Workshop - Aspecte psihologice in preventie si interventie

1. Conf.univ.dr. Mihaela RusConf.univ.dr. Mihaela Rus
Univ.Univ.OvidiusOvidius ConstantaConstanta
Psih.pr.Simionca Ionel, CI BistritaPsih.pr.Simionca Ionel, CI Bistrita
Lect.univ.dr. Dan Octavian RusuLect.univ.dr. Dan Octavian Rusu
UniversitateaUniversitatea Babes BolyaiBabes Bolyai Cluj NapocaCluj Napoca
Aspecte psihologice ale
prevenţiei si in
tervenţie în siguranţa rutieră

2. ScopScop
 Workshop-ul doreşte să evidenţieze importanţaWorkshop-ul doreşte să evidenţieze importanţa
abordării accidentului prin prisma dezvoltăriiabordării accidentului prin prisma dezvoltării
comportamentelor preventivecomportamentelor preventive
 Isi propune o abordare multidisciplinară,Isi propune o abordare multidisciplinară,
accidentul fiind atât tratat din perspectivaaccidentul fiind atât tratat din perspectiva
psihologiei munciipsihologiei muncii-premise, cauze, cât şi din-premise, cauze, cât şi din
perspectivaperspectiva psihologiei transporturilorpsihologiei transporturilor-cum-cum
prevenim astfel de comportamente, cumprevenim astfel de comportamente, cum
dezvoltăm comportamente responsabile in trafic şidezvoltăm comportamente responsabile in trafic şi
din perspectivadin perspectiva psihologiei clinicepsihologiei clinice, cum intervenim, cum intervenim
atunci cand ne confruntăm cu un accident, fie laatunci cand ne confruntăm cu un accident, fie la
nivel individual, fie la nivelul grupului.nivel individual, fie la nivelul grupului.

3. Ce este psihologia traficului?Ce este psihologia traficului?
 Studiul comportamentului participantilor la trafic siStudiul comportamentului participantilor la trafic si
procesele psihologice implicate in determinareaprocesele psihologice implicate in determinarea
acestui comportamnent (Rothengatter, 1997).acestui comportamnent (Rothengatter, 1997).
 Nu vobim de un cadru teoretic unic ,ci maiNu vobim de un cadru teoretic unic ,ci mai
degrabă mai multe modele concurente, dintre caredegrabă mai multe modele concurente, dintre care
multe sunt extrase din psihologia socială (demulte sunt extrase din psihologia socială (de
exemplu, teoria comportamentului planificat a luiexemplu, teoria comportamentului planificat a lui
Ajzen , Modelul agresiunii generale, etc)Ajzen , Modelul agresiunii generale, etc)
 Glendon (2011) a identificat 174 de teorii, cadreGlendon (2011) a identificat 174 de teorii, cadre
conceptuale sau modele cu o componentăconceptuale sau modele cu o componentă
psihologică .psihologică .

4. Ce este un accident?Ce este un accident?
 un eveniment neplanificat sau circumstan ă.țun eveniment neplanificat sau circumstan ă.ț
 Un eveniment nefericit care rezultă mai alesUn eveniment nefericit care rezultă mai ales
din neglijen ă sau ignoran ă.ț țdin neglijen ă sau ignoran ă.ț ț

5. Asumptii despre “accident”Asumptii despre “accident”
 Accidentele nu se întâmplă pur i simplușAccidentele nu se întâmplă pur i simpluș
 Determinismul versus fatalism: determinismDeterminismul versus fatalism: determinism
este credin a tiin ifică că evenimentele auț ș țeste credin a tiin ifică că evenimentele auț ș ț
o cauză.o cauză.
 Fatalism este credin a că ghinioane suntțFatalism este credin a că ghinioane suntț
determinate de către soarta sau for elețdeterminate de către soarta sau for eleț
supranaturalesupranaturale

6. Blamarea victimeiBlamarea victimei
 Soferii rai fac accidenteSoferii rai fac accidente
 credin a că lucrurile bune se întâmplățcredin a că lucrurile bune se întâmplăț
oamenilor buni i lucruri rele se întâmplășoamenilor buni i lucruri rele se întâmplăș
oamenilor răi.oamenilor răi.

7. Sofer
Vehicul
Mediu
Rezultat
Calatorie în condi iiț
de siguran ăț
sau
incident

8.  Ne concentrăm adesea pe un singur aspectNe concentrăm adesea pe un singur aspect
al acestui triunghi, în timp ce ignorăal acestui triunghi, în timp ce ignoră
celelalte, împreună cu complexitatea decelelalte, împreună cu complexitatea de
interdependen ele lor.ținterdependen ele lor.ț

9. Cinci piloni ai sigurantei
rutiere
Managementul sigurantei rutiere
Drumuri mai sigure si mobilitate
Vehicule mai sigure
Participan i la trafic maiț
siguri
Răspuns post-accident

10. Un mod util de a conceptualizaUn mod util de a conceptualiza
siguran a rutierățsiguran a rutierăț
 Cine? ( ofer)șCine? ( ofer)ș
 Ce? (vehicul)Ce? (vehicul)
 Unde? (mediu)Unde? (mediu)
 Când? (timp)Când? (timp)
 De ce ?(factori de risc)De ce ?(factori de risc)
 Cum? (descriere / analiză a incidentului înCum? (descriere / analiză a incidentului în
cauză)cauză)

11. Cine? ( ofer)șCine? ( ofer)ș
 VârstaVârsta
 SexSex
 Infrac iunilor de conducere anterioarețInfrac iunilor de conducere anterioareț
 Istoria infrac iunilorțIstoria infrac iunilorț
 Frecventa de conducereFrecventa de conducere
 Tipul de licen ățTipul de licen ăț
 Nivelul de stresNivelul de stres
 Starea de spiritStarea de spirit
 Istoricul personalIstoricul personal

12. Ce? (vehicul)Ce? (vehicul)
 Tip de vehiculTip de vehicul
 Caracteristici de siguran ă ale vehicululuițCaracteristici de siguran ă ale vehicululuiț
 Caracteristicile mecanice de vehiculCaracteristicile mecanice de vehicul
 Calitatea luminilorCalitatea luminilor

13. Unde?Unde?
 Loca ia incidentuluițLoca ia incidentuluiț
 Tipul de carosabilTipul de carosabil
 Calitate / Claritatea semnalizariiCalitate / Claritatea semnalizarii
 Calitatea de între inere a drumurilorțCalitatea de între inere a drumurilorț
 Prezen a unor obstacole pe carosabilțPrezen a unor obstacole pe carosabilț

14. Cand?Cand?
 Starea vremiiStarea vremii
 SezonulSezonul
 Momentul zileiMomentul zilei
 Ziua săptămâniiZiua săptămânii
 Ritmul de conducereRitmul de conducere

15. De ce?De ce?
 Lipsa de experien ă a oferuluiț șLipsa de experien ă a oferuluiț ș
 Lipsa de concentrare / distragere a aten ieițLipsa de concentrare / distragere a aten ieiț
 AgresivitateaAgresivitatea
 Alcoolul / cosum de droguriAlcoolul / cosum de droguri
 Vizibilitate redusăVizibilitate redusă
 Încercarea de a evita pericolul rutierÎncercarea de a evita pericolul rutier
 Viteza excesivăViteza excesivă
 Imposibilitatea de a semnala inten iilețImposibilitatea de a semnala inten iileț
 Densitatea de trafic poate declan așDensitatea de trafic poate declan aș
comportamente antisocialecomportamente antisociale

16. Cum?Cum?
 Descriere / analiză de incidentDescriere / analiză de incident
 Reconstruc ie incidentuluițReconstruc ie incidentuluiț
 Rolul simulariiRolul simularii

17. PremisePremise
 siguranţa rutieră începe cu prevenirea accidentelor care,siguranţa rutieră începe cu prevenirea accidentelor care,
deşi pare, la prima vedere, o acţiune costisitoare, rămâne ceadeşi pare, la prima vedere, o acţiune costisitoare, rămâne cea
mai eficientă modalitate de reducere a numărului victimelormai eficientă modalitate de reducere a numărului victimelor
accidentelor rutiere.accidentelor rutiere.
 prevenirea este o acţiune continuă care durează ani de zile, iarprevenirea este o acţiune continuă care durează ani de zile, iar
impactul ei se observă în special pe termen mediu sau lung.impactul ei se observă în special pe termen mediu sau lung.
 nimeni nu a reuşit încă să reducă accidentele rutiere la zero.nimeni nu a reuşit încă să reducă accidentele rutiere la zero.
Acesta este motivul pentru care, pe lângă acţiunileAcesta este motivul pentru care, pe lângă acţiunile
de prevenire, trebuie dezvoltat sistemul de intervenţie carede prevenire, trebuie dezvoltat sistemul de intervenţie care
să ducă la reducerea mortalităţii şi a invalidităţii ca rezultat alsă ducă la reducerea mortalităţii şi a invalidităţii ca rezultat al
accidentelor rutiere.accidentelor rutiere.

18.  În ultimii ani au crescut numărul de acccidente
rutiere soldate cu vătămarea corporal gravă
precum i cu decese, astfel că România ajunge înș
rândul ărilor cu risc crescut de victime.ț
 În Uniunea Europeană , pe an, peste 45.000
de persoane î i pierd via a, iar alte 1,8 milioaneș ț
sunt rănite în accidente rutiere, costurile sociale
implicate, depă ind 170 miliarde Euro, aproximativș
3 % din produsul intern brut al Uniunii Europene.
 Decesul per an, al persoanelor decedate în
accidente rutiere, echivalează cu dispari ia, uneiț
localită i rurale de mărime medie din România.ț
 Astfel încercând o rezolvare a problematicii
men ionate, se propun o serie de proiecte, care săț
restabilească un echilibru în siguran a socială.ț

19. - problemă socială de importan ă majoră, care începe să fieț
din ce în ce mai discutată, inând cont de de graveleț
acccidente ce se produc, i implicit de pierderile ce apar –ș
în primul rând persoane.
- rezultă persoane decedate, persoane rănite grav, si de
asemeni acestea implică costuri imense pentru societate,
atât prin pagube economice, din punct de vedere al
mărfurilor transportate, distrugerii sistemelor existente pe
traseu – parape i, semafoare, garduri , locuin e -ț ț
carosabil, mijloace de transport, cât nu în ultimul rând,
spitalizarea i reintegrarea victimelor provenite din impactș
auto.
- în România, în ultimii 20 de ani, s-a dezvoltat circula iaț
rutieră prin dublarea numărului de autovehicule i aș

20. Principalele cauze ale accidentelor rutiere le-au
constituit:
1.abaterile pietonilor (traversările neregulamentare, circulaţia
pe partea carosabilă, imprudenţa şi nesupravegherea copiilor), pe
fondul cărora s-au produs 541 accidente (-48 accidente faţă de
perioada similară a anului 2009), soldate cu 162 morţi (-25) şi
388 răniţi grav (-22);
2.viteza sub cele două forme (neadaptată la condiţiile de
drum şi neregulamentară), pe acest fond înregistrându-se 265
accidente (-92), soldate cu 77 morţi (-55) şi 280 răniţi grav (-77);
3. neacordarea priorităţii de trecere pietonilor: 191
accidente (-29, soldate cu 24 morţi (-9) şi 171 răniţi grav (-21);
4.neacordarea priorităţii de trecere vehiculelor: 136
accidente (-25), soldate cu 16 morţi (-7) şi 135 răniţi grav (-32).

21. Amploarea şi consecinţele deosebit de grave ale
evenimentelor rutiere obligă autorităţile competente în
domeniu, dar şi societatea civilă, în egală măsură, să
găsească cele mai eficiente metode şi mijloace pentru
profilaxia acestui fenomen social care a căpătat
dimensiuni patologice, psihologice şi sociologice.

22. Abordarea la nivel european aAbordarea la nivel european a
problematicii sigurantei rutiereproblematicii sigurantei rutiere
Principii la nivel European
a. Standarde ridicate de siguran ă rutieră în Europaț
b.Abordarea integrată a siguran ei rutiereț
Obiective la nivel European
a.Reducerea la jumătate a numărului total de decese în accidente
rutiere până în 2020
b. Îmbunătă irea gradului de educa ie i instruire a participan ilor laț ț ș ț
trafic
c. Întărirea controlului aplicării normelor rutiere.
d.Asigurarea unei infrastructuri sigure
e.Promovarea tehnologiilor moderne pentru ameliorarea siguran eiț
rutiere
f. Cre terea calită ii serviciilor de urgen ă i posttraumaticeș ț ț ș
g. Protejarea participan ilor vulnerabili la traficț

23.  În comunicarea Comisiei, despre: Europa 2020 –În comunicarea Comisiei, despre: Europa 2020 –
O strategie europeană pentru o creştereO strategie europeană pentru o creştere
inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii,seinteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii,se
preciza faptul că:preciza faptul că:
– siguranţa rutieră va juca un rol important în viitoareasiguranţa rutieră va juca un rol important în viitoarea
Carte Albă privind politica în domeniulCarte Albă privind politica în domeniul
transporturilor 2010 - 2020,deoarece reducereatransporturilor 2010 - 2020,deoarece reducerea
numărului victimelor din accidentele rutiere estenumărului victimelor din accidentele rutiere este
esenţială pentru îmbunătăţirea performanţeloresenţială pentru îmbunătăţirea performanţelor
sistemului de transport şi pentrua răspunde nevoilorsistemului de transport şi pentrua răspunde nevoilor
şi aşteptărilor cetăţenilor şi ale companiilor;şi aşteptărilor cetăţenilor şi ale companiilor;

24.  - este necesară o abordare integrată,- este necesară o abordare integrată,
holistică şi corelată, care să aibă în vedereholistică şi corelată, care să aibă în vedere
şi legătura cu alte obiective strategice, încâtşi legătura cu alte obiective strategice, încât
politicile în domeniul siguranţei rutiere lapoliticile în domeniul siguranţei rutiere la
nivel local, naţional, european saunivel local, naţional, european sau
internaţionalinternaţional

25. Obiective la nivel national
a. Intărire i coordonare institutională prin creareaș
cadrului legislativ i crearea de instan e specializate înș ț
domeniul accidentelor rutiere
b. Îmbunătăţirea sistemului de management integrat al
serviciilor specializate de urgenţă care intervin în cazul
accidentelor rutiere
c. Factorul uman în siguran a rutierăț

26. d. Formarea în domeniul siguran ei rutiereț
1.Crearea de Programe universitare,
post-universitare şi de formare în domeniul
siguranţei rutiere pentru:
2. Îmbunătăţirea cercetării la locul
accidentului prin:
- îmbunătăţirea capacităţii de cercetare
la faţa locului
- perfecţionarea activităţii de expertiză
tehnică judiciară

27. 3. Îmbunătăţirea practicii judiciare prin
pregătirea magistraţilor pentru înţelegerea
corectă a aspectelor, altele decât cele juridice,
aferente accidentelor rutiere.
e. Îmbunătă irea evaluării psihologice aț
candida ilor pentru ob inerea permisului autoț ț
prin evaluări psihologice

28. Participantul la trafic-cea maiParticipantul la trafic-cea mai
complexa verigăcomplexa verigă
 Analizând factorii care contribuie la realizarea uneiAnalizând factorii care contribuie la realizarea unei
siguranţe rutiere satisfăcătoare, constatăm căsiguranţe rutiere satisfăcătoare, constatăm că
există o legătură intrinsecă între om, drum şiexistă o legătură intrinsecă între om, drum şi
maşină, dar că, în cele din urmă, factorulmaşină, dar că, în cele din urmă, factorul
decizional ramâne factorul uman, care îi poatedecizional ramâne factorul uman, care îi poate
menţine şi pe ceilalţi în parametrii optimi, îi poatemenţine şi pe ceilalţi în parametrii optimi, îi poate
îmbunătăţi în funcţie de caz sau dimpotrivă.îmbunătăţi în funcţie de caz sau dimpotrivă.
 eficienţa politicii în domeniul siguranţeieficienţa politicii în domeniul siguranţei
infrastructurii şi prevenţiei rutiere, depind în celeinfrastructurii şi prevenţiei rutiere, depind în cele
din urmă de comportamentul participantului ladin urmă de comportamentul participantului la
trafic, care este hotarâtor.trafic, care este hotarâtor.

29. Ganduri disfunctionale
Atitudini
Comportamente in trafic

30. Consilierea in siguranta rutieraConsilierea in siguranta rutiera
Consilierea si/sau orice interventie psihologica a uneiConsilierea si/sau orice interventie psihologica a unei
persoane dupa ce a fost implicata intr- un accidentpersoane dupa ce a fost implicata intr- un accident
rutier este un serviciu psihologic care ar putearutier este un serviciu psihologic care ar putea
reechilibra emotional foarte repede persoanareechilibra emotional foarte repede persoana
implicata si de asemenea ar putea preveni foarteimplicata si de asemenea ar putea preveni foarte
multe alte complicatii, cum ar fi cele:multe alte complicatii, cum ar fi cele:
 psihologice,psihologice,
 sociale,sociale,
 profesionale,profesionale,
 familiale.familiale.

31.  Fara interventia psihologica de specialitate persoanaFara interventia psihologica de specialitate persoana
care a fost expusa unei traume cu anumitecare a fost expusa unei traume cu anumite
particularitati, in cazul nostru unui accident rutier, poateparticularitati, in cazul nostru unui accident rutier, poate
dezvolta in timp o tulburare caracterizata prindezvolta in timp o tulburare caracterizata prin
simptome mai mult sau mai putin specifice.simptome mai mult sau mai putin specifice.

32. Concluzii
-Evaluarea performanţelor de siguranţa circulaţiei pe
reţelele urbane necesită cercetări fundamentale şi
experimentale pentru definirea şi calibrarea funcţiilor de
siguranţă.
-Deşi la nivel European există o serie de studii în acest
domeniu, în România nu au existat preocupări pentru
colectarea datelor referitoare la fluxurile de trafic
necesare cuantificării variabilelor şi calibrării
parametrilor funcţiilor de estimare a performanţelor de
siguranţa circulaţiei.

33. Dorim ca prin aceasta abordare complexa saDorim ca prin aceasta abordare complexa sa
sensibilizam comunitatea stintifica, practicienii, forurilesensibilizam comunitatea stintifica, practicienii, forurile
de decizie din ministerele implicate in acest domeniude decizie din ministerele implicate in acest domeniu
asupra importantei acordarii serviciilor de psihologieasupra importantei acordarii serviciilor de psihologie
persoanelor implicate in accidente rutiere, deoarecepersoanelor implicate in accidente rutiere, deoarece
dincolo de beneficiile reflectate intr-o stare de bine adincolo de beneficiile reflectate intr-o stare de bine a
persoanelor implicate direct, regasim beneficii indirectepersoanelor implicate direct, regasim beneficii indirecte
care pe termen lung diminueaza costurile: sociale,care pe termen lung diminueaza costurile: sociale,
economice, profesionale; generate indirect deeconomice, profesionale; generate indirect de
incapacitatea de munca/relationare sociale adecvata.incapacitatea de munca/relationare sociale adecvata.

34. INTREBARI?

35. Contact
Adresa email:
admin@psihotrafiq.ro
Website:
www.psihotrafiq.ro