1. Bolile Curcubitaceelor (castraveti, dovleci, pepeni)
|
Fainarea curcubitaceelor - Sphaerotheca fuliginea
Fainarea curcubitaceelor este o boala omniprezenta in culturile de castraveti, pepeni,
dovleci si alte curcubitacee din camp sere si solarii, producand pierderi calitative si
cantitative de recolta.
Boala ataca toate organele aeriene ale plantelor: frunzele, tulpinile si fructele. Pe frunze
apar pete albe, mari, pasloase, care devin fainoase odata cu formarea fructificatiilor
ciupercii.
Frunzele acoperite in intregime de ciuperca, se brunifica, se ususca si cad. In conditii de
seceta, atacul se extinde si tulpini si fructe. In urma atacului, fructele raman mici,
zbarcite, lipsite de suculenta si aroma.
Aparitia fainarii este favorizata de vremea uscata, cu temperaturi de peste 24° C.
Ciuperca este raspandita in timpul vegetatiei prin sporii adusi de vant, apa sau insecte.
Masuri de prevenire si combatere:
- adunarea si distrugerea resturilor vegetale in toamna;
- respectarea asolamentului recomandat pentru culturile de curcubitacee;
- tratamente chimice cuL Ortiva, Topas, Bravo, Afugan, etc.
Mana curcubitaceelor - Pseudoperonospora cubensis
Este cea mai importanta boala a curcubitaceelor, producand pagube mari atat in
culturile din camp, cat si in cele din spatii protejate.
Atacul se manifesta prin aparitia pe partea superioara a frunzelor a numeroase pete de
culoare verde-galbuie, care ulterior devin galbene si in final brun-deschise. Petele sunt
bine delimitate de nervurile frunzelor si au forme colturoase. Pe partea inferioara a

2. frunzei, in dreptul petelor apare un puf cenusiu-violaceu, format din fructificatiile
ciupercii. In urma atacului frunzele se usuca si cad iar fructele raman mici.
Aparitia infectiei este favorizata de prezenta picaturilor de apa pe frunze, nebulozitate
prelungita, si temperaturi cuprinse intre 10-30°C (20-23°C optima).
Transmiterea ciupercii pe durata perioadei de vegetatie se realizeaza prin apa de ploaie
sau apa de irigatie, iar de la un an la altul, transmiterea ciupercii se realizeaza prin
sporii prezenti in resturile vegetale.
Masuri de prevenire si combatere:
- practicarea unui asolament de 4-5 ani pentru culturile de curcubitacee;
- adunarea si distrugerea resturilor vegetale in toamna;
- irigarea culturilor de curcubitacee prin rigole;
- cultivarea de soiuri rezistente la atacul manei;
- tratamente chimice cu Dithane M45, Bravo, Ridomil Gold, Mancozeb, Curzate 50 WP.
Ofilirea fuzariana - Fusarium oxysporum
Este o boala vasculara, produsa de ciuperca Fusarium oxysporum Apare cu frecventa
mai ridicata in culturile de pepeni galbeni si verzi.
Primul semn de boala este reprezentata de ingalbenirea frunzelor si ofilirea acestora,
dupa care boala progreseaza treptat catre varful plantelor. In sectiune pe tulpina
plantelor bolnave, se poate observa brunificarea tesutului vascular.
Temperaturile situate intre 28-32 de grade Celsius, umiditatea ridicata, PH-ul solului de
5- 5,6, nivelurile crescute de azot si scazute de potasiu, sunt factori care favorizeaza
evolutia ofilirii fuzariene. Sub 20 si peste 34°C fuzarioza nu se manifesta.

3. Masuri de prevenire si combatere:
- practicarea unui asolament de 4-5 ani pentru culturile de curcubitacee;
- distrugeti sau ardeti toate resturile vegetale;
- cultivati soiuri rezistente;
- in cazul culturilor din sera, se va dezinfecta solul cu aburi la o temperatura de 92-95ºC
timp de 45 de minute;dezinfectaera semintelor inainte de semanare;
- pe terenurile infectate, se va evita irigarea pe rigole;
- evitati folosirea in exces a ingrasamintelor chimice care duc la cresterea aciditatii
solului (azotat de amoniu, superfosfat);
- tratamente chimice in perioada de vegetatie cu Topsin, Dithane M-45 sau Mirage F.
Patarea unghiulara - Pseudomonas syringae pv. lachrymans
Aceasta boala este provocata de bacteria Pseudomonas syringae pv. Lachrymans si
produce pagube insemnate atat la culturile din camp, cat, mai ales, la cele din sere si
solarii, determinand scaderea calitativa si cantitativa a productiei.
Atacul se manifesta la toate organele aeriene ale plantelor (cotiledoane, frunze, flori si
fructe). Inca de la inceputul vegetatiei, pe cotiledoanele plantutelor (primele 2 frunze)
apar pete mici, umede, de culoare bruna si forma circulara sau neregulata. Pe frunze
apar pete umede, colturoase, delimitate de nervuri, de culoare verde inchis. Ulterior
aceste pete se brunifica, iar tesuturile din dreptul lor se usuca si se perforeaza. Pe
vreme umeda, pe partea inferioara a frunzelor se observa prezenta unor picaturi
vascoase, care apoi se usuca formand o crusta de culoare alb-cenusie. Florile infestate
se usuca si cad. Pe fructe, atacul produce mici pete circulare (1-2 mm), adancite in
tesuturi, cu aspect umed si cu o zona centrala albicioasa. In dreptul acestor pete,
fructul se acopera cu lichid bacterian pe vreme umeda, iar pe vreme uscata se crapa.
Fructele atacate se deformeaza.
Aparitia infectiei este favorizata de umiditatea ridicata (peste 90%), prezenta picaturilor
de apa pe organele aeriene ale plantelor si temperatrua cuprinsa intre 18-28° C.
Raspandirea infectiei este realizata pe durata perioadei de vegetatie prin intermediul
picaturilor de apa (ploi sau irigare prin aspersiune), iar de la un an la altul se transmite
prin semintele contaminate si resturile vegetale infestate.

4. Masuri de prevenire si combatere:
- practicarea unui asolament de 4-5 ani pentru culturile de curcubitacee;
- adunarea si distrugerea resturilor vegetale in toamna;
- irigarea culturilor de curcubitacee din spatiile protejate prin rigole (evitati udarea prin
aspersie);
- folositi doar samanta neinfectata;
- tratamente chimice in perioada de vegetatie cu Champion 50 WP, Dithane m 45,
Funguran OH 50 WP, Mancozeb 800.
Putregaiul cenusiu - Botrytis cinerea
Atacul se manifesta in sere, solarii, iar in anii cu precipitatii abundente si in cimp.
Simptomul cel mai frecvent la infestarea cu putregaiul cenusiu, este o ofilirea brusca a
tesuturilor suculente cum sunt: tulpinile si frunzele tinere. Pe fructe atacul se prezinta
sub formă de pete adancite, umede, de culoare bruna, de forme si marimi neregulate. In
conditii de umiditate ridicata, pe suprafaţa petelor se dezvolta lor un puf cenusiu.
Atacul ciupercii Botrytis cinerea este favorizat de umiditatea ridicata (peste 95% mai
multe zile la rand) lipsa aerisirii, nebulozitatea persistenta, fertilziarea si udarea .
Masuri de prevenire si combatere:

5. - dezinfectia chimica sau termica a solului din sere si solarii;
- la sfarsitul ciclului de cultura, resturile de plante se aduna si se ard;
- evitati fertilizarile cu prea mult nitrogen;
- in timpul irigarii, nu stropiti frunzele cu apa;
- tratamente chimice cu: Sumilex, Folpan, Rovral.
Antracnoza cucurbitaceelor - Colletotrichum lagenarium
Aceasta boala este destul de frecventa si produce pagube insemnate in culturile de
curcubitacee. Plantele sunt atacate in toate fazele de vegetatie, pe toate organele
aeriene. Primele simptome se observa la plantele abia rasarite, prin aparitia unor pete
brun negricioase pe cotiledoane. Plantele atacate se usuca si pier. Pe frunze apar pete
circulare sau colturoase, apoase, de culoare verzi-galbui, care ulterior devin brun-
roscate. Frunzele atacate se pot usca. Pe tulpini apar pete asemanatoare, dar cu froma
alungita. Pe fructele atacate apar pete circulare (1-3 cm), umede, adancite in tesut, de
culoare rosu-brun.
In perioada de vegetatie, boala se raspandeste cu ajutorul stropilor de apa, a vantului si
a insectelor. De la un an la altul se transmite prin resturile vegetale sau prin samanta
infectata.
Masuri de prevenire si combatere:
- practicarea unui asolament de 4-5 ani pentru culturile de curcubitacee;
- adunarea si distrugerea resturilor vegetale in toamna;
- folositi doar samanta neinfectata;
- tratamente chimice in perioada de vegetatie cu: Mancozeb, Dithane, Ridomil gold.
Mozaicul castravetilor - Cucumber mosaic virus
Aceasta boala este foarte raspandita, fiind intalnita in culturile de curcubitacee
(castraveti, dovleci, pepeni galbeni si verzi) si in culturile de solanacee (tomate ardei
vinete).Se manifesta prin aparitia pe frunzele plantelor a unor simptome de mozaicare
slaba, care evolueaza in arsuri paralele cu nervurile determinand in final ofilirea

6. acestora. Plantele atacate produc putine fructe, iar acestea vor fi de mici dimensiuni,
deformate si patate.
Transmiterea virusului in perioada de vegetatie se realizeaza prin intermediul insectelor,
iar de la un an la altul virusul rezistă in sol, in resturile vegetale si in plantele perene.
Masuri de prevenire si combatere:
- practicati un asolament de 3-4 ani pe terenurile unde s-au cultivat curcubitacee;
- stropiti cultura cu insecticide care sa distruga insectele care ar putea contribui la
raspandirea virusului;
- se vor folosi numai seminte de la plante sanatoase sau tratate termic si chimic;
- plantele din cultura, care prezinta simptomele bolii, trebuie distruse imediat;
- strangeti si distrugeti resturile vegetale in toamna.
Ofilirea bacteriană a cucurbitaceelor - Erwinia tracheiphila
La plantele atacate, frunzele se ofilesc si se lasa in jos sub forma unor umbrele.
Ulterior se ofileste si tulpina, iar planta se usuca. Simptomul de ofilire se datoreaza
faptului ca bacteria astupa vasele liberiene ale plantei. In urma sectionarii radacinilor si
a tulpinii, din vasele liberiene se scurge un lichid bacterian, de culoar alb-cenusiu.
In cultura, transmiterea bolii se realizeaza prin intermediul Gandacului dungat
(Acalymma vittata) si a gandacului patat (Diabrotica undecimpunctata), iar de la un an
la altul se transmite prin resturile vegetale.

7. Masuri de prevenire si combatere:
- tratamente cu insecticid, pentru combaterea insectelor care raspandesc boala;
- adunarea si distrugerea resturilor vegetale in toamna;
- tratamente chimice in perioada de vegetatie cu Champion 50 WP, Dithane M 45,
Mancozeb 800.
Caderea si putrezirea plantutelor - Pythium debarianum si Pythium ultimum
Este una dintre cele mai importante boli ale rasadurilor de legume. In faza de
germinatie si rasarire a plantelor, pana la stadiul de 2-3 frunze adevarate, tesuturile
tulpinitei de la nivelul solului se innegresc, se inmoaie, devin apoase si se descompun.
Ca urmare a acestui fapt, plantele se ofilesc, cad pe sol si putrezesc.
Aparitia bolii este favorizata de temperaturi intre 18-30°C si umiditate de peste 90%.
In faza de vegetatie, transmiterea bolii de la o planta la alta se face prin sporii
transportati de apa de irigatie, iar de la un an la altul se face prin samanta infestata sau
prin sporii care raman in sol.
Masuri de prevenire si combatere:
- eliminarea imediata a plantelor infestate din cultura si dezinfectarea solului din zona
respectiva;

8. - dezinfectarea termica si chimica a solului inainte de insamanatare;
- tratarea semintelor cu Tiramet 60 PTS sau Tiradin 70 PUS;
- evitati udarea in exces;
- asigurati o buna aerisire a plantelor din cultura;
- tratamente chimice pe durata vegetatiei cu: Previcur, Merpan sau Captadin.