4. Unitate 1: PLANIFICAREA FINANCIARÃ
Descriere
Elevii vor învãþa paºii procesului de planificare financiarã, diferenþele dintre
nevoi ºi cereri, cum valorile afecteazã nevoile ºi cererea, formuleze în scris obec-
tive realizabile ºi valide ºi cum deciziile lor afecteazã aceste obiective.
Obiective de învãþare
• Identificarea paºilor în procesul de planificare financiarã.
a
• Diferenþierea dintre nevoi ºi cerere.
• Stabilirea importanþei definirii obiectivelor în procesul de planificare
financiarã.
i
• Examinarea impactului deciziilor în procesul de planificare financiarã.
an
• Identificarea costului de oportunitate al deciziilor financiare.
Introducere
Planificarea financiarã, stabilirea de obiective ºi luarea deciziilor
om
Stabilirea obiectivelor este temelia unei planificãrii personale financiare.
Planificarea financiarã este un proces de gândire, nu doar un produs. Un plan
financiar este bazat pe ceea ce fiecare dintre noi considerã cã este cel mai
important în viaþã.
• Ce vrei sã obþii în viaþã?
• Ce vrei sã fii, sã faci ºi sã ai?
R
Obiectivele te vor ajuta sã trasezi direcþia prin planurile ºi acþiunile tale.
Obiectivele se realizeazã prin înþelegerea diferenþelor dintre nevoi ºi cerere ºi
învãþarea prioritizãrii lor, în timp ce recunoaºti cã resursele sunt întotdeauna
limitate. Este în regulã sã ai nevoi. Adesea nevoile ne dau dorinþa de a reuºi. Cel
mai important este sã fii capabil sã faci diferenþa dintre o dorinþã si o nevoie ºi
JA
sã foloseºti aceastã înþelegere când iei deciziile importante. Luarea deciziilor
joacã un rol important în procesul de planificare financiarã. A face alegeri
înseamnã a folosi resursele limitate în modul cel mai bun cu putinþã pentru a
îndeplini obiectivele.
O valoare este o credinþã sau o idee pe care tu o consideri importantã sau
dezirabilã. Nu toatã lumea valorificã aceleaºi lucruri în viaþã ºi este foarte posi-
bil ca valorile tale sã se schimbe de-a lungul vieþii. Oamenii sunt diferiþi ºi cel
mai important, au idei diferite. Valorile influenþeazã obiectivele tale ºi luarea
deciziilor.
Obiectivele sunt îndeplinite prin aplicarea neînteruptã a procesului de planificare
financiarã în 5 paºi. Cei cinci paºi sunt:
4
5. Stabilirea obiectivelor
Analizarea informaþiilor
Crearea unui plan
Implementarea planului
Monitorizarea ºi modificarea planului
Este important sã înþelegem cã multe decizii personale ºi financiare luate astãzi
vor afecta deciziile viitoare. Mai mult, fiecare decizie poartã consecinþele cores-
punzãtoare care te afecteazã pe tine, pe alþi oameni ºi mediul din jurul tãu.
Un element esenþial în îndeplinirea obiectivelor este practica economisirii con-
tinue si consistente. Cu cât începe mai devreme aceastã practicã cu atât mai bine.
Noi o numim PTP (Plãteºte-te pe tine primul). Existã un schimb între satisface-
a
rea nevoilor ºi dorinþelor de azi ºi satisfacerea nevoilor ºi dorinþelor de mâine.
PTP înseamnã cã înainte de a cheltui venitul, o parte din el va fi pus deoparte
pentru viitor. Economiile pot creºte.într-un fond de investiþii în care banii
i
lucreazã în favoarea ta prin dobânda câºtigatã; apoi economiile ºi dobânda
an
câºtigatã sunt disponibile pentru a-þi îndeplini obiectivele.
1.1 Stabilirea obiectivelor
om
a. Nevoi versus dorinþe
Primul pas pe care îl faci atunci când vrei sã preiei controlul asupra situaþiei finan-
ciare este acela de a ºti ce cheltui. Majoritatea dintre noi nu ºtim, de fapt, unde se
duc banii, decât dacã facem un efort de concentrare ca sã ne amintim. În acelaºi
timp cu evidenþa cheltuielilor, þine ºi o evidenþã pentru toate sursele de venit.
O modalitate de a gândi cea mai bunã soluþie pentru a-þi bugeta banii este sã
R
foloseºti o abordare analiticã, folositã de unii specialiºti în marketing atunci când
creeazã reclame prin care sã te convingã sã le cumperi produsul. Abordarea este
bazatã pe o teorie numitã "Piramida nevoilor lui Maslow".
Necesitãþile umane
JA
• Fiziologice (necesarul elementar al vieþii) mâncare, apã, un adãpost.
Aceste necesitãþi sunt tangibile si externe.
Urmeazã 4 niveluri de necesitãþi psihologice sau emoþionale care sunt
interne si intangibile:
• Siguranþa
• Nevoia de iubire, afecþiune ºi sentimentul de apartenenþã
• Respectul de sine ºi încrederea în sine
• Aspiraþia de a-þi pune în valoare talentele ºi aptitudinile specifice, pe
care Maslow a numit-o auto-actualizare
5
6. Maslow a spus cã fiinþele umane au 5 niveluri de necesitãþi. El le-a ierarhizat ast-
fel încât necesitãþile fizice - elementare sunt la nivelul cel mai de jos, iar nece-
sitãþile complexe, emoþionale sau psihologice sunt la cel mai înalt nivel.
Atunci când am satisfãcut un nivel al necesitãþilor, cei mai mulþi dintre noi, mai
mult sau mai puþin conºtient, încercãm sã satisfacem urmãtorul nivel de nece-
sitãþi. Cu alte cuvinte, dacã îþi este foame, te gândeºti la mâncare, ºi nu la cum
sã îþi pui în valoare talentul de pianist. Dacã ai mâncare, un adãpost, prieteni ºi
ai o perspectivã asupra a ceea ce însemni tu, atunci probabil cã ai sã începi sã te
gândeºti ºi la valorificarea talentului.
Teoria lui Maslow spune cã toþi avem aceste niveluri ale necesitãþilor, chiar dacã nu
suntem capabili sã le satisfacem pe toate
a
Necesitãþile din primul nivel se manifestã pe tot parcursul vieþii. Unele niveluri ies
în evidenþã în anumite etape ale vieþii. Dar, în majoritatea cazurilor, necesitãþile tale
i
de la toate cele 5 niveluri îþi pot modela deciziile privitoare la bani, la comporta-
an
mentul tãu atunci când îi cheltui sau când îi economiseºti.
Încearcã sã îþi priveºti viaþa de acum puþin detaºat "din afarã". Asta te va ajuta sã
îþi dai seama ce fel de viaþã doreºti sã ai mâine. Dacã vezi ce necesitãþi îþi con-
troleazã cheltuielile de acum, vei putea decide dacã doreºti sã faci unele schimbãri.
om
Aplicaþie
Timp: 15 minute
Obiectiv: Identificarea cheltuielilor ºi tipul acestora conform
Piramidei lui Maslow.
Elevii:
R
Noteazã în foaia de lucru de mai jos cheltuielile din ziua curentã (ziua 1).
Foloseºte aceastã foaie de lucru pentru a þine evidenþa cheltuielilor timp de una
sau douã sãptãmâni sau pânã în momentul în care vei avea o idee clarã asupra
destinaþiei banilor, unde se duc ºi pe ce. Dacã nu îþi plãteºti toate cheltuielile de
întreþinere, aflã care sunt costurile medii de întreþinere în zona în care locuieºti,
JA
pentru a avea o sumã de plecare în bugetarea ulterioarã.
Coreleazã cheltuielile din foaia de mai jos cu nivelurile Piramidei lui Maslow:
6
7. Ziua NUMÃR
CHELTUIELI
1 2 3 4 5 6 7 8 MASLOW
HRANÃ
ADÃPOST
(ÎNTREÞINERE)
TRANSPORT
TELEFON
UTILITÃÞI
HAINE
a
RECREERE
CALCULATOR
i
ACCES
an
INTERNET
TOTAL
om
b. Obiective SMART.
SMART. este un acronim al caracteristicilor unui obiectiv corect formulat.
Aceste caracteristici sunt urmãtoarele:
S = specific
R
M = mãsurabil
A = pot fi atinse
R = realist, relevant
T = delimitat în timp
JA
Specific înseamnã cã un obiectiv indicã exact ceea ce se doreºte a se obþine, este
un obiectiv foarte clar exprimat. Acesta urmãreºte rezultate concrete.
Ex: obiectiv general: "sã îmi cumpãr maºinã"
Ex: obiectiv specific: "sã îmi cumpãr maºina marca X".
Pentru a verifica dacã un obiectiv este sau nu Specific, acesta trebuie sã rãspundã
la câteva din întrebãrile: cine?, ce?, când?, cum?, care este grupul þintã?.
Mãsurabil înseamnã cã un obiectiv poate fi cuantificat, fie cantitativ, fie calita-
tiv. Acesta permite stabilirea cu exactitate a faptului cã a fost atins sau nu ºi în
ce mãsurã a fost atins. De asemenea, un obiectiv mãsurabil permite monitori-
zarea evoluþiei lui.
Ex: obiectiv general: "sã îmi cumpãr maºinã"
7
8. Ex: obiectiv specific: "sã îmi cumpãr în 6 luni maºina marca X ".
Astfel se poate vedea, în exemplul de mai sus, cã, prin compararea situaþiei de la
un moment dat cu obiectivul, se poate mãsura dacã a fost atins sau nu ºi în ce
mãsurã a fost atins. Pentru a verifica dacã un obiectiv este sau nu Mãsurabil,
acesta trebuie sã rãspundã la câteva din întrebãrile: cât de mult?, în cât timp?
De Atins înseamnã cã un obiectiv poate fi atins. Astfel, prin definirea obiectivu-
lui nu se propune realizarea a ceva imposibil de atins în condiþiile date (Ex: Nu
se poate construi o clãdire de birouri cu 14 etaje în 24 de ore).
Ex: obiectiv de atins: "organizarea unei conferinþe despre microeconomie cu
studenþi".
Ex: obiectiv nerealizabil: "organizarea unei conferinþe despre microeconomie cu
a
elevi de clasa a IX-a", în condiþiile în care aceºtia nu au nici mãcar cunoºtinte de
bazã despre conceptele economice.
i
an
Realist, relevant: relevanþa unui obiectiv se evalueazã în raport cu obiectivul
general al acelui proiect.
Încadrat în Timp înseamnã cã obiectivul conþine ºi data pânã la care este pre-
vãzut a se realiza.
om
Pentru a verifica dacã un obiectiv este sau nu încadrat în timp, acesta trebuie sã
rãspundã la câteva din întrebãrile: când?, pânã când?, în ce perioadã?
Ex: obiectiv încadrat în timp - "organizarea în perioada 17-23 noiembrie 2008 a
unui eveniment naþional dedicat antreprenoriatului"
R
Aplicaþie
Timp: 10-15 minute
Obiectiv: Elevii identificã domeniile din viaþa lor unde simt
cã au succes ºi ce paºi au fãcut pentru a ajunge acolo.
JA
Material de referinþã pentru profesor: Deºi s-ar putea ca ei sã nu realizeze
imediat, este foarte probabil ca elevii sã îºi fi stabilit obiective încã din anii de
ºcoalã, chiar ºi mai devreme. Acest exerciþiu va permite elevilor sã înceapã sã
împãrtãºeascã ceea ce deja ºtiu din experienþa personalã despre stabilirea obiec-
tivelor.
Profesor: Conduceþi activitatea "4 colþuri". Plasaþi cuvintele "Sport",
"Academic", "Artã/muzicã" ºi "Relaþii" pe patru foi de hârtie separate ºi apoi
plasaþi în fiecare colþ al clasei, una dintre ele. Fiecare elev trebuie sã aleagã una
din cele patru arii în care se simt cei mai de succes ºi merg în acel colþ.
Odatã ajunºi în fiecare arie, elevii descriu contexte ale succesului. Elevii
împãrtãºesc ºi discutã ideile lor cu ceilalþi din aria lor aproximativ trei minute.
8
9. Dacã sunt mai mult de patru elevi în fiecare grup, impãrþiþi-i în subgrupuri.
Apoi repetã activitatea, spunând elevilor sã meargã în grupul urmãtor ca arie de
succes. Elevii impãrtãºesc ºi discutã ideile lor cu ceilalþi din aria lor aproxima-
tiv trei minute. Dacã sunt mai mult de patru elevi în fiecare grup, impãrþiþi-i în
subgrupuri.
Dacã este timp, repetã activitatea pentru a treia oara. (elevii merg în al treilea colþ
ca arie de succes).
Profesor:
Puneþi urmãtoarele întrebãri:
a
– Ce obiective aveaþi când aþi început sã vã manifestaþi în domeniul
respectiv (alegeþi una dintre cele 4 arii, apoi repetaþi întrebarea pen-
tru altã arie).......... ?
i
– Ce a trebuit sã faceþi pentru a deveni de succes la (alegeþi una dintre
an
cele 4 arii, apoi repetaþi întrebarea pentru altã arie).........?
– Sunt obiectivele esenþiale pentru a deveni de succes? Explicaþi.
Aplicaþie
Timp: 20 de minute
om
Obiectiv: Elevii definesc stabilirea obiectivelor ºi învaþã
despre obiectivele SMART.
Material de referinþã pentru profesor: Stabilirea obiectivelor este procesul de
a decide pe baza valorilor personale ce nevoi ºi ce dorinþe trebuie continuate.
Obiectivele indicã direcþia (ca o hartã rutierã) pentru planuri ºi acþiuni.
Obiectivele devin mai eficiente când sunt SMART: specifice, mãsurabile, posi-
R
bil de atins, relevante ºi delimitate în timp.
Profesor: Fãrã nicio explicaþie sau indicaþie, rugaþi elevii sã noteze pe o foaie de
hârtie trei obiective personale (pot fi financiare sau non - financiare). Aceste
obiective vor fi discutate în clasã (anonim, dacã elevii doresc), astfel încât ei sã
JA
fie pregãtiþi pentru o discuþie în public. Colectaþi hârtiile de la ei.
Creaþi un tabel C/R/I (Cunoaºte/ Realizeazã / Învaþã) pe o folie de retroproiector
sau pe o coalã de flipchart ºi puneþi elevilor întrebãrile din tabelul de mai jos.
Scrieþi în tabel rãspunsurile lor, începând cu rãspunsurile de la "Cunoºtinte",
apoi cu cele de la "Realizeazã". Bazându-vã pe rãspunsurile elevilor încercaþi sã
identificaþi cele cinci elemente ale conceptului de obiective SMART (subliniaþi
care din obiective sunt SMART ºi de ce).
La sfârºitul unitãþii întoarceþi-vã la tabel ºi treceþi rãspunsurile lor la întrebarea:
"Ce aþi învãþat despre obiective ºi despre modul în care acestea se stabilesc?)
9
10. Tabelul CRI
C R I
Ce ºtiþi despre stabilirea Ce faceþi în momentul în care Ce aþi invãþat despre obiec-
obiectivelor? doriþi sã vã stabiliþi obiec- tive ºi despre modul în care
tivele? acestea se stabilesc?
a
Notã cãtre profesor: Încercaþi sã identificaþi cele 5 elemente din conceptul
SMART din rãspunsurile pe care le dau elevii.
i
Profesor:
an
Puneþi elevilor urmãtoarele întrebãri:
– Care sunt informaþiile noi despre obiective pe care le-aþi obtinut din
aceastã activitate?
– Gândiþi-vã la adulþii care ºi-au stabilit obiective ºi la cei care nu ºi-au
stabilit. Care credeþi cã sunt diferenþele din vieþile lor?
om
– Ce are cel mai mare impact asupra obiectivelor: nevoile voastre sau
ceea ce vã doriti? Argumentaþi de ce.
Aplicaþie
Timp: 25 minute
Obiectiv: Elevii vor învãþa cum sã transforme obiectivele
R
obiºnuite în obiective SMART.
Informaþii specifice profesorului: Învãþând sã îºi defineascã clar obiectivele,
folosind modelul SMART, elevii vor avea o mai bunã viziune asupra ceea ce îºi
doresc. În mod optimist elevii vor fi tot mai motivaþi în atingerea obiectivelor
JA
personale, deoarece se vor gândi tot mai mult despre cum aceastea pot fi atinse.
Elevii îºi pot încadra în intervale de timp obiectivele. Obiectivele pe termen scurt
sunt acelea care pot fi atinse în mai puþin de 3 luni ºi se concentreazã pe satis-
facþia care se poate obþine imediat. Obiectivele pe termen mediu sunt acelea care
pot fi atinse într-o perioadã de la 3 luni la un an. În cele din urmã, obiectivele pe
termen lung sunt acelea care pot fi atinse în mai mult de un an ºi care necesitã o
amânare a satisfacþiei.
Profesorul: Împãrþiþi clasa în grupuri mai mici de câte 4-5 elevi. Daþi fiecãrui
grup câte 9 pânã la 12 obiective (3 sau 4 coli de hârtie) dintre cele pe care elevii
le-au scris în faza de colectare. Puneþi elevii sã rescrie obiectivele ca ºi cum aces-
tea ar aparþine unei vedete TV. Rugaþi elevii sã transforme fiecare obiectiv în
obiective SMART. Când toate grupurile au terminat, fiecare va împãrtãºi 2 sau
10
11. 3 din obiectivele iniþiale (ºi din cele pe care le-au realizat pentru vedeta TV) ºi
apoi obiectivele lor SMART.
Profesor: Puneþi urmãtoarele întrebãri:
– Ce se întâmplã dacã nu vã atingeþi obiectivele sau nu le atingeþi în
timpul dorit?
– Ce i-aþi spune cuiva care spune cã stabilirea obiectivelor este o
pierdere de timp?
Discutaþi urmãtorul citat: "Dacã cineva nu ºtie încotro se îndreaptã, atunci nici
un vânt nu îi este favorabil" (Seneca).
Aplicaþie
a
Timp: 20 minute
Obiectiv: Elevii vor crea 3 obiective financiare SMART (ter-
i
men scurt, termen mediu, termen lung)
an
Informaþii specifice profesorului: Pânã în acest moment, elevii au învãþat
despre obiective ºi despre cum se construiesc acestea ipotetic. Prin aplicarea
informaþiilor pe care le-au învãþat în viaþa realã, elevii vor putea conecta realitatea
cu teoria.
om
Profesor: Rugaþi elevii sã creeze 3 obiective financiare SMART pentru fiecare
dintre ei. Unul trebuie sã fie pe termen scurt (pânã în 3 luni), unul pe termen
mediu (între 3 luni ºi un an) ºi unul pe termen lung (peste 1 an).
Exemplele pot fi (acestea sunt doar exemple generale, elevii ar trebui sã fie mult
mai specifici)
• Economisirea de bani pentru un concert care este peste 4 luni
R
• Cumpãrarea unei noi biciclete peste 9 luni
• Economisirea de bani pentru facultate peste 2 ani
JA
Obiectivele mele SMART
Rubrica de evaluare
Matricea de mai jos poate fi folositã pentru evaluarea aplicãrii de cãtre elevi a
conceptelor învãþate în lecþia despre obiective SMART.
11
12. 1. Obiectiv 2. Data la care 3. Termen 4. Costuri esti- 5. Suma care
specific va fi atins (scurt, mediu, mate poate fi
lung) economisitã pe
sãptãmâna
a
Total: Total:
i
an
Calitãþile evaluate Nivelul de performanþã
1 2 3 4
Obiective finan-
Nici unul 1 2 3
ciare
om
Delimitarea în
1 din 3 delimi- 2 din 3 delimi- Toate 3 delimi-
timp (scurt, Nici unul
tãri de timp tãri în timp tãrile în timp
mediu, lung)
Scrise Ilizibil Citeþ Citeþ Citeþ
Obiective Unele obiective Toate obiectivele
R
Specifice Vag
generice specifice specifice
1 obiectiv este 2 obiective sunt Toate 3 obiec-
Nu poate fi
Mãsurabile mãsurabil în mãsurabile în tivele sunt mã-
mãsurabil
bani bani surabile în bani
JA
Toate 3 obiec-
1 obiectiv poate 2 obiective pot fi
De atins Nu tivele pot fi
fi îndeplinit îndeplinite
îndeplinite
Toate 3 obiec-
1 obiectiv este 2 obiective sunt
Relevante Nu tivele sunt realis-
realistic realistice
tice
2 obiective au Toate 3 obiec-
Delimitate în 1 obiectiv are un
Nici o delimitare termene speci- tivele au termene
timp termen specific
fice specifice
Profesor: Amintiþi-vã sã vã reîntoarceþi la diagrama CRI ºi întrebaþi elevii ce au
învãþat despre stabilirea obiectivelor din aceastã lecþie.
12
13. 1.2 Analiza resurselor
Surse de venit ºi cheltuieli
Principalele surse de venit sunt:
• Venitul din muncã
• Venitul din acumulãri ºi investiþii
O mare parte din veniturile pe care le vei câºtiga este foarte posibil sã provinã
din munca prestatã pentru alþii sau dacã vei fi propriul tãu ºef, din munca pe care
o prestezi pentru tine însuþi.
a
Acumulãrile sunt reprezentate de toate bunurile pe care le deþii: toate bunurile
tangibile, conturile bancare, economiile, investiþiile avute în proprietate.
i
Valoarea netã a averii se referã la tot ceea ce deþine o persoanã dupã ce au fost
an
plãtite datoriile ºi plãþile aferente persoanei ºi bunurilor deþinute.
Folosite în diferite moduri, proprietãþile pot aduce venituri. De exemplu, dacã
deþii un echipament, îi poþi lãsa pe alþii sã îl foloseascã, contra cost. În acest caz
economiºtii ar spune cã îþi foloseºti proprietatea pentru a obþine o rentã.
Proprietatea sub forma banilor, împrumutaþi sau depozitaþi într-un cont produce
om
dobândã. Dobânda reprezintã venitul care se obþine lãsând pe alþii sã-þi
foloseascã capitalul. Renta ºi dobânda sunt douã tipuri de venit obþinute din
averea deþinutã.
Cum poþi acumula avere? Destul de simplu: trebuie sã economiseºti ºi sã
investeºti.
În conformitate cu anumite rapoarte, consumatorii economisesc mai puþin de 1%
R
din venituri, iar restul acoperã cheltuieli. Bineînþeles, unii oameni economisesc
mai mult de 1%, în timp ce existã oameni care economisesc mai puþin sau deloc.
Suma pe care oamenii o pot economisi depinde de numeroºi factori, cum ar fi:
mãrimea venitului, anticipãrile cu privire la evoluþia venitului, dobânzile exis-
tente la bãnci ºi nivelul impozitelor, spiritul de investitor al unor persoane.
JA
Venitul: pe mãsurã ce nivelul venitului creºte, economiile ºi investiþiile cresc.
Relaþia dintre modificarea venitului ºi modificarea consumului (ºi implicit,
modificarea economiilor) este surprinsã ºi de legea psihologicã fundamentalã
formulatã de J. M. Keynes, care susþine cã "odatã cu creºterea venitului oamenii
înclinã, de regulã, sã-ºi mãreascã consumul, dar într-o proporþie mai redusã".
Anticipãrile privind evoluþia venitului: pot fi o forþã puternicã într-o economie.
Atunci când oamenii au încredere în situaþia financiarã actualã ºi viitoare, chel-
tuiesc fãrã restricþii. Rata economiilor poate scãdea, dar contribuie la creºterea
economiei. Dar dacã siguranþa locului de muncã sau a salariului este afectatã,
oamenii economisesc mai mult ºi cheltuiesc mai puþin. Anii 1980 ºi 1990 sunt
exemple foarte bune. În timpul anilor '80, când oamenii erau mai preocupaþi de
13
14. bunãstarea lor materialã, rata anualã a economiilor a fluctuat între 5-10%. În con-
trast, în anii '90, când siguranþa financiarã a scãzut, rata economiilor a crescut.
Dobânzile existente la bãnci: Dobânzile mai mari pot încuraja economisirea
banilor. Fiind atraºi de dobânzi, mulþi consumatori pot economisi mai mult pen-
tru a beneficia de dobânzile mari. În acelaºi timp, costul ridicat al luãrii unui
împrumut descurajeazã întreprinzãtorii sau cumpãrãtorii, aceºtia amânând achizi-
þionarea de lucruri mai scumpe cum ar fi automobilele, locuinþele sau investirea
într-o afacere.
Nivelul impozitelor: Taxele impuse de guvern pot încuraja sau descuraja eco-
nomiile. Taxele mari pe venitul din investiþii îi descurajeazã pe oameni sã facã
economii. Taxele mici îi încurajeazã sã acumuleze bani ºi sã-i investeascã.
a
Bãncile, companiile de asigurãri, societãþile de investiþii financiare lucreazã ºi
acþioneazã pentru ca tu sã investeºti bani. În contrast, unele companii cum ar fi
i
posturile de radio, fabricile de îmbrãcãminte, cinematografele, barurile, vânzã-
an
torii de cosmetice, te încurajeazã sã cheltui.
Deci nu numai cã faci alegeri cu privire la ceea ce cumperi, dar decizi ºi cât sã
cheltui ºi cât sã economiseºti ºi sã investeºti!
Aplicaþie
om
Timp: 20 minute
Obiectiv: Elevii învaþã sã identifice tipurile de venit ºi de
cheltuieli.
Profesor: Cereþi elevilor sã completeze surse de venituri ºi sau sume, la fel ºi la
cheltuieli -pe ce cheltuie ºi cât.
R
Venituri (+) A Cheltuieli (-) B
)
Luni
Marþi
JA
Miercuri
Joi
Vineri
Sâmbãtã
Duminicã
Total
Diferenþa (A-B)
B
14
15. 1.3 Crearea planului financiar personal
a. Evaluarea resurselor
Pentru a vã ajuta în deciziile voastre, veþi dori sã ºtiþi câþi bani aveþi ca venit ºi
câþi cheltuiþi. Mulþi oameni utilizeazã planuri financiare sau bugete pentru a
compara veniturile ºi cheltuielile pe parcursul unei perioade de timp.
Bugetul este echilibrat atunci când veniturile ºi cheltuielile sunt egale. Deficitul
apare atunci când cheltuielile depãºesc venitul, iar excedentul apare când venitul
depãºeºte cheltuielile.
a
Deºi sunt multe modalitãþi de a vã realiza un buget, procesul se compune de obi-
cei din trei etape: stabilirea obiectivelor financiare, estimarea veniturilor ºi plani-
ficarea cheltuielilor.
i
În calitate de consumator, econom ºi investitor, luaþi multe decizii. Deciziile
an
inteligente necesitã cunoaºterea unor informaþii pe care le puteþi obþine prin inter-
pretarea cu atenþie a reclamelor sau ofertelor. Pe acestea le regãsim în mijloacele
de mass-media tradiþionale : televiziune, radio, ziare, reviste, internet.
Aplicaþie
om
Timp: 10-15 minute
Obiectiv: Elevii identificã tipurile de cheltuieli pe care mai
târziu în viaþã vor fi nevoiþi sã le plãteascã.
Pentru fiecare întrebare, bifeazã toate rãspunsurile care sunt valabile în cazul tãu.
1. Unde locuieºti?
R
___ acasã
___ cu alte rude
___ parinþii tãi locuiesc separate ºi tu stai când la unul, când la altul
___ la cãmin
JA
2. Ai vreo slujbã? Pãrinþii te ajutã? Contribui la bugetul familiei tale?
___ pãrinþii îmi dau bani
___ câºtig bani
3. Cum te deplasezi?
___ pe jos
___ cu autobuzul sau tramvaiul
___ cu bicicleta
___ cu motocicleta sau scooter
___ cu o maºinã mai veche
___ cu o maºinã nouã
15
16. 4. Cel mai mult mãnânci:
___ la ºcoalã
___ acasã
___ cu prietenii, undeva
5. Ai telefon?
___ acasã
___ mobil
6. Contribui la plata telefonului, plãteºti pentru întreþinere, curent electric, apã,
cãldura pe care le foloseºti etc.?
a
___ da
___ nu
i
an
7. Ce faci ca sã te distrezi (dintre lucrurile care costã bani)?
___ am câteva pasiuni
___ mã duc la concerte
___ ies la un club
___ fac sport
om
___ cumpãr muzicã
___ închiriez filme
___ merg la cinema
___ închiriez jocuri pe calculator
___ cumpãr cãrþi
___ altele ___________?
R
8. Îmbrãcãmintea?
___ este importantã
___ este doar necesarã
JA
b. Etapele planului (GANTT)
Pentru planificarea corectã a resurselor într-un interval de timp poþi folosi planul
Gantt.
Planul Gantt este un gen specific de tabel care conþine referiri la activitãþi într-un
anumit interval de timp. Activitãþile sunt situate, împreunã cu alte informaþii, în
partea stângã a tabelului, în timp ce durata este trecutã, pe orizontalã, deasupra
activitãþilor.
16
17. c. Analiza SWOT
Un alt instrument de managent de proiect care poate fi aplicat cu succes în
proiectele personale financiare este analiza SWOT.
Analizã SWOT (engl. acronim pentru Strengths, Weaknesses, Opportunities,
Threats) este un instrument al managementului strategic.
Analiza SWOT începe prin efectuarea unui inventar al calitãþilor ºi slãbiciunilor
interne în proiectul tãu. Noteazã apoi oportunitãþile ºi ameninþãrile externe care
pot afecta proiectul.
Puncte tari (Strenghts) Puncte slabe (Weaknesses)
i a
Oportunitãþi (Opportunities) Ameninþãri (Threats)
an
Noteazã factorii care þi se par relevanþi în fiecare din cele patru zone. Principalul
scop al analizei SWOT este de a identifica ºi de a atribui fiecare factor, pozitiv sau
om
negativ, uneia din cele patru categorii.
d. Luarea deciziilor
O decizie bunã este deseori punctul culminant al mai multor factori. Cu toþii
putem recunoaºte o decizie bunã atunci când o vedem (de asemenea ºi o decizie
R
proastã). Cu toate acestea pentru ca procesul de luare a deciziilor este un com-
plex abstract, uneori este destul de dificil în a descrie în cuvinte un proces prin
care sã luãm decizii bune.
Factorii care influenteazã stabilirea obiectivelor ºi procesul de luare al deciziilor
JA
sunt: familia, societatea, nevoile, vârsta, motivaþia, timp, educaþie, culturã, prie-
teni, obiceiuri, atitudini, bani, valori.
Aplicaþie
Timp: 20 minute
Obiectiv: Elevii vor descrie ceea ce ºtiu despre procesul de
luare a deciziilor.
Profesor: Împãrþiþi clasa în grupuri de patru sau cinci elevi. Rugaþi fiecare grup
sã dezvolte un scenariu (real sau imaginar) despre o situaþie în care a fost luatã
o decizie bunã. Dupã aproximativ cinci minute, rugaþi fiecare echipã sã descrie
scenariul lor cãtre restul clasei. Apoi rugaþi clasa sã descrie cum li s-a pãrut
17
18. fiecare decizie, cum le-a sunat ºi cum li s-a pãrut pentru fiecare parte implicatã
în proces. Scrieþi rãspunsurile fiecãrui grup pe o coalã albã sau pe un retroproiec-
tor dupã modelul tabelului de mai jos.
Exemple: Un jucãtor de baseball este la aruncare. Aruncãtorul aruncã intentionat
mingea spre zona de joc dar la nivelul bãrbiei pentru persoana care loveºte. Acesta,
care este nerãbdator sã "dea mingea peste gard", începe sã se legene pentru a lovi,
apoi se opreºte. Arbitrul dã punctul echipei la bãtaie, aºa cã persoana care lovea
mingea a luat decizia corectã. Cum vi s-a pãrut decizia? Este potrivitã? Cum vi
s-a pãrut decizia pentru toate pãrþile implicate?
a
A pãrea? A suna? A simþit?
κi dorea cu disperare sã Arbitrul a strigat "minge" pen- Uºurare pentru cel care era la
i
loveasca mingea însã s-a tru echipa la bãtaie, publicul a bãtaie, încurajare pentru
an
oprit. rãsuflat uºurat ºi fanii strigau antrenor.
"ce privire bunã"!
om
Profesor
Puneþi urmãtoarele întrebãri:
– Cum ºtiþi când aþi luat o decizie bunã? Dar o decizie proastã?
– Care este cea mai bunã parte în a ºti când ai luat o decizie bunã?
– Care sunt ºansele sã reuºeºti în viaþã dacã nu reuºeºti sã iei decizii bune?
Deoarece majoritatea oamenilor au resurse limitate, obiectivele trebuie prioriti-
R
zate. Pentru a face acest lucru deciziile trebuie luate astãzi pentru a vedea care
este impactul pe care acestea îl vor avea în stilul de viaþã al persoanei în viitor.
Mai mulþi factori direcþi afecteazã procesul de luare a deciziilor, incluzând tim-
pul, banii, nevoile, necesitãþile, valorile, atitudinile ºi obiceiurile. În mod intere-
sant, paºii din procesul de luare a deciziilor se aseamãnã foarte mult cu paºii unui
JA
proces de luare a deciziilor financiare.
Discutaþi acest concept folosind schema de mai jos, "Compararea Procesului de
luare a deciziilor financiare ºi procesul general de luare a deciziilor".
Comparaþia între procesul de planificare financiarã ºi procesul de luare a deciziilor
18
19. Procesul de planificare financiarã Procesul de luare a deciziilor
Stabilirea Identificarea
obiectivelor obiectivelor
Analizarea Adunarea
informaþiei informaþiei
a
Alegeri alternative
i
Crearea Analiza Examinarea alterna-
an
unui plan rezultatelor tivelor
Implementarea Luarea
om
planului unei decizii
Monitorizarea si modi- Evaluarea
ficarea planului rezultatelor
R
Obiective + Decizii + Acþiuni = Rezultate
JA
Aplicaþie
Timp: 20 minute
Obiectiv: Elevii învaþã despre procesul de luare a deciziilor
ºi despre asemãnãrile dintre proces ºi planificarea financiarã a
acestuia.
Profesor: Lucrând individual sau cu un partener, elevii vor identifica exemple
personale ale procesului de luare a deciziilor. Cereþi trei sau patru exemple de
decizii de la elevi.
În grupuri mai mici, arãtaþi elevilor cum sã completeze urmãtoarea analogie
19
20. "Procesul de luare a deciziilor este ................. (un anumit tip de insectã). Elevii
vor face o reprezentare vizualã (pozã, desen, poster) a analogiei lor.
Exemplu: "Procesul de luare a deciziilor este precum tânþarii, pentru cã trebuie
sã îþi alegi o þintã, apoi trebuie sã te decizi dacã sã înþepi þinta prin haine sau sã
aterizezi direct pe piele, etc..."
Rugaþi fiecare grup sã împãrtãºeascã rezultatele, ºi sã punã reprezentãrile lor grafice
prin încãpere.
Rubrica de evaluare
Matricea de mai jos poate fi folositã pentru evaluarea aplicãrii de cãtre elevi a
conceptelor învãþate în lecþia de obiective SMART.
a
Calitãþile evaluate Nivelul de performanþã
i
1 2 3 4
an
Ceva diferit de o Animal (ceva dife-
Insecte Nici una Insectã
insectã rit de o insectã)
Nr de comparaþii 0 1 2 3
om
Postere Nici unul Da Da Da
Participarea O persoanã face Majoritatea elevilor
Nu Toþi contribuie
grupului majoritatea muncii participã
Simple sau de Foarte bine gân-
Elemente creative nu Creative
R
bazã dite ºi creative
Citeþ Ilizibil Citeþ Citeþ Citeþ
JA
Profesor
Puneþi elevilor urmãtoarele întrebãri:
– Care este cel mai important pas în procesul de luare a deciziilor? Vã
rugãm sã explicaþi.
– Care parte (pãrþi) ale procesului de luare a deciziilor este cea mai
dificilã pentru voi? Dar cea mai uºoarã?
– Care sunt situaþiile în care fãrã indoialã vã doriþi sã folosiþi procesul
de luare a deciziilor?
20
21. Profesor: Daþi o decriere pe scurt a modului în care procesul de luare a decizii-
lor este similar cu procesul de planificare financiarã (identificarea unui obiectiv,
analizarea informaþiilor legate de o opþiune, luarea unei decizii, realizarea unui
plan, implementarea, monitorizarea rezultatelor ºi evaluarea). Legaþi analogia
de un exemplu/obiectiv/decizie legat de bani, care a fost dat deja de un elev, daca
este posibil. În caz contrar, relataþi un caz legat de bani din experienþa dumnea-
voastrã personalã, care aratã cât de similari sunt paºii între planificarea financia-
rã ºi procesul de luare a deciziilor. Subliniaþi faptul cã planificarea financiarã
este un proces în desfãºurare ºi nu un produs. Elevii îºi vor controla viitorul lor
financiar, prin deciziile pe care le iau. Cu un plan la îndemânã, ºansele de a îºi
atinge obiectivele sau de a-ºi îndeplini visele lor personale ºi financiare va fi
mult mai mare.
a
Încurajarea elevilor sã îºi foloseascã talentul creativ este o altã metodã de a
conecta cunoºtinþele acumulate cu viaþa realã.
i
an
Pentru restul vieþii tale de adult, vei lua în fiecare zi decizii financiare. Modul în
care vei hotãrâ sã îþi cheltui banii, unde îi vei investi ºi modul în care îi vei
câºtiga îþi va afecta întotdeauna viitorul financiar. Este foarte important ca sã
înþelegi ºi sã îþi explici acum cum aratã o decizie financiarã bunã.
Aplicaþie
om
Timp: 20-40 minute
Obiectiv: Elevii vor demonstra valoarea realizãrii unor
decizii financiare bune.
Profesor: În grupuri mici de patru sau cinci, elevii vor crea scurte prezentãri care
descriu modul în care îºi pot îmbunãtãþi ºansele de a lua decizii financiare bune.
R
Ei pot alege din urmãtoarele idei sau îºi pot crea unele noi, aprobate de profesor:
- Scrieþi ºi interpretaþi o reclamã TV despre cum poþi sã iei decizii financiare bune.
JA
21
22. Aplicaþie
Timp: 20 minute
Obiectiv: Elevii trec printr-un proces de luare a deciziilor ºi
îºi apãrã alegerea fãcutã pe baza unui scenariu.
Profesor: Împãrþiþi clasa în douã sau trei grupuri de elevi de nouã pânã la
unsprezece persoane (fiecare grup va avea un numãr impar de persoane).
Informaþi fiecare grup cã ei sunt juriul pentru un proces ºi cã trebuie sã ajungã
la un verdict. Dupã ce fiecare din grupuri ajunge la un verdict ei trebuie sã fie
gata sã împãrtãºeascã cu restul clasei procesul de luare a deciziei prin care au
ajuns la acel verdict. Când instrucþiunile au fost clare pentru toþi, daþi clasei
a
detaliile de bazã despre procesul pe care l-aþi ales. Dacã timpul vã permite, lãsaþi
elevii sã foloseasca un alt proces folosind ziarele la nivel local sau naþional ºi
internetul ca sursã de informare.
i
Profesor
an
Puneþi urmãtoarele întrebãri:
– Dacã juriul a avut opinii împãrþite, cum v-aþi simþit sã fiþi în minoritate?
– Cum vã afecteazã decizia la nivel personal, faptul cã ascultaþi
punctele de vedere ale altor persoane?
om
– Grupurile sau indivizii iau decizii mai bune? Argumentaþi de ce.
R
JA
22
23. 1.4 Implementarea unui plan financiar personal
Aplicaþie
Timp: 10 minute
Obiectiv: Elevii îºi vor crea propriul plan financiar care va
include obiective pe termen scurt, mediu ºi lung.
Profesor: Elevii vor crea un plan financiar real, bazat pe o nevoie sau cerinþã pe
care ei o au, care va include cel puþin douã obiective SMART pe termen scurt,
mediu ºi lung (poate fi legatã de obiecte, activitãþi, economii personale).
a
Exemplele pot fi:
- Un articol mare de cumpãrat cum ar fi o bicicletã, un calculator sau
maºinã.
i
- Economisirea banilor pentru facultate
an
- O vacanþã
- Economii pe termen lung
Dupã ce elevii ºi-au stabilit cel puþin 6 obiective SMART (câte douã pentru
fiecare interval de timp), elevii vor da planul lor pentru feedback unui adult
(pãrinte/prieten/vecin) înregistrând urmãtoarele informaþii:
om
- Cât de realist este planul meu?
- Cât de bine se încadreazã obiectivele mele în categoriile alocate de
timp (termen scurt, mediu ºi lung)
- Ce sugestii aveþi pentru a mã ajuta sã îmi îndeplinesc obiectivele?
- Ce sugestii aveþi pentru stabilirea unor obiective mai relevante?
Elevii vor scrie pãrerile adulþilor legate de toate cele 6 obiective SMART.
R
JA
23
24. 1.5 Monitorizarea si modificarea planului
Aplicaþie
Timp: 20 minute
Obiectiv: Elevii îºi vor crea propriul plan financiar pe care îl vor
evalua ºi revizui în funcþie de schimbarea condiþiilor iniþiale.
Profesor: Elevii vor crea un plan financiar real, bazat pe o nevoie sau cerinþã pe
care ei o au, care va include cel puþin douã obiective SMART pe termen scurt,
mediu ºi lung (poate fi legatã de obiecte, activitãþi, economii personale). Elevii
vor enunþa obiectivele ºi vor crea un plan Gantt pentru fiecare obiectiv.
a
Profesorul va schimba condiþiile în care unul din obiective este programat spre
realizare, iar elevul va trebui sã revizuiascã astfel planul financiar.
i
Elevii vor scrie pãrerile adulþilor legate de toate cele 6 obiective SMART.
an
om
Planul meu financiar
Obiectiv 1:
Obiectiv 2:
Obiectiv 3:
R
Plan Gantt obiectiv 1
Etape Duratã
-
-
JA
-
-
Plan Gantt obiectiv 2
Etape Duratã
-
-
-
24
25. Plan Gantt obiectiv 3
Etape Duratã
-
-
-
-
Revizuire plan financiar
Obiectiv 1:
a
Obiectiv 2:
Obiectiv 3:
i
Plan Gantt obiectiv 1
an
Etape Duratã
-
-
-
om
Plan Gantt obiectiv 2
Etape Duratã
-
-
R
-
Plan Gantt obiectiv 3
Etape Duratã
JA
-
-
-
25
27. Unitate 2: BUGETUL PERSONAL
Descriere
Elevii vor învãþa sã administreze resursele de care dispun, cum pot spori aceste resurse,
cum inflaþia afecteazã bugetul personal ºi modalitãþi de administrare a banilor.
Obiective de învãþare
Identificarea resurselor financiare.
Diferenþierea dintre economii ºi investiþii.
a
Stabilirea influenþei inflaþiei asupra bugetului personal.
Examinarea elementelor bugetului de venituri ºi de cheltuieli.
i
an
Introducere
Bugetul este echilibrat atunci când veniturile ºi cheltuielile sunt egale. Deficitul
apare atunci când cheltuielile depãºesc venitul, iar excedentul apare când venitul
depãºeºte cheltuielile.
om
Pentru a te ajuta în deciziile tale vei dori sã ºtii câþi bani ai ca venit ºi câþi chel-
tui. Mulþi oameni utilizeazã planuri financiare sau bugete pentru a mãsura veni-
turile ºi cheltuielile pe parcursul unei perioade de timp.
Atunci când cheltui bani, cel mai probabil faci unul din urmãtoarele
3 lucruri:
R
• Îþi sporeºti posesiile prin faptul cã adaugi încã un lucru la cele pe
care deja le ai
• Îþi sporeºti experienþa de viaþã ducându-te la film sau într-o excursie
• Plãteºti costul traiului zilnic: mâncare, transportul pânã la ºcoalã
Uneori, aceste 3 categorii se întrepãtrund. Daca plãteºti pentru a lua lecþii de muzi-
JA
cã, asta este ºi o experienþã dar ºi o abilitate care se va adãuga posesiunilor tale.
Atunci când decizi sã cheltui bani, înseamnã cã bugetezi. Dacã vei calcula valoarea
lucrurilor pe care le ai (posesiile) ºi, din ea, vei scãdea totalul banilor pe care tre-
buie sã îi dai (datoriile), înseamnã cã tocmai þi-ai calculat patrimoniul personal net.
Cu alte cuvinte, Posesii - Datorii = Patrimoniu net. Dacã cumperi ceva din bani
împrumutaþi, înseamnã cã ai acumulat o posesie, dar ºi o datorie, adicã obligaþia
de a plãti banii înapoi. De multe ori oamenii se gândesc la a cumpãra ceva ºi uitã
complet de faptul cã acumuleazã, în acest fel ºi o datorie.
De exemplu, dacã vei cumpãra o maºinã din bani împrumutaþi, atunci vei avea
maºinã în stapânire, însã proprietatea îþi va aparþine ºi þie ºi celui care þi-a împru-
mutat banii. Ai o posesie, dar ai ºi o datorie, din cauzã cã datorezi banii cu care
27
28. ai plãtit maºina. Patrimoniul tãu net nu include acea maºinã, sau include doar
partea pe care ai plãtit-o din banii tãi, neîmprumutaþi.
Exemplu de bilanþ personal
Posesii Proprietate Calculator Maºinã
Apartament
Datorii Împrumut Facturi de la magazine Ipotecã
la bancã
Patrimoniu Aceastã valoare va fi pozitivã sau negativã, în funcþie de care
sumã este mai mare: posesiile sau datoriile.
a
Deciziile financiare au un pronunþat caracter personal. Oamenii îºi folosesc banii
în funcþie de necesitãþile lor, de valorile lor ºi de etapa vieþii în care se aflã. Deci
nu existã un mod "corect" de a folosi banii.
i
Aplicaþie
an
Timp: 10 minute
Obiectiv: Identificarea veniturilor elevilor.
om
Profesor:
Va adresa elevilor urmãtoarele întrebãri:
– Cum aratã bilanþul personal al unui adolescent?
– Care sunt resursele cele mai întâlnite ale unui adolescent din comu-
nitatea ta?
R
– Poþi conferi o valoare resurselor tale?
– Tu sau prietenii tãi aveþi datorii?
– ªi dacã nu ai multe lucruri? Poþi da o valoare abilitãþilor tale, cu aju-
torul cãrora vei învãþa sã câºtigi bani în viitor?
– ªi dacã nu datorezi bani nimãnui? Cât va costa educaþia ta mai
JA
departe? Cine va plãti pentru ea?
– Costurile pentru viitoarea educaþie sunt o datorie "ascunsã" pentru
familia ta?
Aplicaþie
Timp: 20 minute
Obiectiv: Întocmirea bugetului lunar al unui elev.
Înregistreazã în tabel informaþiile cerute, dupã care discutã în clasã valoarea
economiilor.
28
29. Formular de buget pentru luna: __________________
Bugetul Cheltuielile Diferenþe între buget Buget Cheltuieli Diferenþe între
lunii prece- lunii prece- ºi cheltuieli: suma anual anuale buget ºi cheltuieli:
dente dente economisitã (sau suma economisitã
supra-cheltuitã) (sau supra-cheltuitã)
Venit (surse)
Slujbã
Familie
Investiþii
Altele
a
Total
i
an
Cheltuieli
Hranã
Întreþinere
Transport
om
Telefon
Utilitãþi
Haine
Educaþie
Recreere
R
Hobby
Total
Surplus
JA
Economii
Profesor:
Întreabã elevii:
– Ai vreun surplus la final, atunci când scazi cheltuielile totale din
veniturile totale? Planifici sã orientezi o parte din surplus cãtre
economii?
– Doreºti sã bugetezi economiile ca ºi cum ar fi cheltuieli planificate
în fiecare lunã sau doreºti doar sã economiseºti în cazul în care ai
vreun surplus?
29
30. 2.2 Cum iþi înmulþesti banii?
Discuþie în clasã:
1. Unul dintre motivele pentru care oamenii economisesc este cã vor sã
strângã bani destui pentru a-ºi cumpãra ceva ce îºi doresc. Ce alte
motive mai au oamenii pentru a economisi?
2. Ce probleme pot apãrea dacã nu economiseºti?
Sunã destul de simplu sã zici "strânge bani". Dar mai întâi trebuie sã vezi pen-
tru cât timp trebuie sã faci acest lucru îi care este cea mai bunã modalitate de a
economisi. Vom începe cu prima întrebare: Pentru cât timp sã economiseºti?
a
În multe þãri, îþi poti depune banii la bancã, iar banca îþi va da niºte bani, sub
i
forma de dobânda. Dobânda este una din cãile prin care banii tãi se pot înmulþi.
an
În timp ce bugetul îþi permite sã economiseºti pentru a acumula o sumã pe care
sã o foloseºti mai târziu, existã mai multe feluri de a-þi investi banii pentru a-þi
creºte veniturile.
Multe din alternativele de a economisi sau de a investi în ceva sunt înºelãtoare.
om
Ce este un fond de dezvoltare sau un fond mutual? Dar acþiunile sau titlurile de
valoare? Dacã aceºti termeni nu îþi sunt cunoscuþi sau te deruteazã, aflã cã nu
eºti singurul, dar poþi deveni investitor mai bun învãþând mai mult despre aceºti
termeni. Unul dintre cele mai importante lucruri pe care trebuie sã le afli este
acela cã într-adevãr meritã sã îþi economiseºti banii sau sã investeºti.
Factorii de luat în seamã sunt în acest caz siguranþa, rata rentabilitãþii ºi lichiditatea.
R
Siguranþa
Îþi poþi ascunde banii, dar riscul de a-i pierde rãmâne. De asemenea, nu îþi aduc
nici o dobândã în acest mod. Bãncile ºi instituþiile unde îþi poþi depozita banii þi-
JA
i protejeazã de dezastre.
De asemenea, acestea îþi oferã o asigurare cã banii tãi sunt în siguranþã.
Alte posibilitãþi de a economisi banii pot fi riscante, dar pot aduce ºi profit mai
mare decât pãstrarea banilor într-o bancã. Aºa cum se ºtie, cu cât dobânda este mai
mare, cu atât investiþia este mai riscantã. Dacã de exemplu cumperi acþiuni, nu te
vei îngriji atât de mult sã le fereºti de foc sau furt cât vei fi interesat de valoarea
acþiunilor tale. Preþul unei acþiuni ale unei întreprinderi poate sã scadã ºi astfel poþi
pierde mare parte din banii investiþi în cumpãrarea lor. Acest lucru se numeºte
riscul pieþei. Riscul de inflaþie este un alt risc, care este asemãnãtor cu riscul de
creºtere a preþurilor, care cauzeazã o scãdere a puterii de cumpãrare a leului, ca
monedã. Investitorii înþelepþi adunã informaþii în prealabil, scãzând astfel riscul.
30
31. Acþiunea este un titlu de valoare care dovedeºte deþinerea de cãtre posesorul ei a
unei pãrþi din capitalul social al unei firme.
Rata rentabilitãþii
Unul din motivele pentru care depui banii la bancã este pentru cã aceasta oferã
dobândã. Dobânda reprezintã rãsplata "pentru cã ai renunþat la a cheltui banii
acum ºi pentru cã ai permis unei bãnci sau instituþii financiare sã-i foloseascã".
Rata dobânzii este exprimatã sub forma unui procentaj din suma depozitatã pe o
perioadã de un an. De exemplu, un depozit de 10 000 lei cu o dobândã de 10%
va aduce suma de 1000 lei drept dobândã pe an.
Rata dobânzii reprezintã un raport procentual între masa dobânzii (dobânda pro-
a
priu-zisã) ºi capitalul împrumutat.
Majoritatea depozitelor la bancã îþi aduc dobândã compusã. Aceasta se formeazã
i
prin acumularea la suma depozitatã a dobânzii calculate la intervale de timp
an
regulate, dobândã care se transformã în depozit (adicã o lãsaþi în cont) la care se
calculeazã o nouã dobândã în urmãtorul interval de timp. Acest proces poartã
numele de capitalizarea dobânzii.
Exemplu
om
Sã presupunem cã depui 10 000 lei astãzi ºi obþii 10% dobândã anual. Dupã un
an vei avea în cont 11 000 lei (10 000 ×10% = 1 000 dobândã + 10 000 =11 000).
Pe parcursul celui de-al doilea an vei obþine dobândã la depozitul de 11 000,
adicã 11 000×10% =1,100 dobândã, care se adaugã la depozit. La fel
funcþioneazã ºi un cont cu dobândã compusã cu scadenþã sub un an (3 luni de
exemplu), la care dobânda se calculeazã dupã acest interval de timp ºi se
cumuleazã la depozit.
R
Rata dobânzii oferite de bãnci sau alte instituþii unde îþi depozitezi banii variazã
în funcþie de condiþiile economice ºi de durata de timp în care îþi þii banii în
respectivul depozit. Cu cât durata este mai mare, cu atât ºi rata este mai mare. Este
foarte important sã distingi între rata profitului ºi profit, valoarea actualã a
JA
dobânzii câºtigate. Profitul depinde de rata profitului ºi de frecvenþa compunerii.
Dacã într-un an dobânda se acumuleazã de patru ori (depozit pe trei luni), depozi-
tul va creºte mai repede decât dacã dobânda se calculeazã o singurã datã pe an.
Lichiditatea
Lichiditatea mãsoarã cât de uºor poþi transforma economiile în bani lichizi. Cu cât
îþi este mai uºor sã îþi retragi fondurile, cu atât este mai mare lichiditatea. Dar ºi
lichiditatea are un cost. Cu cât îþi este mai uºor sã retragi banii de la o bancã sau
dintr-un alt loc, cu atât dobânda pe care ai fi putut sã o primeºti este mai micã.
31
32. Riscurile
Existã riscuri asociate cu orice tip de investiþie. Riscul pieþei te poate face sã
pierzi o parte sau chiar toþi banii investiþi datoritã eºecului unei firme. Riscul de
inflaþie se referã la efectul inflaþiei (creºterea preþurilor) asupra investiþiei.
Investitorii înþelepþi adunã informaþii ºi iau decizii cu mare atenþie pentru ca
riscul sã se reducã.
Cum pot ei sã obþinã informaþii pentru a lua decizii cu privire la investiþii? Pe
internet, în standuri sau în librãrii se gãsesc cãrþi ºi reviste cum ar fi "Financial
Times", "Fortune", "Ziarul Financiar", "Bursa" care oferã informaþii importante
cu privire la afaceri sau piaþa financiarã, informaþii lunare, sãptãmânale, zilnice.
i a
2.3. Cum îºi pierd banii valoarea?
an
Valoarea coºului zilnic
Lista produselor din coºul minim de consum pentru o gospodãrie medie formatã
din 2 adulþi si un copil de 7 ani:
om
- o pastã de dinþi Cristal
- un ºampon antimãtreaþã de urzicã
- 4 pui
- 50 de pâini
- 20 de kg de cartofi
- 10 ºiruri de covrigi
R
- 5 kg de ceapã
- 5 kg de roºii
- 20 kg de fasole
- 2 kg brânzã de vacã
- 2 perechi de chiloþi
JA
- 2 perechi de ºosete
- 3 sticle de suc
- 1 sul de hârtie igienicã
Ponderea alimentelor în coºul de consum din România este cea mai mare din
Europa. Acestea deþin o pondere de 37% în coºul de consum. În acest moment,
valoarea coºului minim este de 650-700 lei.
ªtiai cã valoarea coºului sãptãmânal variazã de la 1.23$ în Ciad pânã la 500$ în
Germania?
32
33. Inflaþia
Înseamnã cã preþurile au crescut. În cele mi multe þãri, inflaþia este gradualã.
Preþurile cresc câte puþin. Însã atunci când creºterile lunare ale preþurilor sunt
calculate la valori exprimate cu 2 sau 3 cifre, aceastã creºtere necontrolatã se
numeºte hiperinflaþie. Dacã preþurile cresc, iar cu o unitate din moneda ta poþi
cumpãra mai puþin decât puteai înainte, înseamnã cã banii tãi ºi-au pierdut din
valoare. Atunci când preþurile scad, procesul care are loc este cel invers inflaþiei.
Iatã un exemplu de hiperinflaþie din Ungaria: în 1946, un pengo de aur din 1931
valora 130 de milioane de pengo de hârtie. O estimare spune cã inflaþia era de
20.000% pe lunã. Acesta este, desigur, un exemplu extrem, însã hiperinflaþia
încã mai naºte probleme în multe pãrþi ale lumii.
a
Tabelul de mai jos conþine câteva exemple de rate ale inflaþiei unor þãri, publi-
cate în 2002.
i
an
Þara Inflaþia în 1989 Rata dobânzii la Inflaþia în 2000 Rata dobânzii la
% obligaþiuni în % obligaþiuni pen-
1989 tru 2000%
%
Argentina 3079,5 1387,18 -0,09 8
om
Canada 5 9,48 2,7 5,40
China 18 NA 0,4 NA
Germania 1,8 6,28 2,1 4,3
Japonia 2,3 5,05 -0,8 1,75
Mexic 20 44,99 9,5 15,24
R
Rusia NA NA 20,8 12,1
Elveþia 3,2 6,60 1,6 2,9
Trinidad ºi
JA
4,6 7,13 5,6 10,56
Tobago
Marea Britanie 5,9 13,28 2,1 5,98
Sursa: FMI
Un alt lucru notabil este cã, în acest tabel, ratele inflaþiei variazã foarte mult. Iar
uneori, aceste rate se pot schimba dramatic.
Observaþi cã, în 2000, Japonia ºi Argentina au avut rate ale inflaþiei negative ºi
cã rata inflaþiei în Rusia a fost mult mai mare decât media. Totuºi, pânã în 2002,
economia Argentinei s-a schimbat dramatic ºi a existat temerea cã hiperinflaþia,
pe care Argentina o trãise în 1989, va reveni.
33
36. Unitate 3: ECONOMII ªI INVESTIÞII
Descriere
Elevii vor învãþa sã explice importanþa economisirii ºi a investiþiei pentru atin-
gerea obiectivelor financiare, sã explice cum valoarea, în timp, a banilor afecteazã
obiectivele, sã descrie principiile de bazã ale procesului investiþional, ºi sã discute
o varietate de alternative de economisire ºi investire.
Obiective de învãþare
a
• Înþelegerea relaþiei dintre economii ºi investiþii.
• Explicarea principiilor de bazã ale procesului investiþional.
• Discutarea impactului adus de rezultatele procesului investiþional
i
atunci când se produce o intârziere în implementarea programului
an
de/economisire.
• Identificarea relaþiei dintre risc ºi profit.
• Identificarea ºi discutarea alternativelor variate de economisire ºi
investire.
om
Introducere
Economii versus investiþii: Pro ºi contra
La cel mai simplu nivel, elevii pot investi timpul lor, (un tip de resursã sau bun),
într-un loc de muncã ºi pot obþine un venit. Mulþi elevi nu ºtiu cã pot investi toto-
datã banii lor - un alt tip de resursã - ºi cã pot câºtiga de asemenea un venit.
Acesta este punctul central al acestui capitol.
R
În liceu, elevii pot crede cã nu au suficienþi bani pentru a-i investi. În timp ce ei
cred cã s-ar putea sã nu aiba o sumã mare de bani pentru a investi, elevii au
acum, o mai mare cantitate dintr-o resursã decât vor avea în orice alt moment al
vieþii lor - timp! În timp, chiar ºi sume mici de bani pot creºte semnificativ.
JA
Aºa cum veniturile din investiþie cresc în timp, veniturile însuºi încep sã
genereze alte venituri. Aceastã compunere este unul din factorii cheie pentru
crearea unor cantitãþi însemnate de bogãþie (avuþie). Compunerea (sau rata de
multiplicare) este afectatã de 2 variabile: timpul ºi rata profitului. Mai mult timp
înseamnã mai mulþi bani. O ratã mai mare a profitului de asemenea înseamnã
mai mulþi bani.
În mod colectiv, aceste principii sunt cunoscute drept valoarea temporalã a bani-
lor. Pentru elevi, suma salvatã nu este la fel de criticã precum dezvoltarea obi-
ceiului de a economisi. Astfel se continuã tema "plãteºte-te pe tine primul", care
a fost introdusã în primul capitol.
36
37. Atunci când elevii sunt pregãtiþi sã investeascã, prima decizie pe care trebuie sã
o ia este sã fie "proprietar sau creditori". Modalitãþile tradiþionale de
economisire, precum conturile de economii, certificatele de depozit, aparþin
categoriei creditorului. Un elev împrumutã banii lui unei instituþii financiare prin
depozitarea banilor într-un cont de economii, iar instuþia financiarã plãteºte un
procent elevului pentru utilizarea banilor lui.
De cealaltã parte, elevii îºi pot dori sã devinã proprietarii investiþiei. Acþiunile
sunt exemplul clasic de investiþie echitabilã, situaþie în care acþionarul deþine de
fapt, o parte din companie. Prin deþinerea unei pãrþi din companie, un elev este
afectat în mod direct de situaþiile favorabile (nefavorabile) ale companiei.
Istoric vorbind, dupã lungi perioade de timp, proprietarii au în depozit perfor-
a
manþele creditorilor în ceea ce priveºte marja profitului. În schimb, proprietarii
riscã pierderea unei pãrþi din investiþia lor. Relaþia dintre risc ºi profit este un alt
i
principiu cheie pentru investiþie: cu cât e mai mare riscul, cu atât e mai mare
an
profitul potenþial.
În timp ce mulþi adulþi gândesc la riscul ca pierderea banilor, chiar ºi conturile
creditorilor fac faþã riscului. În mod specific, inflaþia este o realã ameninþare pen-
tru orice investiþie care plãteºte doar profit. Nu existã nici o investiþie fãrã risc.
Astfel, este important pentru elevi sã înveþe sã caute mai întâi o investiþie ºi apoi
om
sã investeascã. Regulile unei bune decizii se aplicã oricãrei metode de investiþie.
Economii
Atunci când pui banii într-un cont de economii, de fapt tu împrumuþi banca. Banca
îþi va plãti o dobândã pentru cã ea împrumutã bani de la tine la o ratã convenitã
dinainte. În anumite cazuri, rata dobânzii va fi aceeaºi tot timpul în care banca are
R
banii tãi; în alte cazuri, rata va varia în funcþie de o procedurã pre-stabilitã, pe care
o vei cunoaºte de la bun început.
Atunci când împrumuþi o bancã, termenii împrumutului sunt pre-stabiliþi ºi toatã
lumea ºtie ce ar trebui sã se întâmple. Riscul este acel "ar trebui", care poate sã
JA
nu se mai întâmple. De exemplu, în Argentina anului 2002, bãncilor li s-a
interzis sã mai elibereze bani cãtre cetãþeni. Aºa ceva s-a întâmplat ºi în SUA în
anii '30, atunci când bãncile au fost chiar închise pentru o vreme.
Atunci când o þarã are inflaþie foarte ridicatã, rata dobânzii poate varia cu
inflaþia. De exemplu, în Mexic, în anul 2000, rata anualã medie a inflaþiei era de
9%, iar dacã îþi puneai banii într-un cont de economii în aprilie 2000, o companie
financiarã din Puerto Vallarta þi-ar fi oferit 8,268% pentru un cont din care puteai
retrage banii oricând. Dacã erai de acord sã notifici retragerea banilor cu 30 de
zile înainte, banca oferea 9,09%. Douã luni mai târziu, aceeaºi bancã plãtea
11,951% pentru contul cu retragere imediatã si 14,381% pentru contul cu notifi-
care la 30 de zile. Motivul?
37
38. Înainte de a investi la o bancã, verificã-i reputaþia ºi istoria. Citeºte regulile privi-
toare la cont înainte de a pune banii în el.
Ce rate ale dobânzilor ai gãsit la bãncile locale ºi la alte instituþii
financiare?
Crezi cã aceste rate vor fi mai mari decât inflaþia preconizatã? Dacã
da, vei câºtiga niºte bani de pe urma unui cont de economii la bancã.
Dacã nu, atunci suma pe care o vei câºtiga va fi "depãºitã" de cãtre
inflaþia monedei din þara ta.
Investiþii
Dacã cheltui banii imediat ce îi ai, nu îþi vei spori patrimoniul personal net.
a
Dacã vei decide sã economiseºti ºi sã investeºti o parte din banii câºtigaþi (sau
pe care þi-i dau pãrinþii, sau pe care îi moºteneºti), atunci vei creºte probabilitatea
i
unui viitor financiar sigur. Dupã parcurgerea acestei unitãþi, vei avea o imagine
an
de ansamblu asupra variatelor posibilitãþi de a investi, inclusiv:
- depunerea banilor la bancã;i;
- investirea în afacerile altora (cumpãrarea de acþiuni);
- demararea propriei tale afaceri;
- investiþia în valori imobiliare;
om
- investirea prin instituþiile financiare.
R
JA
38
39. 3.1 Principii în economisire ºi investiþii
Timp, risc ºi profit, diversificare, impactul inflaþiei, rata dobânzilor
Discuþie în clasã:
1. Unul dintre motivele pentru care oamenii economisesc este cã vor sã
strângã bani destui pentru a-ºi cumpãra ceva ce îºi doresc. Ce alte
motive mai au oamenii pentru a economisi?
2. Ce probleme pot apãrea dacã nu economiseºti?
Sunã destul de simplu sã zici "strânge bani". Dar mai întâi trebuie sã vezi pen-
tru cât timp trebuie sã faci acest lucru ºi care este cea mai bunã modalitate de a
a
economisi. Vom începe cu prima întrebare: pentru cât timp þi-ai planificat sã
economiseºti?
i
În multe þãri, îþi poþi depune banii la bancã, iar banca îþi va da niºte bani, sub
an
formã de dobândã.
Aplicaþie
Majoritatea elevilor nu au nicio idee asupra impactului timpului asupra câºtigu-
rilor din investiþii. Elevii care de abia au început sã obþinã venituri printr-o anga-
om
jare pe timpul verii sau la începutul carierei lor, au timpul de partea lor. Dacã ei
îºi fac o idee asupra efectelor viitoare ale economisirii banilor acum, resimþite
în viitorul lor financiar, ei vor fi pe drumul cel bun spre atingerea obiectivelor
propuse.
Timp: 20 minute
R
Obiectiv: Elevii descoperã ce se întâmplã cu rezultatele
investiþiei atunci când este o întârziere în începerea unui pro-
gram de economisire.
Profesorul: Fiecare elev creazã un grafic de acord/dezacord despre procesul
investiþional, cu rãspunsuri bazate pe modul în care ei înþeleg acest termen.
JA
Elevii creazã sau copiazã graficele urmãtoare plasând un semn dupã fiecare
propoziþie cu care sunt sau nu de accord. Dupã completarea graficului, elevii
comparã rãspunsurile lor cu ale unui coleg, iar profesorul conduce o scurtã dis-
cuþie pe baza afirmaþiilor.
39
40. Acord Afirmaþie Dezacord
1. Alexandru a început sã economiseascã 50 LEI pe lunã când a
împlinit 18 ani, în timp ce Andreea a început sã economiseascã 100
LEI pe lunã când a împlinit 24 de ani. Amândoi au avut o ratã de
câºtig de 6% la banii lor. Andreea va avea mai mulþi bani atunci
când amândoi vor avea vârsta de 30 de ani.
2. Un leu în viitor valoreazã mai mult decât un leu astãzi.
3. Cu cât rata dobânzii este mai mare, cu atât mai puþin timp e nece-
sar pentru atingerea obiectivului economisirii.
4. Din perspectiva afacerilor, este o bunã afacere sã mãreºti veni-
a
turile ºi sã întârzii plata cheltuielilor.
5. Cu cât ai mai mult timp disponibil, cu atât depozitul pe care tre-
i
buie sã îl faci pentru a atinge scopul financiar este mai mic.
an
6. Un dolar, astãzi, valoreazã mai puþin decât un dolar mâine.
7. Cu cât este mai micã valoarea plãtitã pentru o maºinã, cu atât
mai puþin plãteºte proprietarul rata dobânzii pentru un împrumut pen-
tru maºinã.
om
Profesorul
Adreseazã urmãtoarele întrebãri:
– Cum s-au schimbat pãrerile voastre asupra investiþiilor în timpul
acestei activitãþi?
– Care dintre rãspunsurile colegilor v-au surprins? De ce?
– Vã simþiþi acum mai mult sau mai puþin capabili sã începeþi sã
R
investiþi astãzi? De ce da sau de ce nu?
Risc ºi beneficii în cazul econimisirii ºi investiþiilor
Discuþie în clasã:
JA
Existã 2 cãi elementare prin care îþi poþi recupera banii investiþi.
1. Investeºti acum, laºi banii acolo, apoi iei, mai târziu, o sumã mai mare. Va fi
ca atunci când pui banii într-un cont de economii, lãsând venitul (sau câºtigul,
sau dobânda) sã se acumuleze ºi, dupã 5 ani, scoþi banii. Asta e de fãcut atunci
când îþi propui o cheltuialã mai mare în viitor, vrei banii pentru o platã mai mare
cum ar fi cumpãrarea unui apartament.
2. Investeºti acum ºi intri în posesia câºtigurilor puþin câte puþin, în timp. Asta
este ceea ce vei face atunci când, de exemplu, doreºti sã ai un venit lunar supli-
mentar pe perioada în care eºti student.
Banii pe care îi primeºti periodic se numesc deseori DOBÂNDA sau
40
41. DIVIDENDE sau, pur ºi simplu, CªTIG. Suma pe care o investeºti iniþial se
numeºte PRINCIPALÃ. Valoarea totalã a investiþiei la momentul lichidãrii ei se
numeºte ECHITATE.
Modul în care intri în posesia banilor de pe urma unei investiþii depinde de tipul
investiþiei alese. Tipul de investiþie pe care îl alegi depinde de obiectivele
investiþiei ºi de cât de mare este riscul pe care eºti dispus sã þi-l asumi.
RISCUL
Riscul este ceva la care trebuie sã te gândeºti. În termeni financiari, esenþa riscu-
lui este cã s-ar putea sã nu mai ai suma de bani de care ai nevoie la momentul la
care ai nevoie. Poþi suferi o pierdere directã de pe urma unei investiþii; s-ar putea
a
sã nu mai ai îndeajuns de multe fonduri pentru a onora o obligaþie; inflaþia poate
lovi pe neaºteptate la cote neprevãzute; sau pur ºi simplu s-ar putea sã nu ai niºte
i
beneficii satisfãcatoare de pe urma investiþiei. Nu este nimic greºit în a alege
an
asumarea unui risc în cazul unei investiþii. Însã nu este bine sã îþi asumi riscuri
pe care nu le înþelegi.
În termeni financiari, un anumit tip de risc se numeste RISCUL LICHIDI-
TÃÞII. Asta înseamnã: cât de LICHIZI sau disponibili sunt banii tãi. De exem-
plu, poþi avea un obiect de valoare, cum ar fi o maºinã, o casã, dar nu îl vei putea
om
vinde exact atunci când vei avea nevoie de bani. Iar dacã nu poþi sã vinzi casa
sau maºina, înseamnã cã investiþia nu este lichidã. Dacã poþi lichida o investiþie
foarte rapid ºi sã îþi primeºti banii imediat, înseamnã cã investiþia este una
lichidã.
Trebuie întotdeauna sã ai niºte bani care sã fie disponibili imediat, cu alte
cuvinte sã fie lichizi, pentru a preîntâmpina orice probleme neaºteptate.
R
Iatã alte câteva riscuri cu care te poþi confrunta:
Riscul de a pierde suma principalã (suma iniþialã de bani pe care ai investit-o)
Riscul pierderii venitului (banii pe care sperai sã-i câºtigi de pe urma investiþiei)
JA
O altã caracteristicã importantã a oricãrei investiþii este abilitatea de a urmãri
evoluþia sa. Existã întotdeauna riscul de a primi informaþii eronate sau acela de a
primi informaþii foarte importante prea târziu pentru a mai putea reacþiona eficient.
Ce pãrere ai tu personal în privinþa riscului?
Unii oameni se simt confortabil în poziþia de a risca absolut tot ce au într-o
investiþie de care ei sunt siguri. Alþii, însã, sunt îngrijoraþi chiar dacã este vorba
sã riºte fie ºi o micã fracþiune din contul lor din bancã.
Pãrerea ta în legãturã cu riscul se leagã de nivelul al doilea al necesitãþilor, con-
form lui Maslow, adica nevoia de siguranþã. Atunci când investeºti, trebuie sã
41
42. evaluezi care este importanþa siguranþei comparativ cu alte sentimente ale tale,
cum ar fi stima de sine. De exemplu:
– Cât de mult este determinatã stima de sine de banii pe care îi ai, îi
câºtigi sau îi pierzi?
– Cât de mult se leagã sentimentul tãu de siguranþã de conºtientizarea
faptului cã eºti capabil sa îþi plãteºti toate facturile?
Riscurile ºi beneficiile în cazul împrumutãrii banilor
Atunci când pui banii într-un cont de economii, de fapt tu împrumuþi banca. Banca
îþi va plãti o dobândã pentru cã ea împrumutã bani de la tine la o ratã convenitã
dinainte. În anumite cazuri, rata dobânzii va fi aceeaºi tot timpul în care banca are
a
banii tãi; în alte cazuri, rata va varia în funcþie de o procedurã pre-stabilitã, pe care
o vei cunoaºte de la bun început.
i
Atunci când imprumuþi o bancã, termenii împrumutului sunt pre-stabiliþi ºi toatã
an
lumea ºtie ce ar trebui sã se întâmple. Riscul este acel "ar trebui", care poate sã
nu se mai întâmple. De exemplu, în Argentina anului 2002, bãncilor li s-a
interzis sã mai elibereze bani cãtre cetãþeni. Asa ceva s-a întâmplat ºi în SUA în
anii '30, atunci când bãncile au fost chiar închise pentru o vreme.
A împrumuta bani unei companii sau unui guvern:
om
Acest lucru se face prin cumpãrarea de OBLIGAÞIUNI. Obligaþiunile sunt acor-
duri de împrumut încheiate între organizaþie ºi cumpãrãtori.
Înainte de a cumpãra o obligaþiune, trebuie sã cercetezi organizaþia. Guvernele
emit deseori obligacþiuni, însã astfel îþi poþi bloca banii pentru câþiva ani. Aºa cã
trebuie sã te asiguri de faptul cã orice obligaþiune ai cumpãra trebuie sã fie
R
lichidã atunci când îþi vrei banii înapoi.
A împrumuta bani unui prieten
Majoritatea oamenilor se simt mult mai siguri sã împrumute bani unei bãnci
JA
decât unui prieten. ªi asta pentru cã ºi împrumutarea banilor cãtre un prieten
comportã anumite riscuri, incluzând aici pierderea relaþiei de prietenie.
Ce alte riscuri crezi cã mai sunt legate de a împrumuta bani unui
prieten?
Nici un fel de împrumut nu este lipsit de riscuri, însã un risc asumat de cãtre toþi
cei care oferã bani cu împrumut este acela cã inflaþia poate fi mai mare decât s-au
aºteptat la momentul la care au convenit asupra termenilor împrumutului.
42
43. Aplicaþie
Timp: 20 minute
Obiectiv: Elevii învaþã sã analizeze riscul unei investiþii în
diferite situaþii.
Elevi: Sã presupunem cã cineva þi-a cerut sã oferi câteva sfaturi financiare. Iatã
câþiva oameni în situaþii care reclamã oferirea unui sfat.
- Ce informaþii le-ai cere înainte de a le oferi o recomandare finalã?
- Cu ce riscuri crezi cã se confruntã fiecare dintre ei?
- Ce sfat le-ai da acum, pe baza informaþiilor pe care le ai? De ce?
a
1. Ana se mutã din micul ei oraº pentru a urma o ºcoalã în domeniul hotelier. Ea
a economisit îndeajuns de mulþi bani pentru plata ºcolarizãrii ºi pentru costurile
i
de întreþinere pentru primele 6 luni ale cursului. I s-a oferit, de asemenea, ºi o
an
slujbã cu jumãtate de normã chiar la ºcoala unde va învãþa. Va trebui sã pãstreze
aceastã slujbã vreme de 12 luni, cât dureazã cursul, pentru a putea acoperi ºi
costurile pentru ultimele 6 luni. Tocmai a aflat cã cineva vinde acþiuni la o nouã
ºi foarte interesantã companie de software ºi are acum ocazia de a cumpãra
câteva acþiuni la un preþ foarte bun. Toatã lumea este foarte sigurã cã preþul
om
acþiunilor va creºte ºi cã investitorii timpurii îºi vor putea tripla banii în doar
câteva luni. Oare ar trebui sã foloseascã jumãtate din economiile ei (adicã banii
de ºcoalã ºi pentru traiul zilnic pentru 3 luni) pentru a cumpãra acþiuni la com-
pania de software?
2. Lui Adrian îi plac la nebunie maºinile. ªtie ce fel de maºinã îºi doreºte ºi mai
ºtie de unde poate cumpãra una folositã, dar bunã. Maºinile second-hand din
R
marca pe care vrea el sunt foarte dificil de gãsit ºi întotdeauna se gãsesc
cumpãrãtori interesaþi de aºa ceva. Bunica lui Adrian a murit ºi i-a lãsat drept
moºtenire bani suficienþi pentru primii 2 ani de studenþie. Maºina ar costa
echivalentul banilor pentru un an ca student. Ar trebui Adrian sã cumpere
maºina sau nu?
JA
3. Maria ºi Alin s-au cunoscut în liceu ºi sunt absolut convinºi cã în câþiva ani
se vor cãsãtori. Au de gând sã îºi întemeieze o familie, însã ar vrea sã termine
ºcoala ºi sã îºi înceapã fiecare o carierã. Acum lucreazã amândoi cu jumãtate
de normã ºi se duc la ºcoalã. Alin este de pãrere cã ar trebui sã înceapã sã
punã niºte bani deoparte pentru a plãti integral, la un moment dat, un teren pe
care sã îºi poatã construi o casã. Maria crede cã e mai bine sã îºi punã banii
într-un cont de investiþii, la o bancã din oraº. Mama Mariei, care este
divorþatã, spune cã Maria ºi Alin n-ar trebui sã facã nimic cu banii puºi împre-
unã pânã nu se cãsãtoresc. Tu ce i-ai sfãtui sã facã?
43
44. Aplicaþie
Timp: 15 minute
Obiectiv: Elevii învaþã sã asocieze unui obiectiv o oportuni-
tate de investire.
Elevi: Gãseºte individual un obiectiv financiar pe care vrei sã îl atingi.
Trebuie sã ai un obiectiv al investiþiei înainte de a alege o formã de investire care
sã aibã sens pentru tine.
Acum gândeºte din perspectiva formulei pe care ai învãþat-o ºi vezi dacã obiec-
tivul tãu are toate "ingredientele" necesare. El trebuie sã includã:
a
- Suma de bani de care vei avea nevoie (adicã valoarea viitoare doritã)
ºi, atenþie, nu uita de inflaþie!
i
- Momentul în care vei avea nevoie de bani, adicã termenul "t".
an
- O imagine de ansamblu asupra riscului pe care eºti dispus sã þi-l
asumi - pentru cã asta va influenþa rata de returnare a investiþiei de
care vei beneficia.
Obiectiv Suma de bani Termenul Risc
om
Investiþiile de succes depind de cât de bine te cunoºti pe tine ºi obiectivele tale.
Orice vei alege sã faci, diversificã:
R
• Nu pune niciodatã banii în doar un singur fel de acþiuni.
• Nu pune toþi banii în valori imobiliare.
• Asigurã-te cã investiþia ta va fi lichidã în momentul în care vei avea
nevoie de bani.
JA
DIVERSIFICAREA
Un lucru notabil este acela cã nu toate acþiunile evolueazã la fel în perioade
diferite de timp. Chiar ºi în perioade de declin al pieþei, vor exista acþiuni care
vor creºte. ªi chiar ºi în cea mai bunã zi de tranzacþii vor exista acþiuni al cãror
preþ va scãdea.
De fapt, o caracteristicã a preþului acþiunilor este cã el se schimbã în continuu,
variind crescãtor ºi descrescãtor. Aceasta tendinþã este denumitã VOLATILI-
TATE. În vreme ce acþiunile sunt foarte lichide aproape tot timpul, preþul la care
te poþi aºtepta sã le vinzi este, totuºi, incert. De aceea, atunci când ºtii cã se
44
45. apropie momentul în care vei avea nevoie de fonduri, este cazul sã reduci sumele
investite în acþiuni.
Cea mai simplã cale de a creºte probabilitatea de câºtig din acþiuni, este aceea de
a cumpãra un grup de acþiuni, mai degrabã decât un singur tip de acþiuni. Aceasta
se numeºte DIVERSIFICARE. Analizele au arãtat cã, dacã, cumperi în jur de
20 de acþiuni care sunt diferite (adicã nu sunt din acelaºi domeniu de afaceri),
riscul general se reduce semnificativ. Colecþia de acþiuni pe care le deþii poartã
numele de PORTOFOLIU. Un portofoliu diversificat va tinde sã determine
câºtiguri de pe piaþã, privitã în ansamblul ei, în vreme ce ºansele de a suferi
pierderi majore sunt reduse.
a
INFLAÞIA
i
Înseamnã cã preþurile au crescut. În cele mai multe þãri, inflaþia este gradualã.
an
Preþurile cresc câte puþin. Însã atunci când creºterile lunare ale preþurilor sunt cal-
culate la valori exprimate cu 2 sau 3 cifre, aceastã creºtere necontrolatã se
numeste hiperinflaþie. Dacã preþurile cresc, iar cu o unitate din moneda ta poþi
cumpãra mai puþin decât puteai înainte, înseamnã cã banii tãi ºi-au pierdut din
valoarea. Atunci când preþurile scad, procesul care are loc este cel invers inflaþiei.
om
RATA DOBÂNZILOR
Dacã beneficiezi de dobânda pentru banii tãi, rãspunsul la aceastã întrebare
depinde de 2 lucruri, în afarã de suma pe care poþi sã o economiseºti:
- Rata dobânzii sau beneficiul pe care îl vei obþine.
- Suma de bani pe care vrei sã o ai la sfârºitul perioadei de economisire.
R
Iatã un exemplu simplu:
Ai 100 de lei.
JA
Te duci cu ei la bancã ºi banca spune cã îþi va da 10% dobânda pentru fiecare an,
cu condiþia sã pãstrezi banii acolo vreme de 2 ani.
La sfârºitul perioadei de 2 ani, tu vei avea 121 de lei. Aceasta sumã se compune
din 4 elemente:
1. Banii tãi depuºi la început - cei 100 de lei.
2. Dobânda pe care o ai pentru primul an la cei 100 de lei: 10 lei.
3. Dobânda pentru al doilea an la cei 100 de lei: 10 lei.
4. Dobânda pe care o ai pentru al doilea an pentru cei 10 lei primiþi ca
dobânda pentru primul an, la cei 100 de lei de la început: 1 leu.
45
46. Dacã ai fi lãsat banii în bancã ºi în cel de-al treilea an, cât ai fi avut la sfârºitul
anului al treilea? (Rãspuns: 133,10 lei)
Este important de notat faptul cã rata de 10% a dobânzii din exemplul nostru are
doar rol ilustrativ. De obicei, o bancã nu va oferi o dobânda atât de mare.
Atunci când oamenii vorbesc despre economisire, se presupune cã banii vor fi la
bancã ºi nu vor fi folosiþi. Asta înseamnã cã dobânda pentru prima perioadã este
adaugatã la suma iniþialã, denumitã principalã. Apoi, la primirea urmãtoarei
dobânzi, vei primi dobânda deopotrivã pentru suma principalã ºi pentru suma
primitã ca dobânda pentru perioada anterioarã. Iar asta face ca banii tai sã se
înmulþeascã ºi mai mult. Atunci când dobânda este primitã pentru suma princi-
palã ºi este primitã ºi pentru dobânzile anterioare, procesul care are loc se
a
numeºte compunere.
Iatã un exemplu a puterii de compunere.
i
an
Doi oameni au economisit bani. Amândoi ºi-au pãstrat economiile într-un cont
cu dobânda de 6% pe an. Maria a pus 2.000 LEI pe an vreme de 9 ani, dar, la
vârsta de 30 de ani, nu a mai investit. George a investit 2.000 LEI pe an în con-
tinuu, de la 31 de ani pânã la 65. Care dintre ei credeþi cã avut cei mai mulþi bani
la vârsta de 65 de ani?
om
Persoana Investiþie/an Total investit Valoarea la 65 de ani
Maria 2,000 18.000 579.471
George 2.000 70.000 470.249
R
Iatã cum, deºi George a investit cu 52.000 LEI mai mult decât Maria, ea a avut
la 65 de ani mai mulþi bani. Din cauzã cã ea a început sã economiseascã din timp,
ea a câºtigat mai mult din cauza compunerii chiar ºi dupã ce a încetat sã mai
investeasca bani.
JA
Dacã începi din timp sã economiseºti, mai târziu vei avea satisfacþii
foarte mari.
Acum sã ne aducem aminte de cei 100 de lei investiþi vreme de 3 ani cu o dobân-
da de 10%. La sfârºitul celor 3 ani, vei avea 133,10 lei.
Suma cu care ai început, sau pe care o ai acum, se numeºte valoare actualã (VA).
Suma pe care o vei avea peste 3 ani se numeºte valoare viitoare (VV).
Dobânda pe care o primeºti se numeºte ratã a dobânzii (r).
Perioada de timp pentru care laºi banii în bancã este numitã numãr de perioade
de compunere sau termen (t).
46
47. ªi, astfel, formula pe care o poþi utiliza ca sã afli valoarea viitoare a oricãrei
economii este:
VV = VA x (1+r)t
unde VV este valoarea viitoare, VA este valoarea prezentã, r este rata dobânzii
pentru o perioadã de timp, iar t este numãrul de perioade de timp.
Odatã ce ai aceastã formulã, poþi calcula valoare viitoare a banilor pe care îi poþi
economisi.
a
3.2 Cum economisesc bani?
i
an
Odatã ce am reuºit sã punem niºte bani deoparte, fie ei mulþi sau puþini, obiec-
tivul nostru principal este sã le sporim valoarea sau cel puþin sã o conserve.
Pentru aceasta, trebuie sã alegem un produs de economisire aflat în portofoliul
bãncilor.
om
Gama de produse de economisire oferitã de bãnci este din ce în ce mai variatã.
În afara depozitelor clasice, existã acum produse a cãror dobândã creºte progre-
siv sau instrumente financiare care combinã economisirea cu investiþiile pe pieþe
de capital.
Depozitele la termen
R
Bãncile acordã pentru depozitele la termen printre cele mai mari dobânzi dintre
toate tipurile de economisire (în jurul a 10% pe an pentru lei). Banii sunt imobi-
lizaþi în bancã pe perioada aleasã de tine (oferta bãncilor merge de la o sãp-
tãmânã la 36 de luni), dupã care pot fi retraºi, împreunã cu dobânda aferentã.
Depozitele la termen prezintã dezavantajul cã dacã trebuie sã retragi banii
JA
înainte de scadenþã nu vei primi nici un fel de dobândã sau în cel mai fericit caz
veþi primi numai dobânda la vedere, care este mai micã de un punct procentual.
Un alt dezavantaj îl constituie impozitarea veniturilor obþinute din dobânzi cu
16% de cãtre statul român.
Depozitele cu dobânda progresivã
Pe piaþã mai existã o variantã a depozitelor la termen, în care dobânda creºte cu
câteva puncte procentuale de la lunã la lunã. De obicei se gãsesc pe termen de
ºase luni sau un an. Se impoziteazã de asemenea cu 16%. Ele au avantajul cã
dacã ai nevoie urgentã de bani ºi apelezi la depozit nu pierzi dobânda acumulatã
pânã atunci.
47
