dintotdeauna a fost dorința lui Dumnezeu să locuiasca cu poporul sau

1. Cuvântul Vieții
«El va locui împreună cu ei, iar ei vor fi poporul
lui și el, Dumnezeu cu ei, va fi Dumnezeul lor.»
(Ap 21, 3)
Mai 2016

2. Dintotdeauna a fost dorinţa lui Dumnezeu: să locuiască cu noi,
poporul său.

3. Primele pagini ale Bibliei ne arată deja această dorinţă în actul
de a coborî din cer, de a se plimba prin grădină şi de a
conversa cu Adam şi Eva.

4. Nu pentru aceasta ne-a creat? Ce altceva doreşte iubitul,
decât să stea cu persoana iubită?

5. Cartea Apocalipsului, care contemplă planul lui Dumnezeu cu
privire la istorie, ne dă siguranţa că dorinţa lui Dumnezeu se
va realiza pe deplin.

6. El deja a început să
locuiască în mijlocul
nostru de când a venit
Isus, Emanuel,
„Dumnezeu – cu - noi”.

7. Iar acum, că Isus a înviat, prezenţa sa nu mai este limitată
la un loc anume sau la un anumit timp, s-a dilatat asupra
lumii întregi.

8. Cu Isus a început construirea unei comunităţi umane noi,
foarte originală, un popor compus din mai multe popoare.

9. Dumnezeu nu vrea să locuiască numai în sufletul meu, în
familia mea, în poporul meu, ci în mijlocul tuturor popoarelor
chemate să formeze un singur popor.

10. Pe de altă parte, actuala mobilitate umană schimbă însuşi
conceptul de popor. În multe naţiuni poporul este compus deja
din mai multe popoare.

11. Astfel, suntem diferiţi datorită culorii pielii, culturii, religiei.

12. Ne privim unii pe alţii, adesea, cu neîncredere, cu suspiciune,
cu teamă. Ne războim unii cu alţii.

13. Şi totuşi Dumnezeu este Tatăl tuturor, ne iubeşte pe toţi şi
pe fiecare în parte.

14. Nu vrea să locuiască numai cu un singur popor – „al
nostru, bineînţeles”, ne-am gândi noi – şi să lăsăm la o
parte celelalte popoare. Pentru El suntem cu toţii fiii şi
fiicele sale, o singură familie.

15. Conduşi de Cuvântul vieţii din această lună, să căutăm, aşadar,
să apreciem diversitatea, să-l respectăm pe celălalt, să-l privim
ca pe unul care îmi aparţine: eu sunt celălalt, celălalt este eu
însumi; celălalt trăieşte în mine, eu trăiesc în celălalt.

16. Începând de la persoanele cu care trăiesc în fiecare zi. În
felul acesta putem face loc prezenţei lui Dumnezeu în
mijlocul nostru. El va fi cel care va forma unitatea, va salva
identitatea fiecărui popor, va crea o nouă socialitate.

17. Lucrul acesta l-a intuit Chiara Lubich deja din 1959, într-o
pagină extrem de actuală şi incredibil de profetică:

18. «Dacă într-o zi oamenii, dar nu ca persoane singulare ci ca
popoare […] vor şti să preţuiască mai puţin ideea pe care o au
despre propria lor patrie, […] şi lucrul acesta îl vor face
datorită acelei iubiri reciproce între State, pe care o cere
Dumnezeu, aşa cum cere iubirea reciprocă între fraţi, ziua
aceea va fi începutul unei epoci noi, deoarece în ziua aceea […]
va fi viu şi prezent Isus în mijlocul popoarelor.

19. Acestea sunt vremurile […] în care fiecare popor trebuie să-
şi depăşească propriile hotare şi să privească dincolo de ele;
a sosit momentul în care patria celuilalt trebuie iubită ca pe
propria patrie, momentul în care ochiul nostru trebuie să
dobândească o nouă puritate.

20. Nu ajunge dezlipirea de noi înşine pentru a fi creştini.
Timpurile de azi îi cer discipolului lui Isus ceva mai mult: o
conştiinţă socială a creştinismului […].

21. […] noi sperăm ca Domnul să aibă milă de această lume divizată şi
împrăştiată, de aceste popoare închise în propria carapace care
îşi contemplă propria frumuseţe – pentru ei unica – limitată şi
nesatisfăcătoare, care ţin cu dinţii de propriile comori

22. - chiar şi acele bunuri care ar putea folosi altor popoare lângă
care se moare de foame – şi să facă să se dărâme barierele şi
să curgă cu un flux neîntrerupt iubirea între pământ şi pământ,
torente de bunuri spirituale şi materiale.

23. Sperăm ca Domnul să formeze o ordine nouă în lume, El,
singurul capabil să facă din omenire o familie şi să cultive acele
deosebiri dintre popoare, pentru ca în splendoarea fiecăruia
dintre ele, pus în slujba celuilalt, să strălucească unica lumină a
vieţii, care împodobind patria pământească, face din ea o
anticameră a Patriei veşnice».

24. Testo di Padre Fabio Ciardi OMI
Grafica Anna Lollo in collaborazione con don Placido D’Omina (Sicilia, Italia)
* * *
Il commento alla Parola di Vita è tradotto ogni mese in 96 lingue e idiomi,
e raggiunge vari milioni di persone in tutto il mondo
tramite stampa, radio, TV e via internet.
Per informazioni www.focolare.org
Questo PPS, in diverse lingue, è pubblicato su www.santuariosancalogero.org
«El va locui împreună cu ei, iar
ei vor fi poporul lui și el,
Dumnezeu cu ei, va fi
Dumnezeul lor.»
(Ap 21, 3)