ele conŃin aproximativ 78-93% apă şi 7-22% substanŃă uscată. ConŃinutul cel mai ridicat în substanŃă uscată îl au legumele din grupa cepei (13,5% praz, 38% usturoi), iar cel mai scăzut castraveŃii, salata, marula (după LORENZ 1988), iar după BIELKA (1965) şi MAIER (1969), legumele sunt produse alimentare suculente, cu un conŃinut ridicat de apă şi redus de substanŃă uscată; fiind alimente hipocalorice scad aportul substanŃelor energetice, împiedicând creşterea supraponderală. Legumele au un conŃinut ridicat în vitamine; vitaminele necesare organismului uman sunt luate, în cea mai mare măsură din legume şi fructe. VALNET (1986) afirmă, că o viaŃă normală nu poate fi menŃinută dacă organismul nu primeşte vitaminele pe care nu le poate sintetiza (GHEORGHIłA HOZA, 2003). În România, necesarul de legume proaspete mai ales în sezonul rece, este acoperit în mare parte din import, producŃia autohtonă câştigă teren doar pe măsură ce vremea se încălzeşte. Potrivit unui studiu al firmei de consultanŃă Visionwise, în anul 2006, numai 15 % din totalul legumelor vândute pe piaŃa românească, prin marile magazine, au fost autohtone, în timp ce 85 % au fost aduse din Turcia, Olanda, Grecia, Italia şi Israel. Aceste legume au un gust fad, mai puŃin plăcut, dar excelează prin aspect, culoare şi mărime (http://www.visionwise.ro). 11

8. ObŃinerea unor producŃii extratimpurii de legume, în Ńara noastră, prezintă un interes deosebit, mai ales în regiunile din Podişul Transilvaniei unde, datorită climatului mai răcoros, recoltarea legumelor începe mai târziu decât în Câmpia Dunării sau în Câmpia de Vest a Ńării. Varza albă (Brassica oleracea L., Alef. var. capitata f. alba D.C.- familia Brassicaceae) este una dintre cele mai importante specii în sortimentul plantelor legumicole din Ńara noastră, fapt demonstrat de suprafaŃa mare cultivată ce reprezintă 20-27 % din suprafaŃa totală cultivată cu legume (INDREA şi colab., 2007). Scopul principal al legumicultorilor este obŃinerea unor recolte extratimpurii şi de calitate. Pentru a se asigura producŃii ridicate de varză timpurie este necesară studierea şi perfecŃionarea tehnologiei de cultură adaptată la condiŃiile pedoclimatice specifice. Prezenta lucrare aduce câteva argumente în ceea ce priveşte efectul protejării suplimentare a culturii de varză timpurie cultivată atât în solarii cât şi în câmp. Pentru protejarea suplimentară se recomandă folosirea diferitelor textile neŃesute, de tip Agryl, utilizate în sistem cuvertură. Acoperirea plantelor cu aceste materiale, în câmp deschis sau în solar, trebuie făcută imediat după plantare, folia aşezându-se după o udare astfel încât terenul să fie umed şi fixându-se pe margini cu pământ. În experienŃele efectuate în perioada 2005-2007, s-au cercetat comportarea în cultură a unor hibrizi noi de varză timpurie, influenŃa desimii plantelor asupra producŃiei la varza cultivată în solarii şi câmp şi influenŃa protejării suplimentare asupra timpurietăŃii producŃiei de varză în solarii şi câmp. Prezenta lucrare ,,CERCETĂRI PRIVIND POSIBILITATEA SPORIRII TIMPURIETĂłII PRODUCłIEI DE VARZĂ, ÎN CONDIłIILE SPECIFICE PODIŞULUI TRANSILVANIEI”, se consideră a fi o contribuŃie modestă la dezvoltarea cercetărilor din domeniul legumiculturii protejate, prin rezultatele cercetărilor proprii şi prin însumarea a numeroase studii şi rezultate obŃinute în acest domeniu. 12

9. În vederea atingerii obiectivelor propuse, în această lucrare, în cursul anilor 2005-2007, au fost întreprinse studii privind comportarea în cultură a 6 hibrizi şi a unui soi de varză timpurie, utilizând două desimi diferite de plantare şi două sisteme de protejare. Consider că-mi îndeplinesc o plăcută şi necesară îndatorire, menŃionând că abordarea prezentei tematici s-a făcut la îndemnul şi sub îndrumarea d-lui prof. univ. dr. ing. Alexandru-Silviu APAHIDEAN, conducătorul ştiinŃific al tezei mele de doctorat, căruia îi adresez şi pe această cale întreaga mea gratitudine pentru că mi-a oferit şansa şi mi-a acordat încrederea de a mă număra printre doctoranzii domniei sale, pentru competenŃa profesională şi răbdarea cu care mi-a coordonat întreaga lucrare, adresându-i sincere mulŃumiri. Profunde şi sincere mulŃumiri aduc cadrelor didactice şi întregului colectiv al disciplinei de Legumicultură, d-lui dr. ing. IOAN PAVEN împreună cu colectivul de la Serele Disciplinei de Legumicultură şi colegilor de la Disciplina de Plante ornamentale şi Floricultură. 13

10. C a p i t o l u l 1 STADIUL ACTUAL AL CERCETĂRILOR PRIVIND CULTURA VERZEI ŞI A POSIBILITĂłILOR DE SPORIRE A TIMPURIETĂłII PRODUCłIEI 1.1. SITUAłIA ŞI PERSPECTIVELE CULTURII DE VARZĂ ALBĂ Legumele sunt produse alimentare de origine vegetală cu rol important în alimentaŃie, datorita însuşirilor senzoriale deosebite şi substanŃelor nutritive valoroase pe care le conŃin. Consumul ridicat de legume proaspete a fost determinat, pe de o parte de civilizaŃie, pe de altă parte de strădania specialiştilor în nutriŃie de a populariza virtuŃile acestor produse. Varza albă este o cultură cu pondere în economia legumiculturii mondiale. ImportanŃa economică a culturii rezultă din faptul că producŃiile medii pot fi foarte mari (chiar în jur de 100 t/ha), recolta se realizează pe o lungă perioadă de timp a anului, asigurând venituri, practic, din primăvară până în toamnă. Varza este un produs puŃin perisabil în timpul transportului, păstrării temporare şi valorificării. Cheltuielile la unitatea de suprafaŃă sunt relativ reduse, unele lucrări, de la înfiinŃare până la recoltare, putând fi complet mecanizate (DUMITRESCU şi colab. 1998). În anul 2007, pe glob s-au cultivat legume vărzoase pe aproximativ 3 milioane de ha, realizându-se o producŃie totală de 69214 Mt. În Europa, s-au cultivat 496 mii ha, cu o producŃie totală de 12250 Mt. Aşa cum se prezintă în tabelul 1.1., România se situează pe primul loc din Europa, în privinŃa suprafeŃei cultivate cu varză, cu o suprafaŃă de circa 53 mii ha şi o producŃie totală de 1120 Mt. Aceasta o plasează cu mult înaintea următoarelor clasate: Italia (17,7 mii ha - 345,1Mt), Germania (14,8 mii ha - 735,5 Mt), Spania (8,2 mii ha - 270 Mt). În anul 2005, în judeŃul Cluj, suprafaŃa cultivată cu varză a fost de 1780 de ha (Tabelul 1.), suprafaŃă relativ redusă faŃă de restul judeŃelor din Ńară. ProducŃia totală înregsitrată în judeŃul Cluj a fost de 40,5 Mt, din care 40,3 Mt s-a realizat în proprietăŃi private. 14

11. Tabelul 1. SuprafaŃa cultivată cu legume vărzoase, pe glob, în perioada 2003-2007 (Anuar Statistic FAO, 2007) Area harvested with cabbage and other brassicas, in the world, in 2003-2007 period (FAO, 2007) SuprafaŃa cultivată / Harvested area Continent/łara (1000 ha) Continent/Country ANUL/YEAR 2003 2004 2005 2006 2007 Glob/World 3186 3079 3136 3082 3088 Africa/Africa 86 114 119 102 103 America N/North America 149 39 38 38 38 America S/South America 60 25 26 13 13 Asia/Asia 2265 2359 2410 2387 2396 Europa/Europe 250 515 516 505 496 România/Romania 42 42,5 54,6 45,7 53 Spania/Spain 8 7,9 7,7 8 8,2 Italia/Italy 24 17,2 18,5 17,1 17,7 Danemarca/Danemark 1 1,1 1,7 7,4 7,5 Austria/Austria 2 1,8 1,7 1,6 1,7 Germania/Germany 14 16,0 14,4 14,7 14,8 Irlanda/Ireland 1 0,8 0,8 0,9 0,9 Oceania/Oceania 3 0,9 0,8 0,9 0,9 1.2. IMPORTANłA CULTURII Varza albă se cultivă pentru căpăŃâni care au o largă întrebuinŃare în arta culinară, fiind utilizată crudă sau murată, cu sau fără carne, deshidratată sau congelată (GRIGORE şi PELAGHIA CHILOM, 1996) în diferite feluri, într-un sortiment de preparate mult apreciat de consumatori. De asemenea, constituie o materie primă foarte importantă în industria conservelor alimentare şi în special a sucului vitaminizant, de regulă în amestec cu suc de morcovi. Având o rezistenŃă mare la temperaturi scăzute, consumul ei în stare proaspătă poate fi mult prelungit în iarnă (4-5 luni) prin păstrare la frig (depozite frigorifice) sau în câmp (în adăposturi improvizate) în cantităŃi necesare consumului, din noiembrie până în martie. Nu trebuie uitată nici conservarea prin murare, măsură simplă, eficientă şi atât de frecventă şi tradiŃională Ńăranului român pentru consum în timpul iernii, 15

12. utilizată ca salată sau pregătită în diverse feluri, printre care şi vestitele sarmale sau varza „ á la Cluj” (GLĂMAN, NICULINA POPA, 2005). Varza murată constituie în timpul iernii, o importantă sursă de vitamine şi minerale datorită faptului că prin fermentaŃia lactică, acestea se păstrează în cea mai mare parte fără degradări semnificative (APAHIDEAN, 2004). Sucul de varză este un excelent detoxifiant, fiind eficient în afecŃiuni gastrice (ulcere, gastrite, inflamaŃii intestinale). Deoarece produce balonare, datorită descompunerii deşeurilor din tubul digestiv, se recomandă utilizarea sa după o cură de suc de mere şi de morcov, fiind astfel administrată de clinicile oncologice din Germania. Datorită conŃinutului mare de vitamine, varza este revitalizantă, antiscorbutică, reechilibrant general, iar prin conŃinutul său în glucide şi protide este energetică. 1.3. VALOARE TERAPEUTICĂ Varza albă, în afara faptului că reprezintă un aliment solicitat în tot cursul anului, este apreciată în aceeaşi măsură şi pentru valoarea terapeutică. Fiind săracă în grăsimi şi bogată în fibre, se utilizează în diete, contribuind la menŃinerea nivelului de calorii şi grăsimi la minimum. Cercetările efectuate în ultimii 20 de ani au confirmat faptul că un consum regulat de varză are efect benefic în prevenŃia cancerului de colon, a celui de stomac, dar şi de plămâni şi esofag (cercetări realizate la Universitatea din Minnesota şi J. Hopkins din SUA, în Grecia, Israel, Japonia, Norvegia). Cercetările au relevat că persoanele care consumă legume din familia Brassicaceae, varză în special, sunt mult mai puŃin expuse ca celelalte cancerului de colon (studii efectuate de Institutul NaŃional American al Cancerului). Varza murată are un conŃinut ridicat de vitamina C şi grupul de vitamine B, care stimulează sistemul de apărare al organismului. NutriŃioniştii finlandezi au descoperit de curând că isotiocianaŃii stopează evoluŃia cancerului, şi aceştia se menŃin şi în timpul fermentaŃiei lactice (ANNE IBURG, 2006). 16

13. 1.4. MASE PLASTICE UTILIZATE ÎN LEGUMICULTURA PROTEJATĂ łara noastră dispune de condiŃii pedo-climatice favorabile pentru cultivarea a numeroase specii legumicole, dar condiŃiile naturale pentru culturile din liber sunt favorabile numai în anumite perioade ale anului, de aceea apar întreruperi în aprovizionarea pieŃei cu produse proaspete. Completarea raŃiei zilnice cu un sortiment variat în tot cursul anului şi nu numai în anumite perioade prezintă un deosebit interes. Pentru a reduce perioadele deficitare, cultivatorii de legume apelează la anumite măsuri de protejare a culturilor (ELENA CIUCIUC şi BĂLAŞA, 2001). Legumicultura sub plastic sau plasticultura, prin specificul şi particularităŃile ei, este o ramură exclusiv intensivă şi nu poate fi concepută fără folosirea judicioasă a terenului din construcŃiile destinate cultivării diferitelor specii de legume în perioada rece a anului. Din datele literaturii de specialitate rezultă că, succesiunile culturilor asigură o apariŃie mai timpurie a producŃiei în primăvară şi o prelungire a ei în toamnă (MIRON, 2004). Masele plastice utilizate în cultura legumelor sunt de diverse tipuri şi prezintă multiple îmbunătăŃiri. Primele experimentări privind utilizarea ale maselor plastice, în cultura legumelor, s-au făcut în anul 1929, la Universitatea Kentucky - SUA. ExperienŃele s-au efectuat folosind celofan, sub care s-a cultivat salată. În 1932, la Institutul de Fizică Agricolă din Leningrad-Feinberg s-au iniŃiat cercetări cu adăposturi tot din celofan la o cultură de ridichi. ExperienŃele s-au reluat prin 1948, dar cu aplicare mai largă în legumicultură: 1950 în Japonia, 1954 în Rusia şi SUA, 1956 în Anglia şi în FranŃa. 1.5. ALTE MATERIALE UTILIZATE ÎN ACOPERIREA DIRECTĂ A CULTURILOR Progresele ştiinŃei au permis perfecŃionarea tehnologiilor de cultură la unele plante legumicole, fiind elaborate metode de mare randament (MIRON, RĂDOI şi VIRGINIA TEODORESCU, 1996). Astfel, utilizarea textilelor neŃesute în legumicultură, ocupă un rol important în tehnologiile moderne. 17

14. Textilele neŃesute fac parte din grupa materialelor folosite în horticultură, denumite generic agrotextile. Aceste materiale sunt realizate printr-o tehnologie specifică din fibre polimere de natură poliolefinică, cum ar fi polipropilena, poliesterii sau poliamidele. În horticultură, aceste materiale se utilizează sub diverse forme, cum ar fi mulciul şi ca material de acoperire în sistem cuvertură. Polipropilena a fost introdusă pentru prima dată în 1957 de o companie italiană Montecatini (combinat chimic) şi s-a dovedit a fi un material mai ieftin decât polietilena. Are o grosime de 10-30 microni reprezentând o transparenŃă foarte ridicată, stabilitate dimensională foarte bună, rezistenŃă mecanică şi chimică, faŃă de uleiuri, acizi, baze. Textilele neŃesute se prezintă ca o „stofă” în care fibrele constitutive nu sunt Ńesute ci sunt suprapuse, prin lipire, într-un strat de grosime variabilă (0,1-0,2 mm). Este un polimer termorezistent utilizat în preambalarea produ-selor legumicole, confecŃionarea textilelor, frânghiilor, recipientelor reutilizabile. Tehnologia de fabricare a acestor materiale prevede dispunerea întâmplătoare în acelaşi plan a fibrelor într-un strat uniform ca grosime şi compoziŃie, urmată de o presare şi lipire termoadezivă între două role, proces denumit calandrare (MUNTEANU ŞI STAN, 2004). AGRYL P19 (Fig. 1.) - este un material uşor şi rezistent, are o greutate de 19 2 g/m , protejează împotriva intemperiilor (frig, vânt) şi insectelor, ameliorează randamentul şi calitatea producŃiei timpurii; creează un microclimat favorabil creşterii plantelor; are o capacitate de transmisivitate a fluxului luminos de 85% (WATERER, 1992). Fig. 1. Materialul de acoperire Agryl P-19 18

15. C a p i t o l u l 2 STUDIUL CONDIłIILOR PEDO-CLIMATICE DIN PODIŞUL TRANSILVANIEI 2.1. AŞEZAREA GEOGRAFICĂ Pentru ca studiul să reflecte cât mai fidel condiŃiile climatice ale locului experienŃei din perioada anului 2005-2007, am analizat datele preluate de la StaŃia Meteorologică a Disciplinei de Fizică şi Agrometeorologie, din Universitatea de ŞtiinŃe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-Napoca. Municipiul Cluj - Napoca este situat în partea de nord-vest a Ńării, fiind reşedinŃa judeŃului Cluj. Municipiul este aşezat la altitudinea medie de 360 m, fiind intersectat de paralela 46°46' latitudine nordică şi meridianul 23°36' longitudine estică. 2.2. CLIMA Din punct de vedere climatic, Podişul Transilvaniei se încadrează după sistemul W. Köppen, în provincia climatică Df, caracterizată prin climă boreală cu ierni friguroase şi umede, cu temperatura celei mai reci luni sub -3°C şi a celei mai calde peste 10°C; cantitatea de apă din precipitaŃii este mai mare decât aceea pierdută prin evapotranspiraŃie. Media multianuală la Cluj - Napoca este de 8,3°C oscilând între 6,9 şi 9,9°C, luna cea mai rece este ianuarie (-4,4°C.....-4,2°C), iar luna cea mai caldă în zona montană, august şi în zona deluroasă, iulie. Datorită poziŃiei sale, judeŃul Cluj beneficiază de un climat continental moderat. Ca urmare, în timpul iernii predomină pătrunderile de natură maritim- polară sau maritim carpatică din nord-vest, iar vara aerul cald din sud-vest. Relieful creează diferenŃieri climatice între regiunea muntoasă şi deluroasă a judeŃului şi o zonare pe verticală a principalelor elemente climatice. 19

16. C a p i t o l u l 3 CERCETĂRI PROPRII PRIVIND POSIBILITATEA SPORIRII PRODUCłIEI TIMPURII DE VARZĂ 3.1. SCOPUL ŞI OBIECTIVELE CERCETĂRII Datorită faptului că, producŃiile timpurii de legume se valorifică întotdeauna mai bine şi la preŃuri mai ridicate, decât producŃiile de vară sau toamnă, dar şi lipsa legumelor autohtone pe piaŃa românească în cantităŃi suficiente, ne-a determinat să investigăm posibilităŃile de sporire a producŃiei timpurii de varză. Scopul cercetărilor a fost acela de a perfecŃiona sub unele aspecte tehnologia de cultură a verzei albe, în solarii şi în câmp. Pentru realizarea scopului mai sus menŃionat, s-a utilizat materialul agrotextil neŃesut Agryl P-19, pentru acoperirea directă a culturilor atât în solarii cât şi în câmp, în sistem cuvertură. Obiectivele prin care s-a urmărit realizarea scopului propus au fost următoarele: • Studierea comportării în cultură a şase hibrizi de varză timpurie de origine olandeză şi un soi de provenienŃă daneză (Golden Acre); • Stabilirea perioadei optime de utilizare a materialului textil de tip Agryl P-19; • Monitorizarea factorilor de vegetaŃie, temperatura aerului şi solului, în mediul de cultură şi sub Agryl P-19, precum şi a intensităŃii luminoase; • InfluenŃa hibrizilor studiaŃi asupra producŃiei extratimpurii şi totale de varză cultivată în solarii şi câmp; • InfluenŃa densităŃii plantelor asupra producŃiei extratimpurii şi totale de varza cultivată în solarii şi câmp; 20

17. • InfluenŃa protejării suplimentare, cu Agryl P-19, asupra producŃiei extratimpurii şi totale de varza cultivată în solarii şi câmp; • InfluenŃa combinată a celor trei factori experimentali, asupra producŃiei extratimpurii şi totale de varză cultivată în solarii şi câmp. 3.2. CONDIłII DE DESFĂŞURARE A EXPERIENłEI ExperienŃa a fost amplasată în sectorul Disciplinei de Legumicultură, în solarul acoperit cu folie de polietilenă şi în câmpul didactic, din cadrul UniversităŃii de ŞtiinŃe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-Napoca (Tabelul 2.). Tabelul 2. Tabel centralizator cu datele privind perioadele de înfiinŃare şi desfiinŃare a culturilor experimentale Synoptic table with data on the periods of creation and dissolution of experimental cultures Locul de Anii experimentali / (Experimental years) amplasare 2005 2006 2007 a experienŃei The location of ÎnfiinŃare DesfiinŃare ÎnfiinŃare DesfiinŃare ÎnfiinŃare DesfiinŃare the experience cultură cultură cultură cultură cultură cultură SOLAR / Film 24 martie 10 iunie 20 martie 5 iunie 9 martie 30 mai tunnel CÂMP / Field 29 martie 7 iunie 22 martie 19 iunie 20 martie 4 iunie 3.3. MATERIAL ŞI METODĂ Materialul biologic utilizat în vederea înfiinŃării experienŃelor, a fost ales riguros, sub îndrumarea conducătorului de doctorat, în aşa fel încât hibrizii selectaŃi, să valorifice pe deplin condiŃiile climatice din zona Podişului Transilvaniei. În vederea înfiinŃării culturilor experimentale, s-a lucrat cu un sortiment variat de hibrizi de varză timpurie, de origine olandeză şi un soi de provenienŃă daneză (Golden Acre), după cum urmează: Musketeer F1, Resistor F1, Parel F1, Ballet F1, Surprise F1 şi Santorino F1. 21

18. 3.4. ORGANIZAREA ŞI AMPLASAREA EXPERIENłELOR ExperienŃele efectuate pe parcursul anilor 2005-2007, au fost organizate ca experienŃe polifactoriale, atât în solar cât şi în câmp, iar factorii analizaŃi fiind hibridul, desimea de plantare şi sistemul de protejare. Din combinaŃia celor 3 factori s-au obŃinut 12 variante experimentale (20 în anul experimental 2005) care au fost aşezate în blocuri randomizate, în câte 3 repetiŃii fiecare. SuprafaŃa parcelei experimentale a fost de 4.5 m2, atât în solar cât şi în câmp, cu 28 plante recoltabile la desimea de 62,5 mii pl/ha şi cu 32 plante recoltabile în variantele cu desimea de 71,5 mii pl/ha. 3.5.1 Tehnologia de cultură în solar Cultura experimentală a fost înfiinŃată în solarul acoperit cu folie de polietilenă dublă. Pregătirea terenului s-a făcut din toamnă, s-a fertilizat cu 40 t/ha gunoi de grajd, care s-a încorporat cu motocultorul. Primăvara devreme (17.03.2005, 15.03.2006, 07.03.2007) s-a acoperit solarul cu folie de polietilenă durabilă TVK. Terenul a fost modelat în straturi de 140 cm. Răsadurile au fost produse în sera încălzită, semănatul s-a efectuat în 14.01.2005, 11.01.2006 respectiv în 10.01.2007. În data de 28.01.2005, 30.01.2006 şi 26.01.2007 răsadurile au fost repicate în cuburi nutritive de 5x5 cm. Plantarea răsadurilor s-a realizat în 24.03.2005, 20.03.2006 şi 9.03.2007, atunci când în solul solarului s-au înregistrat 8ºC. DistanŃele de plantare au fost următoarele: 40 cm între rânduri şi 35 cm între plante pe rând, rezultând astfel o desime de 71.500 plante/ha respectiv 40 cm între rânduri şi 40 cm între plante pe rând, realizând o desime de 62.500 plante/ha. Imediat după plantare, variantele cu dublă protejare au fost acoperite cu Agryl P-19. În anul experimental 2005, după o săptămână de la plantare s-au completat golurile cu răsad din acelaşi hibrid, apoi în data de 03.04.2005 s-a fertilizat fazial cu Complex III 250kg/ha. În data de 16.05.2005 s-a mai efectuat o fertilizare foliară cu Fertitell 1,5 l/ha. 22

19. În anul experimental 2006, fertilizarea cu Complex III s-a efectuat la data de 29.03, iar în anul experimental 2007, fertilizarea s-au efectuat la data de 21.03.2007. S-au efectuat 13 udări în anul 2005, 11 în anul 2006, cu cantităŃi de 200- 250 m de apă. În anul 2007, s-au efectuat 6 udări cu cantităŃi de 200-250 m3 de 3 apă, iar restul udărilor s-au făcut cu ajutorul unui sistem de irigaŃie prin picurare, cu un debit de 2 l/oră, prin aplicări intermitente. Pe parcursul perioadei de vegetaŃie, s-au efectuat 3 praşile manuale în perioada 12-28.04.2005, 2 în perioada 04-20.04.2006 şi o singură praşilă manuală în perioada 22.03-06.04.2007. MenŃionez că nu s-a făcut nici un tratament fitosanitar în cei trei ani de experienŃă. Îndepărtarea materialului de acoperire, de tip Agryl P-19, s-a făcut în funcŃie de condiŃiile climatice din locul de cultură, după cum urmează: în data de 16.05.2005, 20.04.2006 şi 23.04.2007. Acest material s-a menŃinut pe cultură 50 de zile – 30 de zile – respectiv 25 de zile. Recoltările s-au efectuat în perioada 20.05-10.06.2005, când s-au obŃinut producŃii care variază între 62,8-75,5 t/ha, în anul 2006 recoltările s-au făcut în perioada 15.05-5.06.2006 cu producŃii cuprinse între 59,1-78,0 t/ha, iar în anul 2007, perioada recoltărilor s-a situat între 03.05-30.05.2007, obŃinându-se producŃii cuprinse între 61,2-76,5 t/ha. 3.5.2. Tehnologia de cultură în câmp Pregătirea terenului a început încă din toamna, când s-a fertilizat cu 25 t/ha gunoi de grajd, care s-a încorporat cu arătura adâncă, la 28-30 cm. Terenul a fost modelat în straturi de 140 cm. Răsadurile au fost produse în sera încălzită, semănatul s-a efectuat în 14.01.2005, 11.01.2006 respectiv în 10.01.2007. În data de 28.01.2005, 30.01.2006 şi 26.01.2007 răsadurile au fost repicate în cuburi nutritive de 5x5 cm. 23

20. Plantarea răsadurilor s-a realizat în 29.03.2005, 22.03.2006, respectiv în 20.03.2007 atunci când temperatura solului a atins 8ºC. DistanŃele de plantare au fost următoarele: 40 cm între rânduri şi 35 cm între plante pe rând, rezultând astfel o desime de 71.500 plante/ ha respectiv 40 cm între rânduri şi 40 cm între plante pe rând, realizând o desime de 62.500 plante/ha. Imediat după plantare, variantele protejate au fost acoperite cu Agryl P-19. Materialul de acoperire, de tip Agryl P-19, a fost îndepărtat, în urma monitorizării condiŃiilor climatice din câmp, după cum urmează: în data de 23.05.2005, 17.05.2006 şi 14.05.2007. Acest material s-a menŃinut pe cultură 55 de zile - 40 de zile - respectiv 30 de zile. În anii experimentali 2005-2006, după o săptămână de la plantare s-au completat golurile cu răsad din acelaşi hibrid şi s-a fertilizat fazial cu Complex III 250 kg/ha. În anul 2007, după completarea golurilor, s-au făcut două fertilizări faziale, una în data de 29.03, cu 150 kg/ha azotat de amoniu şi în data de 20.04 cu aceeaşi cantitate de îngrăşământ mineral. S-au efectuat 3 udări în anul 2005, 7 udări în anul 2006 şi 8 udări în anul 2007, cu cantităŃi de 200-250 m3 de apă. MenŃionez că în 2005 a urmat o perioada ploioasă, din acest motiv nu s-au mai făcut irigări până la recoltare. Pe parcursul perioadei de vegetaŃie, s-au făcut 3 praşile manuale în perioada 08.04-10.05.2005, 2 în perioada 01.04-20.05.2006 şi 2 în perioada 30.03-02.05.2007. În perioada de vegetaŃie s-au efectuat 2 tratamente fitosanitare, unul pentru Delia radicum L. cu Fastac 0,1 l/ha şi un tratament cu Optimol 15 kg/ha pentru Deroceras agreste L. Atacul de musca verzei a depreciat o parte din recolta neprotejată, de aceea producŃia de varză timpurie din câmp a fost mai scăzută în anul 2005, decât în următorii ani de experienŃă. Recoltările s-au efectuat în perioada 06.06-14.06.2005, când s-au obŃinut producŃii care variază între 38,4-59,1 t/ha, în anul 2006 recoltările, s-au făcut în perioada 8.06-19.06.2006 cu producŃii cuprinse între 48,3-58,4 t/ha, iar în anul 2007 s-au obŃinut producŃii care variază între 53,4-61,7 t/ha, recoltarea s-a efectuat în perioada 25.05-04.06.2007. 24

21. C a p i t o l u l 4 REZULTATE OBłINUTE ÎN EXPERIENłELE PRIVIND POSIBILITATEA SPORIRII PRODUCłIEI DE VARZĂ 4.1. EXPERIENłA I - CERCETĂRI PRIVIND POSIBILITATEA SPORIRII TIMPURIETĂłII PRODUCłIEI LA CULTURA DE VARZĂ ÎN SOLARII 4.1.1. EvoluŃia temperaturilor din aer şi sol În vederea caracterizării microclimatului din mediul de cultură, pe parcursul experienŃelor, am urmărit evoluŃia temperaturilor solarului, în atmosfera şi sub Agryl, în solul neprotejat şi în solul protejat cu Agryl. Monitorizarea factorilor de vegetaŃie, s-a făcut pe o perioadă de 10 zile (05-19.04.2005) imediat după plantare, la ora 8oo şi la 12oo, cu ajutorul unui termo-higrometru digital şi a unui luxmetru portabil. Sub materialul de protejare s-au înregistrat temperaturi mai ridicate decât în atmosferă, în medie s-a constatat o diferenŃa de 1,7°C la ora 8oo. La ora 12oo, temperatură de sub materialul de protejare a fost mai ridicat cu 1,3°C, decât în atmosferă. Analizând temperaturile din solul neprotejat şi cel protejat cu Agryl se constată diferenŃe marcante, atât la ora 8oo cât şi la ora 12oo. În solul acoperit cu Agryl, diferenŃa a fost de 1,7°C (media) la ora 8oo şi 1,2°C (media) la ora 12oo, mai ridicată în comparaŃie cu solul neacoperit cu Agryl. 4.1.2. EvoluŃia umidităŃii atmosferice şi din sol Pe parcursul desfăşurării experienŃelor, în anul 2007, am urmărit evoluŃia umidităŃii atmosferice la variantele studiate, timp de 19 zile, pentru a evidenŃia efectul protejării suplimentare cu Agryl P-19. 25

22. În urma analizelor efectuate putem afirma că, la variantele protejate cu Agryl, atât la ora 8ºº cât şi la ora 12ºº, umiditatea aerului de sub Agryl, a fost ridicată, a oscilat între 76,6-76,8%, în luna martie, respectiv între 75,7-80,2%, în luna aprilie. La sistemul protejat cu Agryl P-19, umiditatea solului a prezentat valori mai ridicate, cuprinse între 44,40-51,13% g, în cazul în care recoltarea probelor de sol s-a făcut de la o adâncime cuprinsă între 0-10 cm, iar în cazul recoltării probelor de sol de la o adâncime de 10-20 cm, valorile au fost mai scăzute, cuprinse între 44,94-46,95% g. La variantele protejate simplu umiditatea a evoluat în felul următor: în urma anali-zării probelor recoltate de la o adâncime de 0-10 cm, umiditatea din sol a fost cuprinsă între 35,72-44,17% g, iar la probele recoltate de la o adâncime de 10-20 cm, umiditatea a fost: 40,66-44,35% g. 4.1.3. EvoluŃia intensităŃii luminoase Pentru a evidenŃia efectul intensităŃii luminoase asupra unei culturi de varză timpurie protejată suplimentar cu Agryl P-19, am măsurat şi înregistrat timp de 10 zile, în anul 2007, intensitatea luminoasă din solar, cu ajutorul unui luxmetru portabil HI97500 de la firma Hanna Instruments. În medie, variantele neprotejate au beneficiat de un plus de intensitate luminoasă mai mare de 2.079 lucşi, la ora 8°°, respectiv de 1.862 lucşi, la ora 12°°, în luna martie. În luna aprilie, variantele protejate au avut o cantitate mai mare de lumină cu 1.007 lucşi faŃă de variantele protejate, la ora 8°°, iar la ora 12°°, variantele protejate au avut parte de o intensitate luminoasă de 3.210 lucşi. Acest deficit de lumină determină alungirea plantelor şi implicit formarea unor căpăŃâni laxe, iar pentru a elimina acest neajuns, se recomandă păstrarea materialului de acoperire pe cultură doar o perioadă scurtă (30 zile), numai în zilele cu temperaturi foarte scăzute. 26

23. 4.1.4. Determinarea gradului de îmburuienare a culturii de varză Cea mai exactă metodă de evaluare a gradului de îmburuienare, este metoda numerică şi constă în numărarea buruienilor pe o suprafaŃă de 1m2. Determinarea acestora s-a efectuat, într-o singură etapă, în data de 26.04.2007 cu ajutorul unei rame metrice cu latura de 1 m. Numărătoarea s-a făcut pe diagonală parcelelor, în puncte reprezentative pentru condiŃiile de teren şi îmburuienarea culturilor. În urma cercetărilor efectuate şi a datelor înregistrate putem conchide că, materialul de acoperire a redus cu aproximativ 50% apariŃia buruienilor, în cultura de varză timpurie. 4.1.5. Creşterea plantelor şi formarea căpăŃânilor Pe parcursul desfăşurării experienŃelor s-au făcut observaŃii asupra caracterelor morfologice ale plantelor. S-au analizat următoarele: diametrul rozetei (Fig. 2.), lungimea tulpinii, numărul de frunze din rozetă, greutatea căpăŃânii, greutatea frunzelor şi lungimea coceanului interior. Datele din tabelul 3 arată că, variantele protejate suplimentar, cu Agryl P-19, au beneficiat de un microclimat favorabil creşterii plantelor şi dezvoltării căpăŃânilor. În urma protejării, toate caracterele morfologice au fost influenŃate pozitiv, în afară de lungimea coceanului interior, care a suferit o uşoară alungire. Fig. 2. Diametrul rozetei 27

24. Tabelul 3. Tabel centralizator cu caracterele morfologice analizate, în perioada anilor 2005- 2007, la varza cultivată în solar Centralized table with the studied morphological characters, in a period of 2005- 2007, at the cabbage cultivated in film greenhouse Metoda de protejare Protecting method Caracterul analizat Protejare simplă Protejare dublă The analyzed character Simple protected Duble protected Media anilor Media anilor 2005-2007 2005-2007 Diametrul rozetei (cm) 36,6 43,6 Diameter of rosette (cm) ÎnălŃimea plantelor (cm) 5,93 7,40 Height of plants (cm) Număr frunze din rozetă 10,7 11,9 No. of leaves in rosette Greutatea căpăŃânilor (kg) 1,02 0,98 Weight of cabbage head (kg) Greutatea frunzelor din căpăŃână (kg) 0,60 0,70 Weight of leaves from cabbage head (kg) Numărul de frunze din căpăŃână 30,2 32,6 No. of leaves of cabbage head (kg) Lungimea coceanului interior (cm) 6,53 7,78 Lenght of stalk (cm) 4.1.6. Dinamica recoltărilor În cei trei ani experimentali, recoltările au început diferit, în anul 2005, prima recoltare s-a înregistrat în a treia decadă a lunii mai, în anul experimental 2006, în a doua decadă a lunii mai, iar în anul 2007, primele recoltări s-au efectuat în prima decadă a lunii mai, datorită condiŃiilor climatice diferite. În urma datelor înregistrate, în cei trei ani experimentali, privind dinamica recoltă-rilor, putem conchide că, hibrizii cei mai productivi şi mai timpurii au fost Surprise (50,3 t/ha în anul 2007), urmat de Santorino (47,4 t/ha, în anul 2006), Parel (36,4 t/ha, în anul 2005), Musketeer (34,5 t/ha, în anul 2006) şi Resistor (29,9 t/ha, în anul 2005). ProducŃiile de mai sus au fost obŃinute în urma protejării duble cu Agryl P-19, pentru sporirea producŃiei extratimpurii, la varza cultivată în solar. 28

25. Variantele protejate suplimentar au fost recoltate, în medie, cu 6 zile mai devreme decât variantele neprotejate. 4.1.7. ProducŃia extratimpurie ProducŃia extratimpurie la varza cultivată în solar, a fost considerată cea înregistrată la primele trei recoltări. Analizând producŃia extratimpurie, concluzionăm că pe parcursul celor 2 ani experimentali (2006-2007), cel mai timpuriu hibrid a fost Surprise, care a înregistrat o producŃie extratimpurie medie de 39,63 t/ha, practic egală cu a hibridului Santorino de 39,29 t/ha (Tabelul 4.). Tabelul 4. ProducŃia extratimpurie la varza cultivată în solar, sub influenŃa hibridului Early production of cabbage cultivated in film greenhouse under hybrid influence ProducŃia extratimpurie Hibridul ±D SemnificaŃia Early production Hybrid t/ha Significance t/ha % Musketeer-Mt 24,71 100,0 0,00 - Surprise 39,63 160,4 14,93 *** Santorino 39,29 159,0 14,58 *** DL (p 5%) 1,96 DL (p 1%) 3,24 DL (p 0,1%) 6,07 Cât priveşte influenŃa factorului desime asupra producŃiei extratimpurii, la varza cultivată în solar, constatăm că producŃia extratimpurie de 32,32 t/ha, obŃinută la o desime de 62.500 pl/ha, saltă la 36,77 t/ha la 71.500 pl/ha cunoscând o creştere foarte semnificativă, din punct de vedere statistic (Tabelul 5.). Media anilor 2006-2007 arată că, protejarea dublă cu Agryl P-19 influenŃează pozitiv şi foarte semnificativ producŃia extratimpurie, care creşte de la 33,36 t/ha la 35,73 t/ha, realizând o diferenŃă de producŃie de 2,38 t/ha, foarte semnificativă faŃă de martor (Tabelul 6.). 29

26. Tabelul 5. ProducŃia extratimpurie la varza cultivată în solar, sub influenŃa desimii plantelor Early production of cabbage cultivated in film greenhouse under density influence ProducŃia extratimpurie Desimea plantelor ±D SemnificaŃia Early production Plants density t/ha Significance t/ha % 62.500 pl/ha-Mt 32,32 100,0 0,00 - 71.500 pl/ha 36,77 113,8 4,46 *** DL (p 5%) 0,83 DL (p 1%) 1,26 DL (p 0,1%) 2,02 Tabelul 6. ProducŃia extratimpurie la varza cultivată în solar, sub influenŃa metodei de protejare Early production of cabbage cultivated in film greenhouse under protecting method's influence ProducŃia extratimpurie Metoda de protejare ±D SemnificaŃia Early production Protecting method t/ha Significance t/ha % simplă/simple-Mt 33,36 100,0 0,00 - dublă/double 35,73 107,1 2,38 *** DL (p 5%) 1,02 DL (p 1%) 1,43 DL (p 0,1%) 2,02 4.1.8. ProducŃia totală Analizând producŃia totală în medie pe cei doi ani experimentali 2006- 2007, se constată că hibrizii Surprise şi Santorino înregistrează producŃii aproape similare cu valori cuprinse între 69,03-70,68 t/ha, distinct semnificative faŃă de hibridul Musketeer, considerat martorul experienŃei (Tabelul 7.). Cea mai adecvată desime de plantare, studiind media celor doi ani de experienŃă, a fost cea de 71.500 pl/ha Atât în anul 2006 cât şi în anul 2007, această desime a determinat producŃii ridicate, cuprinse între 71,26-74,23 t/ha, diferenŃe de producŃie situate între 6,42-10,64 t/ha, foarte semnificative faŃă de martor, 62.500 pl/ha (Tabelul 8.). 30

27. Tabelul 7. ProducŃia totală la varza cultivată în solar, sub influenŃa hibridului Total yield of cabbage cultivated in film greenhouse under hybrid influence ProducŃia totală Hibridul ±D SemnificaŃia Total yield Hybrid t/ha Significance t/ha % Musketeer-Mt 66,03 100,0 0,00 - Surprise 69,03 104,6 3,01 ** Santorino 70,68 107,1 4,66 ** DL (p 5%) 1,57 DL (p 1%) 2,59 DL (p 0,1%) 4,85 Tabelul 8. ProducŃia totală la varza cultivată în solar, sub influenŃa desimii plantelor Total yield of cabbage cultivated in film greenhouse under density influence ProducŃia totală Desimea plantelor ±D SemnificaŃia Total yield Plants density t/ha Significance t/ha % 62.500 pl/ha-Mt 32,32 100,0 0,00 - 71.500 pl/ha 36,77 113,8 4,46 *** DL (p 5%) 0,83 DL (p 1%) 1,26 DL (p 0,1%) 2,02 Datele din tabelul 9 confirmă încă odată efectul protejării suplimentare cu Agryl P-19, în prisma mediei celor doi ani de experienŃă, însumând o producŃie totală medie de 70,14 t/ha, şi o diferenŃă de producŃie de 3,13 t/ha. Tabelul 9. ProducŃia totală la varza cultivată în solar, sub influenŃa metodei de protejare Total yield of cabbage cultivated in film greenhouse under protecting method's influence ProducŃia totală Metoda de protejare ±D SemnificaŃia Total yield Protecting method t/ha Significance t/ha % simplă/simple-Mt 33,36 100,0 0,00 - dublă/double 35,73 107,1 2,38 *** DL (p 5%) 1,02 DL (p 1%) 1,43 DL (p 0,1%) 2,02 31

28. 4.1.9. CompoziŃia chimică a căpăŃânilor de varză CompoziŃia chimică complexă a căpăŃânilor de varză (5-6% glucide, 1,2- 1,5% protide, 0,2% grăsimi, săruri minerale, vitamine, provitamina A, caroten şi fibre vegetale) favorizează digestia, stimulează apetitul şi funcŃiile intestinale, anihilează radicalii liberi şi alŃi agenŃi cancerigeni (LAZĂR, 2007). Pentru întocmirea analizelor fizice şi chimice, s-au folosit probe medii obŃinute după metodologia specifică. Fiecare analiză a fost efectuată în trei repetiŃii, rezultatele au fost interpretate procentual. Valorile cele mai ridicate ale conŃinutului în substanŃă uscată solubilă, se înregistrează la variantele cultivate în sistem protejat dublu, la desimea de 62.500 pl/ha, se remarcă hibridul Santorino care depăşeşte media experienŃei cu 10,8%. Analizând rezultatele privind conŃinutul în substanŃă uscată totală, se constată că acest caracter a avut o evoluŃie similară cu cea înregistrată de substanŃă uscată solubilă, remarcându-se variantele cultivate în sistem protejat simplu, cu o desime de 62.500 pl/ha. Aciditatea căpăŃânilor de varză oscilează între 0,24% acid malic, la hibridul Santorino, în sistem protejat dublu, cu o desime de 71.500 pl/ha şi 0,47% acid malic, la aceeaşi variantă, cu desimea de 62.500 pl/ha, valoare care depăşeşte media experienŃei cu 38,2%. În ceea ce priveşte conŃinutul de vitamina C a căpăŃânilor de varză, se constată că în sistemul de cultură protejat simplu, cu o desime de 71.500 pl/ha, hibridul Surprise înregistrează cel mai ridicat conŃinut de vitamina C de 23,4 mg/100 g substanŃă proaspătă, depăşind media experienŃei cu 24,5%. ConŃinutul în nitraŃi, la variantele analizate mai sus, oscilează între 63,29 mg/kg la hibridul Musketeer, cultivat în sistem protejat dublu, cu o desime de 62.500 pl/ha şi 110,7 mg/kg la hibridul Santorino, cultivat în sistem protejat simplu, cu desimea de 71.500 pl/ha, valori ce sunt inferioare datelor din literatura de specialitate (30-580 mg/kg). 32

29. 4.2. EXPERIENłA II - CERCETĂRI PRIVIND POSIBILITATEA SPORIRII TIMPURIETĂłII PRODUCłIEI LA CULTURA DE VARZĂ ÎN CÂMP 4.2.1. EvoluŃia temperaturilor din aer şi sol Pentru a caracteriza microclimatul format sub materialul de protejare de tip Agryl P-19, utilizat pentru acoperirea plantelor din câmp, în anul 2005, la Cluj-Napoca, am urmărit evoluŃia temperaturilor din atmosferă, a temperaturilor sub Agryl, în solul neprotejat şi în solul protejat de Agryl. Observarea factorilor de vegetaŃie, s-a făcut pe o perioadă de 10 zile în anul 2005, respectiv 19 zile în anul 2007, imediat după plantare, la ora 8oo şi la 12oo. Datele înregistrate în câmp arată că, sub materialul de protejare s-au înregistrat temperaturi mai ridicate decât în atmosferă, în medie s-a constatat o diferenŃa de 1,8°C la ora 8oo. La ora 12oo, temperatură de sub materialul de protejare a fost mai ridicată cu 2,9°C, decât în atmosferă. Cât priveşte temperaturile din solul neprotejat şi cel protejat cu Agryl, se constată diferenŃe evidente, atât la ora 8oo cât şi la ora 12oo. Astfel, în solul acoperit cu Agryl, temperatura medie a fost mai ridicată cu 1,5°C la ora 8oo şi cu 3,2°C la ora 12oo, decât în solul neacoperit cu Agryl. 4.2.2. EvoluŃia umidităŃii atmosferice şi din sol Literatura de specialitate face referiri la faptul că, sub agrotextilele utilizate în sistem cuvertură, se formează un microclimat favorabil creşterii şi dezvoltării plantelor. Aceste materiale neŃesute îmbunătăŃesc şi umiditatea relativă care se realizează sub efectul acestora (GUTTORMSEN, 1990, HERNANDEZ, 2004). Din datele înregistrate rezultă că, la variantele protejate cu Agryl, atât la ora 8ºº cât şi la ora 12ºº, umiditatea aerului de sub Agryl, a fost mai ridicată faŃă de 33

30. variantele neprotejate, şi a prezentat o medie de 75,8%, în luna martie, respectiv 72,5%, în luna aprilie, faŃă de numai 67,9% şi respectiv 60,2% în liber. Utilizând sistemul de protejare cu Agryl P-19, se constată că umiditatea din sol s-a păstrat mai bine decât în sistemul neprotejat. Astfel, în primul caz, umiditatea solului a prezentat valori mai ridicate, media a fost de 26,0%g, caz în care recoltarea probelor de sol s-a făcut de la o adâncime cuprinsă între 0-10 cm, iar în cazul recoltării probelor de sol de la o adâncime de 10-20 cm, umiditatea a fost mai ridicată 37,5%g. La variantele neprotejate umiditatea a evoluat în felul următor: la adâncimea de 0-10 cm, media a fost de 20,1%g, iar la adâncimea de 10-20 cm, umiditatea a fost mai ridicată: 29,2%g, în ambele cazuri sensibil mai scăzută decât în cultura acoperită cu Agryl. 4.2.3. EvoluŃia intensităŃii luminoase Asemănător cu testele efectuate şi urmărite în solar, în experienŃele realizate în câmp am monitorizat şi înregistrat timp de 10 zile, în anul 2007, intensitatea luminoasă, cu ajutorul unui luxmetru portabil (Fig.3.). Rezultatele obŃinute, arată că, variantele cultivate în câmp deschis, fără protejare, beneficiază de o cantitate mai mare de lumină, în medie zilnică la o diferenŃă de 1.347 lucşi la ora 8°°, respectiv de 2.016 lucşi, la ora 12°°. În primele zile din luna aprilie, variantele neprotejate au beneficiat de o cantitate mai mare de lumină cu o medie zilnică de 1.480 lucşi faŃă de variantele protejate, la ora 8°°, iar la ora 12°°, variantele protejate au avut parte de o intensitate luminoasă medie zilnică, mai redusă cu 2.081 lucşi decât variantele neacoperite. Fig. 3. Luxmetru portabil HI97500 34

31. 4.2.4. Determinarea gradului de îmburuienare a culturii de varză În anul experimental 2007, am studiat şi înregistrat numărul de buruieni pe specii şi grupă biologică, din cultura de varză timpurie, cu scopul de a evidenŃia efectul materialului de acoperire asupra gradului de îmburuienare a culturii. Cât priveşte efectul protejării asupra gradului de îmburuienare a culturii de varză timpurie din câmp, din tabelul 4.73. se desprind următoarele constatări: în cultura neprotejată, numărul de buruieni/m2 a fost de 26, în cultura protejată am identificat 21 de buruieni/m2; rezultă că variantele neprotejate au avut un grad de îmburuienare mai ridicat cu 23,8%, decât variantele neprotejate. 4.2.5. Creşterea plantelor şi formarea căpăŃânilor Rezultatele obŃinute în urma măsurătorilor biometrice arată că, materialul utilizat pentru protejarea culturii de varză timpurie, a influenŃat pozitiv toate caracterele morfologice şi că diferenŃele pot fi atribuite atât specificului morfologic al cultivarurilor, cât şi avansului în creştere al plantelor determinat de microclimatul favorabil (Tabelul 10.). Lungimea coceanului interior a prezentat o uşoară alungire a plantelor cultivate în solar, datorită acoperirii cu Agryl P-19, dar în câmp, acest caracter n-a fost influenŃat atât de mult de către materialul de protejare (Fig. 4.). Desimea sporită a plantelor în cultură determină o reducere a vigorii de creştere, mai accentuată în variantele neacoperite cu Agryl. Varianta Varianta neprotejată protejată Fig. 4. Lungimea coceanului interior la variantele neprotejate şi protejate 35

32. Tabelul 10. Tabel centralizator cu caracterele morfologice analizate, în perioada anilor 2005- 2007, la varza cultivată în câmp Centralized table with the studied morphological characters, in a period of 2005- 2007, at the cabbage cultivated in field Metoda de protejare Protecting method Caracterul analizat Neprotejat Protejat The analyzed character Unprotected Protected Media anilor Media anilor 2005-2007 2005-2007 Diametrul rozetei (cm) 23,2 30,4 Diameter of rosette (cm) ÎnălŃimea plantelor (cm) 3,65 4,25 Height of plants (cm) Număr frunze din rozetă 10,5 13,5 No. of leaves in rosette Greutatea căpăŃânilor (kg) 0,75 0,80 Weight of cabbage head (kg) Greutatea frunzelor din căpăŃână (kg) 0,32 0,33 Weight of leaves from cabbage head (kg) Numărul de frunze din căpăŃână - - No. of leaves of cabbage head (kg) Lungimea coceanului interior (cm) - - Lenght of stalk (cm) 4.2.6. Dinamica recoltărilor Hibrizii cei mai productivi, în cultura de varză timpurie din câmp, au fost Resistor (41,6 t/ha în anul 2005), Surprise (58,4 t/ha, în anul 2006) şi Santorino (62,3 t/ha, în anul 2007). ProducŃiile de mai sus au fost obŃinute sub influenŃa protejării plantelor cu Agryl P-19 şi a desimii de plantare de 71.500 pl/ha. Sub raportul dinamicii de recoltare comportarea cea mai bună au avut-o hibridul Surprise cu acoperire cu Agryl, în anul 2006 şi Santorino F1 neacoperit în anul 2007, cultivaŃi la desimea de 71.500 pl/ha. Literatura de specialitate menŃionează că Agryl-ul sporeşte timpurietatea recoltelor din câmp, însă nu precizează concret numărul de zile de timpurietate. În urma cercetărilor întreprinse la varza cultivată în câmp, subliniez că efectul 36

33. propriu-zis al materialul de protejare, s-a evidenŃiat cel mai bine în anii experimentali 2006 şi 2007, atunci când la variantele protejate Agryl-ul a asigurat producŃii mai timpurii cu 4 zile, decât variantele neprotejate, în ambii ani experimentali. 4.2.7. ProducŃia de varză timpurie ProducŃiile de varză timpurie din câmp, variază în funcŃie de condiŃiile climatice şi de tehnologia de cultură aplicată. Conform Anuarului Statistic FAO, producŃiile de varză timpurie din câmp se situează între 25-30 t/ha, dar sub influenŃa unor condiŃii climatice favorabile şi a unor măsuri tehnologice moderne, aceste producŃii pot atinge 50-85 t/ha (http://www.fao.org/). Studiind producŃia de varză timpurie, în medie pe cei doi ani experimentali 2006-2007 (Tabelul 11.), se constată că hibrizii Surprise şi Santorino înregistrează producŃii aproape similare cu valori cuprinse între 56,78- 56,99 t/ha, foarte semnificative faŃă de hibridul Musketeer, considerat martorul experienŃei. Tabelul 11. ProducŃia totală la varza cultivată în câmp, sub influenŃa hibridului Total yield of cabbage cultivated in field under hybrid influence ProducŃia totală Hibridul ±D SemnificaŃia Total yield Hybrid t/ha Significance t/ha % Musketeer-Mt 52,46 100,0 0,00 - Surprise 56,78 108,2 4,32 *** Santorino 56,99 108,6 4,53 *** DL (p 5%) 1,21 DL (p 1%) 2,01 DL (p 0,1%) 3,76 Cea mai adecvată desime de plantare, cât priveşte media celor doi ani de experienŃă, a fost cea de 71.500 pl/ha (Tabelul 12.). Această desime a determinat producŃii ridicate, cuprinse între 57,20 t/ha, cu un spor mediu de 6,7%, diferenŃe foarte semnificative faŃă de martor, desimea de 62.500 pl/ha. 37

34. Tabelul 12. ProducŃia totală la varza cultivată în câmp, sub influenŃa desimii plantelor Total yield of cabbage cultivated in field under density influence ProducŃia totală Desimea plantelor ±D SemnificaŃia Total yield Plants density t/ha Significance t/ha % 62.500 pl/ha-Mt 53,62 100,0 0,00 - 71.500 pl/ha 57,20 106,7 3,58 *** DL (p 5%) 1,12 DL (p 1%) 1,69 DL (p 0,1%) 2,72 Datele din tabelul 13. confirmă încă odată efectul protejării suplimentare cu Agryl P-19, prin prisma mediei celor doi ani de experienŃă, însumând o producŃie medie de 56,50 t/ha, şi un spor de producŃie de 4,0%, foarte semnficiativ. Tabelul 13. ProducŃia totală la varza cultivată în câmp, sub influenŃa metodei de protejare Total yield of cabbage cultivated in field under protecting method's influence ProducŃia totală Metoda de protejare ±D SemnificaŃia Total yield Protecting method t/ha Significance t/ha % simplă/simple-Mt 54,32 100,0 0,00 - dublă/double 56,50 104,0 2,18 *** DL (p 5%) 0,65 DL (p 1%) 0,91 DL (p 0,1%) 1,28 4.2.8. CompoziŃia chimică a căpăŃânilor de varză Analizând compoziŃia chimică a căpăŃânilor de varză timpurie din câmp, se pot trage următoarele concluzii: valorile cele mai ridicate ale conŃinutului în substanŃă uscată solubilă, se înregistrează la variantele cultivate în sistemul neprotejat, la desimea de 71.500 pl/ha, atât la hibridul Surprise (6,40%) cât şi la hibridul Santorino (6,33%) care depăşesc media experienŃei cu 9,2 şi 8,0%. 38

35. Analizând rezultatele privind conŃinutul în substanŃă uscată totală, se constată că valorile cele mai ridicate ale acestui caracter, se înregistrează în sistemul protejat,în cazul hibridului Surprise (7,15%) şi Santorino (6,97%), la desimea de 71.500 pl/ha. Aciditatea căpăŃânilor de varză oscilează între 0,11% acid malic, la hibridul Surprise, în sistemul de cultură neprotejat, cu o desime de 71.500 pl/ha şi 0,19% acid malic, la hibridul Santorino, în sistemul protejat, la desimea de 62.500 pl/ha, valoare care depăşeşte media experienŃei cu 26,7%. În ceea ce priveşte conŃinutul de vitamina C a căpăŃânilor de varză, se constată că, valoarea cea mai ridicată (31,68 mg/100 g substanŃă proaspătă) se înscrie, la hibridul Santorino, în sistemul neprotejat, la o desime de 71.500 pl/ha, depăşind media experienŃei cu 44,5%. ConŃinutul în nitraŃi oscilează între 42,15 mg/kg la hibridul Surprise, cultivat la desimea de 62.500 pl/ha, în sistemul neprotejat şi 82,60 mg/kg la acelaş hibrid, cultivat în sistemul protejat, cu desimea de 62.500 pl/ha, valori ce se încadrează la limitele inferioare datelor din literatura de specialitate (30-580 mg/kg). 39

36. C a p i t o l u l 5 CONCLUZII GENERALE ŞI RECOMANDĂRI Analizând rezultatele obŃinute, în urma cercetărilor efectuate, în perioada 2005-2007, în cadrul UniversităŃii de ŞtiinŃe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj- Napoca, privind posibilitatea sporirii timpurietăŃii producŃiei de varză, în condiŃiile specifice Podişului Transilvaniei, se desprind următoarele concluzii: 1. Acoperirea culturii de varză timpurie cu prelate textile influenŃează mult micro-climatul spaŃiului de cultură. Temperaturile din solar şi câmp au cele mai ridicate valori, în primele 10 zile de la plantare, sub materialul de acoperire. Astfel, în solar media tem-peraturii aerului este mai ridicată cu 1,75ºC la ora 8oo şi cu 2,25ºC la ora 12oo, sub mate-rialul de acoperire, iar în câmp, diferenŃa dintre temperatura aerului în liber şi cea de sub Agryl, prezintă o medie 2,15ºC la ora 8oo şi de 2,40ºC la ora 12oo . Acoperirea culturii de varză timpurie, cu agrotextile a influenŃat pozitiv şi evoluŃia temperaturilor din sol, cu diferenŃe medii de 2,15ºC între solul acoperit, la ora 8oo şi de 2,50ºC la ora 12oo, la cultura din solar şi de 1,37ºC la ora 8oo şi 1,70ºC la ora 12oo, la cultura din câmp. Analizând efectul materialului de protejare, asupra umidităŃii atmosferice, se constată că, acest parametru a prezentat valori mai ridicate, atât în solar cât şi în câmp. Astfel, diferenŃa medie, dintre cele două metode de protejare, cât priveşte umiditatea relativă atmosferică este de 16,2%, la ora 8°° şi de 24,3% la ora 12oo, iar la cultura din câmp diferenŃa medie de 11,0%, s-a înregistrat la ora 8°° şi de 17,4% la ora 12oo. Umiditatea solului, din solar, a evoluat astfel: la o adâncime cuprinsă între 0-10 cm, în medie, umiditatea a fost mai ridicată cu 7,82%, în cazul acoperirii cu Agryl, iar la adâncimea cuprinsă între 10-20 cm, diferenŃa medie a umidităŃii a fost de 3,44%, faŃă de cultura neacoperită. La cultura din câmp, diferenŃa medie a umidităŃii din sol, a fost de 5,1%, la o adâncime cuprinsă între 40

37. 0-10 cm şi de 8,3% la adâncimea de 10-20 cm, în avantajul culturii acoperite şi s- a păstrat mai constantă în cursul vegetaŃiei. În urma observaŃiilor efectuate asupra intensităŃii luminoase, atât la cultura expe-rimentală din solar cât şi la cea din câmp, se reliefează faptul că, variantele acoperite cu Agryl P-19, beneficiază de o cantitate de lumină mai redusă, decât cele neacoperite, astfel că în medie se constată o diferenŃă zilnică de 1.544 lucşi, la ora 8°° şi de 2.536 lucşi, la ora12°°. La cultura de varză timpurie din câmp, se înregistrează o diferenŃă medie zilnică de 1.347 lucşi, la ora 8°°, iar la ora 12°°, între cele două sisteme de cultură, se constată o diferenŃă medie de 2.016 lucşi, în avantajul plantelor neacoperite. 2. Acoperirea culturii de varză timpurie încă de la plantare cu prelate agrotextile are efecte favorabile asupra creşterii şi dezvoltării plantelor, astfel că toate caracterele morfologice (diametrul rozetei, înălŃimea plantelor, numărul de frunze din rozetă, greutatea căpăŃânii, greutatea frunzelor) au fost influenŃate pozitiv şi au înregistrat valori mai ridicate, atât în solar cât şi în câmp, faŃă de culturile neacoperite. ObservaŃiile biometrice au fost efectuate la 19-28 zile de la plantare. În cultura înfiinŃată în solar, diametrul rozetei frunzelor înregistrează valori medii de 43,6 cm sub influenŃa acoperirii cu Agryl şi numai 36,6 cm, la plantele neacoperite. La culturile din câmp, acoperirea directă sporeşte diametrul rozetei la 30,4 cm faŃă de numai 23,2 cm, la martor. Lungimea tulpinii înregistrează o uşoară alungire în culturile acoperite, prezentând în medie, o talie de 7,4 cm, faŃă de 5,93 cm, la martor. Această alungire se pune pe seama deficitului de lumină, la plantele cultivate în spaŃiul acoperit cu Agryl. În câmp, lungimea tulpinii este mai redusă decât în solar; la cele protejate cu Agryl, acest caracter a avut o medie 4,25 cm, iar la variantele neacoperite o medie de 3,65 cm. Acoperirea plantelor cu Agryl influenŃează în mai mică măsură numărul de frunze din rozetă, la plantele cultivate în solar. La variantele acoperite plantele au în medie 11,9 frunze, iar la variantele neacoperite, un număr de 10,7. În câmp, 41

38. diferenŃele sunt mai mari de 13,5 frunze în rozetă, iar la variantele neacoperite 10,5 frunze. Acoperirea culturii de varză timpurie cu Agryl influenŃează mai puŃin greutatea medie a căpăŃânilor, în solar fiind 0,98 kg, la variantele acoperite şi de 1,02 kg, la cele neacoperite. În cultura din câmp, greutatea medie a căpăŃânilor înregistrează valori foarte apropiate de 0,80 kg, la variantele protejate şi de 0,75 kg, la variantele neprotejate. Greutatea totală a plantei şi a frunzelor exterioare, sunt mult mai ridicate în cultura acoperită cu Agryl şi ajunge la 1,94 kg, respectiv 0,99 kg, iar la variantele protejate simplu 1,84 kg, respectiv 0,79 kg, la cultura din solar. La cultura din câmp valorile sunt mai reduse de 1,46 kg respectiv 0,39 kg la variantele acoperite şi 1,38 kg, respectiv 0,38 kg, la variantele neacoperite. S-au determinat 32,6 frunze în căpăŃână, la variantele protejate dublu şi 30,2 frunze, la variantele protejate simplu. Alungirea coceanului interior, la plantele acoperite, se datorează deficitul de lumină, de sub prelata de acoperire, care imprimă o uşoară tendinŃă de alungire a tulpinii în perioada de creştere şi înregistrează următoarele valori medii: 7,78 cm, la variantele protejate dublu şi 6,53 cm, la variantele protejate simplu din solar şi 5,70 cm, respectiv 5,12 cm la cultura în câmp. 3. Gradul de îmburuienare al culturilor de varză, din cele două variante de cultură a verzei, atât în solar cât şi în câmp, este mai redus când se foloseşte materialul de acoperire de tip Agryl. În solar, protejarea a redus cu aproximativ 50% numărul de buruieni, iar în cultura din câmp, acoperirea directă a determinat un grad mai redus de îmburuienare cu aproximativ 23,8%. 4. Dinamica recoltărilor la cultura de varză timpurie din solar, arată că cel mai bun start al recoltărilor, în anul 2005, s-a înregistrat în a treia decadă a lunii mai, în cazul în care s-a utilizat o desime de 71.500 pl/ha, cu protejare simplă. În anul 2006, recoltele cele mai timpurii, s-au obŃinut în a doua decadă a lunii mai, la desimea de 62.500 pl/ha, iar în anul 2007, beneficiind şi de condiŃii 42

39. climatice favorabile, recoltele au început în prima decadă a lunii mai, la variantele cu o desime de 71.500 pl/ha. Dinamica recoltărilor la cultura din câmp, arată că, producŃiile cele mai ridicate, la primele recoltări, se înregistrează la variantele acoperite cu Agryl, cultivate la o desime de 71.500 pl/ha. La culturile neacoperite cu prelate textile, recoltarea întârzie cu 4-7 zile faŃă de culturile acoperite. 5. În ceea ce priveşte influenŃa hibridului asupra producŃiei extratimpurii, se constată că, cele mai ridicate producŃii s-au înregistrat la hibrizii Surprise şi Santorino, care au obŃinut producŃii medii de 39,63 t/ha, respectiv 39,29 t/ha. ProducŃii extratimpurii foarte bune se obŃin în cazul în care se utilizează o desime de plantare de 71.500 pl/ha. Această desime de plantare a determinat, în medie, producŃii extratimpurii de 39,29 t/ha, cu un spor foarte semnificativ de 13,8% faŃă de cultura cu o desime mai redusă. Acoperirea cu Agryl P-19, îşi arată efectul în anii 2006-2007, când această măsură tehnologică de sporire a timpurietăŃii generează producŃii extratimpurii medii de 35,73 t/ha cu o diferenŃă foarte semnificativă de 2,38 t/ha, faŃă de variantele protejate simplu. Aceste rezultate pot fi atribuite şi faptului că în aceşti ani cultura a rămas acoperită o perioadă de numai 30 zile de la începutul vegetaŃiei. 6. ProducŃiile totale cele mai ridicate, la unitatea de suprafaŃă, în anul 2005, s-au obŃinut obŃin la hibrizii Resistor şi Parel, iar în anii 2006-2007, cu valori foarte apropiate, la hibrizii Santorino (70,68 t/ha) şi Surprise (69,03 t/ha), producŃii mai ridicate la o desime de 71.500 pl/ha. Metoda de protejare suplimentară cu prelate de Agryl a verzei în solar sporeşte producŃia totală în medie cu 4,7%, determinând o diferenŃă de producŃie foarte semnificativă de 3,13 t/ha, faŃă de variantele protejate simplu. La cultura din câmp, cei mai productivi au fost hibrizii Santorino (56,99 t/ha) şi Surprise (56,78 t/ha), la desimea de 71.500 pl/ha, în variantele acoperite cu agrotextile, o perioadă de 30-40 de zile. 43

40. 7. Factorii cercetaŃi influenŃează într-o măsură mai mică sau mai mare şi compo-ziŃia biochimică a căpăŃânilor de varză. Astfel, în culturile acoperite cu Agryl conŃinutul de substanŃă uscată solubilă este mai scăzut datorită condiŃiilor de lumină reduse, în special în solarii unde aceasta este filtrată prin două straturi de acoperire. ConŃinutul de vitamina C este influenŃat în acelaşi sens, valorile cele mai ridicate de 31,68 mg/100 g substanŃă proaspătă înregistrându-se la cultura din câmp, în varianta neacoperită cu Agryl, iar cele mai scăzute, la cultura în solar, la plantele acoperite cu Agryl (21,2 mg/100g s.p). Hibridul Santorino se remarcă printr-un conŃinut mai ridicat de substanŃă uscată şi vitamina C, faŃă de celelalte cultivaruri. În general, toate caracterele biochimice, la varza cultivată în câmp, au prezentat valori mai ridicate decât la varza cultivată în solar, iar conŃinutul de nitraŃi a fost mai redus, faŃă de căpăŃânile analizate din solar. În spaŃiile protejate, datorită condiŃiilor de luminozitate mai redusă varza acumulează cantităŃi mai ridicate de nitraŃi (110,7 mg/kg), valori ce se găsesc la limita inferioară a conŃinutului specificat în literatura de specialitate (30-580 mg/kg) şi mult sub limita maximă admisă pentru acest produs alimentar. Pe baza rezultatelor obŃinute, în urma cercetărilor întreprinse şi a concluziilor des-prinse se pot face următoarele recomandări: 1. Cultivarea în continuare pe suprafeŃe mai mari acoperite cu solarii şi în câmp a hibrizilor Surprise şi Santorino având în vedere buna lor comportare în sistemul de cultură de acoperire cu Agryl şi datorită producŃiilor ridicate, timpurietăŃii şi conŃi-nutului de substanŃe utile. 2. Folosirea în cultură a unor desimi mai mari de plantare de până la 71.500 pl/ha, atât în culturile acoperite cu Agryl cât şi în cele neacoperite. 3. Aplicarea, materialului neŃesut de tip Agryl P-19, la culturile în solarii şi în câmp, în scopul protejării plantelor, la începutul perioadei de vegetaŃie, ca urmare a influenŃei favorabile asupra creşterii şi dezvoltării plantelor şi a protecŃiei împotriva dăunătorilor, pentru crearea unui 44

41. microclimat favorabil proceselor fiziologice a plantelor şi pentru reducerea gradului de îmburuienare a culturilor; 4. Se recomandă ca materiale de acoperire să se utilizeze în condiŃii climatice nefavorabile şi să menŃină aproximativ 30 de zile la culturile înfiinŃate în solar şi între 30-40 zile la culturile înfiinŃate în câmp. 5. Verificarea şi introducerea altor materiale neŃesute, pentru acoperirea directă a culturilor legumicole, cum ar fi Agribon AG-15 şi Reemay, materiale cu capacitate mai ridicată de transmisivitate a fluxului luminos (90%). 45

42. BIBLIOGRAFIE 1. APAHIDEAN, AL. S., MARIA APAHIDEAN, D. MĂNIUłIU, 1995, Lucrări practice de legumicultură, Tipo Agronomia, Cluj-Napoca. 2. APAHIDEAN, AL. S., 1996, Cercetări privind consumul de apă şi regimul de irigare al culturilor de ceapă şi varză semănate direct în câmp, în condiŃiile Podişului Transilvaniei, Teză de doctorat, USAMV Cluj-Napoca. 3. APAHIDEAN, AL.S., MARIA APAHIDEAN, 1999 - Materialele plastice în legumicultură - o alternativă la utilizarea produselor chimice de combatere, Rev. ProtecŃia plantelor, 35. 4. APAHIDEAN, AL. S., MARIA APAHIDEAN, 2000, Legumicultură specială, Vol. I, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca. 5. APAHIDEAN, AL. S., MARIA APAHIDEAN, MANIUłIU D., GANEA RODICA, PAVEN I., 2001 - InfluenŃa soiului şi desimii plantelor la cultura verzei în solarii, Lucrări ştiinŃifice, Vol. I, 44, USAMV Iaşi, 39-42. 6. APAHIDEAN, AL. S., 2003, Cultura legumelor, Ed. AcademicPres, Cluj-Napoca. 7. APAHIDEAN, MARIA, 2003, Cultura legumelor, suport curs, USAMV, C-N rule, Proiect finanŃat prin Phare. 8. APAHIDEAN, AL. S., 2004, Cap. 14 - Plante legumicole din grupa verzei, din „Tratat de legumicultură” de RUXANDRA CIOFU şi colab., Editura Ceres, Bucureşti. 9. APAHIDEAN, AL. S., MARIA APAHIDEAN, 2004, Cultura legumelor şi ciupercilor, Ed. AcademicPres, Cluj-Napoca. 10. APAHIDEAN, AL. S., MARIA APAHIDEAN, D. MĂNIUłIU, RODICA GANEA, I. PAVEN, DIANA FICIOR, MARIANA BOBĂILĂ, 2004, InfluenŃa metodei de protejare la varza cultivată în solar, Buletinul USAMV-CN nr. 61/2004. 11. APAHIDEAN, AL.S., MARIA APAHIDEAN, F. PĂCURAR, 2005, Experimental results on the possibilities of vegetable growing in the area of Western Carpathian mountains from Romania, Lucrări ŞtiinŃifice, seria Horticultură, anul XLVIII (48), 2005, vol.. 1 si 2. ISSN 1454-7376, Editura „Ion Ionescu de la Brad”, USAMV Iaşi. 12. APAHIDEAN, AL. S., 2007, CAP. XII - Legumele din grupa verzei, din „Cultura legumelor” de D. INDREA şi colab., Editura Ceres, Bucureşti. 13. ARDELEAN, M. ŞI R., SESTRAŞ 1999, Ameliorarea plantelor horticole, Ed. Osrama, Cluj - Napoca. 14. ARDELEAN, M., R., SESTRAŞ, MIRELA CORDEA, 2002, Tehnică experimentală horticolă, Ed. AcademicPres, Cluj-Napoca. 15. BĂLAŞA, M., 1973, Legumicultură, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti. 16. BENOIT, F., N., CEUSTERMANS, K., VLASSAK, J., ROUCHAUD, 1984, Influence of direct plastic covering upon the quality of carrots and lettuce, ISHS Acta Horticulturae 154: II International Symposium on Plastics in Mediterranean Countries, ISBN 978-90-66054-11-0, Hammamet, Tunesia. 17. BENOIT, F., N., CEUSTERMANS, 1994, Ecological leek growing with plastic, ISHS Acta Horticulturae 371: International Symposium on Timing Field Production of Vegetables; ISBN 978-90-66052-66-6, Skierniewice, Poland. 18. BECKER-DILLINGEN, J., 1956, Handbuch des gesamten gemüsebaues, Paul Parey, v., Berlin. 19. BERAR, V., şi colab., 1997, Vademecum Horticol, Ed. de Vest, Timişoara. 20. BERAR, V., 1998, Legumicultura, Ed. Mirton, Timişoara. 21. BERAR, V., MARIA BĂLA, E. DRĂGĂNESCU, M. GOIAN, A. MOISUC, G. NEDELEA, I.P. 46

43. OTIMAN, I. PĂLĂGEŞIU, F. SALA, N. SÂNEA, 2002, Horticultură, Ed. De Vest, Timişoara. 22. BERAR, V., MARIA BĂLA, E. DRĂGĂNESCU, 2005, Ghid practic de horticultură, Ed. de Vest, Timişoara. 23. BERAR, V., 2006, Legumicultura, Ed. Mirton, Timişoara. 24. BIELKA, R., 1965, Feldgemüsebau, Berlin. 25. BÎLTEANU, GH., şi colab., 1967, Manualul inginerului agronom, Ed. AgroSilvică, Bucureşti, Vol. II. 26. BLAGA, GH., 2004, Pedologia, Ed. AcademicPres, Cluj-Napoca. 27. BRACY, REGINA, R.L., PARISH, W.A., MULKEY, 1991, High-density planting in a precision cultural system for vegetable production, HortTechnology 1, pp. 54 - 58. 28. BUNESCU, V. şi colab., 2005, CondiŃii ecologice şi solurile din Podişul Transilvaniei, Ed. AcademicPres, Cluj. 29. BUTA (CSOK), ERZSEBET, AL. S. APAHIDEAN, MARIA APAHIDEAN, M. BUTA, 2008, Studies concerning the influence of „non woven” cover on early cabbage production cultivated in plastic tunnels, Bulletin USAMV of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine Cluj-Napoca, Vol. 65 (1), pag. 470, ISSN 1843-5254. 30. BUTA (CSOK), ERZSEBET, AL. S. APAHIDEAN, MARIA APAHIDEAN, MIHAI BUTA, IOAN PAVEN, 2008, Influence of the protecting method on early cabbage (Brassica oleracea L. var. capitata) Production, 43rd Croatian 3rd International Symposium on Agriculture, ISBN 978-953-6135-66-0. 31. BUTNARIU, H. şi colab., 1992, Legumicultură, EDP, Bucureşti. 32. CALANCEA, L., 2002, NitraŃi, nitriŃi şi nitrozamine, Ed. Casa cărŃii de ştiinŃă, Cluj- Napoca. 33. CARABULEA, VERA, 2007, DicŃionar botanic - Cele mai cunoscute plante din flora României, Ed. Ametist 92, Bucureşti. 34. CEAUŞESCU, I., 1973, Producerea industrială a legumelor, Ed. Ceres, Bucureşti, pag. 34-39. 35. CERNE, M., 1994, Different agrotextiles for direct covering of pickling cucumber ISHS Acta Horticulturae 371: VII International Symposium on Timing Field Production of Vegetables, ISBN 978-90-66052-66-6, Skierniewice, Poland. 36. ČERVENSKI, J., DJ. GVOZDENOVIĆ, D. BUGARSKI, M. VASIĆ, 2007, Combining abilities for head height and head width in cabbage (Brassica oleracea var. capitata L.), ISHS Acta Horticulturae 729: III Balkan Symposium on Vegetables and Potatoes, ISBN 978-90-66057-39-5, Bursa, Turkey. 37. CEUSTERMANS, N., BENOIT F., CALUS A., 1981, Optimization of covering time with perforated plastic on early carrots (Daucus carota L.). ISHS Acta Horticulturae 122: Symposium on timing on field production vegetables, ISBN 978-90-66050-01-3, Nyborg, Denmark. 38. CHABLE, V., CONSEIL, M., SERPOLAY, E., LE LAGADEC, F., 2008, Organic varieties for cauliflowers and cabbages in Brittany: From genetic resources to participatory plant breeding, Euphytica 164 (2), pp. 521-529. 39. CHILOM, PELAGHIA, 1991, Legumicultură generală, EUC, Craiova. 40. CHILOM, PELAGHIA, BĂLAŞA, M., MARIA DINU, POŞTALIU GHE., SPIRESCU C., 2000, Îngrăşământ biologic complex cu stimulatori de creştere pentru fertilizarea foliară, Revista Sănătatea plantelor, nr. 6-9, Bucureşti. 41. CHILOM, PELAGHIA, MARIA DINU, 2002, Ghid practic de legumicultură, Ed. Reprograph, Craiova. 42. CHILOM, PELAGHIA, 2002, Legumicultură generală, Ed. Reprograph, Craiova. 43. CHILOM, PELAGHIA, 2005, ProtecŃia ecosistemului legumicol, Ed. Sistech, Craiova. 47

44. 44. CHIŞ, MARGARETA, ELENA MERCE, 1999, Agricultura spre economia de piaŃă, Ed. Altheia, BistriŃa. 45. CHUNNASIT, B., HADLEY, P., 2006, Determination of the optical properties of plastic films used as cladding materials in novel energy efficient greenhouses, ISHS Acta Horticul-turae 710: International Symposium on Greenhouses, Environmental Controls and In-house Mechanization for Crop Production in the Tropics and SubTropics, ISBN 978-90-66055-19-3, Cameron Highlands, Pahang, Malaysia. 46. CIOFU, RUXANDRA, BURZO, I., BULIGA A., CHIRIAC V., MIHĂILĂ MARIANA, 1996, Preli-minary studies regarding the influence of photoselective PEJD foils on protected lands, International Conference on Environmental Impact of polymeric Materials, May 12-16, Israel. 47. CIOFU, RUXANDRA, şi colab., 1999, Utilizarea foliilor fotoselective PEJD - metodă posibilă de îmbunătăŃire a calităŃii răsadurilor de legume, Lucrări ştiinŃifice, USAMV, Timişoara. 48. CIOFU, RUXANDRA şi colab., 2004, Tratat de legumicultură, Ed. Ceres, Bucureşti. 49. CIUCIUC, ELENA, BĂLAŞA M., 1999, Cercetări privind stabilirea unor metode pentru obŃinerea de producŃii extratimpurii la pepene galben cultivat pe soluri nisipoase. Revista Hortinform, nr:10/86, Bucureşti. 50. CONOVALI, V., 2007, InfluenŃa materialului de acoperire „Agryl” asupra precocităŃii şi eficienŃei economice la varza timpurie, Simpozionului ştiinŃific internaŃional “Realizări şi perspective în horticultură, viticultură, vinificaŃie şi silvicultură” consacrat aniversării a 100 ani de la naşterea profesorului universitar Gherasim RUDI, Lucrări ştiinŃifice vol. 15 (2), pag. 279-282, Chişinău, Rep. Moldova. 51. CRĂCIUN, T. - Geniul genetic şi ameliorarea plantelor, Ed. Ceres, Bucureşti, 1987. 52. CROITORU, FLORICA, SCURTU I., 1998, “Hibridul” - Factor important de producŃie în cultura tomatelor timpurii, Revista Hortinform, nr:3/67, Bucureşti. 53. CSOK, ERZSEBET, 2005, Măsuri tehnologice privind sporirea producŃiei timpurii la unele specii legumicole, Referat nr. 1 (bibliografic) 54. CSOK, ERZSEBET, 2006, Studiul condiŃiilor pedoclimatice specifice zonei Podişului Transilvaniei, Referat nr. 2 55. CSOK, ERZSEBET, 2007, Rezultate parŃiale privind posibilitatea sporirii timpurietăŃii producŃiei de varză, în condiŃiile specifice Podişului Transilvaniei, Referat nr. 3 56. CSOK, ERZSEBET, AL. S. APAHIDEAN, MARIA APAHIDEAN, M. BUTA, 2007, Research concerning the influence of temperature and protecting methods on morphological characters at early cabbage (Brassica oleracea L.), Conservation of horticultural germplasm achievements and prospects, pag. 244, Editura Todesco, Cluj-Napoca. 57. CSOK, ERZSEBET, AL. S. APAHIDEAN, MARIA APAHIDEAN, M. BUTA, 2007, Studies concerning the influence of environmental conditions and protecting method on early cabbage production cultivated in open field, Bulletin USAMV of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine Cluj-Napoca, Vol. 64 (1-2), pag. 729, ISSN 1843-5254. 58. CSOK, ERZSEBET, AL. S. APAHIDEAN, MARIA APAHIDEAN, RODICA SIMA, M. BUTA, 2007, Research concerning the influence of temperature and protecting methods on morphological characters and chemical composition at early cabbage cultivated in polyethylene film greenhouse, Proceedings of the International Conference „Research people and actual task on multidisciplinary sciences”, Lozenec, 6-8 June, Bulgaria, Vol. 1, p. 47-52. 59. CSOK, ERZSEBET, APAHIDEAN, AL. S., APAHIDEAN MARIA, BUTA, M., 2007, Cercetări privind sporirea producŃiei timpurii de varză în zona Podişului Transilvaniei, Simpozio-nului ştiinŃific internaŃional “Realizări şi perspective în 48

45. horticultură, viticultură, vinificaŃie şi silvicultură” consacrat aniversării a 100 ani de la naşterea profesorului universitar Gherasim RUDI, Lucrări ştiinŃifice vol.15 (2), pag. 275-278, Chişinău, Rep. Moldova. 60. CSOK, ERZSEBET, AL. S. APAHIDEAN, MARIA APAHIDEAN, D. MĂNIUłIU, RODICA SIMA, DIANA FICIOR, V. LAZĂR, M. BUTA, 2006, Cercetări privind sporirea timpurietăŃii la varza cultivată în câmp, Analele UniversităŃii din Craiova, Vol. nr. XI (XLVII). 61. CSOK, ERZSEBET, MARIA APAHIDEAN, AL. S. APAHIDEAN, V. SINGUREANU, 2007, Techno-logical measurement aimed at increasing cabbage yield on the Transylvanian Plateau, 42nd Croatian and 2nd International Symposium on Agriculture, Proceedings, pag. 369-372, Opatija - CroaŃia. 62. CSOK, ERZSEBET, AL. S. APAHIDEAN, MARIA APAHIDEAN, D. MĂNIUłIU, RODICA GANEA, DIANA FICIOR, I. PAVEN, YANMING GAO, 2005, The influence of plant protection on cabbage cultivated in open field, Buletinul USAMV Cluj-Napoca „Prospects of the Agricul-ture of the 3rd Millenium Science” Vol. 62, p. 135. 63. CSOK, ERZSEBET, AL. S. APAHIDEAN, MARIA APAHIDEAN, DIANA CENARIU, V SINGUREANU, G. MOLDOVAN, M. BUTA, 2006, InfluenŃa protejării la varza cultivată în solar, Buletin USAMVCN vol. 63/2006, Cluj-Napoca. 64. DAVIES, J.S., J.K. HEMBRY, 1994, Weed control strategies under film crop covers, ISHS Acta Horticulturae 371: VII International Symposium on Timing Field Production of Vegetables, ISBN 978-90-66052-66-6, Skierniewice, Poland. 65. DICKERMAN, J. M., S. LIBERMAN, 2006, Studies on the chemical nature of an antibiotic present in water exteacts of cabbage, Journal of Food Sciences, Volume 17 Issue 1-6, Pages 438-441. 66. DUMITRESCU, M. şi colab., 1998, Producerea legumelor, Ed. Artprint, Bucureşti. 67. ECHIM, T., 1996, Soiul hotărăşte competivitatea pe piaŃa europeană cu legume, Revista Hortinform, nr.7, Bucureşti. 68. FERNANDEZ, GINA, E., 2001, Fall-applied rowcovers enhance yield in plasticulture straw-berries, HortTechnology, 11, pp. 440 - 444. 69. FILIPOV, F., TOMIłĂ O., LUPAŞCU ANGELA, 2004, Procese de degradare a solurilor din sere. Factorii şi procese pedogenetice din zona temperată, Ed. UniversităŃii „Al. I. Cuza” Iaşi. Vol.3, Serie nouă, pag. 219, 224, ISBN 1582, 4616. 70. FLOREA, N., MUNTEANU I., şi colab., 2003, Sistemul Român de Clasificare a Solurilor, Ed. Estafalia, Bucureşti. 71. FLOREA, N. I., 1967, Solurile din Podişul Transilvaniei, Revista Natura nr. 1. 72. FOURY, C., 2003, Direct cover: Actual status and prospects, ISHS Acta Horticulturae 614: VI International Symposium on Protected Cultivation in Mild Winter Climate: Product and Process Innovation, ISBN 978-90-66053-00-7, Ragusa-Sicily, Italy. 73. FRANTZ, J. M., WELBAUM, G. E., SHEN Z., MORSE, R., 1999, Comparison of cabbage seedling growth in four transplant production systems, HortTechnology, 9 pp. 133. 74. GIMENEZ, C. R.F. OTTO, N. CASTILLA, 2002, Productivity of leaf and root vegetable crop under direct cover, Scientia Horticulturae, vol.94, Issues 1-2, p.1-11. 75. GLĂMAN, GH., NICULINA POPA, 2005, Comportarea unor soiuri/hibrizi de varză albă în condiŃiile pedoclimatice de la ferma Ciolpani-Ilfov. Revista Hortinform, nr. 2/150. 76. GOGOCI, I., N. TRANDAFIR, 1997, Măsuri pentru obŃinerea de răsaduri sănătoase, Revista Hortinform nr. 1, Bucureşti. 77. GRUDZIEN, K., 1994, Timing of early carrots by means of direct covers, ISHS Acta Horti-culturae 371: VII International Symposium on Timing Field Production of Vegetables, ISBN 978-90-66052-66-6, Skierniewice, Poland. 49

Varza timpurie csok

Esté a ler uma amostra.

Confira estes a seguir

Varza timpurie csok

Mais Conteúdo rRelacionado

Diapositivos para si (14)

Quem viu também gostou (9)

Semelhante a Varza timpurie csok (20)

Mais de Gherghescu Gabriel (20)