O slideshow foi denunciado.
Utilizamos seu perfil e dados de atividades no LinkedIn para personalizar e exibir anúncios mais relevantes. Altere suas preferências de anúncios quando desejar.
MIGRAŢIA POPULAŢIEI
“A doua componentã a dinamicii
demografice este migraţia
internaționalã [...] Imigrãrile au aceeaşi
semnificaţie cu naşter...
1. Conţinutul şi particularităţile de
bază ale migraţiei populaţiei
• Migraţia - un fenomen global
• a căpătat dimensiuni ...
Din punctul de vedere al poziţiei faţă
de migranţi
Chiar şi statele cu regimuri închise participă tot
mai activ în circuit...
Creşterea intensităţii migraţiei de muncă la etapa
contemporană este determinată de un şir de factori:
• dezvoltarea inega...
Creşterea intensităţii migraţiei de muncă la etapa
contemporană este determinată de un şir de factori:
• tendinţele tot ma...
Creşterea intensităţii migraţiei de muncă la etapa
contemporană este determinată de un şir de factori:
• fazele ciclului e...
Factorii care determină migraţia
populaţiei
Este dificil de cuantificat numărul total al
migranţilor temporari şi definitivi,
întrucât aceştia îşi pot modifica statut...
După motivul deplasării
După caracterul mişcării forţei de
muncă
Conform clasificării OMM (organizaţia mondială a
muncii), deosebim 5 fluxuri internaţionale ale migraţiei
Migraţia internaţională a forţei de muncă la etapa contemporană se
caracterizează prin câteva particularităţi:
• Migraţia ...
2. Dimensiuni, direcţii şi reglementări
ale migraţiei populaţiei
• Volumul migraţiei a fost în creştere permanentă,
deşi i...
• Sec. XIX şi începutul sec. XX s-a caracterizat
prin marile migraţiuni transoceanice ce au
antrenat milioane de persoane ...
• În perioada postbelică fluxurile migraţionale
către „Lumea Nouă” au scăzut în intensitate,
iar polul de atractivitate a ...
Dinamica migraţiei internaţionale
Numărul migranţilor
internaţionali, mln. oameni
Creşterea medie anuală a
migranţilor int...
În a 2-a jumătate a sec. XX s-au format câteva centre/nuclee
de atragere a migraţiei de muncă:
1. Europa Occidentală • Sta...
• Muncitorii străini constituie o parte
considerabilă a forţei de muncă din
unele state:
Luxemburg – 30%,
Elveţia – 29,6%,...
2. Orientul Apropiat şi Mijlociu –
a luat naștere la mijlocul anilor 70
• Ponderea muncitorilor străini
în 6 state monarhi...
3. S.U.A. – formarea resurselor de forță de
muncă s-a datorat în mare parte imigrației
• Perioada postbelică poate fi
divi...
4. Australia
• Prin politica
imigrațională atractivă a
servit destinația a peste
200 mii de muncitori
străini.
• Ca şi SUA...
5. Asia - Pacific
• Brunei, Japonia, Hong Kong
(China), Malaysia. Singapore,
Coreea de Sud, Taiwan.
• Aceste state tot mai...
6. America Latină
• Argentina, Venezuela
primesc un număr mare
al migranților.
• Specific pentru această
regiune în dezvol...
7. Africa
• Majoritatea fac parte din
categoria statelor
donatoare de migranți,
firesc pentru cea mai
săracă regiune a lum...
• Numărul migranților
sporeşte cu paşi rapizi
• 1970 – 82 milioane
persoane
• 2000 – 175 milioane
persoane
• În ultimul de...
Reglementarea migraţiei populaţiei
de către statele lumii
• În prezent, doar Australia
mai este oficial deschisă
pentru im...
Dintre organizațiile economice internaționale cel mai mult se apropie de problematica
monitorizării migrației internaționa...
În linii mari politica migrațională a statelor
vizează două aspecte:
Reglementarea imigrației –
abordare selectivă
A. Un prim criteriu în selectarea migranților îl
reprezintă calificarea aces...
În linii mari statele recipiente acordă un regim
preferențial următoarelor grupe profesionale:
• muncitorii necalificați, ...
B. Reglementări cu privire la cerințele solicitate privind
caracteristicile personale ale muncitorilor imigranți.
Legislaț...
C. Un alt tip de reglementare se realizează prin cota
numerică (cota imigraţională) care stabileşte
ponderea imigranților ...
D. Legislația imigrațională conține limitări de ordin spaţial şi temporal.
Politica migrațională a unor state acordă prefe...
E. Reglementarea economică cuprinde un şir de
condiții:
- prioritate o au migranții care investesc sume
mari de bani în ec...
Stimularea reemigrării
Începând cu anii ´70 ai sec. trecut mai multe state
au început să stimuleze repatrierea imigranțilo...
3. Efectele migraţiei populaţiei
Efectele migraţiei pe plan demografic.
Mişcarea populației produce efecte importante asup...
3. Efectele migraţiei populaţiei
Efectele economice ale migraţiei pot fi exprimate
în principal prin efectele asupra balan...
4. Migraţia populaţiei Republicii
Moldova
Cadrul juridic naţional cu
privire la migraţie include:
• Concepţia politicii
mi...
• Colaborarea cu Programul MIGRANT al OIM în
cadrul proiectului „Eliminarea Traficului de fiinţe
umane din R. Moldova prin...
Evoluţia migraţiei în R. Moldova în
intervalul 2001-2010 (persoane)
2001 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2010
Emigranţi 6646...
Numărul total de emigranţi, mii persoane, şi ponderea
bărbaţilor/femeilor emigranţi în populaţia bărbaţilor/femeilor în vâ...
Distribuţia emigranţilor pe nivele de studii, număr (mii oameni) şi
procente din total, anii 2002 şi 2012
Utilizarea veniturilor acumulate de emigranţii moldoveni
ETL – emigranţi pe termen lung, cu o perioadă de şedere de peste ...
Distribuţia emigranţilor după suma medie trimisă lunar
familiei şi regiunile în care au emigrant, în procente, 2011
• Astfel datele ultimului recensământ au arătat
că un număr de 273 mii persoane cu domiciliul
în R. Moldova erau absente.
...
• Direcţiile principale ale migraţiei, conform
datelor recensământului, sunt
F. Rusă - 56,2%,
Italia – 19,4,
România – 3,9...
Migraţia internă în Republica Moldova
Nu se ţine evidenţa migraţiei interne, ceea ce
face dificilă studierea mobilităţii ...
Migraţia externă în R. MoldovaMigraţia este cea de-a doua problemă demografică a populaţiei
Migraţia externă are un cara...
Consecinţe ale migraţiei externe:
• Pierderile demografice de populaţie economic
activă;
• Diminuarea genofondului demogra...
Mecanismul geospaţial al migraţiei
ilegale
Est
(Rusia; Ucraina.)
Temporar, acumulare
de capital
pentru o eventuală
migraţi...
Migraţia ilegală. Mecanisme ale
desfășurării
Migraţia
unui membru
al familiei
Migraţia
întregii familii
cu copiiDivorţ
Mig...
Migraţia externă
Limita de venit lunar al unui migrant
este de 250(euro) până la 3000
(euro) media 1200-1500 (euro)
confor...
Tajikistan
Moldova
Tonga
Guyana
Lesotho
Lebanon
Haiti
Honduras
Armenia
El Salvador
Jordan
Bosnia and Herzegovina
Jamaica
S...
Privind la raportul dintre remiten e i PIB, Moldova ocupăț ș
pozi ia a 5-a cu un indice de 24%. “Lider” este Tadjikistanul...
Percentage of Expatriates that are Highly Skilled
0
5
10
15
20
25
30
35
40
45
50
R
ussiaTajikistanAzerbaijan
U
zbekistan
K...
Remitenţele
1999 - 89,62 mln USD
2000 – 152,94 mln USD
2001 – 211,99 mln USD
2002 – 254,12 mln USD
2003 – 317,29 mln USD
2...
Aspecte teritoriale
ale migraţiei cu Federaţia
Rusă
(datele recensământului
2004)
Aspecte teritoriale ale migraţiei
populaţiei R. Moldova cu Italia
Aspecte teritoriale ale migraţiei
populaţiei R. Moldova cu Ucraina
Aspecte teritoriale ale migraţiei
populaţiei R. Moldova
cu Portugalia
Aspecte teritoriale ale migraţiei
populaţiei R. Moldova
cu Turcia
Aspecte teritoriale ale migraţiei
populaţiei R. Moldova
cu România
0
500
1000
1500
2000
2500
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007
Persoane
Anul
imigraţie de familie la studii la muncă
În...
0
500
1000
1500
2000
2500
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007
persoane
Anul
superioare medii de specialitate medii gen...
Bulgaria
4% China
1%
Iordania
4% Israel
4%
Kazahstan
1%
Palestina
0%
România
7%
Rusia
8%
Siria
9%
S.U.A.
5%Sudan
1%
Turcia...
• În structura pe sexe a imigranţilor predomină
bărbaţii, care reprezintă 71,2% din numărul
total de imigranţi. Aici, poat...
Transnistria
Годы Прибыло Выбыло
Миграционн
ый
прирост
(убыль)
Годы Прибыло Выбыло
Миграцио
нный
прирост
(убыль)
1989 3286...
Transnistria
Германия
Турция
Украина
Греция
Италия
Израиль
Санкт-Петербург
Одесса
Польша Москва
Западная
СибирьПриднестровье
Беларусь
Р...
Glosar tematic
Glosar tematic
Migratia populatiei 2014
Migratia populatiei 2014
Migratia populatiei 2014
Migratia populatiei 2014
Migratia populatiei 2014
Migratia populatiei 2014
Migratia populatiei 2014
Migratia populatiei 2014
Próximos SlideShares
Carregando em…5
×

Migratia populatiei 2014

jj

  • Entre para ver os comentários

Migratia populatiei 2014

  1. 1. MIGRAŢIA POPULAŢIEI
  2. 2. “A doua componentã a dinamicii demografice este migraţia internaționalã [...] Imigrãrile au aceeaşi semnificaţie cu naşterile, emigrãrile reprezintã pierderi ... " Vladimir TREBICI, 1991
  3. 3. 1. Conţinutul şi particularităţile de bază ale migraţiei populaţiei • Migraţia - un fenomen global • a căpătat dimensiuni foarte mari, contribuind, în mare măsură, la formarea populaţiei statelor. • Fluxurile migraţioniste, prin structura lor cantitativă, dar mai ales calitativă, influenţează securitatea demografică, socială şi economică a statelor lumii. • Migraţia forţei de muncă are un rol deosebit în funcţionalitatea economiei mondiale.
  4. 4. Din punctul de vedere al poziţiei faţă de migranţi Chiar şi statele cu regimuri închise participă tot mai activ în circuitul migraţional internaţional, fenomenul emigrării fiind supus aici unui control foarte dur, comparativ cu imigrarea.
  5. 5. Creşterea intensităţii migraţiei de muncă la etapa contemporană este determinată de un şir de factori: • dezvoltarea inegală a economiilor naţionale, creşterea disparităţilor în dezvoltarea economică a diferitelor grupe de state sau chiar în interiorul statelor, fapt ce a impulsionat apariţia fluxurilor migraţionale;
  6. 6. Creşterea intensităţii migraţiei de muncă la etapa contemporană este determinată de un şir de factori: • tendinţele tot mai accentuate de liberalizare în mişcarea persoanelor, liberalizare determinată, fie de către anumite instituţii economice internaţionale specializate (OMC, BM, FM, OMM), fie de actori importanţi ai economiei mondiale (corporaţiile transnaţionale, care asigură mişcarea forţei de muncă spre capital, sau transferă capitalul în regiunile cu surplus de forţă de muncă);
  7. 7. Creşterea intensităţii migraţiei de muncă la etapa contemporană este determinată de un şir de factori: • fazele ciclului economic, în care se află economiile unor state sau a economiei mondiale în întregime (în fazele avântului economic creşte cererea pentru forţa de muncă, inclusiv pentru cea străină, iar în faza crizei - scade); • îmbunătăţirea sistemului de transport mondial, care permite ca informaţia, mărfurile, serviciile şi persoanele să se deplaseze rapid şi liber în orice colţ al lumii; • relaţiile sociale, exprimate prin internaţionalizarea căsătoriilor, culturilor; • factorul demografic, exprimat prin creşteri inegale a numărului populaţiei în statele lumii şi, corespunzător, completarea pieţelor forţei de muncă inegal; • ocuparea parţială a forţei de muncă şi existenţa fenomenului de şomaj etc.
  8. 8. Factorii care determină migraţia populaţiei
  9. 9. Este dificil de cuantificat numărul total al migranţilor temporari şi definitivi, întrucât aceştia îşi pot modifica statutul în timp.
  10. 10. După motivul deplasării
  11. 11. După caracterul mişcării forţei de muncă
  12. 12. Conform clasificării OMM (organizaţia mondială a muncii), deosebim 5 fluxuri internaţionale ale migraţiei
  13. 13. Migraţia internaţională a forţei de muncă la etapa contemporană se caracterizează prin câteva particularităţi: • Migraţia a cuprins, practic, toate statele, continentele, căpătând un caracter global. La începutul sec XXI-lea în lume se numărau peste 200 milioane de persoane cu statut de migrant. • Motivul principal al migraţiei rămâne a fi cel economic. • S-au modificat şi direcţiile migraţiei. Dacă în anii '50-80 direcţia principală a migraţiei era dinspre ţările în dezvoltare (ŢCD) către ţările dezvoltate (ŢD), începând cu anii ' 80 se atestă şi procesul invers, migraţia de muncă din ŢD, însoţind capitalul, migrează în ţările în curs de dezvoltare. O creştere constantă a avut-o şi migraţia pe direcţia ŢCD – ŢCD. • Actualmente s-a intensificat mult migraţia ilegală a forţei de muncă. Circa 20-40 la sută dintre migranţi sunt ilegali, în UE 15-20% (2010). • În migraţia internaţională au loc schimbări nu numai cantitative, dar şi calitative, exprimate prin creşterea ponderii personalului calificat care migrează. • În prezent are loc o implicare tot mai activă a statelor în monitorizarea şi dirijarea procesului migraţional.
  14. 14. 2. Dimensiuni, direcţii şi reglementări ale migraţiei populaţiei • Volumul migraţiei a fost în creştere permanentă, deşi intensitatea fenomenului a fost diferită în timp. • Primele migraţii masive ale populaţiei au fost migraţiile forţate din sec. XII-XIX - comerţul cu sclavi. • Direcţia principală a migraţiei sclavilor era din Africa către America (în special în SUA). În intervalul 1650-1850 populaţia din Africa s-a diminuat cu 22% ca rezultat al transferului forţat de muncă către continentul american.
  15. 15. • Sec. XIX şi începutul sec. XX s-a caracterizat prin marile migraţiuni transoceanice ce au antrenat milioane de persoane din Europa de Vest, iar mai apoi din Europa Sudică şi Estică spre America de Nord, Australia şi America Latină. • În sec. XIX din Europa au emigrat circa 30 mln. persoane din Europa, iar la începutul sec. XX până la primul război mondial încă peste 20 mln. persoane
  16. 16. • În perioada postbelică fluxurile migraţionale către „Lumea Nouă” au scăzut în intensitate, iar polul de atractivitate a migranţilor devine Europa Occidentală. • Economiile refăcute de după război aveau nevoie de un număr mare de muncitori care să asigure creşterea economică şi în perioada care a urmat, statele din vestul Europei, precum Marea Britanie, Franţa, Germania primesc din ţările vecine mai mulţi imigranţi decât au pierdut în perioada anterioară.
  17. 17. Dinamica migraţiei internaţionale Numărul migranţilor internaţionali, mln. oameni Creşterea medie anuală a migranţilor internaţionali, % 1960 1970 1980 1990 2000 2005 1960- 1965 1970- 1975 1980- 1985 1990- 1995 2000- 2005 Lumea în total 75,5 81,3 99,3 155,0 176,7 200,0 0,8 1,3 2,2 1,3 1,5 Regiuni dezvoltate 32,3 38,3 47,5 82,4 105,0 115,4 1,8 2,0 2,4 2,8 1,9 Regiuni în dezvoltare 43,2 43,0 51,8 72,6 71,7 85,6 -0,1 0,6 2,4 0,4 0,2 Europa 14,2 18,8 21,9 49,4 58,2 64,1 3,1 1,4 1,4 2,3 1,9 Africa 9,1 9,9 14,1 16,4 16,5 17,1 0,7 2,0 0,5 1,9 0,7 America Latină 6,0 5,7 6,1 7,0 6,3 6,6 -0,6 0,2 0,6 -2,9 1,1 America de Nord 12,5 13,0 18,1 27,6 40,4 44,5 0,3 3,3 4,1 3,9 1,9 Australia şi Oceania 2,1 3,0 3,8 4,8 5,1 5,0 3,6 2,0 2,2 1,2 -0,1
  18. 18. În a 2-a jumătate a sec. XX s-au format câteva centre/nuclee de atragere a migraţiei de muncă: 1. Europa Occidentală • Statele UE numără în prezent circa 5 mln. migranţi, ceea ce constituie circa 5% din populaţia acestor state. • Numărul cel mai mare de migranţi l-au primit Germania, Franţa, Marea Britanie, Belgia, Olanda, Elveţia. • În ultimii 10 ani după destrămarea sistemului socialist un număr foarte mare de migranţi au venit din statele Europei de Est şi Sud-Est. Mai multe state din Europa de Sud s-au transformat din ţări de emigraţie în ţări de imigraţie.
  19. 19. • Muncitorii străini constituie o parte considerabilă a forţei de muncă din unele state: Luxemburg – 30%, Elveţia – 29,6%, Germania – 8,0%, Belgia – 7,5%, Austria – 6,2%, Suedia – 5,8%, Franţa – 5,2%, Marea Britanie – 3,4% (2010) din numărul total al angajaţilor. • Statele UE au o politică restrictivă cu privire la imigranţi din mai multe considerente: • presiunea făcută de populaţia statelor membre faţă de autorităţi vis-a-vis de limitarea imigranţilor, în special a forţei de muncă necalificată, • problemele legate de creşterea necontrolată a migraţiei ilegale, • destabilizarea pieţelor forţei de muncă şi mai recent criza financiară care a afectat toate statele etc. • Problemele demografice grave prin care trec majoritatea statelor europene legate de îmbătrânirea populaţiei, declinul natural, emanciparea femeilor şi a institutului familiei va determina statele comunitare să-şi revadă politica migraţională.
  20. 20. 2. Orientul Apropiat şi Mijlociu – a luat naștere la mijlocul anilor 70 • Ponderea muncitorilor străini în 6 state monarhice a depăşit 50% din totalul muncitorilor: Bahrain – 51%, Arabia Saudită – 60%, Oman – 70%, Kuwait – 86%, EAU – 89%, Qatar – 92%. • Un alt centru al migraţiei (formal etnic, dar de facto în mare măsură de muncă) a devenit Israelul. Crearea statului evreiesc în 1948 a determinat apariţia unui pol important al migraţiei în această regiune. Boomul petrolier în ţările OPEC (organizaţia statelor exportatoare de petrol) a determinat creşterea cererii forţei de muncă atât calificată, cât şi necalificată.
  21. 21. 3. S.U.A. – formarea resurselor de forță de muncă s-a datorat în mare parte imigrației • Perioada postbelică poate fi divizată în câteva etape distincte: 1) Migrația unui număr mare de imigranți din Europa Occidentală, îndată după cel de-al doilea război mondial, 2) A început cu anul 1965 prin legea ce facilita imigrația din Asia şi America Latină, 3) prioritate au avut-o migranții din Europa. SUA este principala țară receptoare de migranți cu un stoc de circa 20 mln., fiind urmată de Canada cu circa 5 mln. de migranți. Dintre regiunile furnizoare de migranți se evidențiază Europa Centrală şi de Est, America Centrală, Asia de Sud-Est.
  22. 22. 4. Australia • Prin politica imigrațională atractivă a servit destinația a peste 200 mii de muncitori străini. • Ca şi SUA, Australia duce o politică de asimilare a migranților.
  23. 23. 5. Asia - Pacific • Brunei, Japonia, Hong Kong (China), Malaysia. Singapore, Coreea de Sud, Taiwan. • Aceste state tot mai mult apelează la serviciile muncitorilor străini, în special, în activități ce nu solicită o calificare înaltă. • În acelaşi timp, Japonia înregistrează cel mai mare număr al migranților profesionişti de tranzit care însoțesc investițiile de capital străin în țările din Asia Pacific.
  24. 24. 6. America Latină • Argentina, Venezuela primesc un număr mare al migranților. • Specific pentru această regiune în dezvoltare este că primeşte migranți din state în curs de dezvoltare. • Mai multe state latino- americane aplică programe de atragere a imigranților din Europa de Est.
  25. 25. 7. Africa • Majoritatea fac parte din categoria statelor donatoare de migranți, firesc pentru cea mai săracă regiune a lumii. • Totuşi, Africa de Sud recrutează muncitori necalificați din statele vecine, pentru activitățile din industria minieră, precum şi specialişti din statele ex-URSS.
  26. 26. • Numărul migranților sporeşte cu paşi rapizi • 1970 – 82 milioane persoane • 2000 – 175 milioane persoane • În ultimul deceniu numărul migranților a sporit cu 6 mil. persoane per an. • Cea mai mare ponderea a migranților din totalul populației se atestă în Australia (18,7%) şi America de Nord (12,9%), iar cel mai mic număr raportat la totalul populației este în America Latină - 1,1% şi Asia - 1,4%.
  27. 27. Reglementarea migraţiei populaţiei de către statele lumii • În prezent, doar Australia mai este oficial deschisă pentru imigranți, în timp ce Canada, Israel, SUA, statele Europei Occidentale sunt parțial deschise. • Selectarea migranților de către statele recipiente este rigidă şi poartă, în multe privințe, un caracter discriminatoriu. • Baza juridică internațională a migrației forței de muncă o constituie Declarația Generală despre Drepturile Omului din 1948, pactul internațional asupra dreptului civil şi politic din 1966, Actul final al Hotărârii asupra Securității Umane şi Cooperare în Europa din 1986, Convenția ONU pentru drepturile muncitorilor-migrați şi a membrilor familiilor lor.
  28. 28. Dintre organizațiile economice internaționale cel mai mult se apropie de problematica monitorizării migrației internaționale a forței de muncă OMM (Organizația Mondială a Muncii), responsabilă de elaborarea şi coordonarea standardelor internaționale cu privire la piața muncii. Aceste standarde servesc ca recomandări guvernelor statelor lumii şi vizează: • remunerarea minimală a muncii; • asigurarea posibilităților de angajare nediscriminatorie; • asigurarea egalității între muncitorii migranți şi locali; • asigurarea unei sistem de asigurări sociale pentru migranți; • stabilirea vârstei minimale a forței de muncă; • cooperarea statelor în domeniul migrației de muncă etc.
  29. 29. În linii mari politica migrațională a statelor vizează două aspecte:
  30. 30. Reglementarea imigrației – abordare selectivă A. Un prim criteriu în selectarea migranților îl reprezintă calificarea acestora. În general, sunt acceptate acele categorii profesionale de care are nevoie țara şi limitează sau interzice celelalte. Un loc aparte în politica migrațională îl ocupă atragerea persoanelor calificate „brain drain”
  31. 31. În linii mari statele recipiente acordă un regim preferențial următoarelor grupe profesionale: • muncitorii necalificați, care pretind la munci nesolicitate de populația autohtonă; • specialiştii în ramurile cu o dezvoltare rapidă; • reprezentanții profesiilor rare; • specialiştii de calificare înaltă şi liber profesioniştii; • antreprenorii care transferă activele lor în aceste state, creând şi locuri de muncă.
  32. 32. B. Reglementări cu privire la cerințele solicitate privind caracteristicile personale ale muncitorilor imigranți. Legislația țărilor receptoare impun restricții asupra limitelor de vârstă. Acestea doresc să primească muncitori tineri (preferențial în limitele vârstei de 20-40 ani), de la care se poate obține un efort maxim. Persoanele tinere, căsătorite, cu copii, au prioritate, acest fapt contribuind şi la îmbunătățirea parametrilor capitalului uman. Un „filtru” pentru selectarea muncitorilor străini îl reprezintă şi starea de sănătate, unele state recurgând la teste medicale şi psihologice, lipsa antecedentelor penale pentru potențialii imigranți. În unele state se limitează sau se interzice chiar intrarea pe teritoriul lor a persoanelor care fac parte din anumite partide extremale, totalitare, considerându-se că prezența lor ar aduce prejudiciu statelor date.
  33. 33. C. Un alt tip de reglementare se realizează prin cota numerică (cota imigraţională) care stabileşte ponderea imigranților acceptați în anumite ramuri sau în economie, per ansamblu. Anual se stabileşte o cotă imigrațională. Cota imigrațională a SUA începând cu 1965 este de 675 mii persoane. În unele state cota directă se stabileşte ca raportul între muncitorii străini şi locali. Grecia, spre exemplu, interzice activitatea străinilor la întreprinderile unde lucrează mai puțin de 5 muncitori de origine greacă. Dacă la întreprindere lucrează un număr mai mare de muncitori, raportul dintre locali şi străini trebuie să fie de cel puțin 10:1.
  34. 34. D. Legislația imigrațională conține limitări de ordin spaţial şi temporal. Politica migrațională a unor state acordă preferințe muncitorilor din anumite regiuni, state fie că este vorba de proximitatea geografică, de rudenie lingvistică, culturală sau etnică. SUA până în anii ´90 ai sec. trecut a acordat prioritate persoanelor din Asia, America Latină, Africa, iar după anii ´90 prioritate au avut-o imigranții din Europa. În prezent aceeaşi politică migrațională selectivă o duce majoritatea statelor postindustriale. Statele din cadrul UE, actualmente, acordă prioritate migranților din Europa Centrală şi de Sud Est. Franța, acordă pretendenților străini cetățenia franceză doar după 10 ani de şedere în țară, cu condiția ca aceştia să cunoască limba, istoria, cultura ei. O politică diferențiată în atragerea migranților este şi în cadrul statelor, imigrația fiind încurajată în regiunile mai slab dezvoltate, regiunile în plină ascensiune şi descurajată în oraşele mari, în aglomerațiile urbane şi megapolise pentru a evita supraaglomerările spațiale. Limitările temporale se fac cu scopul de a stabili un termen de încercare, după care are loc prelungirea termenului.
  35. 35. E. Reglementarea economică cuprinde un şir de condiții: - prioritate o au migranții care investesc sume mari de bani în economia statelor recipiente (în SUA se acordă anual 10 mii de vize acestor categorii de persoane); - impunerea unor plăți sub forma impozitelor angajatorilor care utilizează muncitorii străini; - stabilirea plăților pentru imigranți a impozitelor pentru angajare etc.
  36. 36. Stimularea reemigrării Începând cu anii ´70 ai sec. trecut mai multe state au început să stimuleze repatrierea imigranților, implementând un şir de programe în acest sens. Printre acestea pot fi menționate: • ajutoare materiale doritorilor de a reemigra sub forma creditelor, donațiilor băneşti; • ajutoarele acordate statelor exportatoare de forță de muncă prin dezvoltarea infrastructurilor sociale, crearea întreprinderilor, în care ar putea fi angajați migranții repatriați; • pregătire profesională a migranților pentru activități în țara de origine etc.
  37. 37. 3. Efectele migraţiei populaţiei Efectele migraţiei pe plan demografic. Mişcarea populației produce efecte importante asupra unor variabile demografice cum ar fi numărul, structura populației, densitatea, presiunea demografică etc. Acestea pot fi cuantificate prin soldul migrațional în formă absolută şi relativă. Efectele demografice pozitive din cadrul țărilor de imigrație sunt însoțite de efecte negative în țările de emigrație şi invers. Un alt indicator demografic, cu implicare directă asupra dezvoltării economice, îl reprezintă modificarea presiunii demografice în sensul creşterii acesteia pentru statele de emigrație, exprimat prin diminuarea populației economic active în favoare celorlalte două categorii de vârstă neantrenate în activități economice: copiii şi pensionarii, scăderea ratei de fertilitate prin emigrarea populației de vârstă reproductivă, feminizarea sau masculinizarea populației şi, prin aceasta, crearea unui dezechilibru între genuri.
  38. 38. 3. Efectele migraţiei populaţiei Efectele economice ale migraţiei pot fi exprimate în principal prin efectele asupra balanţei de plăţi şi asupra bugetului consolidat. Fluxurile migrației internaționale determină importante transferuri de capital, atât din țările de emigrație aduse de emigranți pentru instalarea sau dobândirea cetățeniei, dar în mod special, prin transferurile făcute de imigranți în țara de origine.
  39. 39. 4. Migraţia populaţiei Republicii Moldova Cadrul juridic naţional cu privire la migraţie include: • Concepţia politicii migraţionale a R. Moldova, aprobată prin Hotărârea Parlamentului nr. 1386-XV din 11.10.2002. • Legea cu privire al migraţie nr. 1518-XV din 06.12.2002. • Legea cu privire la migraţia de muncă nr. 180-XVI din 10.07.2008 etc.
  40. 40. • Colaborarea cu Programul MIGRANT al OIM în cadrul proiectului „Eliminarea Traficului de fiinţe umane din R. Moldova prin măsuri ale pieţei muncii”. • Crearea centrelor informaţionale privind piaţa muncii. • Elaborarea, publicarea şi diseminarea ghidurilor cu informaţia specifică despre ţara de destinaţie, a pliantelor privind riscurile migraţiei nereglementate etc. • Micul trafic la frontieră. • Parteneriatul de mobilitate R. Moldova – UE.
  41. 41. Evoluţia migraţiei în R. Moldova în intervalul 2001-2010 (persoane) 2001 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2010 Emigranţi 6646 7376 7166 6827 6685 7172 6988 6663 Imigranţi 1293 1620 1706 2056 1968 2070 2749 2010 Repatriaţi 1462 1285 1816 1131 1608 1763 2023 2222 Total 9201 10281 10688 10014 10261 11005 11760 10895
  42. 42. Numărul total de emigranţi, mii persoane, şi ponderea bărbaţilor/femeilor emigranţi în populaţia bărbaţilor/femeilor în vârstă aptă de muncă, %, anii 2000-2012
  43. 43. Distribuţia emigranţilor pe nivele de studii, număr (mii oameni) şi procente din total, anii 2002 şi 2012
  44. 44. Utilizarea veniturilor acumulate de emigranţii moldoveni ETL – emigranţi pe termen lung, cu o perioadă de şedere de peste 12 luni
  45. 45. Distribuţia emigranţilor după suma medie trimisă lunar familiei şi regiunile în care au emigrant, în procente, 2011
  46. 46. • Astfel datele ultimului recensământ au arătat că un număr de 273 mii persoane cu domiciliul în R. Moldova erau absente. • Căutarea unui loc de muncă - 88,7%, la studii – 6,5%, din alt motiv 4,8%. • Datele experţilor şi studiilor realizate arată că numărul emigranţilor ar fi de cel puţin 2 ori mai mare variind între 400 şi 600 mii persoane. • Bărbaţii emigranţi constituiau 57% comparativ cu femeile (2004).
  47. 47. • Direcţiile principale ale migraţiei, conform datelor recensământului, sunt F. Rusă - 56,2%, Italia – 19,4, România – 3,9%, Portugalia – 3,5%, Ucraina – 3,1%, Turcia – 3%. Restul sunt plecaţi în alte state, ponderea fiind mai mică de 3%.
  48. 48. Migraţia internă în Republica Moldova Nu se ţine evidenţa migraţiei interne, ceea ce face dificilă studierea mobilităţii teritoriale Migraţia internă este polarizată de capitala ţării unde locuieşte fiecare al patrulea cetăţean Concentrarea populaţiei în centru şi depopularea periferiilor.
  49. 49. Migraţia externă în R. MoldovaMigraţia este cea de-a doua problemă demografică a populaţiei Migraţia externă are un caracter profund economic şi comportă insecuritate socială În nici o ţară europeană evidenţa şi dirijarea migraţiei nu este efectuată de ministerele de forţă (Republica Moldova - MAI, MAE, MDI, Serviciul Grăniceri); Migraţia externă stimulează pierderile demografice de populaţie potenţial reproductivă; Principalul segment al migraţiei externe îl constituie migraţia ilegală Migraţia este o formă a exodului de inteligenţă Migraţia externă este o prioritate a populaţiei tinere R. Moldova s-a situat pe I loc în lume (2008) la ponderea remitenţelor în PIB, cu o cotă de 36,2 la sută, arată raportul Băncii Mondiale Motivul economic este principala cauză a migraţiei externe; Monitorizarea imigranţilor este o măsură ce ar diminua problemele în perspectivă
  50. 50. Consecinţe ale migraţiei externe: • Pierderile demografice de populaţie economic activă; • Diminuarea genofondului demografic; • Dezintegrarea definitivă a multor familii prin divorţ formal sau neformal, atunci când unul din soţi a emigrat pe termen lung; • Familia, ca instituţie socială fundamentală, a fost zdruncinată profund şi multilateral de procesul migratoriu prin sporirea divorţialităţii, care s-a majorat de 1,5 ori în spaţiul urban şi de aproape 2 ori în mediul rural. Copiii tot mai des sunt crescuţi şi educaţi în familii incomplete, dar cu părinţi în viaţă.
  51. 51. Mecanismul geospaţial al migraţiei ilegale Est (Rusia; Ucraina.) Temporar, acumulare de capital pentru o eventuală migraţie Vest Definitiv, statele europene Moldova
  52. 52. Migraţia ilegală. Mecanisme ale desfășurării Migraţia unui membru al familiei Migraţia întregii familii cu copiiDivorţ Migraţie ilegală în grup Migraţie ilegală individuală 5-7 ani
  53. 53. Migraţia externă Limita de venit lunar al unui migrant este de 250(euro) până la 3000 (euro) media 1200-1500 (euro) conform calculelor migranţii depăşesc cifra de 712 mii, iar cître 2008 cifra a constituit 950 mii persoane Total remitenţe (BNM; mil. USD) 0 100 200 300 400 500 600 700 800 900 1000 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 Total remittances NBM US$ million Moldova: Remitenţe de la migranţi, 1997-2005 (procentaj din PIB) 0.0 5.0 10.0 15.0 20.0 25.0 30.0 35.0 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 Remittances in percent of GDP
  54. 54. Tajikistan Moldova Tonga Guyana Lesotho Lebanon Haiti Honduras Armenia El Salvador Jordan Bosnia and Herzegovina Jamaica Serbia and Montenegro Nepal Albania Philippines Nicaragua Cape Verde Kyrgyz Republic Gambia, The West Bank and Gaza Guatemala Kiribati 0 5 10 15 20 25 30 35 40 Remitenţele către ţările de origine reprezintă o parte considerabilă a PIB
  55. 55. Privind la raportul dintre remiten e i PIB, Moldova ocupăț ș pozi ia a 5-a cu un indice de 24%. “Lider” este Tadjikistanul,ț unde remiten ele sunt echivalentul a 48% din PIB,ț Kyrgyzstan(31%), Lesotho i Nepal (25%).ș
  56. 56. Percentage of Expatriates that are Highly Skilled 0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50 R ussiaTajikistanAzerbaijan U zbekistan Kyrgyz R epM oldova Latvia Turkm enistan EstoniaArm eniaH ungary KazakhstanU kraine PolandR om ania C zech R epBelarusG eorgiaLithuaniaSloveniaBulgaria C roatia Slovak R ep Bosnia & H erz. M acedonia Albania Turkey Source: Dumont and Lemaître Brain Drain – Exodul Inteligenţei Ponderea emigranţilor cu o calificare înaltă
  57. 57. Remitenţele 1999 - 89,62 mln USD 2000 – 152,94 mln USD 2001 – 211,99 mln USD 2002 – 254,12 mln USD 2003 – 317,29 mln USD 2004 – 422,41 mln USD 2005 – 683,14 mln USD 2006 – 854,57 mln USD 2007 – 1,283 mlrd USD 2008 – 1,283 mlrd USD 2009 – 1,211 mlrd USD 2010 – 1,316 mlrd USD 2013 – 2,0 mlrd USD
  58. 58. Aspecte teritoriale ale migraţiei cu Federaţia Rusă (datele recensământului 2004)
  59. 59. Aspecte teritoriale ale migraţiei populaţiei R. Moldova cu Italia
  60. 60. Aspecte teritoriale ale migraţiei populaţiei R. Moldova cu Ucraina
  61. 61. Aspecte teritoriale ale migraţiei populaţiei R. Moldova cu Portugalia
  62. 62. Aspecte teritoriale ale migraţiei populaţiei R. Moldova cu Turcia
  63. 63. Aspecte teritoriale ale migraţiei populaţiei R. Moldova cu România
  64. 64. 0 500 1000 1500 2000 2500 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 Persoane Anul imigraţie de familie la studii la muncă În ultimii ani se observă o modificare a structurii imigranţilor conform scopului sosirii. Astfel, scade numărul celor veniţi la studii şi creşte numărul celor veniţi la muncă sau în scopuri de afaceri. De asemenea, se măreşte numărul imigranţilor care sosesc în scopul reîntregirii familiei. IMIGRANŢI
  65. 65. 0 500 1000 1500 2000 2500 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 persoane Anul superioare medii de specialitate medii generale medii incomplete primare sau fără studii Din punct de vedere al nivelului de studii al imigranţilor, predomină cei cu studii medii generale (47,8%) şi de specialitate (18,2%), dar şi a celor cu studii superioare (28,7%). Tendinţa generală din ultimii ani arată, că creşte numărul imigranţilor cu studii superioare şi medii de specialitate, care vin în Republica Moldova în special în scopuri de afaceri. Structura imigranţilor este mai mult favorabilă, deoarece pe lângă activizarea mediului de afaceri, are loc şi atragerea investiţiilor de peste hotare. Majoritatea din cei care imigrează în scopuri de afaceri, pe lângă cunoştinţele din domeniu, mai aduc cu sine şi un important capital financiar. IMIGRANŢI
  66. 66. Bulgaria 4% China 1% Iordania 4% Israel 4% Kazahstan 1% Palestina 0% România 7% Rusia 8% Siria 9% S.U.A. 5%Sudan 1% Turcia 17% Ucraina 18% Alte ţări 21% În ultimii ani se modifică structura imigranţilor conform cetăţeniei. Spre exemplu, dacă în anul 2000 numărul de imigranţi din Siria era de 232 de persoane, atunci în 2007 ei reprezentau numai 31 persoane. În aceiaşi perioadă, numărul de imigranţi turci a crescut de 3 ori, de la 154 persoane la 462. De asemenea, este în creştere şi numărul de imigranţi originari din Rusia (de 3,7 ori), România (de 2 ori) sau Ucraina (de 2 ori). Din punct de vedere numeric, începând cu anul 2005 predomină imigranţii din Turcia (22,3%), după care urmează statele din C.S.I. – Ucraina (19%) şi Rusia (12,8%). Dacă în cazul cetăţenilor turci şi a celor români se poate vorbi despre imigrarea predominant în scopuri de afaceri, atunci în cazul imigranţilor din Rusia şi Ucraina principala cauză este repatrierea şi imigraţia de familie. IMIGRANŢI
  67. 67. • În structura pe sexe a imigranţilor predomină bărbaţii, care reprezintă 71,2% din numărul total de imigranţi. Aici, poate fi menţionat exemplul studenţilor arabi, care iniţial imigrează temporar cu scopul de a obţine studii (predominant în medicină), iar mai apoi se căsătoresc şi imigrează definitiv. • Pe parcursul perioadei 2000-2007, 31,5% din imigranţi erau originari din statele arabe
  68. 68. Transnistria Годы Прибыло Выбыло Миграционн ый прирост (убыль) Годы Прибыло Выбыло Миграцио нный прирост (убыль) 1989 32865 30154 2711 1999 13669 16820 -3151 1990 36029 32926 3103 2000 12081 17448 -5367 1991 30359 29095 1264 2001 12000 18090 -6090 1992 21478 32242 -10764 2002 11360 16797 -5437 1993 22658 21539 1119 2003 9457 15418 -5961 1994 18326 20184 -1858 2004 8597 12793 -4196 1995 14513 22777 -8264 2005 8364 11660 -3296 1996 12416 23139 -10723 2006 7418 10908 -3490 1997 14707 20311 -5604 2007 6996 10826 -3830 1998 14507 17239 -2732 2008 6883 10226 -3343
  69. 69. Transnistria
  70. 70. Германия Турция Украина Греция Италия Израиль Санкт-Петербург Одесса Польша Москва Западная СибирьПриднестровье Беларусь Румыния Болгария Geografia legăturilor emigraționiste ale Transnistriei
  71. 71. Glosar tematic
  72. 72. Glosar tematic

×