Poten'ial turistic al Sta'iunii Ranca-Gorj

1. Analiza potentialului turistic
din aria Parîng-Novaci-Rânca

2. Atracţia turistului în judeţul Gorj,pentru turismul montan în aria
sus amintită,o reprezintă zona Rânca.Este situată pe versantul sudic al
Masivul Parîng-muntele Corneşu,pe interfluviul ce separă două cursuri de
apă(Gilort la Vest,Galben la Est)la o altitudine de 1680 m,în teritoriul
administrativ al oraşului Novaci,fiind considerată cea mai înaltă
“staţiune” montană din ţară

3. Tg.Jiu-
Rânca-63km
Novaci-
Rânca-18km
-----------

4. Spre S se deschide priveliştea Depresiunii Subcarpatice a
Olteniei,iar spre N cotele cele mai înalte ale lanţului carpatic
meridional-sectorul Jiu- Olteţ-cel mai înalt munte din apropiere
fiind Mohorul-2337,Vf.Păpuşa-2136m,Vf.Cerbul,unde se află releul
de televiziune-1586m,iar cel mai scund-Măgura-1004m.

5. • Relieful zonei,dezvoltat pe roci
cristaline,are aspect masiv,greoi.

6. Glaciaţiunea cuaternară a lăsat în urmă numeroase văi şi căldări
glaciare. La N de Rânca se află renumitul lac glaciar Gîlcescu
,alimentat de zăpezile ce se topesc de pe versanţii Parîngului.

7. Prezenţa calcarelor pe rama sudică,reţeaua
hidrografică bogată(Galben,Olteţ,Gilort,
Blahniţa)determină apariţia fenomenelor
carstice ce atrag prin frumuseţea lor numeroşi
turişti.
Pestera Muierilor Cheile Olteţului
Intrarea în Peştera Polovragi

8. Versanţii munţilor sunt acoperiţi de păduri de foioase(amestec fag-
gorun-carpen)şi păduri de conifere(molid şi brad)iar golurile alpine cu
jnepeni,ienuperi,păşuni,tufe de afin,smârdar precum şi specii
rare:bujor de munte,floare de colţ,papucul doamnei.Fondul cinegetic e
bine reprezentat de cerb carpatin-2500 exemplare,căprior-5500
exemplare,capra neagră-200 exemplare,cerb lopătar-100,porc
mistreţ,lup,cocoş de munte,ierunca.În ape se poate pescui păstrăvşi
lostriţă,iar în depresiune mreana.

9. Analiza SWOT a
potentialului turistic
PUNCTE TARI
*situată pe DN67c(Transalpina) ce face legătura cu Obîrşia Lotrului şi
trece prin pasul Urdele aflat la cea mai mare altitudine-2145m
*asfaltarea drumului Novaci –Rânca(acces cu automobil)

10. • Bioclimat montan tonic,aer curat lipsit de praf şi
alergeni,bogat în radiaţii ultraviolete,recomandat
pentru tratamentul nevrozei astenice,stări de
debilitate,surmenaj fizic şi intelectual

11. • TMA=4-5 grade
• TM iulie=13-14 grade
• TM ianuarie= -4 grade
• T max vara=25 grade
• T min iarna= -15 grade
• Precipitaţii medii anuale=1000mm,nr.zilelor cu precipitaţii=200 zile
• Grosimea sratului de zăpadă=1m(poate ajunge şi 4m)
• Zăpada durează din oct.-nov.pînă în mai(2,5m în plin sezon schiabil)
• Staţiunea e adăpostită de vînturile de N şi NE,viteza variind
între1,8m/sec(august)şi 2,5m/sec.(martie)
• Risc redus de avalanşe

12. Existenţa a 2 pîrtii:una de nivel mediu cu L=0,57 km,deservită de teleski,cu o
capacitate de 900 pers /oră,şi o pîrtie pentru începători cu L=0,65 km dotată cu
instalaţie de nocturnă,teleski şi o capacitate de 700 pers./oră
O pîrtie neamenajată pentru senzaţii tari,monitori,posibilitatea de închiriere
echipament de schi,snowboard,atv
Club sportiv de parapantă-PRO AERO

13. • Strucuri de cazare diverse:peste 200 de case şi pensiuni,6 hoteluri
însumînd peste 1300 locuri de cazare
• Numărul unităţilor de cazare şi alimentaţie este în continuă
creştere,surprinzînd printr-o arhitectură modernă ce se încadrează în
peisaj

14. •Echipaj Salvamont permanent
Punctul sanitar al bazei foarte bine dotat

15. Trasee turistice in împrejurimi de mare atractivitate ,marcate
Novaci - Valea Gilortului - Cabana Ranca. Marcaj: traseul urmareste drumurile forestiere din
Valea Gilortului. Timp de mers: 7-8 ore.
Novaci - Muntele Cerbu - Cabana Ranca. Marcaj: triunghi rosu. Timp de mers: 4-5 ore.
Baia de Fier - Cabana Pestera Muierii. Marcaj: traseu pe sosea modernizata. Timp de mers: 0,5-
0,75 ore.
Cimpa - Cabana Voievodu. Marcaj: triunghi rosu; sosea forestiera. Timp de mers: 2-2,25 ore.
Cabana Ranca - Muntele Urdele - Valea Iezerul - Cabana Obarsia Lotrului. Marcaj: triunghi rosu,
banda rosie si triunghi rosu. Timp de mers: 6,5-7,5 ore.
Cabana Voievodu - Poiana Muierii - Cabana Obarsia Lotrului. Marcaj: triunghi rosu. Timp de
mers: 6-7 ore.
Cabana Obarsia Lotrului - Groapa Seaca - Varful Capra - Poiana Muierii - Cabana Voievodul.
Marcaj: sosea, poteca nemarcata, triunghi rosu. Timp de mers: 9-10 ore.
Lacul Calcescu - Piatra Taiata - Varful Mohorul - Muntele Papusa - Cabana Ranca. Marcaj:
banda rosie, triunghi rosu, sosea. Timp de mers: 6-7 ore.
Cabana Ranca - Varful Papusa - Curmatura Oltetului. Marcaj: triunghi rosu, sosea, poteca
nemarcata. Timp de mers: 4,5-5,5 ore.
Curmatura Oltetului - Cheile Oltetului - Polovragi. Marcaj: poteca nemarcata, sosea forestiera.
Timp de mers: 4,5-5,5 ore.

16. Puncte slabe
• Lipsa instalaţiilor pentru producerea artificială a
zăpezii
• Lipsa reţelei de canalizare
• Nu e declarată staţiune datorită lipsei populaţiei
permanente în zonă(nu poate primi fonduri)
• Lipsa unor planuri urbanistice zonale care să
impună o dezvoltare durabilă a staţiunii
• Drumul alpin e nemodernizat
• Lipsa unor spaţii de parcare

17. Oportunitati• Interes pentru
investitori străini pentru
diversificarea ofertei
turistice prin noi
structuri de
agrement(night
club,săli de spectacole
popicărie,joc
biliard,fitness),noi
structuri de
primire(minihoteluri)ter
enuri de sport
multifuncţionale,helipor
t pentru AVISAN
• Obţinere de către
autorităţile locale a unei
finanţări europene de
4,6 mld euro pentru
introducerea
canalizării(10 km),4
staţii de
epurare,înfiinţarea unei
noi pîrtii plus telescaun
aferent(1,5 km) dinspre
Păpuşa
• Fonduri pentru o nouă
alimentare cu energie
electrică
• Identificarea a 2 potenţiale
pîrtii de dimensiuni
olimpice(una putînd fii a 4-
a ca mărime în Europa)de
către francezi
• Constituirea unui grup de
iniţiativă care să contribuie
la dezvoltarea
zonei(autorităţi ai comunei
Baia de
Fier,Novaci,subprefectul
judeţului)
• Organizarea
Campionatului de viteză în
Coastă al României de
către FRAS,traseul fiind
unul dintre cele mai
tehnice din ţară-L=5500m,o
diferenţă de nivel de 342m
şi o rampă maximă de 12%
• Interesul autorităţilor
locale pentru obţinerea
statutului de staţiune cu
denumirea Novaci-Rânca

18. Amenintari
• Interesul crescînd al românilor pentru petrecerea
concediilor în străinătate
• Pierderea suprafeţelor forestiere prin defrişare
• Artificializarea mediului prin apariţia de noi structuri
de cazare

19. Autor:prof.Aurora Dumitrescu
• Bibliografie:internet
presa locală