1. Catastrofa de la
Cernobîl

2. Este un oraș părăsit din Ucraina
nordică, în regiunea Kiev, în apropiere
de frontiera cu Belarus.
 Orașul a fost părăsit în anul
1986 din cauza calamității
nucleare de la
Centrala Atomoelectrică Cernobîl
, care se află la 14,5 km spre
nord-vest de localitate. Centrala
electrică a fost denumită după
oraș și s-a aflat în
raionul Cernobîl, iar locatitatea
și centrala n-au fost conectate
direct. În timpul construirii
centralei, un oraș denumit
Pripiat a fost construit pentru
lucrători.

3. Centrala atomoelectrică
 Centrala a fost compusă din patru reactoare de
tip RBMK-1000, fiecare capabil de producere a 1
GW de putere electrică. Construirea centralei a
început în anii '70 ai secolului XX, cu reactoarele
#1 (care a fost închis în anul 1977), #2 în 1978,
#3 în 1981 și #4 în 1983. Două alte reactoare -
#5 și #6 - erau în timpul construcției când a avut
loc accidentul.

4. Accidentul
 Sâmb ă t ă , 26 aprilie 1986 , la
Sâmb ă t ă , 26 aprilie 1986 , la
01:23:58 reactorul 4 a suferit
o explozie catastrofal ă a
cazanelor sub presiune de
abur din componen ța acestuia,
care a declan șat un incendiu,
o serie de explozii adi ționale
și fluidizare nucleară .

5.  26 aprilie 1986. Reactorul nuclear
numărul 4 a explodat, cauzând cel
mai mare dezastru nuclear din
istorie. La scurt timp şi-au făcut
apariţia trei brigăzi de pompieri,
adică 28 de oameni de la Centrala
Atomoelectrică şi din oraşele
Cernobîl şi Pripiat, ultimul
special construit pentru angajaţii
centralei. Cei 28 au fost primii
care au ajuns la incendiu, dar şi
primele victime. Toţi cei 28 de
pompieri au murit după două
săptămâni într-un spital din
Moscova. Nu ştiau nimic despre
radiaţii, nu aveau nici un fel de
protecţie şi au fost expuşi unor
cantităţi imense de emisii nocive

6. Centrala în timpul exploziei

7. Evacuarea
 După explozie,imediat
locuitorii au intrat în
panică.În oraş au sosit
1200 autobuse,două
trenuri a cîte 1500
locuri.Locuitorii erau
evacuaţi repede din
oraş,unii din ei rămînînd
în oraş din frica de aşi
lăsa casa şi bunurile,în
cele din urmă…muriau!

8. Anatoli Stepanovici Diatlov
 A fost inginer șef la
Centrala Atomoelectrică
de la Cernobîl, a fost și
supraveghetorul
experimentului care a dus
la dezastrul de la
Cernobîl. După absolvire,
a lucrat într-o instalație
de construcții navale în
Komsomolsk-pe-Amur.
În 1973 s-a mutat la
Prîpiat, RSS Ucraineană,
pentru a lucra la Centrala
Nucleară de la Cernobîl.

9.  La data de 26 aprilie 1986, Diatlov
supraveghea un test de securitate la
reactorul 4 al centralei nucleare de la
Cernobîl. Din cauza unei erori,
reactorul 4 a explodat, ceea ce a dus
la cel mai mare accident nuclear din
istorie. În 1987 a fost condamnat la
10 ani de închisoare pentru eroarea ce
a comis-o. Diatlov a murit de
insuficiență cardiacă în 1995.

10. Centrala după explozie

11. Urmările catastrofei
 În urma catastrofei s-au depistat aproximativ
270.000 cazuri de cancer din cauza
radioactivităţii extrem de înaltă, 93.000 cazuri
de cancel fatal.În Rusia,în următorii 15 ani au
murit 60.000 persoane din cauza accidentului
nuclear iar în Ucraina şi Belorusia în total cca
140.000 decese.

12.  Desi exista o multime de semne
de intrebare referitoare la
consecintele accidentului de la
Cernobil, exista dovezi solide
cum ca a avut un impact imens
asupra sanatatii a milioane de
oameni din intreaga lume. In
afara de impactul direct al
radiatiilor asupra sanatatii
celor din Ucraina, Belarus si
Rusia, au existat si efecte
negative la nivel socio-
economic, datorate pierderii
unor terenuri agricole,
stramutarii a aproximativ
300.000 de persoane, crizei
economice in general, lipsei de
informare, dar si de sprijin
politic.

13. Raportul Greenpeace referitor la
consecintele asupra sanatatii in urma
catastrofei de la Cernobil este facut public
odata cu o expozitie de fotografie
prezentata in 30 de tari, printre care si
Moldova. Expozitia cuprinde portrete
semnificative ale unor persoane si familii.
„Aceste imagini ne reamintesc faptul ca
vietile oamenilor sunt mai mult decat un
numar de certificat. Pentru fiecare statistica
exista o persoana care plateste pretul fatal.
Oricine are dubii in legatura cu pericolele
energiei nucleare ar trebui sa vada aceasta
expozitie si sa constate singur unul din
motivele pentru care ne opunem acestei

22. Oraşul părăsit

28. Boli ereditare din cauza radiaţiei

34. Cernobîlul în 2011

35. Cernobîl 2011
 În prezent orăşelul Cernobîl este un “muzeu”
pentru oamenii de ştiinţă şi turişti.Deşi zona
încă rămîne radioactivă,aici se găsesc şi cîţiva
locuitori,însă numai oameni ce au grijă de
centrală,paznici,etc.Pentru a ajunge aici,este
nevoie de o taxă destul de mare.

36.  În Cernobîl sunt aproape 4.000 de oameni, angajaţi ai
Guvernului, care trebuie să prevină răs-pândirea
materialului radioactiv în afara zonei. Toţi poartă
uniforme militare de camuflaj, încât ai senzaţia că te afli
într-o garnizoană militară strict secretă. Zona de
restricţie se află pe teritoriile regiunilor Kiev şi Jitomir.
3.000 de muncitori mai lucrează încă la centrala nucleară,
unii dintre ei la noul sarcofag care urmează să fie finalizat
în 2015. În zona de excludere este absolut interzis să
locuiască cineva. Se poate sta acolo jumătate de zi, cel mult
una întreagă. De asemenea, este interzis să lucrezi
permanent în Cernobîl . Tot personalul "Agenţiei
Cernobîlinterinform" lucrează în două tipuri de
schimburi: 15 zile de muncă cu 15 zile de pauză sau patru
zile de muncă cu trei de pauză. Personalul agenţiei care
lucrează aici, dar şi cel de la centrală fac teste de
radioactivitate de două ori pe zi şi tot de două ori, dar pe
an, merg la spital pentru verificări amănunţite.

37. Victime din Moldova

Potrivit asociaţiei
Cernobîl, circa 3500 de
cetăţeni din Moldova
au participat la
lichidarea
consecinţelor avariei,
569 dintre care au
murit, iar 2422 de
persoane sunt invalizi.

38. Interviuri
 Un alt participant, spune
 Tudor Căpăţână că avea 35 de ani când s-a
“Am avut mari întâmplat tragedia. „Chiar
probleme cu şi acum, după depuneri de
flori, voi merge la spital
căderea dinţilor . pentru a-mi face
Mergeam de 4 ori proceduri. După acel
pe săptămînă la tragic eveniment mereu
sunt bolnav, mă doare tot,
stomatolog, la fel se întâmplă şi cu
cheltuielile au fost feciorul meu, este foarte
enorme. ". bolnav", a spus Petru
Negru, din Chişinău

39. Interviu
 Iulia Rotari, din Călăraşi, a menţionat că în acest
an se împlinesc 11 ani de când i-a murit soţul,
participant la lichidarea avariei de la Cernobîl.
„Am două fete care sunt foarte bolnăvicioase. Din
cauza radiaţiei, una din ele nu poate să aibă copii,
iar alta mereu merge pe la spitale. Din păcate,
statul nu se ocupă de aceşti copii, măcar să le ofere
o sumă cât de modestă. Îmi pare foarte rău şi mă
doare sufletul pentru persoanele care au suferit în
urma exploziei de la Cernobâl", a spus femeia.

40. Ajutor pentru victimele catastrofei
 Participanţi la lichidarea avariei de la
Cernobîl, care locuiesc în Chişinău, vor primi
ajutor din partea primăriei, suplimentar la cel
oferit de guvern, încă 500 de lei

41. Catastrofa din 26 aprilie 1986 a lăsat
urmări grave în istoria omenirii ce se
vor face simţite următorii 50 ani!

42. 1986 2012