O slideshow foi denunciado.
Seu SlideShare está sendo baixado. ×

Integrarea elevilor cu CES Tatiana Lungu PPT_Sesiunea 1.02.08.22.pptx

Anúncio
Anúncio
Anúncio
Anúncio
Anúncio
Anúncio
Anúncio
Anúncio
Anúncio
Anúncio
Anúncio
Anúncio
Carregando em…3
×

Confira estes a seguir

1 de 67 Anúncio
Anúncio

Mais Conteúdo rRelacionado

Semelhante a Integrarea elevilor cu CES Tatiana Lungu PPT_Sesiunea 1.02.08.22.pptx (20)

Anúncio

Mais recentes (20)

Integrarea elevilor cu CES Tatiana Lungu PPT_Sesiunea 1.02.08.22.pptx

  1. 1. FACILITATOR: TATIANA LUNGU, PSIHOLOG, MAGISTRU ÎN PSIHOLOGIE PARTICULARITĂȚI DE DEZVOLTARE A COPILULUI CU CERINȚE EDUCAȚIONALE SPECIALE. STRATEGII DIDACTICE DE INDIVIDUALIZARE A PROCESULUI EDUCAȚIONAL. ACEST MATERIAL A FOST ELABORAT ÎN CADRUL PROIECTULUI "COMUNITĂȚI DE BUNE PRACTICI ÎN EDUCAȚIE " , EDIȚIA 2021-2022, ORGANIZAT DE CĂTRE CORPUL PĂCII MOLDOVA CU SUPORTUL FINANCIAR USAID
  2. 2. МОДЕЛИ ИНКЛЮЗИВНОГО ОБРАЗОВАНИЯ Разные отправные точки… 2 Educație pentru toți Unii copii sunt precum nişte roabe: trebuie să fie împinşi. Unii sunt precum bărcuţele: trebuie să fie vâslite. Unii sunt precum zmeele: dacă le ţii strâns de sfoară, vor zbura departe sus. Unii sunt precum pisicuţele: tare mulţumite când sunt mângâiate. Unii sunt ca nişte remorci: folositoare numai când sunt trase. Unii sunt precum baloanele: tare uşor de vătămat, de nu le mânuieşti cu grijă. Unii sunt mereu de nădejde şi gata să te ajute. Schulman Kolumbus ACEST MATERIAL A FOST ELABORAT ÎN CADRUL PROIECTULUI "COMUNITĂȚI DE BUNE PRACTICI ÎN EDUCAȚIE " , EDIȚIA 2021-2022, ORGANIZAT DE CĂTRE CORPUL PĂCII MOLDOVA CU SUPORTUL FINANCIAR USAID
  3. 3. Noi şi ei, eu şi alţii...permanent încercăm să comparăm lucrurile, inteligența, oamenii, deşi suntem conştienţi de faptul unicităţii care prin esenţa lui nu se supune comparaţiei. Deosebirile care sunt evidente nu ne-au impulsionat spre reflecţii, toleranţă, înţelegere... ci deseori spre luări de atitudini şi decizii. Din neputinţa noastră de a ne înţelege şi prin nedorinţa de a accepta diferenţa au apărut valurile de pământ, zidurile, luptele dintre cei drepţi şi necredincioşi, dintre buni şi răi, dintre frumoşi şi urâţi... Noi, oamenii, ne-am asumat dreptul de a fi judecători, stabilind cine şi în ce măsură trebuie respectat, iubit, tolerat. Noi am instaurat legi lumeşti, stabilind valorile în funcţie de obişnuinţe, preferinţe şi pasiuni. Pledând pentru diferenţe, ar trebui să stabilim criteriile valorilor ambelor părţi. Declaraţiile de superioritate sunt valabile doar pentru noi, pentru că totul este măsurat şi personalizat în interiorul valorilor noastre. Nefiind printre ei, alături de ei, necunoscând sufletul lor, suntem oare în drept să susţinem diferenţe? Paşi spre o şcoală pentru toţi
  4. 4. Balanţa se află în sufletele noastre, să permitem tuturor să ne cunoască, integrându-se alături de noi, astfel cunoscându-i pe ei, cu siguranţă vom şti mai multe despre noi. Este inuman de a accepta şi de a iubi din perspectiva formei şi condiţiei sociale. Sufletul nu are formă. Ceea ce refuzăm să înţelegem este că deseori un chip neputincios emană izvor de lumină şi căldură sufletească, dar îl categorisim la capitolul „forme”. Şi iarăşi noi hotărâm să-i excludem pentru simplul motiv că nu sunt ca noi... Armonia vieţii şi a naturii, pentru care credem că ne sacrificăm, noi înşine o ruinăm răspunzând la lumină cu interdicţii. Ne deranjează scaunul cu rotile, privirea, lipsa graiului, însă uităm că ei pot manifesta dragoste, respect, ură... în aceeaşi măsură ca şi noi. De ce să-i respingem, să-i neglijăm, când ei au nevoie de dragoste, toleranţă, implicare, participare, locuri de muncă, înţelegere şi ... acceptare. Am putea oare proceda altfel? Cetatea Luminii se va constitui pe principiul reciprocităţii, dăruind căldură, vom primi căldură, şi dacă credem în aceasta cu adevărat, se va înfăptui! Paşi spre o şcoală pentru toţi
  5. 5. ADEVĂR UNANIM RECUNOSCUT: ELEVUL ESTE PERSOANA UNICĂ ELARE PERSONALITATE RITM PROPRIU DE CREŞTERE ŞI DEZVOLTARE STIL PROPRIU DE ÎNVĂŢARE ANTECEDENTE FAMILIALE UNICE rezultă necesitatea cunoaşterii elevului – punctul de plecare în orice acţiune formativă, pentru a dirija dezvoltarea personalităţii lui şi a oferi mai multe şanse de succes.
  6. 6. 6 TRIUNGHIUL LUMII MELE Piramida lui Maslow
  7. 7. Cerințe educaționale speciale Cerințe educaționale speciale necesităţi educaţionale ale copilului/elevului/ studentului, care implică o şcolarizare adaptată particularităţilor individuale sau caracteristice unei dizabilităţi ori tulburări de învăţare, precum şi o intervenţie specifică prin acţiuni de reabilitare sau recuperare corespunzătoare (Codul Educației).
  8. 8.  întârziere/dizabilitate mintală/intelectuală/dificultăţi severe de învăţare;  tulburări emoţionale (afective) şi de comportament;  tulburări de limbaj;  dificultăţi de învăţare;  dizabilități fizice/neuromotorii;  dizabilități de văz;  deficienţe de auz Clasificarea CES, conform abordării UNESCO, 1995 Copii în situaţii de risc - elevi care cresc în medii defavorizate; - elevi ce aparţin unor grupări etnice minoritare; -elevi în situaţiei de stradă; -elevi bolnavi de SIDA; - elevi cu comportament deviant etc. Serviciul de asistență psihopedagogică (SAP) ACEST MATERIAL A FOST ELABORAT ÎN CADRUL PROIECTULUI "COMUNITĂȚI DE BUNE PRACTICI ÎN EDUCAȚIE " , EDIȚIA 2021-2022, ORGANIZAT DE CĂTRE CORPUL PĂCII MOLDOVA CU SUPORTUL FINANCIAR USAID
  9. 9. ACEST MATERIAL A FOST ELABORAT ÎN CADRUL PROIECTULUI "COMUNITĂȚI DE BUNE PRACTICI ÎN EDUCAȚIE " , EDIȚIA 2021-2022, ORGANIZAT DE CĂTRE CORPUL PĂCII MOLDOVA CU SUPORTUL FINANCIAR USAID 9 DIFICULTĂȚI DE ÎNVĂȚARE
  10. 10. ELEVII CU DIFICULTĂȚI DE ÎNVĂȚARE ACEST MATERIAL A FOST ELABORAT ÎN CADRUL PROIECTULUI "COMUNITĂȚI DE BUNE PRACTICI ÎN EDUCAȚIE " , EDIȚIA 2021-2022, ORGANIZAT DE CĂTRE CORPUL PĂCII MOLDOVA CU SUPORTUL FINANCIAR USAID 10 prezintă întârzieri faţă de nivelul obişnuit al achiziţiilor şcolare, în raport cu programa şcolară. nu-şi poate controla impulsurile (pune mâna pe orice îi captează atenţia, întrerupe, nu are răbdare să-i vină rândul etc.) probleme de organizare şi planificare, de ordonare a lucrurilor, sărirea unor etape orientarea spaţio-temporală deficitară lentoarea proceselor intelectuale; deficite de motivaţie. are nemulțumiri de ordin general în legătură cu școala se plânge în mod constant că este prea greu ceea ce i se cere să facă, repede se plictisește dificultăţi de concentrare a atenţiei, pe o perioadă scurtă de timp incapacitatea de a urmări indicaţiile orale, instrucţiunile care i se dau dificultăţi legate de citit, scris, calculat copilul întâmpină dificultăţi la formularea unui răspuns, este neîndemânatic
  11. 11. STRATEGII DE PREDARE PENTRU ELEVII CU DIFICULTĂȚI DE ÎNVĂȚARE ACEST MATERIAL A FOST ELABORAT ÎN CADRUL PROIECTULUI "COMUNITĂȚI DE BUNE PRACTICI ÎN EDUCAȚIE " , EDIȚIA 2021-2022, ORGANIZAT DE CĂTRE CORPUL PĂCII MOLDOVA CU SUPORTUL FINANCIAR USAID 11 formularea instrucțiunilor clar, scurt și folosite în mod frecvent oferirea suportului necesar (scheme, algoritm, grafice, cuvinte-cheie, plan de idei), implicarea elevului în sarcini mai scurte și oferirea recompenselor oferirea feedback-ului constructiv, recompensând și evidențiind succesul cât de mic al elevului. simplificarea/reducerea materialelor scrise organizarea clasei pe centre de învăţare diferențierea sarcinilor în baza performanțelor din perspectiva obiectivelor, conținuturilor și metodelor procesului didactic diversificarea formelor de învățare promovarea interacţiunilor sociale
  12. 12. EXEMPLU DE APLICARE A TEHNICII EASY READ Text original Girafa este cel mai înalt animal sălbatic terestru, uşor de recunoscut datorită gâtului excepţional de lung. Girafele mascul au în medie o înălţime de aproximativ 5,3 m, dar unele cresc până la o înălţime de aproape 6 m. Clasificarea ştiinţifică: Girafa aparţine speciei Mamifere, familiei Giraffidae, clasa Giraffa camelopardalis. Majoritatea girafelor trăiesc în estul Africii şi în ţări precum Angola şi Zambia în sud- vestul Africii. Girafa trăieşte în savane şi spaţii deschise acoperite cu copaci sau păduri rare, unde hrana este variată de-a lungul anului. La noi putem vedea girafa doar la Grădina Zoologică. În plus faţă de înălţimea foarte mare, girafa se situează printre animalele cu cea mai mare greutate de pe uscat. Masculii foarte mari pot ajunge până la 1,900 kg. Femelele sunt mai mici, şi rar ajung la jumătate din această greutate. Comparativ cu alte mamifere cu copite, girafele au corp relativ scurt, dar picioarele sunt disproporţionat de lungi. Picioarele din faţă sunt mai lungi decât cele din spate. Girafa este un animal gingaş. 12
  13. 13. EXEMPLU DE APLICARE A TEHNICII EASY READ 13 Text transformat Girafa este cel mai înalt animal sălbatic. Unele girafe ajung până la înălţimea de 6 metri. Girafa are gâtul foarte lung. Are corp destul de scurt, dar picioarele lungi. Picioarele din faţă sunt mai lungi decât cele din spate. Girafele trăiesc în Africa. La noi putem vedea girafa doar la Grădina Zoologică. Girafa este un animal gingaş. Pentru o mai bună înţelegere a celor citite şi pentru ca informaţia prezentată să facă apel la cât mai mulţi analizatori, textul transformat poate fi însoţit şi de o imagine.
  14. 14. ACEST MATERIAL A FOST ELABORAT ÎN CADRUL PROIECTULUI "COMUNITĂȚI DE BUNE PRACTICI ÎN EDUCAȚIE " , EDIȚIA 2021-2022, ORGANIZAT DE CĂTRE CORPUL PĂCII MOLDOVA CU SUPORTUL FINANCIAR USAID 14 Copii cu dizabilitate intelectuală/ dificultăți severe de învățare
  15. 15. ELEVII CU DIZABILITATE INTELECTUALĂ/DIFICULTĂȚI SEVERE DE ÎNVĂȚARE tulburări de comportament, cum ar fi crizele de isterie. înţelege cu greutate ideile, are un simţ al direcţiei slab dezvoltat, încurcă detalii, reacţii întârziate Dificultăţi: atenţia, percepţia vizuală, procesarea limbajului sau coordonarea mişcărilor vorbirea întârziată sau dificultăți de limbaj dobândirea cu dificultate a unor deprinderi de autonomie personală, cum ar fi folosirea tualetei, îmbrăcatul sau hrănirea independentă performanță în mod scăzută la toate tipurile de activități intelectuale memorarea de scurtă durată, folosirea conceptelor și rezolvarea problemelor incapacitatea de a face legătura dintre acțiuni și consecințe pot dezvolta și alte comportamente inadecvate, precum autostimularea sau automutilarea capacitate mai lentă de învăţare el nu poate generaliza învățarea la situațiile noi cu care se confruntă dificultăţi în a înţelege vorbirea celor din jur 15 ACEST MATERIAL A FOST ELABORAT ÎN CADRUL PROIECTULUI "COMUNITĂȚI DE BUNE PRACTICI ÎN EDUCAȚIE " , EDIȚIA 2021-2022, ORGANIZAT DE CĂTRE CORPUL PĂCII MOLDOVA CU SUPORTUL FINANCIAR USAID dificultăţi - înţelege, interpreta, organiza şi/sau a- ţi aminti informaţii non-verbale, scris încet, neglijent, inversează litere şi numere, omite litere din cuvinte, copiază incorect etc.
  16. 16. MESAJE CHEIE Copiii au nevoie de imbolduri pentru a reuși să realizeze ceva, nu este de ajuns să li se spună cum să facă un lucru sau altul, ei au nevoie să li se arate, demonstrând modul de realizare; au nevoie de satisfacerea propriei curiozități; posibilități de descoperire a mediului; nevoia de a se adresa și a i se adresa; nevoia de contacte sociale; a fi parte, a participa; a avea succes și a gusta din bucuria lui; starea de bine și satisfacerea nevoilor fizice. Rutina zilnică sau situațiile cotidiene sunt un prilej bun pentru a ajuta copilul să-și însușească diferite abilități. Ele sunt importante pentru învățare deoarece sunt un mediu firesc și obișnuit pentru copil; au loc câteva ori pe zi, repetarea lor fiind suport pentru învățare; au loc zilnic, se repetă și devin familiare; încurajează copilul să fie activ, să se bazeze pe propriile forțe; sporesc încrederea copilului în sine; pregătesc copilul pentru a fi independent la grădiniță, școală, în viața socială, adultă.
  17. 17. STRATEGII DE PREDARE PENTRU ELEVII CU DIZABILITATE INTELECTUALĂ imbolduri răspunsuri scurte, adevărat/fals, teste cu mai multe variante de răspuns, sarcini de subliniere, bifare, încercuire etc. contacte sociale instrucţiuni atât oral, cât şi în scris timp suplimentar pentru a răspunde la întrebări simplificarea vocabularului nevoia de repetare și exersare continuă a celor învățate ACEST MATERIAL A FOST ELABORAT ÎN CADRUL PROIECTULUI "COMUNITĂȚI DE BUNE PRACTICI ÎN EDUCAȚIE " , EDIȚIA 2021-2022, ORGANIZAT DE CĂTRE CORPUL PĂCII MOLDOVA CU SUPORTUL FINANCIAR USAID 17 reducerea numărului de obiecte din anturaj care ar putea sustrage atenţia în procesul de învăţare stabilirea contactului vizual cu elevul structurarea sarcinii și activității de învățare în pași mici, oferirea unei indicaţii clare folosirea orarului vizual, indiciile vizuale, imagini, pictograme, demonstrațiile folosirea suporturilor concrete (obiecte, imagini)
  18. 18. ACEST MATERIAL A FOST ELABORAT ÎN CADRUL PROIECTULUI "COMUNITĂȚI DE BUNE PRACTICI ÎN EDUCAȚIE " , EDIȚIA 2021-2022, ORGANIZAT DE CĂTRE CORPUL PĂCII MOLDOVA CU SUPORTUL FINANCIAR USAID 18 Copii cu tulburări afective și de comportament
  19. 19. ELEVII CU TULBURĂRI AFECTIVE ȘI DE COMPORTAMENT ACEST MATERIAL A FOST ELABORAT ÎN CADRUL PROIECTULUI "COMUNITĂȚI DE BUNE PRACTICI ÎN EDUCAȚIE " , EDIȚIA 2021-2022, ORGANIZAT DE CĂTRE CORPUL PĂCII MOLDOVA CU SUPORTUL FINANCIAR USAID 19 comportament provocator sau inadecvat, refuzul de a se supune regulilor sau autorităţii dificultatea de a-și regla comportamentul sfidează sau înfruntă părinții și provoacă profesorul, creează conflicte dificultăți de concentrare pe parcursul realizării unei sarcini trăirile exprimate verbal (sarcasm, înjurări, porecle) sau fizic (distrugerea diverselor bunuri, brutalitate, implicarea în încăierări, crize și izbucniri). tendința de căutare a senzațiilor tari întâmpină dificultăți de organizare și, în consecință, nevoia de ajutor pentru a-și organiza ttimpul indiferenţă în realizarea sarcinilor şcolare, pierderea interesului faţă de activităţi care odinioară erau plăcute, lipsa motivaţiei şcolare manifestă furie excesivă şi ostilitate, iritabilitate
  20. 20. STRATEGII DE PREDARE PENTRU ELEVII CU TULBURĂRI DE COMPORTAMENT ACEST MATERIAL A FOST ELABORAT ÎN CADRUL PROIECTULUI "COMUNITĂȚI DE BUNE PRACTICI ÎN EDUCAȚIE " , EDIȚIA 2021-2022, ORGANIZAT DE CĂTRE CORPUL PĂCII MOLDOVA CU SUPORTUL FINANCIAR USAID 20 observarea şi înregistrarea momentului în care un elev se comportă într-un fel sau altul analizarea cauzelor comportamentului comunicarea nonverbală ascultarea activă politeţea şi respectul faţă de elevi, explicarea clară a aşteptărilor corectitudinea, promptitudinea, fermitatea în rezolvarea problemelor autocontrolul asupra stărilor impulsive, apropierea fizică faţă de elevi evitarea confruntărilor şi a atitudinilor de autoritate exagerată discuția cu membrii familiei abordare comună cu alte cadre didactice identificarea şi valorificarea permanentă a punctelor forte şi a elementelor pozitive pe care le au elevii organizarea unui mediu de învăţare liniştit prin reducerea amplificatorilor vizuali şi auditivi stabilirea unui set de reguli ale clasei
  21. 21. ACEST MATERIAL A FOST ELABORAT ÎN CADRUL PROIECTULUI "COMUNITĂȚI DE BUNE PRACTICI ÎN EDUCAȚIE " , EDIȚIA 2021-2022, ORGANIZAT DE CĂTRE CORPUL PĂCII MOLDOVA CU SUPORTUL FINANCIAR USAID 21 Copii cu TSA (tulburări din spectrul autist)
  22. 22. TSA – TULBURARE NEUROLOGICĂ DE DEZVOLTARE TULBURARE PERVAZIVĂ (PROFUNDĂ) Autismul este o tulburare a creierului care limiteaza capacitatea unei persoane de a comunica si de a relationa cu alte persoane AFECTARE MAJORĂ IN ARIILE DE: Socializare Comunicare Comportament
  23. 23. CARACTERISTICILE ELEVULUI CU AUTISM poate reacționa negativ la orice schimbare din rutina zilei (momente de regim, orarul activităților); dacă este atins sau îi sunt atinse obiectele personale, la sunete tari, gălăgie (poate deveni neliniștit, agitat, poate evada în alt spațiu). nu este interesat de alți copii/colegi; recurge rar sau nu privește în ochi interlocutorul; poate să nu reacționeze când este chemat pe nume; nu înțelege ironia, glumele, aluziile, minciunile, sarcasmul; are dificultăți de a-și exprima emoțiile și în a înțelege emoțiile altor copii sau adulți; vorbește în mod nefiresc sau nu vorbește de loc; prezintă dificultăți în susținerea unei conversații chiar dacă are vocabular dezvoltat. Repetarea unor cuvinte sau fraze. poate fi obsedat de un singur obiect, care-l poartă cu el pretutindeni; poate să strige atunci când nu poate comunica ce vrea; prezintă mișcări repetitive, stereotipe (poate flutura mâinile, legăna corpul, merge în cerc, pe vârful degetelor); Lipsa sau limitarea capacității de a imita Lipsa capacității de prevedere Fobii Auto-stimulările
  24. 24. DIFICULTĂȚI ASOCIATE AUTISMULUI VORBIREA Întârziere în vorbire (de exemplu, mai puțin de zece cuvinte la vârsta de până la 2 ani). Regres sau pierderea vorbirii Capacitatea de vorbire (dacă este prezentă) poate include elemente neobișnuite: vocalizare nonverbală intonație neclară sau aplatizată repetarea frecventă a anumitor cuvinte și propoziții ("ecolalie") adresarea către sine utilizând numele sau ”voi” ori ”el/ea” (la copii de peste 3 ani) repetarea stereotipă a cuvintelor sau propozițiilor cu conținut general evitarea dialogului răspunsurile par a fi vulgare sau nepotrivite 50% din persoanele cu autism nu vor vorbi niciodată.
  25. 25. DIFICULTĂȚI ASOCIATE AUTISMULUI AUTOSTIMULĂRILE Autostimulările sunt comportamente care pot implica orice parte a corpului şi care au loc în mod repetitiv. Autostimulările pot avea rolul de autoreglare emoțională și corporală – îi ajută pe elevi să se simtă bine în propriul corp. Prin intermediul acestor acţiuni elevul obţine senzaţii plăcute de tip kinestezic, tactil, auditiv, gustativ sau olfactiv care îi ajută să atenueze şi să contracareze senzaţiile copleşitoare oferite de mediul înconjurător, să diminueze o eventuală senzaţie de durere, să se calmeze, să-şi redobândească echilibrul emoţional (frică, furie etc.) sau să atenueze nivelurile ridicate de anxietate. Pot include: învârtirea părului pe deget, învârtirea în cerc, săriturile, ţipatul sau scosul a diverse tipuri de sunete, mişcările în mod constant sau fluturarea mâinilor, frecarea sau lovirea palmelor, mirosirea sau gustatul obiectelor, privirea obiectelor cu “colţul ochiului” etc.
  26. 26. DIFICULTĂȚI ASOCIATE AUTISMULUI CRIZELE O criză este „un răspuns intens la o situație copleșitoare”. Se întâmplă atunci când cineva devine complet copleșit de o situația dată și pierde temporar controlul asupra comportamentului. Această pierdere a controlului poate fi exprimată verbal (de exemplu, strigând, țipând, plângând), fizic (de exemplu, lovitură, mușcătură) sau în ambele modalități. O criză poate să apară din cauza suprsolicitării senzoriale, schimbării în rutină, anxietății, dificultăților de comunicare. A nu se confunda criza cu obrăznicia, comportament desruptiv, mofturi etc. „Copilul cu autism se izolează deoarece lumea înconjurătoare este dureroasă pentru el. Sunetele dor, atingerile dor, ochii dor, totul doare”.
  27. 27. Imaginați-vă că ați veni de pe o altă planetă, pe care totul s-ar întâmpla mult mai lent și mai liniștit. Deodată sunteți aruncat într-o lume confuză, în care simțurile vă sunt permanent suprasolicitate. „În momentul în care primesc informația, simt că în mintea mea vin o mulțime de piese de puzzle și imi ia mult timp să le aranjez, pentru că altfel ramân în gramadă și mi se face capul pătrat“ autismul simțit din interior Percepția modificată generează „un alt mod de a fi“ în comportament, reacție, comunicare și mișcare, dar nu înseamnă reducerea inteligenței. Dacă aflăm cum percepe un copil cu autism anturajul său, atunci putem să-l înțelegem și să-l ajutăm să-și amelioreze calitatea vieții pe termen lung. Învățăm să înțelegem oamenii cu autism
  28. 28. STRATEGII DE LUCRU FOLOSITE CU COPIII CU AUTISM Structurarea spaţiului (unde este, unde trebuie să fie locul unui obiect sau a altuia); structurarea timpului (previzibilitate: prezentarea vizuală a succesiunii activităţilor, explicarea evenimentelor viitoare, clasificarea în fragmente clare, înţelegerea structurii proceselor diferite ca timp); structurarea sarcinilor, respectiv a lucrului (un loc de muncă bine aranjat; clasificarea clasă a fazelor sarcinii care trebuie realizată: Ce trebuie de făcut? În cât timp trebuie să facă acest lucru? Care este ordinea activităţilor? Când este pauza? Se va stabili o rutină în sală da grupă şi se va depune efort pentru ca aceasta să fie menţinută); structurarea materialului (păstrarea materialelor în containere, clasificarea cantităţii de material oferit, vizualizarea funcţionalităţii: de ce material am nevoie în care fază a procesului unei activităţi?).
  29. 29. STRATEGII DE LUCRU FOLOSITE CU COPIII CU AUTISM Utilizarea unui program de predare-învățare foarte structurat (orar vizual – fotografii, simboluri). Sarcinile de lucru trebuie să fie preponderent individualizate; acestea trebuie să fie ușor de înțeles, iar timpul de rezolvare nu trebuie lungit foarte mult. Tranziţia (copiii cu TSA au nevoie să fie totul constant în jurul lor. Se vor utiliza instrucţiunile verbale gen: „În 5 minute veţi trece la locurile voastre”, apoi: „A mai rămas un minut şi treceţi la locurile voastre”). Atrăgeți-i atenţia înainte de-ai spune ceva, a da o „comandă”. Oferiți-i suficient timp să răspundă. Arătaţi-i clar ce urmează să se întâmple pe parcursul zilei sau a unei activități ce urmează să se desfășoare folosind pictogramele sau, dacă citește, o listă scrisă cu ce activităţi vor avea loc, ce se va întâmpla, traseul.
  30. 30. STRATEGII DE LUCRU FOLOSITE CU COPIII CU AUTISM Predarea prin intermediul listelor (la începutul activităţii se va acroşa pe tablă un mic plan al activităţii, prin imagini din 4-5 puncte care ar arăta copilului cu autism care este începutul, mijlocul şi sfârşitul activităţii. Nu uitaţi să bifaţi de fiecare dată când treceţi la următorul punct. Se vor trece cu vederea lucrurile mărunte (copilul cu autism îi este greu să privească în ochi atunci când cineva i se adresează, nu se va insista pe aceasta; dacă a dat alt răspuns decât a fost aşteptat, dar şi acesta este corect, nu-l corectaţi, acceptaţi-l).
  31. 31. STRATEGII DE LUCRU FOLOSITE CU COPIII CU AUTISM Vorbiți simplu și concret cu copilul, cu o viteză și un volum portivit. În comunicare folosiți propoziții scurte. Folosiți gesturi, imagini și expresii ale feței care susțin comunicarea. Vorbiți literal – nu folosiți figuri de stil care să genereze confuzii, copilul nu înțelege metaforele, sarcasmul, ironia, ambiguitățile, aluziile sau lucrurile spuse pe jumătate, la fel cum nu poate „citi” expresiile faciale; cuvintele sunt înțelese ca atare, concret. Folosiți un ton al vocii calm și liniștit pentru a reduce anxietatea copilului; folosiţi un număr limitat de alegeri (asta sau asta) pentru evitarea confruntării (ex.Vrei cartea sau mașinuţa?).
  32. 32. STRATEGII DE LUCRU FOLOSITE CU COPIII CU AUTISM Evitați să faceți comparație cu alți copii afectați de aceeași tulburare. Reduceți distractorii vizuali (copiilor le este foarte greu să ignore şi să filtreze „gunoiul” vizual. Orice informaţie de pe pereţi îi sustrage atenţia; ei văd în detalii şi de fiecare dată când va vedea ceva, va fi ca prima dată, va observa noi detalii). Evitaţi mirosurile tari, mai ales parfumurile. Acestea pot să îl împiedice pe copil să se concentreze pe ceea ce învaţă să facă în acel moment sau pe activitatea pe care o realizați împreună. Evitaţi să faceţi zgomote neașteptate, stridente, acestea pot induce stări de nervozitate copiilor.
  33. 33. SUGESTII PRACTICE (I) Copiii cu TSA „gândesc în imagini”, ele se rotesc în mintea copilului ca niște cadre din film, imaginile fiind primare și cuvintele secundare. De obicei, mai ușor învață substantivele. Pentru a învăța unele noțiuni ca sus, jos, mare, mic este necesar să i se arate și cu mâna și/sau să i se scrie cuvântul respectiv. Spre exemplu, se poate lipi cuvântul SUS pe un avion, care se ridică sus, iar la aterizare se lipește cuvântul JOS. MAMA BEBI SUS RAȚA MAC-MAC
  34. 34. SUGESTII PRACTICE (II) COPILUL MĂNÂNCĂ FETIȚA SCRIE URSUL DOARME MAMA CITEȘTE VLAD DESENEAZĂ ACASĂ MÂNCĂM BISCUIȚI MERGEM LA BAIE Mai greu percep consecutivitatea acțiunilor, de aceea este necesar să i se spună fraze dintr- un cuvânt sau cel mult două. Unii dificil memorizează numere sau tot ce este legat de numere, dacă nu este însoțit de imagini. Unii copii au abilități bune la pictură, desenând foarte bine, de aceea este binevenită susținerea, încurajarea, dezvoltarea acestea.
  35. 35. SUGESTII PRACTICE (III) Unii copii învață a citi mai ușor silabisind, alții mai bine rețin cuvântul întreg (prin metoda fotografică). Se pot utiliza fișe cu diverse imagini sau cărți cu imagini, deoarece cuvintele se asociază cu imaginea, de aceea este foarte important ca cuvântul să fie însoțit de imagine. Procedeul: rostim cuvântul, arătăm imaginea și cuvântul scris. Ar fi bine să se demonstreze și utilitatea obiectului reprezentat în imagine sau acțiunea, unde este posibil. De exemplu: învățarea cuvântului SARE – se arată imaginea unui copil care sare, apoi cuvântul, după care se efectuează o săritură.
  36. 36. PRINCIPII EDUCAŢIONALE Folosirea suporturilor vizuale pentru a face succesiunea activităților de zi cu zi previzibilă și ușor de înțeles.
  37. 37. PRINCIPII EDUCAŢIONALE Utilizarea suportului vizual pentru a face secvenţele activităţilor zilnice previzibile şi înţelese Îşi piaptănă părul încalţă ciorapii/pantofii îl sărută pe Alex își ia rămas bun şi merge la școală
  38. 38. EXEMPLU DE ORAR VIZUALAL ZILEI
  39. 39. ORAR PREGĂTIRE PENTRU LECȚII
  40. 40. ACEST MATERIAL A FOST ELABORAT ÎN CADRUL PROIECTULUI "COMUNITĂȚI DE BUNE PRACTICI ÎN EDUCAȚIE " , EDIȚIA 2021-2022, ORGANIZAT DE CĂTRE CORPUL PĂCII MOLDOVA CU SUPORTUL FINANCIAR USAID 40 Copii cu ADHD Tulburarea hiperchinetică cu deficit de atenție
  41. 41. ADHD MESAJE DE BAZĂ Ne naștem cu ADHD, nu facem ADHD Cercetările arată că tulburarea ADHD are o predispoziție genetică Există probabilitatea un copil cu ADHD să aibă un părinte care prezintă tulburarea 30-50% dintre copiii cu ADD/ADHD vor păstra simptomele până în adolescenţă şi vârsta adultă. Problemele legate de atenţie apar în general la vârsta de 5-7 ani 69% dintre copiii cu ADHD prezintă una sau mai multe afecţiuni sau tulburări asociate, care se pot manifesta în timpul evoluţiei ADHD sau pot complica diagnosticul !!! Hiperkinezie fiziologică
  42. 42. TIPURI  ADHD, tip combinat: cel mai comun tip al acestui sindrom, care manifestă toate simptomele care definesc ADHD: lipsa atenției și a puterii de concentrare, hiperactivitatea și impulsivitatea.  ADHD, predominant Neatent: cu probleme de atenţie, distractibilitate, afectarea memoriei pe termen scurt şi a procesului de învăţare, care nu manifestă hiperactivitatea.  ADHD, predominant Hiperactiv-Impulsiv: comportament impulsiv, autocontrol slab, în care se încadrează cei care nu manifestă pregnant lipsa atenției.
  43. 43. TULBURAREA DE DEFICIT DE ATENȚIE ȘI HIPERACTIVITATE Susţinerea slabă a atenţiei şi persistenţa scăzută a efortului la sarcină, în special la copiii care sunt relativ dezinteresaţi şi delăsători. Controlul impulsurilor înrăutăţit sau întârzierea satisfacţiei. Activitate excesivă irelevantă pentru sarcină sau slab reglată de cererile situaţionale. Respectarea deficitară a regulilor.
  44. 44. DEFICITUL DE ATENȚIE Este uituc în activităţile zilnice Are dificultăţi în menţinerea atenţiei Este distras cu uşurinţă Nu pare să asculte Nu urmează instrucţiuni Are dificultăţi în organizare Pierde lucruri necesare pentru diverse sarcini sau activităţi Greşeşte din neglijenţă Evită/este refractar să se angajeze în sarcini care necesită efort mental susţinut
  45. 45. HIPERACTIVITATEA „Pe picior de plecare”, „parcă ar avea un motor” Vorbeşte foarte mult Se foieşte, se răsuceşte Nu poate să stea aşezat Aleargă/se caţără excesiv Nu poate să se joace/să lucreze în linişte Aleargă şi se cațără, inclusiv în situaţii nepotrivite dificultăţi în a se juca liniştit
  46. 46. IMPULSIVITATEA Smulge obiecte din mâinile proprietarilor, ”uitând” să ceară voie Se grăbeşte să răspundă Nu îşi aşteaptă rândul Îi întrerupe/deranjează pe alţii (întrerupe jocuri sau intervine în conversaţia adulţilor) Se repede peste alte persoane
  47. 47. GRADUL DE SEVERITATE AL SIMPTOMELOR ADHD/ADD DEPINDE DE O VARIETATE DE FACTORI SITUAŢIONALI ŞI SPECIFICI TIPULUI DE ACTIVITATE DESFĂŞURAT Seara comparativ cu dimineaţa. În mediu necunoscut sau când li se solicită sarcini noi. În activităţi complexe, care necesită strategii de organizare. Când li se solicită să stea cuminţi sau când trebuie să-şi adapteze comportamentul în public. La nivele mici de stimulare, în situaţii lipsite de atractivitate sau de noutate intrinsecă. În condiţiile unor variaţii ale programului de lucru cu consecinţe imediate asupra sarcinilor. În condiţiile trecerii unei perioade mai lungi între efectuarea sarcinii şi avantajul obţinut în urma acesteia. În lipsa supravegherii de către un adult în timpul efectuării activităţii. În situaţii care necesită atenţie sau efort mental prelungit. În situaţii de grup. Performanţele sunt diminuate:
  48. 48. STRATEGII DE LUCRU FOLOSITE CU COPIII CU ADHD Creaţi şi urmaţi rutine zilnice, într-o atmosferă de lucru cât mai calmă şi plăcută posibil; evitaţi schimbările dese în orar. Încercați să menţineți rutina, inclusiv ora de masă, temele etc. Puteți realiza un program zilnic pe care să-l afișați într-un loc vizibil în clasă. În acest sens, mai puteți avea grijă că lucrurile să fie așezate la locul lor, evitând astfel factorii care îi pot distrage atenția copilului. Descoperiți activitățile care sunt plăcute pentru copil și încurajați-l să le urmeze. Încercați să anticipați eventualele crize de nervi ale copilului prin discuții referitoare la revizuirea regulilor pe care acesta le respectă cu dificultate, la recompensele primite dacă urmează regulile și la pedepsele aplicate în caz contrar.
  49. 49. STRATEGII DE LUCRU FOLOSITE CU COPIII CU ADHD Copilul cu ADHD nu suportă bine schimbările, de aceea evitați: transferurile, schimbările de program, întreruperile de program, schimbarea locului copilului. Planificaţi sarcinile de învăţare interactive, cu demonstraţii şi materiale didactice. Prezentaţi clar, simplu şi concis sarcinile de învăţare, una câte una, crescând treptat complexitatea acestora. Repetați sarcina cu calm, dacă este nevoie. Dați-i copilului o singură sarcină de lucru o dată. Păstraţi contactul vizual cu copilul atunci când îi daţi o sarcină de lucru. Evidenţiaţi sarcinile folosind culori. Daţi feed-back constructiv, recompensaţi şi evidenţiaţi succesul copilului. Folosiţi regulile clasei (simple, la vedere, distribuite tuturor).
  50. 50. STRATEGII DE LUCRU FOLOSITE CU COPIII CU ADHD Oferiți un feedback imediat la comportamentul copilului fie că vorbim despre o laudă verbală, sau despre o recompensă fizică, sau despre o pedeapsă. În acest fel, veți avea control asupra comportamentului lui prin aplicarea consecințelor imediat și mai frecvent decât în cazul altor copii. Nu uitați faptul că hiperactivitatea poate fi transformată în energie și motivație pentru a face lucruri inedite, copiii cu ADHD fiind rareori plictisitori, având pasiuni diverse și o personalitate colorată. Încercați să găsiți o activitate sportivă potrivită pentru aptitudinile copilului, sportul având o serie de beneficii majore: îmbunătățirea puterii de concentrare, ameliorarea depresiei și anxietăţii și un somn echilibrat. Planificaţi activităţile de învăţare mai solicitante dimineaţa.
  51. 51. ACEST MATERIAL A FOST ELABORAT ÎN CADRUL PROIECTULUI "COMUNITĂȚI DE BUNE PRACTICI ÎN EDUCAȚIE " , EDIȚIA 2021-2022, ORGANIZAT DE CĂTRE CORPUL PĂCII MOLDOVA CU SUPORTUL FINANCIAR USAID 51 Copii cu dizabilități fizice și neuromotorii
  52. 52. DIZABILITĂȚI FIZICE/NEUROMOTORII dificultăți în deplasare, menținerea echilibrului, într-un picior câteva secunde; întâmpină dificultăţi la menţinerea în poziţie verticală; îşi controlează cu greu poziţia capului; oboseşte repede; manifestă tonus muscular anormal pe o singură parte a corpului: stânga sau dreapta manifestă tonus muscular anormal al membrelor inferioare, manifestă tonus muscular redus/muşchi slab dezvoltaţi; manifestă tonus muscular excesiv/muşchi contorsionaţi (rigizi); are probleme de coordonare a mişcărilor şi de menţinere a echilibrului; hipersalivaţie; poate avea frisoane şi crize epileptice; are dureri în articulaţii; oase fragile; este incapabil să meargă şi să şadă fără ajutor; are dificultăţi la înghiţire; unii nu folosesc limbajul verbal sau îl folosesc cu dificultate – vorbire neclară etc.; pot întâmpina dificultăți de orientare în spațiu - aceasta poate însemna că se pot lovi de ceilalţi sau de obiecte; toate aceste probleme apar şi în momentul în care se uită la poze, cuvinte, hărţi şi diagrame etc. Când vorbim despre copii cu dizabilități fizice/neuromotorii ne referim la copiii cu paralizia cerebrală infantilă, distrofia musculară, spina bifidă, artritei reumatoide infantile etc.
  53. 53. asiguraţi-vă că spațiul de învățare în instituţie este creat, este larg, şi permite deplasarea copilului în siguranță; uși largi, bare de susținere, rampe la intrările în clădire și pe trepte, pentru accesul copiilor în scaun cu rotile; mobilier reglabil pentru a fi ajustat la înălțimea copilului în scaun cu rotile; masa de lucru cu rebord vertical și materiale antiderapante pentru fixarea obiectelor de pe masă, în scopul prevenirii căderii lor frecvente, din cauza problemelor de coordonare oculo-motorie pe care unii copii le pot avea; utilizați obiecte și jucării mari, care pot fi apucate bine de copii; creioane și pensule groase, dublate cu cauciuc, pentru facilitarea utilizării lor de către copii; litere și cifre magnetice, mobile, din lemn; suport vizual al informației, planșe, afișe; oferiții copilului posibilitatea să stea în poziția în care îi vine mai bine; încurajați copilul să folosească ambele mâini; atenționați copilul înainte ca acesta să fie solicitat să se ridice sau să se așeze; lăsați spații mari între cuvinte sau între imagini pe o pagină, verbalizați diferențele, pentru a facilita discriminarea vizuală a copilului, care nu sesizează diferențele dintre două imagini/obiecte similare; Strategii de lucru cu copiii cu dizabilităţi fizice/neuromotorii
  54. 54. ACEST MATERIAL A FOST ELABORAT ÎN CADRUL PROIECTULUI "COMUNITĂȚI DE BUNE PRACTICI ÎN EDUCAȚIE " , EDIȚIA 2021-2022, ORGANIZAT DE CĂTRE CORPUL PĂCII MOLDOVA CU SUPORTUL FINANCIAR USAID 54 Copii cu deficiențe de auz
  55. 55. DEFICIENȚA DE AUZ – SEMNE DE AVERTIZARE lipsa răspunsului la comenzi simple, cum ar fi „adu/deschide cartea”; frecvent nu înţelege o adresare directă; nu tresare la sunete puternice; nu poate localiza sursa sonoră, de exemplu, întoarce capul în direcţia opusă zgomotului; întoarce mereu aceeaşi ureche către un sunet când vrea să audă mai bine; nu răspunde dacă îl chemi atunci când nu te poate vedea; îţi priveşte buzele atunci când vorbeşti; vorbeşte foarte încet sau foarte tare, nu vorbeşte sau vorbeşte ciudat; foloseşte mai mult gesturi decât cuvinte pentru a comunica; întâmpină dificultăţi în urmărirea indicaţiilor; percepe uşor sarcinile scrise, dar nu le înţelege pe cele verbale; dacă îşi atinge frecvent urechile sau trage de ele, putem bănui că le simte înfundate sau că există o infecţie la nivelul acestora; fuge de contactul cu alţi elevi sau devine agresiv.
  56. 56. STRATEGII DE LUCRU CU COPIII CU DEFICIENȚE DE AUZ aşezaţi copilul să lucreze împreună cu o persoană care aude; lăudaţi copilul pentru fiecare efort şi străduinţă; exersaţi răspunsurile corecte; treceţi de la simplu la dificil; evitaţi folosirea limbajului figurativ; încurajaţi copilul să adreseze întrebări; încurajaţi copilul să scrie, să deseneze etc., după ce a ascultat şi a înţeles însărcinarea;
  57. 57. STRATEGII DE LUCRU CU COPIII CU DEFICIENȚE DE AUZ explicaţi vocabularul în maniera cea mai firească; utilizaţi material didactic, imagini, folosiţi exemple trăite de copil; vorbiţi mereu în faţa copilului şi nu vă mişcaţi prin sală în timp ce vorbiţi ca să permită citirea labială; încurajaţi copilul să vorbească, şi mai puţin să folosească alte modele de comunicare; asiguraţi-vă că copilul este atent la DVS înainte sa începeţi să vorbiţi, altfel s-ar putea să nu fie capabil să urmărească primă parte a conversaţiei sau a instrucţiunilor; păstraţi-vă chipul descoperit, fără a-l ascunde cu mâinile sau părul; încercaţi să vă păstraţi mâinile libere, pentru a folosi gesturi naturale în sprijinirea cuvintelor spuse; dacă vorbiţi mult sau vă mişcaţi mult, poate fi dificil şi obositor pentru un copil hipoacuzic să vă citească pe buze sau să-l urmărească pe cel care traduce în limbajul semnelor. Folosiţi propoziţii scurte.
  58. 58. ACEST MATERIAL A FOST ELABORAT ÎN CADRUL PROIECTULUI "COMUNITĂȚI DE BUNE PRACTICI ÎN EDUCAȚIE " , EDIȚIA 2021-2022, ORGANIZAT DE CĂTRE CORPUL PĂCII MOLDOVA CU SUPORTUL FINANCIAR USAID 58 Copii cu dizabilitate de văz
  59. 59. COPII CU DEFICIENȚE DE VĂZ dificultate de scriere: când scrie nu poate respecta rândul sau scrie între spaţii; nu se poate orienta în spațiu fără ajutor, greu găsește clasa în instituție sau obiectele în cabinet; manifestă manierisme (priveşte fix sursa de lumină, se leagănă, îşi dă cu degetul în ochi); comunică greu cu cei din jur, mai ales în grupul de semeni. întâmpină dificultăţi pentru a găsi obiecte mici pe care le aruncă; când priveşte un obiect are obiceiul de a înclina capul într-o parte, ceea ce dovedeşte că nu vede suficient;
  60. 60. COPII CU DEFICIENȚE DE VĂZ dificultate de scriere: când scrie nu poate respecta rândul sau scrie între spaţii; nu se poate orienta în spațiu fără ajutor, greu găsește clasa în instituție sau obiectele în cabinet; manifestă manierisme (priveşte fix sursa de lumină, se leagănă, îşi dă cu degetul în ochi); comunică greu cu cei din jur, mai ales în grupul de semeni. întâmpină dificultăţi pentru a găsi obiecte mici pe care le aruncă; când priveşte un obiect are obiceiul de a înclina capul într-o parte, ceea ce dovedeşte că nu vede suficient;
  61. 61. COPII CU DEFICIENȚE DE VĂZ poate prezenta o serie de tulburări de ordin somatic: expresie a feţei, o dezvoltare fizică întârziată şi mai puţin armonioasă, concretizări în atitudini rigide uneori cu deformări ale coloanei vertebrale, mişcări imprecise, mers slab coordonat; indicatori de natură fizică: ochi roşii sau pete pe ochi, cruste pe pleoape între gene, urcioare repetate, pleoape umflate, ochi umezi sau care curg, strabism, ochi de dimensiuni diferite, pleoape mari, lăsate, ochi cu aspect obosit; copilul se freacă frecvent la ochi sau, mai ales, atunci când are de făcut ceva care-i solicită mai mult ochii; dificultate în a examina imagini, a citi şi/sau a manipula cu obiecte: aduce cartea sau obiectele foarte aproape de ochi, dar se descurcă foarte bine dacă i se dau instrucţiuni verbale. Îşi apleacă capul cât mai aproape de suprafaţa mesei; sensibilitate la sau dificultate în funcţie de lumină: evită lumina puternică – copilul clipeşte foarte des sau tinde să închidă ochii;
  62. 62. STRATEGII DE LUCRU CU COPIII CU DEFICIENȚE DE VĂZ îmbunătăţirea calităţii iluminării este o cale eficientă pentru creşterea gradului de utilizare a vederii; antrenarea şi reeducarea percepţiei vizuale se realizează în corelaţie cu valorificarea altor modalităţi receptive şi în primul rând cu cea tactil-kinestezică; adecvarea materialelor didactice: folosirea celor cu caractere grafice mari şi clare; limbajul are un rol considerabil în compensarea deficienţelor de vedere şi este o formă principală de transmitere şi îmbogăţire a experienţei cognitive; încurajarea independenţei şi, în acelaşi timp, a muncii în echipă; aprecierea verbală sau atingerea tactilă, deoarece aprecierea vizuală nu este totdeauna accesibilă copilului;
  63. 63. STRATEGII DE LUCRU CU COPIII CU DEFICIENȚE DE VĂZ când oferiţi instrucţiuni copilului adresaţi-vă pe nume, pentru a-i atrage atenţia şi a-i oferi timp suplimentar pentru prelucrarea mesajului şi pentru reacţia de răspuns; copiii cu deficienţe de vedere mai puţin grave trebuie să fie încurajaţi să-şi folosească cât mai mult văzut. Cei nevăzători să exploreze calităţile senzoriale ale obiectelor aflate în preajmă; oferiţi-i timp suplimentar pentru a finaliza sarcina, încurajându-l să facă pauze frecvente şi sugeraţi-i să continue cu activităţi relaxante şi calme; folosiți culorile stridente, pentru atragerea atenției (roșu, galben, negru, alb); preveniţi copilul înainte de a-l atinge; copii cu deficienţă de vedere trebuie să fie aşezaţi în prima bancă, să fie încurajaţi să se mişte prin grupă, pentru a intra în posesia unor materiale sau informaţii.
  64. 64. Viziune: știm unde să mergem (scop determinat și împărtășit) Responsabilitate: ne asumăm deciziile, acțiunile și consecințele Colegialitate: suntem împreună Învățare permanentă: ne creștem competența Perfecționare permanentă: putem mai bine Asumare de riscuri: învățăm prin încercare și eroare Suport: ne ajutăm reciproc, îi sprijinim pe alții Respect: apreciem și recunoaștem valoarea fiecăruia Deschidere: acceptăm noul, schimbarea, polemica etc. Satisfacție, bucurie: apreciem succesele, le împărtășim 10. 9. 8. 5. 4. 7. 6. 3. 2. 1. Reflecții finale. Cum să reușim?
  65. 65. Într-o zi un profesor a intrat în clasă și le-a cerut studenților să se pregătească pentru un test surpriză. Toți așteptau concentrați în băncile lor, așteptând subiectele. Profesorul le-a înmânat câte o foaie de hârtie așa cum proceda întotdeauna. Când a terminat de împărțit testele le-a spus să întoarcă foaia dar spre surpriza tuturor nu au găsit acolo nicio întrebare ci doar un singur punct negru în centrul paginii. Văzând mirarea de pe fețele lor, profesorul le-a spus: „Vreau să scrieți despre ce vedeți acolo”. Confuzi, studenții au început să scrie încercând să răspundă testului ce li se părea totuși inexplicabil. La sfârșitul orei, profesorul a adunat foile și a început să citească cu voce tare răspunsurile. Toți, fără excepție, încercaseră să definească punctul negru, culoarea, mărimea, poziția lui în centrul paginii. Când toate lucrările au fost citite, în clasă s-a lăsat liniștea. Profesorul i-a privit și le-a spus: „N-am să vă dau note pentru această lucrare, vreau însă să vă dau o temă de gândire: Niciunul dintre voi nu a scris despre partea albă a paginii. Toți v-ați concentrat pe punctul negru și uneori asta se întâmplă și în viața noastră. Insistăm să ne concentrăm pe punctul negru, care poate fi orice, o lipsă temporară a banilor, o relație complicată în familie, o dezamăgire pe care ne-a provocat-o un prieten, o supărare sau o problemă trecătoare. Punctul negru este adesea foarte mic în comparație cu tot restul pe care-l avem în viața noastră, dar el tinde să ne ocupe întreaga minte. Încercați să priviți dincolo de punctul negru, bucurați-vă de fiecare moment pe care viața vi-l oferă”. POVESTEA PUNCTULUI NEGRU
  66. 66. МОДЕЛИ ИНКЛЮЗИВНОГО ОБРАЗОВАНИЯ Разные отправные точки… 66 Educație pentru toți Fiecare copil merită un campion, un adult care nu o să renunțe niciodată la el, care înțelege puterea legăturilor și insistă ca el să fie cât de bun poate să fie. Rita Pierson
  67. 67. ACEST MATERIAL A FOST ELABORAT ÎN CADRUL PROIECTULUI "COMUNITĂȚI DE BUNE PRACTICI ÎN EDUCAȚIE " , EDIȚIA 2021-2022, ORGANIZAT DE CĂTRE CORPUL PĂCII MOLDOVA CU SUPORTUL FINANCIAR USAID 67 VĂ MULŢUMIM PENTRU ATENȚIE! Întrebări, opinii, comentarii

×