Atitudinea lui Freud faţă de ocultism este ambiguă. Pe de o parte, se străduieşte să delimiteze psihanaliza de ocultism, pentru că printre încercările de compromitere a psihanalizei din vremea sa se număra şi aceea de a o plasa în domeniul ocultismului. Deosebirea majoră dintre psihanaliză şi ocultism constă în faptul că în timp ce majoritatea ocultiştilor sunt persoane convinse apriori, care caută doar confirmări pentru convingerile preexistente, psihanaliştii sunt animaţi de dorinţa de cunoaştere şi ajung la convingere în finalul unui proces de cunoaştere de natură ştiinţifică. Pe de altă parte, Freud admite existenţa unor fenomene parapsihologice, cum ar fi telepatia, încadrate atunci în categoria fenomenelor oculte. Performanţele, uneori uimitoare, ale prezicătoarelor, nu s-ar datora forţelor oculte, ci „transferului de gânduri", cum numea Freud telepatia, de la client la oracol.

1. Vis si telepatie*
de Sigmund Freud
*Extras din lucrarea editata de AROPA: "Psihanaliza fenomenelor oculte"
dedicata cı
torva texte scrise de Sigmund Freud. I
n acest extras avem o analiza de vis
"telepatic" pe care Freud o supune studiului de tip psihanalitic. Visul provine de la un
corespondent necunoscut care i l-a comunicat prin mai multe scrisori.
Cu unul din ei am corespondat deja ı
nainte; el a avut amabilitatea, ca si ală
i mulă
i
cititori, sa -mi comunice observaă
ii extrase din viaă
a de zi cu zi, si din alte surse. De
asta data , acest om, extrem de cultivat si de inteligent, mi-a pus ı
n mod expres
materialul sa u la dispoziă
ie, ı
n cazul ı
n care as vrea ”sa -l utilizez pentru publicareÎ.
Iata scrisoarea sa:
Cred ca visul care urmeaza este suficient de interesant pentru ca sa vi-l ofer ca
material pentru studiile dumneavoastra .
Trebuie sa va spun ı
n prealabil: fiica mea care este ma ritata la Berlin asteapta sa
nasca pentru prima oara la juma tatea lunii decembrie a.c. Aveam inten„
ia sa merg la
Berlin cu aceasta ocazie ı
mpreuna cu so„
ia mea (a doua), mama vitrega a fiicei mele.
I
n noaptea de 16 spre 17 noiembrie am visat, mai precis si mai real ca niciodata , ca
so„
ia mea a na scut gemeni. I
i va d pe cei doi copilasi, au o mina stra lucitoare, rozalii
si buca la„
i, cı
t se poate de clar, dormind ala turi ı
n pa tu„
ul lor, nu-mi dau seama ce
sex au, unul - cu pa rul blond ca si spicul de grı
u are precis tra sa turile mele
amestecate cu tra sa turile so„
iei mele, cela lalt - cu pa rul brun-saten are precis
tra sa turile so„
iei mele amestecate cu ale mele. I
i spun so„
iei mele care are pa rul
blond-roscat: nu ı
ncape ı
ndoiala ca pa rul brun-saten al copilului ” ta uŞ va deveni si
el roscat mai tı
rziu. So„
ia mea ı
i ala pteaza pe copilasi. Ea tocmai a fiert dulcea„
a
ı
ntr-o chiuveta (tot ı
n vis) si cei doi copilasi s-au ca „
a rat ı
n chiuveta si o ling.
Iata visul. M-am trezit de patru sau cinci ori ı
n timp ce visam ı
ntrebı
ndu-ma daca
este adeva rat ca avem gemeni, fa ra sa pot conchide cu toata certitudinea ca nu am
fa cut decı
t sa visez. Visul a durat pı
na la trezire, chiar si pu„
in dupa trezire, pı
na cı
nd
m-am la murit pe deplin cum stau lucrurile. La micul dejun i l-am povestit si so„
iei
mele care s-a amuzat copios. Ea mi-a zis: Nu cumva a na scut gemeni Ilse (fiica mea)?
I-am ra spuns: Nu-mi prea vine sa cred, ca ci nici ı
n familia mea si nici ı
n cea a lui Gs.
(so„
ul ei) nu au existat gemeni. Pe 18 noiembrie, la orele 10 de diminea„
a , am primit
o telegrama trimisa ı
n dupa -amiaza precedenta de ginerele meu, ı
n care eram
anun„
at ca s-au na scut doi gemeni, un ba ie„
el si o feti„
a . Nasterea s-a produs, prin ur-
mare, ı
n momentul ı
n care visam ca so„
ia mea a na scut gemeni. Evenimentul a avut
loc cu patru sa pta mı
ni mai devreme decı
t am socotit cu to„
ii bazı
ndu-ne pe supozi„
iile
fiicei mele si ale so„
ului ei.
S i asta nu-i totul: I
n noaptea urma toare, am visat ca fosta mea soă
ie, defuncta ,
mama fiicei mele, a luat ı
n grija patruzeci-si-opt de nou na scuă
i. La primirea primilor
doisprezece, am protestat. Aici visul se sfı
rseste.
Fosta mea so„
ie a iubit mult copiii. Adeseori afirma ca si-ar dori o droaie de copii,
cu cı
t mai mul„
i cu atı
t mai bine, si ca s-ar sim„
i ı
n stare sa faca pe ı
ngrijitoarea la o
gra dini„
a de copii. Zgomotul si „
ipetele copiilor erau muzica sa favorita . Adeseori se
ı
ntı
mpla sa invite o ceata de copii de pe strada , sa -i ospa teze ı
n curtea vilei noastre

2. cu ciocolata si pra jituri. Fiica mea, dupa ce a na scut si, mai ales, dupa ce i-a trecut
surpriza nasterii survenite prematur, a gemenilor si a diferen„
ei lor de sex, s-a gı
ndit
de-ndata , fa ra ı
ndoiala , la mama sa, stiind cu cı
ta bucurie ar fi ı
ntı
mpinat ea
evenimentul. ” Oare ce ar spune mama acum daca ar sta la ca pa tı
iul meu de la uza ?Ş
Acest gı
nd i-a trecut mai mult ca sigur prin minte. S i iata ca eu am avut visul cu
prima mea so„
ie defuncta , pe care am visat-o rareori, de care n-am mai vorbit dupa
primul meu vis si la care nici ma car nu m-am gı
ndit.
Crede„
i oare ca coinciden„
a visului cu evenimentul, ı
n ambele cazuri, este
ı
ntı
mpla toare? Fiica mea, care „
ine mult la mine, s-a gı
ndit fa ra ı
ndoiala ı
n mod
special la mine ı
n clipele nasterii, cu atı
t mai mult cu cı
t i-am scris adeseori ı
n
privin„
a conduitei pe care sa o aiba ı
n timpul sarcinii si nu am sla bit-o cu sfaturile
mele.
Este usor de ghicit ce am ra spuns acestei scrisori. Trebuia sa constat cu ama ra ciune
ca si la corespondentul meu interesul analitic era obturat de interesul telepatic; asa
ı
ncı
t am evitat ı
ntrebarea sa directa remarcı
nd ca visul conă
ine, de altminteri, multe
lucruri ı
n afara raportului sa u cu nasterea gemelara , si i-am cerut sa -mi comunice
informaă
iile si asociaă
iile susceptibile de a-mi permite interpretarea lui.
La care, am primit aceasta a doua scrisoare care, nici ea, nu satisface complet
astepta rile mele:
Ra spund abia asta zi la scrisoarea dumneavoastra amicala din 24 a acestei luni.
Accept bucuros sa va comunic ” fa ra omisiuni si rezerveŞ toate asocia„
iile care mi-au
venit. Din pa cate, pu„
ine - poate mai multe prin viu grai...
Ei bine, so„
ia mea si cu mine nu mai dorim copii. De altfel, nu am avut, ca sa spun
asa, un raport sexual; ı
n perioada visului cel pu„
in nu a existat nici un ” pericolŞ .
Nasterea fiicei mele care a fost asteptata pentru juma tatea lui decembrie a fa cut,
natural, obiectul unor conversa„
ii numeroase ı
ntre noi. Dar fata mea a fost examinata
si radiografiata asta vara si, dupa constata rile sale, consultantul a diagnosticat ca va
fi un ba iat. So„
ia mea a declarat atunci: ” Ce-as mai rı
de sa fie o feti„
a Ş . A mai zis
atunci ca ar fi mai bine daca ar fi un H. decı
t un G. (numele ginerelui meu), fiica mea
este mai dra gu„
a si are mai multa prestan„
a decı
t ginerele meu, desi el a fost ofi„
er de
marina . Ma intereseaza chestiunile legate de ereditate si am obiceiul sa caut
asema na rile la copilasi. I
nca ceva! Avem un ca „
elus care ma nı
nca cu noi la masa , ı
si
primeste pateul si linge farfuriile. Tot acest material s-a reı
ntors ı
n vis.
Iubesc mult copiii si am afirmat adeseori ca as mai creste cu pla cere ı
nca un
sufle„
el, acum cı
nd pot sa o fac cu mai multa ı
n„
elegere, interes si calm, dar cu so„
ia
mea, care nu are capacita „
ile necesare pentru o educa„
ie temeinica a copilului, nu am
vrut sa am copil. Iata ca visul ı
mi face cadou doi - sexul, nu l-am diagnosticat. I
nca si
azi ı
i va d ı
n paturile lor si le recunosc limpede tra sa turile, unul este mai ” eu-ı
nsumiŞ ,
cela lalt mai mult so„
ia mea, dar fiecare are si ceva din cela lalt. So„
ia mea are pa rul
blond-roscat dar unul dintre copii ı
l are saten (roscat), brun. Zic: ” S i a sta va deveni
roscat mai tı
rziuŞ . Cei doi copii se ca„
a ra pe o chiuveta mare ı
n care so„
ia mea ames-
teca ı
n dulcea„
a , si ling marginile si fundul chiuvetei (visul). Originea acestui detaliu
este usor de explicat, de altfel nici ansamblul visului nu ar fi dificil de ı
n„
eles si
interpretat, daca n-ar coincide cu nasterea neasteptata si precoce a nepo„
eilor mei
(cu trei sa pta mı
ni mai devreme), coinciden„
a aproape orara (nu as putea spune cu
precizie cı
nd a ı
nceput visul, nepo„
eii mei s-au na scut la orele noua , noua si un sfert;
ı
n jurul orelor zece m-am dus la culcare si noaptea am visat), si daca nu am fi stiut
dinainte ca va fi ba iat. Cu siguran„
a , ı
ndoiala privind exactitatea afirma„
iei - ba iat

3. sau fata - poate face sa apara gemeni ı
n vis, dar mai ra mı
ne coinciden„
a temporala a
visului gemelar cu nasterea neasteptata , si cu trei sa pta mı
ni ı
n avans, a gemenilor
fetei mele.
Nu este pentru prima oara cı
nd evenimentele de la distan„
a acced la constiin„
a
mea ı
nainte de a afla despre ele. Unul dintre mai multe altele: ı
n octombrie, m-au
vizitat cei trei fra„
i ai mei. Noi nu ne-am mai ga sit ı
mpreuna de treizeci de ani
(desigur ca ı
n doi mai des), exceptı
nd, pe fuga , la ı
nmormı
ntarea tata lui meu si a
mamei mele. Moartea lor era asteptata - ı
n nici un caz nu am ” presim„
it-oŞ . Dar,
cı
nd ı
n urma cu circa 25 de ani a murit cel mai tı
na r din fra„
ii mei, brusc, pe
neasteptate, la vı
rsta de zece ani, am gı
ndit imediat - cı
nd factorul mi-a ı
nmı
nat
cartea postala care anun„
a moartea sa, si fa ra sa -i arunc vreo privire - : aici scrie ca
fratele ta u a murit. S i totusi era singur ı
n ca minul familiei noastre, un ba iat pleznind
de sa na tate, ı
n timp ce noi ceilal„
i patru fra„
i mai ı
n vı
rsta ne luasem zborul de acasa
si eram absen„
i. Din ı
ntı
mplare, cı
nd m-au vizitat fra„
ii mei, conversa„
ia noastra s-a
purtat pe marginea acestei experien„
e pe care am tra it-o atunci si iata ca cei trei fra„
i
au sca pat cu to„
ii, ca la ordin, declara„
ia ca li s-a ı
ntı
mplat si lor atunci exact acelasi
lucru ca si mie. N-as putea spune daca lucrul s-a ı
ntı
mplat identic, ı
n orice caz
fiecare a declarat ca a presim„
it aceasta moarte ca o certitudine, ı
nainte ca stirea
primita pu„
in dupa si total neasteptata sa o fi notificat. To„
i patru sı
ntem pe linia
maternala naturi sensibile si ı
n acelasi timp persoane robuste, dar nici unul din noi
nu a fost atras de vreo forma de spiritism sau ocultism - ba chiar le respingem cu
hota rı
re. To„
i cei trei fra„
i ai mei sı
nt diploma„
i universitari, doi sı
nt profesori de
liceu, unul sef geometru, mai degraba chi„
ibusari decı
t fantasti. - Cam asta-i tot ce
pot sa va zic despre vis. Daca vre„
i sa utiliza„
i pentru publicare, pun totul la
dispozi„
ia dumneavoastra
Daca vom trece acum la tratamentul analitic al acestui vis, va trebui sa ne
recunoastem din nou insatisfacă
ia. Materialul de gı
nduri pe care visa torul ı
l ataseaza
conă
inutului manifest al visului este si el insuficient, cu el nu putem face nici o analiza
a visului. Visul, de pilda , insista minuă
ios asupra asema na rii dintre copii si pa rină
i, el
discuta de culoarea pa rului lor si despre probabila ei modificare ı
n timp, iar pentru a
explica aceste detalii etalate pe larg, visa torul nu ne da decı
t o informaă
ie indigenta ,
cum ca el s-a interesat din totdeauna de problemele legate de asema nare si ereditate; si
totusi, noi avem obiceiul de a cere mult mai mult. Dar ı
ntr-un punct, visul permite o
interpretare analitica , si tocmai acolo analiza, care altminteri nu are nimic de-a face cu
ocultismul, vine ı
ntr-o maniera remarcabila ı
n sprijinul telepatiei. Numai datorita
acestui punct va solicit atenă
ia asupra acestui vis.
Daca examinaă
i corect problema, visul acesta nu are nici un drept la calificarea de
”telepaticÎ. El nu-i comunica nimic visa torului, nimic care - sustras cunostină
ei sale
obisnuite - sa se petreaca simultan ı
ntr-un alt loc; ceea ce povesteste visul este cu totul
altceva decı
t evenimentul de care informeaza telegrama din ziua care a urmat
noaptea visului. Visul si evenimentul difera asupra unui punct extrem de important,
dar si concorda , la sı
nd la o parte simultaneitatea, ı
ntr-un alt element foarte interesant.
In vis, so„
ia visa torului naste gemeni. Dar ceea ce s-a petrecut este ca fiica lui care
tra ieste departe a na scut gemeni. Visa torul nu ignora aceasta diferenă
a , dar nu pare sa
cunoasca vreo explicaă
ie care sa -l ajute sa o depa seasca , si ı
ntrucı
t el nu are nici o
ı
nclinaă
ie oculta , dupa zicerile lui, se mulă
umeste sa ı
ntrebe cu timiditate daca
coincidenă
a visului si evenimentului ı
n punctul nasterii gemelare poate fi altceva decı
t
o ı
ntı
mplare. Dar interpretarea psihanalitica a viselor aboleste aceasta diferenă
a ı
ntre
vis si eveniment, si le da amı
ndurora acelasi conă
inut. Daca vom apela la materialul

4. asociativ al acestui vis, el ne arata , ı
n ciuda sa ra ciei sale, ca exista aici o lega tura
afectiva ı
ntre tata si fiica , lega tura afectiva atı
t de obisnuita si de naturala ı
ncı
t ar
trebui sa ı
nceta m sa ne rusina m de ea, care cu sigurană
a nu reuseste sa se exprime ı
n
viaă
a decı
t ca interes tandru, si nu antreneaza ultimele sale consecină
e decı
t ı
n vis.
Tata l stie ca fiica sa ă
ine mult la el, el este convins ca ea s-a gı
ndit mult la el ı
n ceasul
marii ei ı
ncerca ri; eu cred ca el ı
l invidiaza pe ginerele sa u, pe care ı
l blagosloveste ı
n
scrisoarea sa cu cı
teva remarci depreciative - pentru fiica sa. Cu ocazia nasterii
(asteaptata sau perceputa prin telepatie) s-a trezit ı
n inconstient dorină
a refulata : mai
bine ar fi soă
ia (a doua) mea - si aceasta dorină
a este cea care deformeaza visul si este
responsabila de diferenă
a dintre conă
inutul manifest al visului si eveniment. Avem
dreptul sa ı
nlocuim ı
n vis a doua soă
ie cu fiica. Daca am avea mai mult material
pentru acest vis, cu sigurană
a ca am putea sa consolida m si sa aprofunda m aceasta
interpretare.
S i iata -ma ajuns la ceea ce vroiam sa va ara t. Ne-am foră
at sa fim cı
t se poate de
impară
iali si am admis doua concepă
ii despre vis deopotriva de posibile si deopotriva
de nedemonstrabile. Dupa prima, visul este reacă
ia la un mesaj telepatic: fiica ta este
pe cale de a aduce pe lume doi gemeni. Dupa a doua, el se bizuie pe un travaliu de
gı
ndire inconstient pe care l-am putea traduce cam asa: asta zi este precis ziua ı
n care
trebuie sa aiba loc nasterea, daca tinerii de la Berlin s-au ı
nselat ı
ntr-adeva r cu o luna ,
asa cum eu cred de fapt. S i daca soă
ia (prima) mea ar mai fi tra it, ea nu s-ar fi
mulă
umit numai cu un copilas. Pentru ea, ar fi trebuit cel puă
in gemeni. Daca aceasta a
doua concepă
ie este buna , nu mai avem nici o problema suplimentara . Este un vis ca
oricare altul. La gı
ndurile visului (preconstiente) care au fost menă
ionate s-a ada ugat
dorină
a (inconstienta ), ca nimeni alta decı
t fiica sa -i devina a doua soă
ie visa torului, si
astfel s-a produs visul manifest care ne-a fost comunicat.
Dar daca preferaă
i sa presupuneă
i ca mesajul telepatic al nasterii fiicei a ajuns la
visa tor, atunci se nasc noi ı
ntreba ri asupra raportului unui asemenea mesaj si asupra
influenă
ei sale asupra forma rii visului. Ra spunsul vine de la sine si poate fi furnizat
fa ra nici un echivoc. Mesajul telepatic este tratat ca o bucata de material destinata
forma rii visului, ca un oricare alt stimul care vine din exterior sau din interior, ca un
zgomot jenant venind din strada , ca o senzaă
ie insistenta venind de la un organ al
visa torului. In exemplul nostru, vedem cu limpezime cum mesajul este transformat ı
n
ı
mplinire de dorină
a cu ajutorul unei dorină
e refulate si a astepta rii nera bda toare, dar
din nefericire nu putem ara ta cu aceeasi claritate cum s-a contopit el ı
ntr-un vis
ı
mpreuna cu un alt material simultan treaz. Mesajul telepatic - daca tot trebuie sa -i
recunoastem realitatea - nu poate schimba deci nimic din formarea visului, telepatia
nu are nimic de-a face cu esenă
a visului. Pentru a evita impresia ca as vrea sa ascund o
obscuritate ı
n spatele unui cuvı
nt abstract dar sunı
nd bine, sı
nt gata sa rezic: esenă
a
visului consta ı
n procesul particular al travaliului visului, care transporta gı
ndurile
preconstiente (resturile diurne) cu ajutorul unei moă
iuni de dorină
a inconstienta ı
n
conă
inutul manifest al visului. Dar problema telepatiei priveste la fel de puă
in visul ca
si problema angoasei.
Sper ca ma aprobaă
i ı
n aceasta privină
a , dar ca ı
mi veă
i obiecta curı
nd ca exista
totusi si alte vise telepatice unde nu exista nici o diferenă
a ı
ntre eveniment si vis, si
unde nu putem ga si nimic altceva decı
t restituirea nedeformata a evenimentului. Inca
o data , eu nu cunosc, din propria mea experienă
a , asemenea vise telepatice dar stiu ca
au fost raportate adeseori. Sa presupunem ca avem de-a face cu un asemenea vis
telepatic fa ra deformare sau amestec. Atunci se pune o alta ı
ntrebare: oare, chiar
putem numi vis o asemenea experienă
a tra ita telepatic? O veă
i face fa ra ı
ndoiala atı
ta
timp cı
t veă
i urma ri limbajul uzual popular pentru care tot ce se ı
ntı
mpla ı
n viaă
a

5. noastra psihica ı
n timpul perioadei somnului se numeste vis. Probabil ca mai ziceă
i si:
m-am ı
ntors ı
n vis, si ca ga siă
i si mai puă
in incorect sa ziceă
i: am plı
ns ı
n vis sau m-am
angoasat ı
n vis. Dar remarcaă
i totusi ca ı
n toate aceste cazuri utilizaă
i unul ı
n locul
altuia, fa ra distincă
ie, ”visÎ si ”somnÎ, sau ”stare de somnÎ. Cred ca ar fi ı
n interesul
preciziei stiină
ifice sa separa m mai bine ”visulÎ si ”starea de somnÎ. De ce sa
trebuiasca sa -i furniza m noi un pendant confuziei suscitate de Maeder care descopera
o noua funcă
ie pentru vis, refuzı
nd total sa distinga travaliul visului de gı
ndurile
latente ale visului? Asa ca , daca trebuie musai sa ı
ntı
lnim un ”visÎ telepatic pur de
acest gen, noi vom prefera cu sigurană
a sa -l numim o experienă
a tra ita telepatic ı
n
stare de somn. Un vis fa ra condensare, deformare, dramatizare, fa ra ı
mplinirea unei
dorină
e ı
nainte de toate, nu merita desigur acest nume. Imi veă
i aminti ca exista ı
nca si
alte producă
ii psihice ı
n somn ca rora ar trebui atunci sa le refuza m numele de ”visÎ.
Se ı
ntı
mpla ca experienă
e tra ite aievea ı
n timpul zilei sa se repete pur si simplu ı
n
somn; recent, reproducerile ı
n ”visÎ ale scenelor traumatice m-au constrı
ns la o
reviziune a teoriei visului; exista vise care se disting de specia obisnuita prin calita ă
i
aparte, care nu sı
nt la drept vorbind nimic altceva decı
t fantasme nocturne fa ra altera-
re, nici amestec, ı
ntru totul asema na toare fantasmelor diurne binecunoscute. Ar fi
desigur jenant sa excludem aceste formaă
iuni de la calificativul ”viseÎ. Dar toate
acestea vin frumusel din interior, sı
nt produsele vieă
ii noastre psihice, ı
n timp ce
”visul telepaticÎ pur ar fi, dupa ı
nsusi conceptul sa u, o percepă
ie venita din exterior,
vizavi de care viaă
a psihica s-ar comporta de o maniera receptiva si pasiva .