hta.pdf

hta.pdf
HIPERTENSIUNEA HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ ARTERIALĂ LA COPIL LA COPIL Prof. dr. Dorin Lazar Prof. dr. Dorin Lazar Clinica de Pediatrie Clinica de Pediatrie Facultatea de Medicina Generala Facultatea de Medicina Generala Universitatea de Vest Universitatea de Vest “ “Vasile Goldis Vasile Goldis” ”Arad Arad
DEFINIŢIE DEFINIŢIE Hipertensiunea arterială este Hipertensiunea arterială este: : •creştere de durată a valorilor presiunii arteriale (PA) creştere de durată a valorilor presiunii arteriale (PA) •atât sistolice cât şi diastolice, peste valorile normale pentru atât sistolice cât şi diastolice, peste valorile normale pentru vârsta respectivă vârsta respectivă Valorile înregistrate sunt direct proporţionale cu debitul cardiac şi Valorile înregistrate sunt direct proporţionale cu debitul cardiac şi cu rezistenţa vasculară periferică. cu rezistenţa vasculară periferică.
INCIDENŢĂ. EPIDEMIOLOGIE INCIDENŢĂ. EPIDEMIOLOGIE • HTA este o boală relativ frecventă HTA este o boală relativ frecventă • prezentă în proporţie de 1-2% la sugar şi copilul mic prezentă în proporţie de 1-2% la sugar şi copilul mic • 5% până la 20% la pubertate şi adolescenţă 5% până la 20% la pubertate şi adolescenţă • constituie o problemă de sănătate publică prin morbiditatea şi constituie o problemă de sănătate publică prin morbiditatea şi mortalitatea pe care o generează mortalitatea pe care o generează • frecvenţa crescută a HTA la adulţi (20- 25%) frecvenţa crescută a HTA la adulţi (20- 25%) • frecvenţa mare a HTA la adult impune pediatrului obligaţia de a frecvenţa mare a HTA la adult impune pediatrului obligaţia de a întreprinde studii ample pentru depistarea HTA încă de la vârsta întreprinde studii ample pentru depistarea HTA încă de la vârsta copilăriei copilăriei • HTA la copil este o realitate şi frecvenţa ei este în creştere HTA la copil este o realitate şi frecvenţa ei este în creştere • studiile privind cauzele HTA la copil nu sunt sistematizate şi nici studiile privind cauzele HTA la copil nu sunt sistematizate şi nici frecvente, ceea ce face ca adevărata dimensiune a problemei să frecvente, ceea ce face ca adevărata dimensiune a problemei să nu fie cunoscută nu fie cunoscută • la copil predomină HTA secundară, cea esenţială este o raritate la copil predomină HTA secundară, cea esenţială este o raritate • depistarea precoce a HTA la copil şi adolescent permite instituirea depistarea precoce a HTA la copil şi adolescent permite instituirea timpurie a tratamentului şi prevenirea instalării complicaţiilor timpurie a tratamentului şi prevenirea instalării complicaţiilor
Măsurarea tensiunii arteriale la copil Măsurarea tensiunii arteriale la copil -se realizează în general cu aceleaşi aparate ca şi la adult -se realizează în general cu aceleaşi aparate ca şi la adult Metoda Metoda sfingomanometrică sfingomanometrică este cea mai utilizată este cea mai utilizată Pentru a evita eventualele erori de măsurare a presiunii arteriale Pentru a evita eventualele erori de măsurare a presiunii arteriale la copil se impun unele la copil se impun unele PRECAUŢII: PRECAUŢII: •manşeta să acopere 2/3 din lungimea braţului manşeta să acopere 2/3 din lungimea braţului •lăţimea manşetei va fi de 3 cm la prematur, 4-5 cm la nou-născut şi lăţimea manşetei va fi de 3 cm la prematur, 4-5 cm la nou-născut şi sugar sugar • 7 cm la 2-4 ani, 10 cm la 9 ani, 13 cm la 10-14 ani, 15 cm pentru 7 cm la 2-4 ani, 10 cm la 9 ani, 13 cm la 10-14 ani, 15 cm pentru copilul mare copilul mare Metoda auscultatorie Metoda auscultatorie la fel ca şi la adult la fel ca şi la adult
Metoda palpatorie Metoda palpatorie care va măsura valoarea presiunii arteriale sistolice: care va măsura valoarea presiunii arteriale sistolice: •se umflă manşeta tensiometrului concomitent cu palparea pulsului la se umflă manşeta tensiometrului concomitent cu palparea pulsului la radială radială •după dispariţia pulsului se mai creşte presiunea aerului din manşetă cu după dispariţia pulsului se mai creşte presiunea aerului din manşetă cu 10-20 mmHg, după care se decomprimă lent, palpându-se pulsul 10-20 mmHg, după care se decomprimă lent, palpându-se pulsul •momentul când se percepe prima bătaie a pulsului la radială momentul când se percepe prima bătaie a pulsului la radială corespunde cu presiunea sistolică a pacientului corespunde cu presiunea sistolică a pacientului - este limitată, nu se poate determina presiunea diastolică iar palparea - este limitată, nu se poate determina presiunea diastolică iar palparea pulsului este uneori dificilă pulsului este uneori dificilă Metoda flush Metoda flush permite depistarea presiunii arteriale medii: permite depistarea presiunii arteriale medii: •se montează manşeta tensiometrului la braţ sau coapsă, apoi se aplică se montează manşeta tensiometrului la braţ sau coapsă, apoi se aplică o bandă elastică sub aceasta, astfel încât să fie golit de sânge sistemul o bandă elastică sub aceasta, astfel încât să fie golit de sânge sistemul arterial arterial •se comprimă manşeta cu aer până la valori peste presiunea arterială se comprimă manşeta cu aer până la valori peste presiunea arterială maximă, după care se desface banda elastică maximă, după care se desface banda elastică •in etapa următoare se decomprimă manşeta şi în momentul când se in etapa următoare se decomprimă manşeta şi în momentul când se produce recolorarea antebraţului, presiunea aerului din manşetă produce recolorarea antebraţului, presiunea aerului din manşetă corespunde cu presiunea arterială medie corespunde cu presiunea arterială medie
Metoda doppler Metoda doppler foloseşte un transductor ultrasonic, furnizând date foloseşte un transductor ultrasonic, furnizând date mult mai exacte mult mai exacte CONDIŢII PRACTICE CONDIŢII PRACTICE • la copilul peste 3 ani presiunea arterială se va măsura la copilul peste 3 ani presiunea arterială se va măsura obligatoriu în cadrul examenului clinic curent (mai puţin uzitată obligatoriu în cadrul examenului clinic curent (mai puţin uzitată în pediatrie) în pediatrie) • lăţimea manşetei va fi adecvată vârstei lăţimea manşetei va fi adecvată vârstei • se preferă utilizarea tensiometrelor cu mercur (sunt mai sigure) se preferă utilizarea tensiometrelor cu mercur (sunt mai sigure) • la sugar şi copilul mic se preferă metoda Doppler şi flush la sugar şi copilul mic se preferă metoda Doppler şi flush • copilul va fi în repaus timp de cel puţin 5 minute înainte de copilul va fi în repaus timp de cel puţin 5 minute înainte de determinarea presiunii arteriale determinarea presiunii arteriale • poziţia pacientului va fi fie în clinostatism, fie în ortostatism, poziţia pacientului va fi fie în clinostatism, fie în ortostatism, astfel încât braţul să se afle la nivelul atriului stâng astfel încât braţul să se afle la nivelul atriului stâng • se vor efectua 3 determinări de PA succesiv şi se reţine se vor efectua 3 determinări de PA succesiv şi se reţine valoarea cea mai mică valoarea cea mai mică
Valorile normale Valorile normale Cunoaşterea valorilor normale la copil permite aprecierea valorilor Cunoaşterea valorilor normale la copil permite aprecierea valorilor crescute şi încadrarea HTA crescute şi încadrarea HTA Pentru simplificarea calculului valorilor normale ale presiunii Pentru simplificarea calculului valorilor normale ale presiunii arteriale la copii s-au propus mai multe formule: arteriale la copii s-au propus mai multe formule: Formula lui Katzenberger Formula lui Katzenberger •PA sistolică = 90 + 2 x (x = vârsta în ani) PA sistolică = 90 + 2 x (x = vârsta în ani) •PA diastolică = 1/2 din PA sistolică +10 PA diastolică = 1/2 din PA sistolică +10 Formula lui Piret Formula lui Piret •PA sistolică = 9 + vârsta/3 PA sistolică = 9 + vârsta/3 •PA diastolică = 9 + vârsta/5 PA diastolică = 9 + vârsta/5 - metoda percentilului este rezultatul unor studii epidemiologice - metoda percentilului este rezultatul unor studii epidemiologice - - percentila 50 reprezintă valoarea medie a presiunii arteriale sistolice percentila 50 reprezintă valoarea medie a presiunii arteriale sistolice şi/sau diastolice şi/sau diastolice - - presiunea arterială normală se situează între percentilul 50 şi 90 presiunea arterială normală se situează între percentilul 50 şi 90 - v - valorile presiunii arteriale situate între percentilul 90 şi 95 grupează alorile presiunii arteriale situate între percentilul 90 şi 95 grupează stările hiperreactive “de graniţă”, iar peste 95 se consideră HTA stările hiperreactive “de graniţă”, iar peste 95 se consideră HTA
METODA PERCENTILULUI este rezultatul unor studii epidemiologice. Astfel, percentila 50 reprezintă valoarea medie a presiunii arteriale sistolice şi/sau diastolice. Presiunea arterială normală se situează între percentilul 50 şi 90. Valorile presiunii arteriale situate între percentilul 90 şi 95 grupează stările hiperreactive “de graniţă”, iar peste 95 se consideră HTA. Valorile normale ale tensiunii arteriale la copil (după Nadas)
• pentru copilul pubertar, adolescent şi adult, valorile presiunii pentru copilul pubertar, adolescent şi adult, valorile presiunii arteriale peste 140 mmHg (sistolica) şi peste 90 mmHg arteriale peste 140 mmHg (sistolica) şi peste 90 mmHg (diastolica) se consideră ca HTA (diastolica) se consideră ca HTA • in cazul în care se constată valori crescute ale presiunii arteriale in cazul în care se constată valori crescute ale presiunii arteriale peste cele admise la nivelul membrelor superioare, obligatoriu se peste cele admise la nivelul membrelor superioare, obligatoriu se vor face determinări şi la nivelul membrelor inferioare vor face determinări şi la nivelul membrelor inferioare • măsurarea presiunii arteriale la nivelul membrelor inferioare se măsurarea presiunii arteriale la nivelul membrelor inferioare se face cu aplicarea manşetei pe coapse şi auscultaţia la artera face cu aplicarea manşetei pe coapse şi auscultaţia la artera poplitee poplitee • presiunea arterială la membrele inferioare este cu aproape 20 presiunea arterială la membrele inferioare este cu aproape 20 mmHg mai crescută decât la membrele superioare mmHg mai crescută decât la membrele superioare CLASIFICARE IN FUNCTIE DE PERCENTILE CLASIFICARE IN FUNCTIE DE PERCENTILE pentru talie si varsta: pentru talie si varsta: • TA normala: TA normala: pana la percentila 95 pana la percentila 95 • TA normal inalta: TA normal inalta: intre percentila 95- 97, 5 intre percentila 95- 97, 5 • HTA moderata: HTA moderata: intre percentila 97, 5 + 10 mmHg intre percentila 97, 5 + 10 mmHg • HTA certa: HTA certa: peste percentila 97, 5 + 10- 30 mmHg peste percentila 97, 5 + 10- 30 mmHg
Valorile normale ale tensiunii arteriale sistolice şi diastolice Valorile normale ale tensiunii arteriale sistolice şi diastolice la copil (după Hoffmann) la copil (după Hoffmann)
ETIOLOGIE ETIOLOGIE •etiologia HTA la copil este multiplă etiologia HTA la copil este multiplă •in 10-15% din cazuri este vorba de o HTA idiopatică, esenţială, iar 85- in 10-15% din cazuri este vorba de o HTA idiopatică, esenţială, iar 85- 90% o reprezintă forma de HTA secundară, organică 90% o reprezintă forma de HTA secundară, organică •aceste date sunt valabile la copilul sub 3-7 ani aceste date sunt valabile la copilul sub 3-7 ani La copilul până la vârsta de 10 ani predomină cazurile organice, apoi La copilul până la vârsta de 10 ani predomină cazurile organice, apoi se produce o inversare a etiologiei, în favoarea formelor esenţiale. se produce o inversare a etiologiei, în favoarea formelor esenţiale. Cele mai frecvente cauze de HTA la copil pot fi grupate în: Cele mai frecvente cauze de HTA la copil pot fi grupate în: •boli acute şi cronice ale parenchimului renal boli acute şi cronice ale parenchimului renal •boli vasculo-renale boli vasculo-renale •boli cardio-vasculare boli cardio-vasculare •boli endocrine boli endocrine •boli neurologice boli neurologice •boli hematologice (poliglobulie, policitemia vera) boli hematologice (poliglobulie, policitemia vera) •HTA după administrarea de medicamente (gluco şi mineralocorticoizi, HTA după administrarea de medicamente (gluco şi mineralocorticoizi, anticoncepţionale, etc) anticoncepţionale, etc) •intoxicaţii cronice cu metale grele intoxicaţii cronice cu metale grele •HTA esenţială HTA esenţială
PATOGENIE. FIZIOPATOLOGIE PATOGENIE. FIZIOPATOLOGIE -presiunea arterială asigură fluxul sanguin adecvat spre ţesuturi şi -presiunea arterială asigură fluxul sanguin adecvat spre ţesuturi şi organe. Ea rezultă din energia şi forţa inimii pe de o parte (produsă organe. Ea rezultă din energia şi forţa inimii pe de o parte (produsă de revoluţia cardiacă) şi din rezistenţa periferică pe de altă parte de revoluţia cardiacă) şi din rezistenţa periferică pe de altă parte -presiunea arterială are două valori, una sistolică şi alta diastolică, în -presiunea arterială are două valori, una sistolică şi alta diastolică, în relaţie directă cu contracţia şi relaxarea ventriculară relaţie directă cu contracţia şi relaxarea ventriculară Debitul cardiac: Debitul cardiac: produsul dintre cantitatea de sânge expulzată produsul dintre cantitatea de sânge expulzată de ventricul pe bătaie de ventricul pe bătaie - volumul de ejecţie sistolic şi frecvenţa - volumul de ejecţie sistolic şi frecvenţa acestor bătăi. acestor bătăi. -Volumul de ejecţie sistolic este dependent de forţa de contracţie a -Volumul de ejecţie sistolic este dependent de forţa de contracţie a miocardului şi umplerea ventriculară în diastolă miocardului şi umplerea ventriculară în diastolă -Rezistenţa periferică este condiţionată de tonusul arterial -Rezistenţa periferică este condiţionată de tonusul arterial Produsul dintre debitul cardiac şi rezistenţa periferică realizează Produsul dintre debitul cardiac şi rezistenţa periferică realizează presiunea arterială. presiunea arterială. PA = DC x FC PA = DC x FC DC = debitul cardiac DC = debitul cardiac FC = frecvenţa cardiacă FC = frecvenţa cardiacă
Reglarea presiunii arteriale se realizează prin trei mecanisme: Reglarea presiunii arteriale se realizează prin trei mecanisme: •mecanismul reflex mecanismul reflex prin baroreceptorii carotidieni şi aortici, cu efect prin baroreceptorii carotidieni şi aortici, cu efect inhibitor asupra SNC, prin stimuli suprabulbari, hipotalamici şi corticali inhibitor asupra SNC, prin stimuli suprabulbari, hipotalamici şi corticali •mecanismul renină mecanismul renină – – angiotensină angiotensină, prin angiotensina II intervine , prin angiotensina II intervine esenţial în controlul presiunii arteriale esenţial în controlul presiunii arteriale •mecanismul renal mecanismul renal care intervine în reglarea volumului plasmatic. care intervine în reglarea volumului plasmatic. Creşterea presiunii arteriale va determina: Creşterea presiunii arteriale va determina: •o natriureză crescută o natriureză crescută •scăderea concomitentă a volumului plasmatic scăderea concomitentă a volumului plasmatic Mecanismele patogenice în HTA sunt în parte cunoscute, la apariţia şi Mecanismele patogenice în HTA sunt în parte cunoscute, la apariţia şi perpetuarea HTA pot concura factori multipli, care se perpetuarea HTA pot concura factori multipli, care se intercondiţionează. intercondiţionează.
ROLUL RINICHILOR ÎN CONTROLUL PRESIUNII ARTERIALE: ROLUL RINICHILOR ÎN CONTROLUL PRESIUNII ARTERIALE: Rinichiul deţine un rol primordial în controlul presiunii arteriale. Rinichiul deţine un rol primordial în controlul presiunii arteriale. Copiii sub 10 ani în proporţie de 80% dezvoltă o HTA de etiologie Copiii sub 10 ani în proporţie de 80% dezvoltă o HTA de etiologie predominant renală. predominant renală. Reglarea secreţiei de sodiu şi apă Reglarea secreţiei de sodiu şi apă •rinichiul, în condiţii normale răspunde la creşterea aportului de sodiu rinichiul, în condiţii normale răspunde la creşterea aportului de sodiu prin creşterea eliminării Na+ alături de apă, ceea ce influenţează prin creşterea eliminării Na+ alături de apă, ceea ce influenţează presiunea arterială presiunea arterială •in condiţiile rinichiului bolnav, acest lucru nu se realizează şi ca in condiţiile rinichiului bolnav, acest lucru nu se realizează şi ca rezultat, va apare o retenţie de Na+ şi apă, cu creşterea secundară a rezultat, va apare o retenţie de Na+ şi apă, cu creşterea secundară a debitului cardiac debitului cardiac •in consecinţă va creşte presiunea arterială in consecinţă va creşte presiunea arterială •factorul natriuretic are rol important în declanşarea natriurezei şi în factorul natriuretic are rol important în declanşarea natriurezei şi în scăderea resorbţiei de Na scăderea resorbţiei de Na+ + la nivel tubular la nivel tubular •efectul final va fi scăderea valorilor presiunii arteriale efectul final va fi scăderea valorilor presiunii arteriale
Renina ANGIOTENSINA I Enzima de conversie ANGIOTENSINA II MINERALOCORTICOIZI ALDOSTERON Mecanismul renină-angiotensină-aldosteron în reglarea tensiunii arteriale SISTEMUL RENINĂ-ANGIOTENSINĂ ANGIOTENSINOGEN (proteină hepatică)
• Renina este o enzimă care acţionează asupra angiotensinogenului Renina este o enzimă care acţionează asupra angiotensinogenului (substanţă proteică de origine hepatică), transformând-o în (substanţă proteică de origine hepatică), transformând-o în angiotensina I angiotensina I • Aceasta, sub efectul unei enzime de conversie existentă în ţesuturi Aceasta, sub efectul unei enzime de conversie existentă în ţesuturi se va transforma în angiotensina II se va transforma în angiotensina II • Angiotensina II are următoarele proprietăţi: Angiotensina II are următoarele proprietăţi: -stimulează producţia de ADH, aldosteron -stimulează producţia de ADH, aldosteron -efect puternic vasoconstrictor -efect puternic vasoconstrictor -creşterea secundară a rezistenţei periferice -creşterea secundară a rezistenţei periferice -apariţia HTA -apariţia HTA • HTA este rezultatul hiperproducţiei de renină, în afecţiunile HTA este rezultatul hiperproducţiei de renină, în afecţiunile renovasculare, care realizează la nivelul aparatului juxtaglomerular renovasculare, care realizează la nivelul aparatului juxtaglomerular un deficit hemodinamic cu aflux de sodiu spre macula densa şi un deficit hemodinamic cu aflux de sodiu spre macula densa şi producţie crescută de renină producţie crescută de renină
PRODUCŢIA DE SUBSTANŢE VASODILATATOARE: PRODUCŢIA DE SUBSTANŢE VASODILATATOARE: • substanţele vasodilatatoare, cum sunt kalicreina, unele substanţele vasodilatatoare, cum sunt kalicreina, unele prostaglandine vasodilatatoare, intervin în reglarea presiunii prostaglandine vasodilatatoare, intervin în reglarea presiunii arteriale, influenţând rezistenţa periferică. arteriale, influenţând rezistenţa periferică. • rolul ionului de Na+ în controlul PA nu este complet cunoscut, dar rolul ionului de Na+ în controlul PA nu este complet cunoscut, dar se ştie că orice aport suplimentar de sodiu în organism atrage se ştie că orice aport suplimentar de sodiu în organism atrage după sine creşterea PA, prin creşterea debitului circulant. după sine creşterea PA, prin creşterea debitului circulant. • eliminarea sodiului va antrena o pierdere de apă şi scăderea PA eliminarea sodiului va antrena o pierdere de apă şi scăderea PA • dacă puterea de eliminare a sodiului de către rinichi este scăzută, dacă puterea de eliminare a sodiului de către rinichi este scăzută, va rezulta HTA va rezulta HTA OBEZITATEA OBEZITATEA • intervine în creşterea valorilor PA intervine în creşterea valorilor PA • numeroase studii au arătat că scăderea în greutate la obezii cu numeroase studii au arătat că scăderea în greutate la obezii cu HTA, duc la scăderea valorilor PA cu 20-30 mmHg, fără a fi HTA, duc la scăderea valorilor PA cu 20-30 mmHg, fără a fi necesară administrarea altor medicamente necesară administrarea altor medicamente
ROLUL CALCIULUI ROLUL CALCIULUI •reducerea aportului de calciu determină creşterea valorilor PA reducerea aportului de calciu determină creşterea valorilor PA •creşterea aportului de calciu duce la scăderea valorilor PA creşterea aportului de calciu duce la scăderea valorilor PA Pe acelaşi principiu se bazează şi medicaţia blocantă a canalelor de Pe acelaşi principiu se bazează şi medicaţia blocantă a canalelor de calciu care produce scăderea valorilor PA calciu care produce scăderea valorilor PA Unele studii atrag atenţia că în situaţiile de creştere a calciului Unele studii atrag atenţia că în situaţiile de creştere a calciului intracelular se produce eliberarea de renină din celulele intracelular se produce eliberarea de renină din celulele juxtaglomerulare juxtaglomerulare ROLUL SISTEMULUI ENDOCRIN ROLUL SISTEMULUI ENDOCRIN stările clinice care evoluează cu: stările clinice care evoluează cu: •hiperaldesteronism hiperaldesteronism •hipercorticism hipercorticism •stările hiperadrenergice (feocromocitom) stările hiperadrenergice (feocromocitom) Modificările PA se produc astfel, fie prin hipervolemie şi debit crescut, Modificările PA se produc astfel, fie prin hipervolemie şi debit crescut, fie prin producţia crescută de renină şi vasoconstricţie sau prin ambele fie prin producţia crescută de renină şi vasoconstricţie sau prin ambele mecanisme mecanisme
HTA esenţială HTA esenţială poate fi prezentă în 5-15% la copiii peste 10-12 ani, dar poate fi prezentă în 5-15% la copiii peste 10-12 ani, dar mai ales la adolescenţi şi tineri. mai ales la adolescenţi şi tineri. -este greu depistată, simptomatologia clinică fiind mai estompată -este greu depistată, simptomatologia clinică fiind mai estompată -debutează cel mai frecvent în perioada adolescenţei când apar primele -debutează cel mai frecvent în perioada adolescenţei când apar primele ascensiuni ale PA însoţite de o simptomatologie nespecifică. ascensiuni ale PA însoţite de o simptomatologie nespecifică. -in producerea HTA esenţiale sunt incriminate mai multe cauze. Factorul -in producerea HTA esenţiale sunt incriminate mai multe cauze. Factorul genetic este susţinut de filiaţia HTA la descendenţi. La aceştia s-au genetic este susţinut de filiaţia HTA la descendenţi. La aceştia s-au observat încă în faza asimptomatică modificări ale pompei de Na+-K+- observat încă în faza asimptomatică modificări ale pompei de Na+-K+- Ca++ Ca++ -aceste modificări pot fi considerate markeri predictivi ai HTA. Pe fondul -aceste modificări pot fi considerate markeri predictivi ai HTA. Pe fondul genetic marcat, o serie de factori ca regimul hipercaloric, bogat în sare, genetic marcat, o serie de factori ca regimul hipercaloric, bogat în sare, sedentarismul, stressul, fumatul, băuturile alcoolice pot precipita apariţia sedentarismul, stressul, fumatul, băuturile alcoolice pot precipita apariţia HTA şi manifestările ei clinice HTA şi manifestările ei clinice -uneori sub tratament sedativ, activitate fizică susţinută în aer liber, se -uneori sub tratament sedativ, activitate fizică susţinută în aer liber, se obţin remisii obţin remisii -aceste cazuri sunt etichetate ca HTA instabilă, iar bolnavii ca -aceste cazuri sunt etichetate ca HTA instabilă, iar bolnavii ca “hiperreactori” “hiperreactori”
MORFOPATOLOGIE MORFOPATOLOGIE •creşterea PA şi menţinerea ei la valori ridicate are efecte creşterea PA şi menţinerea ei la valori ridicate are efecte morfopatologice asupra patului vascular morfopatologice asupra patului vascular •in fazele incipiente (stadiul I şi chiar II al HTA) vasoconstricţia in fazele incipiente (stadiul I şi chiar II al HTA) vasoconstricţia simpatică se menţine şi creşte rezistenţa periferică, aceasta simpatică se menţine şi creşte rezistenţa periferică, aceasta contribuind la producerea HTA contribuind la producerea HTA •consecinţele vasoconstricţiei prelungite vor fi hipertrofia consecinţele vasoconstricţiei prelungite vor fi hipertrofia compensatorie şi hiperplazia musculaturii netede la nivelul mediei compensatorie şi hiperplazia musculaturii netede la nivelul mediei vasculare vasculare •menţinerea valorilor crescute ale PA duce la transformări menţinerea valorilor crescute ale PA duce la transformări conjunctive elastice, cu apariţia arteriosclerozei la vasele mici şi conjunctive elastice, cu apariţia arteriosclerozei la vasele mici şi aterosclerozei la vasele mari aterosclerozei la vasele mari •in afară de PA ridicată, un efect direct se pare că are şi in afară de PA ridicată, un efect direct se pare că are şi angiotensina angiotensina
MANIFESTĂRI CLINICE MANIFESTĂRI CLINICE HTA la copil evoluează de multe ori asimptomatic,uneori apare: HTA la copil evoluează de multe ori asimptomatic,uneori apare: •cefalee cefalee •ameţeli ameţeli •astenie astenie •adinamie adinamie •irascibilitate irascibilitate •tulburări de echilibru şi vedere, etc. tulburări de echilibru şi vedere, etc. Dacă HTA apare brusc Dacă HTA apare brusc poate produce encefalopatie hipertensivă cu poate produce encefalopatie hipertensivă cu consecinţe grave asupra SNC, până la comă consecinţe grave asupra SNC, până la comă Aceste ascensiuni pot apare numai în HTA organice la copil: Aceste ascensiuni pot apare numai în HTA organice la copil: (GNAD), feocromocitom, boli vasculorenale, hiper-aldosteronism, etc. (GNAD), feocromocitom, boli vasculorenale, hiper-aldosteronism, etc. Accidentele vasculare sunt o excepţie în evoluţia HTA la copil. Accidentele vasculare sunt o excepţie în evoluţia HTA la copil. Din partea aparatului cardiovascular poate apare: Din partea aparatului cardiovascular poate apare: •edemul pulmonar acut în puseele maligne din HTA edemul pulmonar acut în puseele maligne din HTA •palpitaţii palpitaţii •oboseală oboseală Menţinerea prelungită a HTA Menţinerea prelungită a HTA cu valori crescute poate antrena cu valori crescute poate antrena nefro- nefro- angioscleroză sau retinopatia hipertensivă angioscleroză sau retinopatia hipertensivă
Cand simptomele aduc pacientul la medic, Cand simptomele aduc pacientul la medic, ele se impart in 3 categorii: ele se impart in 3 categorii: 1.Legate de cresterea TA insasi: 1.Legate de cresterea TA insasi: •cefalee occipitala prezenta dimineata la trezire, diminueaza spontan cefalee occipitala prezenta dimineata la trezire, diminueaza spontan dupa cateva ore dupa cateva ore •ameteli, oboseala, palpitatii ameteli, oboseala, palpitatii •iritabilitate crescuta la copiii mici iritabilitate crescuta la copiii mici 2. Legate de boala vasculara hipertensiva: 2. Legate de boala vasculara hipertensiva: •epistaxis, hematurie epistaxis, hematurie •estomparea vederii estomparea vederii •slabiciune, ameteli slabiciune, ameteli •dispnee dispnee 3. Legate de boala de baza in cazul HTA secundare: 3. Legate de boala de baza in cazul HTA secundare: •cresterea insuficienta- boli renale cronice cresterea insuficienta- boli renale cronice •poliurie, polidipsie, hipotonie musculara- hipealdosteronism poliurie, polidipsie, hipotonie musculara- hipealdosteronism •obezitate, labilitate emotionala- sindromul Cushing obezitate, labilitate emotionala- sindromul Cushing •cefalee, transpiratii, tahicardie, palpitatii- feocromocitom cefalee, transpiratii, tahicardie, palpitatii- feocromocitom
Keith şi Wagener au stadializat modificările produse la nivelul fundului Keith şi Wagener au stadializat modificările produse la nivelul fundului de ochi (FO) astfel: de ochi (FO) astfel: •stadiul I stadiul I - spasm arterial, îngustarea lumenului şi accentuarea reflexului - spasm arterial, îngustarea lumenului şi accentuarea reflexului acestora, “artere în sârmă de cupru” acestora, “artere în sârmă de cupru” •stadiul II stadiul II - modificările din stadiul I, la care se asociază fenomene de - modificările din stadiul I, la care se asociază fenomene de încrucişare arteriovenoasă încrucişare arteriovenoasă •stadiul III stadiul III - modificările din stadiul I, II şi asociat, hemoragii şi exudaţii - modificările din stadiul I, II şi asociat, hemoragii şi exudaţii retiniene retiniene •stadiul IV stadiul IV - stază şi edem papilar, plus modificările din stadiile anterioare - stază şi edem papilar, plus modificările din stadiile anterioare Formele maligne de HTA Formele maligne de HTA se caracterizează prin se caracterizează prin •valori diastolice peste 120 mmHg şi sistolice peste 170 - 180 mmHg valori diastolice peste 120 mmHg şi sistolice peste 170 - 180 mmHg •FO apar modificări de stadiul III şi IV FO apar modificări de stadiul III şi IV Pot aparea: Pot aparea: fenomene de encefalopatie hipertensivă fenomene de encefalopatie hipertensivă accidente vasculare accidente vasculare insuficienţă cardiacă stângă sau globală insuficienţă cardiacă stângă sau globală Este afectată întotdeauna funcţia renală. Este afectată întotdeauna funcţia renală.
HTA de cauza RENALA: HTA de cauza RENALA: Mecanismele patogene comune nefropatiilor parenchimatoase bilaterale sunt: Mecanismele patogene comune nefropatiilor parenchimatoase bilaterale sunt: •ischemia renala cu activarea sistemului reinina- angiotensina- aldosteron ischemia renala cu activarea sistemului reinina- angiotensina- aldosteron •expansiunea volemica expansiunea volemica •scaderea productiei de bradikinina cu actiune vasodilatatoare scaderea productiei de bradikinina cu actiune vasodilatatoare NEFROPATII PARENCHIMATOASE: NEFROPATII PARENCHIMATOASE: •pielonefrite cronice pielonefrite cronice •nefrite nefrite •mase lezionale: chisturi, tumori hematogene mase lezionale: chisturi, tumori hematogene •tumora Wilms si tumora cu celule juxtaglomerulare tumora Wilms si tumora cu celule juxtaglomerulare •leziuni renovasculare leziuni renovasculare •coarctatia de aorta coarctatia de aorta •IRC stadiul terminal IRC stadiul terminal ENDOCRINOPATIILE: ENDOCRINOPATIILE: •hipertiroidii hipertiroidii •hipercalcemia secundara hiperparatiroidismului sau altor cauze hipercalcemia secundara hiperparatiroidismului sau altor cauze •tumori corticosuprarenale, hiperplazia suprarenaliana bilaterala tumori corticosuprarenale, hiperplazia suprarenaliana bilaterala •sindromul Cushing sindromul Cushing •sindromul adrenogenital sindromul adrenogenital •tumori secretante de catecolamine tumori secretante de catecolamine •tumori de creasta neurala tumori de creasta neurala
Simptomatologia clinică în sindromul hipertensiv Simptomatologia clinică în sindromul hipertensiv (după Sabou) (după Sabou) ASIMPTOMATIC ASIMPTOMATIC •descoperirea HTA este întâmplătoare, legata de măsurarea HTA descoperirea HTA este întâmplătoare, legata de măsurarea HTA MANIFESTARI COMUNE MANIFESTARI COMUNE •cefalee surdă, cu localizare variată, predominent dimineaţa cefalee surdă, cu localizare variată, predominent dimineaţa •ameţeli, acufene ameţeli, acufene •tulburări vizuale: ceaţă, fosfene, “muşte zburătoare” tulburări vizuale: ceaţă, fosfene, “muşte zburătoare” •oboseală fizică şi intelectuală oboseală fizică şi intelectuală •tulburări vasomotorii tulburări vasomotorii •parestezii, furnicături, pareze parestezii, furnicături, pareze •palpitaţii, dispnee de efort, dureri precordiale palpitaţii, dispnee de efort, dureri precordiale •e epistaxis pistaxis •hematurie hematurie
Simptomatologia clinică în sindromul hipertensiv Simptomatologia clinică în sindromul hipertensiv (după Sabou) (după Sabou) SIMPTOME ŞI SEMNE DIN PARTEA UNOR ORGANE SIMPTOME ŞI SEMNE DIN PARTEA UNOR ORGANE Renale: Renale: •sete accentuată,poliurie, hematurie, paloare gălbuie a tegumentelor, sete accentuată,poliurie, hematurie, paloare gălbuie a tegumentelor, treptat retenţie azotată şi insuficienţă renală. treptat retenţie azotată şi insuficienţă renală. Cardiace: Cardiace: •IC stângă, IC cronică congestivă, tulburări de ritm IC stângă, IC cronică congestivă, tulburări de ritm Cerebrale: Cerebrale: •HT intracraniană, cefalee, ameţeli, greţuri, vărsături, tulburări de HT intracraniană, cefalee, ameţeli, greţuri, vărsături, tulburări de echilibru echilibru •insuficienţă circulatorie cerebrală: spasm, pareze, parestezii, convulsii, insuficienţă circulatorie cerebrală: spasm, pareze, parestezii, convulsii, comă, hemoragie comă, hemoragie Oculare: Oculare: •vedere “ca prin ceaţă”, scotoame, cecitate temporară. vedere “ca prin ceaţă”, scotoame, cecitate temporară. CRIZA HIPERTENSIVA CRIZA HIPERTENSIVA •encefalopatie hipertensivă encefalopatie hipertensivă
MANIFESTĂRI PARACLINICE MANIFESTĂRI PARACLINICE •sunt necaracteristice sunt necaracteristice •investigaţiile specifice vor fi recomandate numai după ce s-a efectuat investigaţiile specifice vor fi recomandate numai după ce s-a efectuat examenul clinic examenul clinic Prima problemă care se pune este măsurarea corectă a PA, apoi Prima problemă care se pune este măsurarea corectă a PA, apoi se vor preleva: se vor preleva: •hemograma (anemie) hemograma (anemie) •examenul sumar de urină (hematurie, proteinurie, cilindrurie) examenul sumar de urină (hematurie, proteinurie, cilindrurie) •în funcţie de etiologie urocultură în funcţie de etiologie urocultură •uree uree •c creatinină reatinină •acid uric acid uric •g glicemie licemie •lipide lipide •colesterol colesterol •trigliceride trigliceride •ionogramă sanguină, etc. ionogramă sanguină, etc.
În general, investigaţiile vor avea în vedere În general, investigaţiile vor avea în vedere probele biologice şi probele biologice şi paraclinice paraclinice care explorează aparatele şi sistemele care intervin în care explorează aparatele şi sistemele care intervin în geneza HTA geneza HTA Aparatul renourinar Aparatul renourinar va fi investigat prin: va fi investigat prin: •d diureză iureză •densitate densitate •sediment sediment •proteinurie proteinurie •filtratul glomerular filtratul glomerular •ecografie renală ecografie renală •urografie urografie •cistografia micţională cistografia micţională •scintigrafie renală scintigrafie renală •arteriografie renală arteriografie renală •nefrograma izotopică nefrograma izotopică
Aparatul cardiovascular Aparatul cardiovascular va fi explorat prin: va fi explorat prin: •EKG EKG •examen radiologic examen radiologic •echocardiografie şi sistem Doppler echocardiografie şi sistem Doppler •fund de ochi, etc. fund de ochi, etc. Sistemul endocrin Sistemul endocrin vor fi evaluate: vor fi evaluate: Funcţia medulosuprarenalei Funcţia medulosuprarenalei •testul cu regitină testul cu regitină •dozarea acidului vanil-mandelic dozarea acidului vanil-mandelic •al catecolaminelor al catecolaminelor •tomografie computerizată, etc. tomografie computerizată, etc. F Functia corticosuprarenalei unctia corticosuprarenalei •dozări ale aldosteronului dozări ale aldosteronului •ionogramă sanguină şi urinară ionogramă sanguină şi urinară •oxicetosteroizii, etc oxicetosteroizii, etc În general, tabloul paraclinic în HTA este dat fie de afecţiunile organice, În general, tabloul paraclinic în HTA este dat fie de afecţiunile organice, care produc HTA, fie de complicaţiile HTA după o evoluţie prelungită. care produc HTA, fie de complicaţiile HTA după o evoluţie prelungită.
FORME CLINICE FORME CLINICE Aprecierea formelor clinice este în strânsă relaţie cu valorile PA şi Aprecierea formelor clinice este în strânsă relaţie cu valorile PA şi cu etiologia HTA cu etiologia HTA Pentru copii peste 10 ani şi la adult, valorile PA sub 90 mmHg, Pentru copii peste 10 ani şi la adult, valorile PA sub 90 mmHg, pentru diastolică şi sub 140 mmHg, pentru sistolică sunt pentru diastolică şi sub 140 mmHg, pentru sistolică sunt considerate normale considerate normale În clinica pediatrică se poate vorbi despre următoarele forme: În clinica pediatrică se poate vorbi despre următoarele forme: •HTA acută HTA acută, , tranzitorie tranzitorie, apare în afecţiunile organice (GNAD, , apare în afecţiunile organice (GNAD, feocromocitom, tratamentul cu corticosteroizi) sau în fazele de feocromocitom, tratamentul cu corticosteroizi) sau în fazele de debut ale HTA esenţiale debut ale HTA esenţiale În cadrul HTA tranzitorii şi intermitente se poate distinge: În cadrul HTA tranzitorii şi intermitente se poate distinge: •HTA labilă - este definită ca o creştere intermitentă a valorilor HTA labilă - este definită ca o creştere intermitentă a valorilor PA diastolice peste 90 mmHg cu revenire spontană la normal. PA diastolice peste 90 mmHg cu revenire spontană la normal. •apare de obicei la tineri apare de obicei la tineri •se consideră că HTA labilă se deosebeşte de HTA de graniţă, se consideră că HTA labilă se deosebeşte de HTA de graniţă, ultima fiind o formă uşoară de HTA esenţială ultima fiind o formă uşoară de HTA esenţială •aceşti subiecţi au o labilitate marcată cardiovasculară aceşti subiecţi au o labilitate marcată cardiovasculară •aceste forme reactive se întâlnesc mai frecvent la pubertate aceste forme reactive se întâlnesc mai frecvent la pubertate
Sindrom hiperkinetic cardiovascular Sindrom hiperkinetic cardiovascular -rezultatul unei hiperreactivităţi tip -rezultatul unei hiperreactivităţi tip   adrenergice, manifestată adrenergice, manifestată prin creşterea marcată a debitului cardiac (Sindrom Gorlin) prin creşterea marcată a debitului cardiac (Sindrom Gorlin) -aceşti “bolnavi” vor avea: -aceşti “bolnavi” vor avea: •palpitaţii palpitaţii •creşteri uşoare ale PA în componenţa sistolică, creşteri uşoare ale PA în componenţa sistolică, •t tahicardie ahicardie •sufluri sistolice sufluri sistolice -prezenţa terenului genetic modificat (HTA, ateroscleroză, accidente -prezenţa terenului genetic modificat (HTA, ateroscleroză, accidente vasculare în antecedente), obezitatea, diabetul zaharat sau alţi factori vasculare în antecedente), obezitatea, diabetul zaharat sau alţi factori de risc cardiovascular pot favoriza dezvoltarea ulterioară a unei HTA. de risc cardiovascular pot favoriza dezvoltarea ulterioară a unei HTA. HTA de graniţă HTA de graniţă -când valorile PA se situează între 140-160 mmHg pentru -când valorile PA se situează între 140-160 mmHg pentru sistolică şi 90-95 mmHg pentru diastolică sau când valorile PA sistolică şi 90-95 mmHg pentru diastolică sau când valorile PA se situează între percentilele 90 şi 95 se situează între percentilele 90 şi 95 -aceşti pacienţi vor fi controlaţi la 4-6 săptămâni şi dacă valorile PA scad -aceşti pacienţi vor fi controlaţi la 4-6 săptămâni şi dacă valorile PA scad sub 140/90 mmHg sau sub percentila 90 sunt declaraţi sănătoşi (după sub 140/90 mmHg sau sub percentila 90 sunt declaraţi sănătoşi (după ce au fost observaţi timp de 1 an) ce au fost observaţi timp de 1 an) -d -dacă valorile PA se menţin între 140-160 mmHg pentru sistolică şi 90- acă valorile PA se menţin între 140-160 mmHg pentru sistolică şi 90- 95 nmmHg pentru diastolică, pacientul se dispensarizează 95 nmmHg pentru diastolică, pacientul se dispensarizează -c -când valorile cresc peste 140/90 mmHg şi peste percentila 95, se ând valorile cresc peste 140/90 mmHg şi peste percentila 95, se consideră că sunt hipertensivi consideră că sunt hipertensivi
HTA cronică HTA cronică: : permanentă şi prelungită, din această categorie fac parte: permanentă şi prelungită, din această categorie fac parte: HTA uşoară HTA uşoară cu valori ale PA între 140/90 şi 160/104 mmHg cu valori ale PA între 140/90 şi 160/104 mmHg HTA medie HTA medie cu valori ale PA între 160/105 -180/114mmHg cu valori ale PA între 160/105 -180/114mmHg HTA severă HTA severă cu valori ale PA peste 180/115 mmHg cu valori ale PA peste 180/115 mmHg HTA primară, esenţială HTA primară, esenţială - -reprezintă 80-95% din totalul formelor de HTA la adolescent reprezintă 80-95% din totalul formelor de HTA la adolescent -are la bază mecanisme diferite de producere (teoria mozaicului) -are la bază mecanisme diferite de producere (teoria mozaicului) -in HTA esenţială se produc -in HTA esenţială se produc creşterea tonusului periferic creşterea tonusului periferic, , creşterea creşterea producţiei de renină producţiei de renină, la care se asociază o serie de factori genetici şi de mediu, , la care se asociază o serie de factori genetici şi de mediu, factori nespecifici de stres factori nespecifici de stres HTA secundară HTA secundară - -forma cu etiologie cunoscută, ceea ce permite instituirea unei terapii etiologice, forma cu etiologie cunoscută, ceea ce permite instituirea unei terapii etiologice, obţinându-se în multe cazuri vindecarea obţinându-se în multe cazuri vindecarea HTA se mai poate împărţi în: HTA se mai poate împărţi în: HTA benignă HTA benignă - -forma fără complicaţii, indiferent de etiologie forma fără complicaţii, indiferent de etiologie HTA malignă HTA malignă -evoluează cu valori ale PA diastolică peste 120-130 mmHg cu modificări -evoluează cu valori ale PA diastolică peste 120-130 mmHg cu modificări degenerative vasculare generalizate, cu risc major de complicaţii şi deces degenerative vasculare generalizate, cu risc major de complicaţii şi deces HTA complicată HTA complicată -evoluează cu AVC, insuficienţă cardiacă, renală, cardiopatie ischemică, etc. -evoluează cu AVC, insuficienţă cardiacă, renală, cardiopatie ischemică, etc.
C CLASIFICAREA SI NIVELELE DE HTA (mmHg dupa OMS ) LASIFICAREA SI NIVELELE DE HTA (mmHg dupa OMS )
DIAGNOSTIC DIAGNOSTIC •afirmarea diagnosticului de HTA afirmarea diagnosticului de HTA •precizarea etiologiei acesteia precizarea etiologiei acesteia •evaluarea gradului de severitate şi stadializarea HTA evaluarea gradului de severitate şi stadializarea HTA •stabilirea strategiei de tratament stabilirea strategiei de tratament În practica medicală generală se întâlnesc 2 categorii de pacienţi cu HTA: În practica medicală generală se întâlnesc 2 categorii de pacienţi cu HTA: •forme uşoare forme uşoare (asimptomatici) (asimptomatici) •forme medii sau severe forme medii sau severe cu simptome clinice (cefalee, ameţeli, palpitaţii, cu simptome clinice (cefalee, ameţeli, palpitaţii, dureri precordiale) dureri precordiale) -simptomatologia clinică şi paraclinică corelată cu datele anamnestice permite -simptomatologia clinică şi paraclinică corelată cu datele anamnestice permite relativ uşor stabilirea diagnosticului de HTA relativ uşor stabilirea diagnosticului de HTA -precizarea etiologiei HTA este foarte importantă pentru elaborarea unui -precizarea etiologiei HTA este foarte importantă pentru elaborarea unui protocol terapeutic adecvat şi pentru prognosticul HTA protocol terapeutic adecvat şi pentru prognosticul HTA -stabilirea etiologiei HTA se va face coroborând datele anamnestice cu -stabilirea etiologiei HTA se va face coroborând datele anamnestice cu examenul clinic şi cu probele paraclinice examenul clinic şi cu probele paraclinice -diagnosticul de HTA esenţială se va face prin excluderea formelor secundare -diagnosticul de HTA esenţială se va face prin excluderea formelor secundare -se va ţine cont că în general la vârstele mici ale copilului predomină formele -se va ţine cont că în general la vârstele mici ale copilului predomină formele secundare, care în cele mai multe cazuri sunt curabile secundare, care în cele mai multe cazuri sunt curabile -după 10 ani şi mai ales în adolescenţă, HTA esenţială predomină, etiologia -după 10 ani şi mai ales în adolescenţă, HTA esenţială predomină, etiologia apropiindu-se de cea a adultului apropiindu-se de cea a adultului DIAGNOSTICUL DIFERENŢIAL DIAGNOSTICUL DIFERENŢIAL - -între diferitele forme de HTA se face prin excludere, coroborând datele între diferitele forme de HTA se face prin excludere, coroborând datele anamnestico-clinice cu cele paraclinice anamnestico-clinice cu cele paraclinice
TRATAMENT TRATAMENT Odată diagnosticul de HTA stabilit şi încadrarea în forma clinică Odată diagnosticul de HTA stabilit şi încadrarea în forma clinică realizată, se va trece la instituirea măsurilor terapeutice realizată, se va trece la instituirea măsurilor terapeutice corespunzătoare, pe două direcţii: corespunzătoare, pe două direcţii: tratamentul profilactic tratamentul profilactic şi şi curativ curativ TRATAMENTUL PROFILACTIC TRATAMENTUL PROFILACTIC se va aplica în funcţie de tipul HTA: se va aplica în funcţie de tipul HTA: Profilaxia HTA secundare Profilaxia HTA secundare se poate realiza prin: se poate realiza prin: •dietă dietă •tratamentul corect al anginelor streptococice tratamentul corect al anginelor streptococice •infecţiilor urinare, etc. infecţiilor urinare, etc. •dispensarizarea bolnavilor cu afecţiuni renale care pot produce HTA dispensarizarea bolnavilor cu afecţiuni renale care pot produce HTA permite un control medical al condiţiei clinice a bolnavului permite un control medical al condiţiei clinice a bolnavului Profilaxia HTA esenţiale Profilaxia HTA esenţiale se adresează: se adresează: •populaţiei cu risc, celor cu antecedente heredocolaterale, populaţiei cu risc, celor cu antecedente heredocolaterale, hiperreactivilor, sedentarilor, fumătorilor, consumatorilor de băuturi hiperreactivilor, sedentarilor, fumătorilor, consumatorilor de băuturi alcoolice şi marilor consumatori de sare etc. alcoolice şi marilor consumatori de sare etc. •aceste cazuri vor fi dispensarizate aplicându-se diferenţait programe aceste cazuri vor fi dispensarizate aplicându-se diferenţait programe speciale de profilaxie a HTA speciale de profilaxie a HTA
TRATAMENTUL PROFILACTIC ARE DOUĂ OBIECTIVE: TRATAMENTUL PROFILACTIC ARE DOUĂ OBIECTIVE: PROFILAXIA PRIMARĂ PROFILAXIA PRIMARĂcare are ca obiect care are ca obiect •depistarea factorilor de risc ai HTA depistarea factorilor de risc ai HTA •încercarea de a corecta aceste anomalii încercarea de a corecta aceste anomalii Aceşti factori sunt Aceşti factori sunt •factorii genetici (familii cu HTA, AVC, infarct miocardic) factorii genetici (familii cu HTA, AVC, infarct miocardic) •obezitatea obezitatea •regimul hipercaloric, bogat în sare regimul hipercaloric, bogat în sare •stările dislipidemice stările dislipidemice •uzul şi abuzul de alcool, nicotină, la copilul mare şi adolescent uzul şi abuzul de alcool, nicotină, la copilul mare şi adolescent •stresul psihic stresul psihic Se impune o educaţie sanogenă pentru alimentaţie corectă, orientare Se impune o educaţie sanogenă pentru alimentaţie corectă, orientare profesională adecvată şi plan de înlăturare a factorilor de risc profesională adecvată şi plan de înlăturare a factorilor de risc PROFILAXIA SECUNDARĂ, PROFILAXIA SECUNDARĂ, are ca obiectiv are ca obiectiv •înlăturarea cauzelor care au generat HTA secundară prin corecţie înlăturarea cauzelor care au generat HTA secundară prin corecţie chirurgicală (stenoză de arteră renală, coarctaţie de aortă, chirurgicală (stenoză de arteră renală, coarctaţie de aortă, feocromocitom) feocromocitom) •in HTA esenţială se va avea în vedere prevenirea visceralizării in HTA esenţială se va avea în vedere prevenirea visceralizării (cord, rinichi, SNC) (cord, rinichi, SNC) •recuperarea bolnavilor care au suferit complicaţii recuperarea bolnavilor care au suferit complicaţii
TRATAMENTUL CURATIV TRATAMENTUL CURATIV al HTA este de lungă durată. al HTA este de lungă durată. Tratamentul se va aplica diferenţiat, în funcţie de forma clinică, Tratamentul se va aplica diferenţiat, în funcţie de forma clinică, având în vedere etiologia, patogenia, bolile asociate şi complicaţiile având în vedere etiologia, patogenia, bolile asociate şi complicaţiile poasbile poasbile In formele uşoare, se poate institui tratament nemedicamentos: In formele uşoare, se poate institui tratament nemedicamentos: •activitate fizică activitate fizică •cura de slăbire la obezi cura de slăbire la obezi •reeducarea comportamentului alimentar (regim hiposodat, reeducarea comportamentului alimentar (regim hiposodat, maxim 1 mEq/kg/zi Na). maxim 1 mEq/kg/zi Na). Acest tratament se aplica in HTA de granita si in HTA labila. Acest tratament se aplica in HTA de granita si in HTA labila. Dacă nu se obţine un răspuns adecvat, atunci se trece la tratament Dacă nu se obţine un răspuns adecvat, atunci se trece la tratament medicamentos. medicamentos. Sistematizând, tratamentul curativ urmăreşte două direcţii: Sistematizând, tratamentul curativ urmăreşte două direcţii: •tratamentul igienodietetic tratamentul igienodietetic •tratamentul medicamentos tratamentul medicamentos
Tratamentul igienodietetic Tratamentul igienodietetic - -importanţă pentru importanţă pentru profilaxia profilaxia şi pentru şi pentru tratamentul corect tratamentul corect al bolii. al bolii. Regimul alimentar Regimul alimentar va fi: va fi: •echilibrat în principii nutritive şi adaptat vârstei copilului echilibrat în principii nutritive şi adaptat vârstei copilului •va cuprinde regimul hiposodat (1,5-2,5 g NaCl/zi) va cuprinde regimul hiposodat (1,5-2,5 g NaCl/zi) •hipolipidic hipolipidic •H Hipocolesterolic ipocolesterolic •hipocaloric hipocaloric •alcoolul şi tutunul intervin au influenţe negative alcoolul şi tutunul intervin au influenţe negative Din păcate, pubertatea şi adolescenţa este vârsta care apelează tot Din păcate, pubertatea şi adolescenţa este vârsta care apelează tot mai mult la acestea. mai mult la acestea. Regimul de viaţă (igiena) Regimul de viaţă (igiena) are în vedere are în vedere modul de viaţă şi muncă. modul de viaţă şi muncă. •activitatea fizică (exerciţii, gimnastică) va fi promovată activitatea fizică (exerciţii, gimnastică) va fi promovată •orele de odihnă vor fi bine definite orele de odihnă vor fi bine definite •se vor evita stările conflictuale şi factorii de stres se vor evita stările conflictuale şi factorii de stres •se va asigura o orientare profesională adecvată se va asigura o orientare profesională adecvată Tratamentul medicamentos Tratamentul medicamentos apelează la medicaţia hipotensoare. apelează la medicaţia hipotensoare.
MEDICATIA ANTIHIPERTENSIVA MEDICATIA ANTIHIPERTENSIVA UTILIZATA IN PEDIATRIE UTILIZATA IN PEDIATRIE Nr. CRT. MEDICAMENTUL DOZA INITIALA mg/ kg DOZA MAXIMA mg/ kg NR. DOZE/ ZI 1. DIURETICE Clorotiazida 10 40 1 Hidrocloritiazida 0,5 4 1 Furosemid 1 8 1 DIURETICE CE ECONOMISESC K+ Spironolactona 1 3 2- 3 Triamteren 2 6 2
Nr.CRT. MEDICAMENTUL DOZA INITIALA mg/ kg DOZA MAXIMA mg/ kg NR. DOZE/ ZI 2. ANTAGONISTI α2 ADRENERGICI Clonidina 0,005 0,003 2 α- metildopa 5 1 2 Guanetidina 0,1 1 2 3. BLOCANTI α ADRENERGICI Prazosin 0,01 0,4 2- 3 Phenoxibenzamine 1 5 1 4. BLOCANTI β ADRENERGICI Propranolol 0,5 2 2- 3 Metoprolol 1 5 1- 2 Atenolol 0,5 2 1 Labetalol 2 10 2- 3 Bisoprolol 2,5- 10 mg/ zi 20 mg 1 Nebivolol 5 mg 10 mg 1- 2 Carvedilol 25- 60 mg/ zi
Nr.CRT . MEDICAMENTUL DOZA INITIALA mg/ kg DOZA MAXIMA mg/ kg NR. DOZE/ ZI 5. VASODILATATOARE Hidralazina 0, 5 6 2- 3 Minoxidil 0,1 1, 5 1- 2 6. BLOCANTI AI CANALELOR DE CALCIU Verapamil 2 6 2- 3 Nifedipin 0,15 1 2- 3 Diltiazem 1 4 2- 3 Amlodipina Felodipina Lecardipina 7. BLOCANTI ADRENERGIGI PERIFERICI Reserpina 0,02 0,07 1- 2 Guanetidina 0, 2 3 1
Nr.CRT . MEDICAMENTUL 8. INHIBITORI AI ENZIMEI DE CONVERSIE Captopril Ramipril Enalapril Quinapril Benazepril Lisinopril Perindopril Trandolapril Fosinopril Zofenopril 9. BLOCANTI AI RECEPTORIOR DE ANGIOTENSINA II Losartan Telmisartan Candesartan Irbesartan Valsartan Eprosartan Olmesartan
TRATAMENTUL ETIOLOGIC TRATAMENTUL ETIOLOGIC - -aplicabil în HTA secundară cu etiologie precizată aplicabil în HTA secundară cu etiologie precizată - -efectul este adesea de vindecare dacă se aplică înainte de apariţia efectul este adesea de vindecare dacă se aplică înainte de apariţia visceralizării visceralizării •tratamentul corect al GNAD, pielonefritei, etc, înlătură HTA, tratamentul corect al GNAD, pielonefritei, etc, înlătură HTA, angioplastia renală şi dializa pot avea efect pozitiv în afecţiunile angioplastia renală şi dializa pot avea efect pozitiv în afecţiunile renovasculare. renovasculare. •ablaţia chirurgicală în adenomul secretant de aldosteron, în tumorile ablaţia chirurgicală în adenomul secretant de aldosteron, în tumorile hipofizare, medulosuprarenale pot înlătura HTA hipofizare, medulosuprarenale pot înlătura HTA •in formele care nu beneficiază de tratament etiologic şi în HTA in formele care nu beneficiază de tratament etiologic şi în HTA esenţială se va apela la medicaţia hipotensoare esenţială se va apela la medicaţia hipotensoare TRATAMENTUL PATOGENIC TRATAMENTUL PATOGENIC - -rămâne medicaţia de bază care intervine în mecanismele patogenice rămâne medicaţia de bază care intervine în mecanismele patogenice care produc HTA. care produc HTA.
Medicaţia utilizată în HTA poate fi grupată în următoarele clase: Medicaţia utilizată în HTA poate fi grupată în următoarele clase: DIURETICELE DIURETICELE - deperdiţia de apă şi Na+ la nivelul tubului renal - deperdiţia de apă şi Na+ la nivelul tubului renal Diureticele tiazidice - Diureticele tiazidice - blocarea resorbţiei Na+ la nivelul tubului renal blocarea resorbţiei Na+ la nivelul tubului renal Reprezentanţi de grup: Reprezentanţi de grup: Nefrix Nefrix, tb 25 mg, , tb 25 mg, hidroclorotiazidă hidroclorotiazidă Doza: Doza: 1-3 mg/kg/zi, în 2-3 prize, continuu sau alternativ 1-3 mg/kg/zi, în 2-3 prize, continuu sau alternativ Durata: Durata: prelungită prelungită Efecte nedorite: Efecte nedorite: hipokalemie hipokalemie Diureticele ce economisesc K+ - Diureticele ce economisesc K+ - acţionează tot la nivelul nefronului acţionează tot la nivelul nefronului Reprezentanţi: Reprezentanţi: Spironolactona Spironolactona (efect antialdosteronic), tb 25 mg. (efect antialdosteronic), tb 25 mg. Doză: Doză: 3 mg/kg/zi, 3 prize, per os 3 mg/kg/zi, 3 prize, per os Efecte nedorite: Efecte nedorite: hiperpotasemie hiperpotasemie -este recomandată în insuficienţa cardiacă cronică la copil -este recomandată în insuficienţa cardiacă cronică la copil Combinatii de spironolactona cu furosemid (Diurex spironolactona 50 mg+ 20 mg Combinatii de spironolactona cu furosemid (Diurex spironolactona 50 mg+ 20 mg furosemid) furosemid) Diureticele de ansă - Diureticele de ansă - acţionează la nivelul ramurii ascendente a ansei Henle, acţionează la nivelul ramurii ascendente a ansei Henle, inhiba resorbţia Na+ inhiba resorbţia Na+ Efectul diuretic este rapid şi puternic. Are şi efect hipopotasemiant. Efectul diuretic este rapid şi puternic. Are şi efect hipopotasemiant. Reprezentanţi: Reprezentanţi: Furosemid Furosemid (Lasix, Furantril), tb 40 mg, f 20 mg/2 ml. (Lasix, Furantril), tb 40 mg, f 20 mg/2 ml. Doza: Doza: 1-2 (4) mg/kg i.v, i.m sau per os.; 1-2 (4) mg/kg i.v, i.m sau per os.; Acid etacrinic Acid etacrinic (Edecrin) doze similare cu ale Furosemidului (Edecrin) doze similare cu ale Furosemidului
ANTAGONIŞTI α 2 ADRENERGICI ANTAGONIŞTI α 2 ADRENERGICI acţionează predominant central la acţionează predominant central la nivelul (SNC) realizând vasodilataţie în unele teritorii, cu efect hipotensor. nivelul (SNC) realizând vasodilataţie în unele teritorii, cu efect hipotensor. Reprezentanţi: Reprezentanţi: Clonidina Clonidina doză: doză: 0,05-0,4 mg/kg/zi în 2 prize 0,05-0,4 mg/kg/zi în 2 prize Aldomet Aldomet (α metil Dopa), tb 125, 250 mg, f 250 mg/5 ml. (α metil Dopa), tb 125, 250 mg, f 250 mg/5 ml. Doza: Doza: 5-10 mg/kg/zi, 2-3 prize,se creşte treptat până la 40-50 mg/kg/zi. 5-10 mg/kg/zi, 2-3 prize,se creşte treptat până la 40-50 mg/kg/zi. -acţionează la nivelul terminaţiilor nervoase postganglionare, blocând -acţionează la nivelul terminaţiilor nervoase postganglionare, blocând eliberarea de noradrenalină la nivelul fibrelor sinaptice postganglionare cu eliberarea de noradrenalină la nivelul fibrelor sinaptice postganglionare cu depleţie de catecolamine din depozite depleţie de catecolamine din depozite Rezerpina Rezerpina - Hiposerpil, tb 25 mg sau Raunervil - Hiposerpil, tb 25 mg sau Raunervil Doza: Doza: 0,02 - 0,07 mg/kg/zi, 2 prize, per os sau i.m.- mai putin folosit azi 0,02 - 0,07 mg/kg/zi, 2 prize, per os sau i.m.- mai putin folosit azi Guanetidina Guanetidina tb 10, 25 mg. tb 10, 25 mg. Doza: Doza: 0,2 mg/kg/zi, priză unică 0,2 mg/kg/zi, priză unică Antagonistii α 2 adrenergici si blocantii α adrenergici nu se folosesc in Antagonistii α 2 adrenergici si blocantii α adrenergici nu se folosesc in tratamentul HTA decat in mod exceptional. tratamentul HTA decat in mod exceptional. BLOCANŢI α ADRENERGICI BLOCANŢI α ADRENERGICI -blocante periferice, produc blocarea selectivă a α receptorilor postsinaptici. -blocante periferice, produc blocarea selectivă a α receptorilor postsinaptici. Reprezenant: Reprezenant: Prazosin Prazosin (Minipress), tb 1, 2, 5 mg. (Minipress), tb 1, 2, 5 mg. Doza: Doza: 10 - 400 mg/kg/zi în 3 prize, per os. 10 - 400 mg/kg/zi în 3 prize, per os. -primele doze se vor administra în spital, pentru că există riscul de -primele doze se vor administra în spital, pentru că există riscul de hipotensiune. hipotensiune.
β BLOCANTELE PERIFERICE β BLOCANTELE PERIFERICE -efect hipotensor prin mai multe modalităţi: scăderea secreţiei de -efect hipotensor prin mai multe modalităţi: scăderea secreţiei de renină şi scăderea debitului circulator prin blocarea efectelor β renină şi scăderea debitului circulator prin blocarea efectelor β adrenergice adrenergice -PA scade chiar dacă avem vasoconstricţie periferică şi hipertonie -PA scade chiar dacă avem vasoconstricţie periferică şi hipertonie simpatică simpatică Reprezentant: Reprezentant: Propranolol Propranolol, tb 10, 40 mg , tb 10, 40 mg Doza Doza 1-3 mg/kg/zi, în 3 prize; se creşte progresiv, dar se preferă să 1-3 mg/kg/zi, în 3 prize; se creşte progresiv, dar se preferă să nu se depăşească 60 mg/zi. nu se depăşească 60 mg/zi. Alţi reprezentanţi: Alţi reprezentanţi: Metoprololul Metoprololul, , Pindololul Pindololul, , Atenolol Atenolol, , Bisoprolol Bisoprolol, , Nebivolol Nebivolol, , Carvedilol Carvedilol etc. etc. MEDICAMENTELE VASODILATATOARE MEDICAMENTELE VASODILATATOARE -acţionează la nivelul patului vascular arterial şi arteriolar -acţionează la nivelul patului vascular arterial şi arteriolar -efectul vasodilatator se realizează prin producerea la nivel celular de -efectul vasodilatator se realizează prin producerea la nivel celular de AMPc şi blocarea transportului transmembranar de Ca AMPc şi blocarea transportului transmembranar de Ca Reprezentanţi: Reprezentanţi: Hidralazina Hidralazina (Hipopresolul) tb 25 mg, 1-3 mg/kg/zi în 3-4 prize (Hipopresolul) tb 25 mg, 1-3 mg/kg/zi în 3-4 prize Minoxidilul Minoxidilul, tb 5, 10 mg, 0,2 - 0, 5 mg/kg/zi, în 3-4 prize. Are efect , tb 5, 10 mg, 0,2 - 0, 5 mg/kg/zi, în 3-4 prize. Are efect puternic vasodilatator, fiind utilizat mai ales în urgenţe puternic vasodilatator, fiind utilizat mai ales în urgenţe Diazoxidul Diazoxidul (Hyperstat), f 300 mg/20 ml. (Hyperstat), f 300 mg/20 ml. Doza Doza 3-5 mg/kg/doză, cu posibilitatea repetării 3-5 mg/kg/doză, cu posibilitatea repetării
BLOCANŢI AI CANALELOR DE CALCIU BLOCANŢI AI CANALELOR DE CALCIU -acţionează prin blocarea pătrunderii în celulă şi eliberarea microsomală a -acţionează prin blocarea pătrunderii în celulă şi eliberarea microsomală a calciului la nivel miocardic şi în musculatura netedă a arterelor coronare şi calciului la nivel miocardic şi în musculatura netedă a arterelor coronare şi periferice. periferice. -reduc tonusul vascular -reduc tonusul vascular -scad răspunsul la substanţele vasoconstrictoare -scad răspunsul la substanţele vasoconstrictoare -Nifedipinul are şi efect diuretic -Nifedipinul are şi efect diuretic -nu produc retenţie de lichide şi nu au efect simpaticoton -nu produc retenţie de lichide şi nu au efect simpaticoton -efectul reninic nu este argumentat -efectul reninic nu este argumentat Reprezentanţi: Reprezentanţi: Nifedipin Nifedipin tb 25 mg; doza: 0,25 mg/kg/zi, în 2-3 prize per os, tb 25 mg; doza: 0,25 mg/kg/zi, în 2-3 prize per os, Amlodipina, Amlodipina, Felodipina, Lecardpina Felodipina, Lecardpina etc. etc. Verapamil Verapamil 3 mg/kg/zi per os; nu se administrează la cei cu Sd. WPW 3 mg/kg/zi per os; nu se administrează la cei cu Sd. WPW INHIBITORI AI ENZIMEI DE CONVERSIE INHIBITORI AI ENZIMEI DE CONVERSIE -efect hipotensor, blocând desfăşurarea sistemului renină-angiotensină- -efect hipotensor, blocând desfăşurarea sistemului renină-angiotensină- aldosteron aldosteron Reprezentanţi: Reprezentanţi: Captopril, Enalapril, Lizinopril, Ramipril, Perindopril, Captopril, Enalapril, Lizinopril, Ramipril, Perindopril, Quinapril, Fosinopril, Benazepril, Zofenopril Quinapril, Fosinopril, Benazepril, Zofenopril etc. etc. Captopril Captopril, tb 12,5, 25, 50 mg , tb 12,5, 25, 50 mg Doza Doza este variabilă: sub 6 luni, 0,05 - 0,5 mg/kg/zi în 3 prize per os; peste 6 luni, este variabilă: sub 6 luni, 0,05 - 0,5 mg/kg/zi în 3 prize per os; peste 6 luni, doza creşte la 0,5 - 2 mg/kg/zi, în 3 prize orale doza creşte la 0,5 - 2 mg/kg/zi, în 3 prize orale -foarte bun pentru scaderea puseelor de HTA -foarte bun pentru scaderea puseelor de HTA
INHIBITORI AI RECEPTORILOR ANGIOTENSINEI II INHIBITORI AI RECEPTORILOR ANGIOTENSINEI II Blocheaza legarea angiotensinei ii de receptorii specifici – AT1 Blocheaza legarea angiotensinei ii de receptorii specifici – AT1 Reprezentanti: Reprezentanti: Losartan, Telmisartan, Candesartan, Losartan, Telmisartan, Candesartan, Irbesartan, Olmesartan, Valsartan, Eprosartan Irbesartan, Olmesartan, Valsartan, Eprosartan Experienta redusa in patologia copilului Experienta redusa in patologia copilului Tratamentul propriu-zis al HTA se face secvenţial, în relaţie cu: Tratamentul propriu-zis al HTA se face secvenţial, în relaţie cu: •forma de HTA (esenţială sau secundară) forma de HTA (esenţială sau secundară) •forma clinică forma clinică •vârsta bolnavului vârsta bolnavului
Clasica Clasica schemă în trepte schemă în trepte poate fi păstrată, dar cu ajustările impuse. poate fi păstrată, dar cu ajustările impuse. Recomandarea aparţine Academiei Americane de Cardiologie. Recomandarea aparţine Academiei Americane de Cardiologie. Treapta I Treapta I - diuretice (la sugar); la copilul mare se folosesc: β blocante, - diuretice (la sugar); la copilul mare se folosesc: β blocante, inhibitori ai enzimei de conversie, sau blocanţi ai canalelor de calciu inhibitori ai enzimei de conversie, sau blocanţi ai canalelor de calciu Treapta a II-a Treapta a II-a dacă medicaţia din treapta I nu a dat satisfacţie, se vor dacă medicaţia din treapta I nu a dat satisfacţie, se vor asocia diuretice, urmărind efectele secundare ale acestora. asocia diuretice, urmărind efectele secundare ale acestora. -la sugar, în această treaptă se pot asocia vasodilatatoare, inhibitori ai -la sugar, în această treaptă se pot asocia vasodilatatoare, inhibitori ai enzimei de conversie enzimei de conversie Treapta a III-a Treapta a III-a se asociază al III lea medicament de tip vasodilatator se asociază al III lea medicament de tip vasodilatator (Hidralazină, Prazosin) sau se substituie diureticul (Hidralazină, Prazosin) sau se substituie diureticul Treapta a IV-a Treapta a IV-a se adresează HTA greu controlabile, avându-se în se adresează HTA greu controlabile, avându-se în vedere introducerea vsasodilatatoarelor puternice de tip Minoxidil , vedere introducerea vsasodilatatoarelor puternice de tip Minoxidil , care va substitui vasodilatatoarele din treapta a III a care va substitui vasodilatatoarele din treapta a III a
Tratamentul secvenţial al hipertensiunii arteriale Tratamentul secvenţial al hipertensiunii arteriale Dozarea reninei poate orienta în formularea protocolului terapeutic, Dozarea reninei poate orienta în formularea protocolului terapeutic, astfel: astfel: •când renina este scăzută se vor administra: diuretice blocante ale când renina este scăzută se vor administra: diuretice blocante ale canalelor de calciu, blocanţi α adrenergici canalelor de calciu, blocanţi α adrenergici •când renina este crescută se vor administra vasodilatatoare, blocanţi α când renina este crescută se vor administra vasodilatatoare, blocanţi α adrenergici şi diuretice adrenergici şi diuretice În caz de HTA asociat cu insuficienţă renală, etapele tratamentului În caz de HTA asociat cu insuficienţă renală, etapele tratamentului vor fi: vor fi: •restricţie de Na + restricţie de Na + •introducerea diureticelor introducerea diureticelor •asocierea inhibitorilor enzimei de conversie asocierea inhibitorilor enzimei de conversie A Asocierea α adrenergicelor sau agenţilor centrali, la etapele 1, 2, 3, fie socierea α adrenergicelor sau agenţilor centrali, la etapele 1, 2, 3, fie sistarea acestor etape şi administrarea blocanţilor canalelor de calciu sistarea acestor etape şi administrarea blocanţilor canalelor de calciu şi/sau vasodilatatoare puternice şi/sau vasodilatatoare puternice
Principalele medicamente utilizate în Principalele medicamente utilizate în criza hipertensivă la copil criza hipertensivă la copil
Tratamentul crizei hipertensive (encefalopatiei hipertensive) la Tratamentul crizei hipertensive (encefalopatiei hipertensive) la copil copil Criza hipertensivă (encefalopatia hipertensivă) constituie o Criza hipertensivă (encefalopatia hipertensivă) constituie o urgenţă medicală majoră, cu risc vital, necesitând instituirea unor urgenţă medicală majoră, cu risc vital, necesitând instituirea unor măsuri terapeutice imediate. măsuri terapeutice imediate. Se pot utiliza: Se pot utiliza: - -blocanţi ai canalelor de Calciu blocanţi ai canalelor de Calciu (Nifedipin), sublingual, cu efect (Nifedipin), sublingual, cu efect imediat. imediat. - -Diazoxid Diazoxid (Hyperstat), fiole 300mg/20 ml, ca vasodilatator. (Hyperstat), fiole 300mg/20 ml, ca vasodilatator. Doza: 3-5 mg/kg/doză, i.v în bolus. Doza: 3-5 mg/kg/doză, i.v în bolus. Se poate repeta după 5-30 minute. Se poate repeta după 5-30 minute. Se mai pot utiliza şi alte medicamente ca Se mai pot utiliza şi alte medicamente ca Hidralazina, Rezerpina, Hidralazina, Rezerpina, Fentolamina Fentolamina, , Labetalol Labetalol etc. etc. Tratamentul simptomatic şi adjuvant are scopul de a combate Tratamentul simptomatic şi adjuvant are scopul de a combate cefaleea, astenia, paresteziile, etc. cefaleea, astenia, paresteziile, etc. Se vor indica alimente bogate în K+ (sare fără sodiu, clorură de Se vor indica alimente bogate în K+ (sare fără sodiu, clorură de potasiu). potasiu). Bolnavii vor fi îndrumaţi spre activitate fizică, cure balneare, exerciţii Bolnavii vor fi îndrumaţi spre activitate fizică, cure balneare, exerciţii de autocontrol, toate cu efect adjuvant pentru prevenirea HTA sau de autocontrol, toate cu efect adjuvant pentru prevenirea HTA sau ameliorarea PA. ameliorarea PA.
DISPENSARIZAREA DISPENSARIZAREA HTA fiind o afecţiune cronică, cu posibilităţi de agravare şi instalare a HTA fiind o afecţiune cronică, cu posibilităţi de agravare şi instalare a complicaţiilor este necesară o supraveghere medicală permanentă, la complicaţiilor este necesară o supraveghere medicală permanentă, la intervale variabile. intervale variabile. Tratamentul aplicat va fi continuu şi adaptat Tratamentul aplicat va fi continuu şi adaptat Dispensarizarea va asigura stabilirea unei relaţii adecvate între medic Dispensarizarea va asigura stabilirea unei relaţii adecvate între medic şi pacient, între pacient şi echipa de specialişti care contribuie la şi pacient, între pacient şi echipa de specialişti care contribuie la supravegherea bolnavului supravegherea bolnavului Obiectivele dispensarizării sunt: Obiectivele dispensarizării sunt: •supravegherea efectuării corecte a tratamentului şi a eficienţei supravegherea efectuării corecte a tratamentului şi a eficienţei acestuia acestuia •depistarea efectelor secundare ale medicamentelor depistarea efectelor secundare ale medicamentelor •depistarea precoce a agravării sau apariţiei complicaţiilor HTA depistarea precoce a agravării sau apariţiei complicaţiilor HTA •depistarea unor noi factori de risc asociaţi depistarea unor noi factori de risc asociaţi •evaluarea diagnosticului în funcţie de evoluţie şi încadrarea în stadii evaluarea diagnosticului în funcţie de evoluţie şi încadrarea în stadii clinice corespunzătoare clinice corespunzătoare •reevaluarea protocolului terapeutic ori de câte ori este necesar reevaluarea protocolului terapeutic ori de câte ori este necesar
Alte principii privind dispensarizarea HTA la copil: Alte principii privind dispensarizarea HTA la copil: •PA se va măsura în clino- sau ortostatism , după un repaus prealabil PA se va măsura în clino- sau ortostatism , după un repaus prealabil de 5 minute, în 3 rânduri succesive, luându-se în considerare valoarea de 5 minute, în 3 rânduri succesive, luându-se în considerare valoarea cea mai mică obţinută cea mai mică obţinută •supravegherea bolnavului se va face în echipă (cardiolog, oftalmolog, supravegherea bolnavului se va face în echipă (cardiolog, oftalmolog, nefrolog, endocrinolog, etc) nefrolog, endocrinolog, etc) •controlul se va face trimestrial la bolnavii cui HTA labilă şi la 1-2 luni la controlul se va face trimestrial la bolnavii cui HTA labilă şi la 1-2 luni la cei cu HTA-boală cei cu HTA-boală •în funcţie de forma clinică şi stadiul evolutiv, se vor efectua fundul de în funcţie de forma clinică şi stadiul evolutiv, se vor efectua fundul de ochi, probele biologice renale, EKG, urografia, radiografia cardio- ochi, probele biologice renale, EKG, urografia, radiografia cardio- toracică, etc. toracică, etc. •dispensarizarea rămâne forma cea mai eficientă de asigurare a dispensarizarea rămâne forma cea mai eficientă de asigurare a supravegherii clinico-biologice active a pacientului cu HTA, permiţând supravegherii clinico-biologice active a pacientului cu HTA, permiţând adoptarea de măsuri adecvate pentru sănătatea bolnavului adoptarea de măsuri adecvate pentru sănătatea bolnavului
VA MULTUMESC !

Check these out next

hta.pdf

Recomendados

Mais conteúdo relacionado

Último(20)

Destaque(20)

hta.pdf