1. chemat printr-o revolulie liberalS qi antienglezd, qi este adoptatd o Constitulie.
Fiul sdu, Pedro, este proclamat, in 1822, impdrat aI Braziliei, care-gi obline
independenfa.
In deceniile care urmeazd, Portugalia cunoaqte decenii de stagnare
economicS, instabilitate politicd (detronlri). in 1910, pe fondul unor conflicte
interne, Portugalia devine republicS.
In primul Rdzboi Mondial, Portugaliaparlicipd aldturi de Antant6.
OIanda
in timpul RevolufieiEranceze gi e Epocii Napoleoniene, firile de Jos sunt
invadate de trupele franceze, este creatd Republica Batavd (1795), devenit
Regatul Olandei in 1806. in 1813 are loc insurecfia antifrancezd, iar Wilhelm de
Orania-Nassau este procl amat rege.
Congresul de la Viena (1814-1815) contopeqte Provinciile Unite qi !6rile
de Jos belgiene intr-un regat unic. (in 1830 se produce separarea, formdndu-se
Regatul Belgiei, care devine o monarhie constitulionalS ereditar[ sub Leopold I
de Saxa-Coburg-Gotha I 183 1 - 1 865/).
In secolul al XIX-lea, Olanda este un regat parlamentar constitulional -
condus de Wilhelm al ll-lea (1840-1849), c0nd au loc mari transform6ri
democratice; de Wilhelm al III-lea (1849-1899) - se accentueazd dezvoltarea
comerciali gi industrial5, este abolitd sclavia in colonii, creqte puterea
catolicilor; regina Wilhelmina (1890-1948) se continua denroltarea
economicd, paralel cuadoptarea unei legislalii sociale avansate.
in timpul Primului R5zboi Mondial este neutrd
Tema
ITALIA
in
perioada 1815-1918
tn timpul R.evolufiei Frxrceze, Statul Papal, Regatul Neapole qi alte state
italiene participd la prima coalilie antifrancezd (1793), iar in perioada 1796-1799
are loc prima campanie tn ltalia a lui Napoleon Bonaparte - finalizatd prin
constituirea unei serii de republici - Republica Transpadand (Lombardia);
Republica Cispadand (Modena, Reggio, Bologna, Ferrara), unite apoi in
Republica Cisalpin6; Republica LigurS; guvernul democratic al Veneliei (1797).
Prin Pacea de la Caarnpaoformio (octombrie 1797), Venelia este incredinlxIr
Austriei. La Roma kanceziiintemeiazd republica Romand (1798), iar Papa Pius
al Vl-lea este gdzduit ?n Toscana, iar apoi in Franfa. La Neapole, iacobinii
46

2. intemeiaza Republica Partenope (1799), cdreia ii pune capdt, cu ajutor englez,
Ferdinand al Vl-lea de Bourbon. in uffna ocupdrii Piemontului de cdtre francezi,
Casa de Savoia reocupd Sardinia.
in a doua campanie napoleoniand (1800-1801), austriecii sunt invinqi la
Marengo. Are loc reconstituirea unor republici - Republica Cisalpind (din 1802
R.epublica ltaliand); prin Pacea de la Lun6vi1le (1801), Piemontul, Parma qi
Poacenza sunt imcredinlate Fran{ei. Papa igi reia posesiunile (dar nu toate, f6rd
Ferrara, Bologna qi ravenna). Toscana este incredinlatd ducelui de Parma.
in 1805, Republica Itahand este transformatd in Regatul Italiei (ce
cuprindea Venelia gi Istria dela austrieci), iar Napoleon este incoronat la Milano
ca rege al Italiei (iar vicerege este Eugen de Beauhamais, fiul sdu vitreg): Ligura
este anex atd direct Franfei; principatele Lucca gi Pombino revin unei surori a
impSratului, Elisa
in perioada 1806-1809, are loc extinderea autoritilii Franlei asupra
Regatului Neapole (rege sunt Joseph Boanaparte, respectiv Joachim Murat,
vechiul tovardq de arme al lui Napoleon), apoi al Roscanei (1807), , al Romei qi
Statului Papal (1808-1809) q.a.
Doar Sardinia familiei de Savoia gi
au rdmas independente f4d de sistemul
timpul celor O Sutd de ZiIe (rnartie-iunie
sd coagul eze patriotismul italian.
Prin hotdrdrile Congresului de la Viena (Actul Final din 9
reinscdunali vechii suverani in st5tuletele din Peninsula ltalicd.
iunie), sunt
(Inffic ar e a It ali ei (Risorgimento)
Itaia a rdmas divizatd gi dominati de puteri strdine pdnS in secolul XIX.
Unificarea peninsulei a fost in cele din urm6 realizatd de doud elemente aparent
opuse - arar4amente politice calculate gi av6ntul revolufionar.
Dupd mai multe secole de slsbiciune,Italia s-a bucurat o vreme de
identitate politicd sub conducerea lui Napoleon Bonaparte. Apoi, dupd cddetea
lui Napoleon in 1814-1815, italienii au fost obligali sd accepte o restaurare
complet5 a vechii ordini. Feninsula a fost imparlitd intre nou.[ state, c5a.ma-i
*ur* parte intr6nd sub protec{ia Austriei, care domina in neod direct qi cele doud
provincii nordice, Lombardia qi Veneto, ale cdror capitale erau ora$ele istorice
Milano gi Venefia.
Suprimarea libertSlilor gi dominalia strSini au f6cut ca liberalismul qi
nalionalismul sd, fie elementele debazdin Italia.
Rezistenf a a apdrut prima datd in cadrul societililor secrete, cum erau
carbonarii, implicali in rdscoalele din Neapole (1820) gi Piemonte (1821). Insd
acestea, precum qi revoltele ulterioare din 1851, au fost suprimate de fo4ele
Sicilia (unde se refugiaserS Bourbonii)
politico-teritorial al lui Napoleon. In
1815), J. Murat incearcd, f5rd succes,
47

3. austriece. Eqecurile societililor secrete au generat eforturi de organizare mai
disciplinat6.
Un personaj deosebit de important, care lucra in exil, a fost Giuseppe
Mazzini (1805-1872), fondatorul miqcarii Tdndra ltalie (1831). Propaganda
continui a Tinerei ltalii a avut o influenld considerabilil, insd rdscoaleie inspirate
de aceasta nu au avut mai mult succes dec6t eforturile carbonarilor. Pentru
Mazzini qi alli italieni, momentul oportun a venit in 1848 - anul revoluliilor
europene. Tulbur5rile incepuserd sE se accentueze in Italia incd din 1846, c6nd
un papi relativ liberal, Pius al IX-lea, a redus cenzura qi a introdus c6teva
reforme in statele papale, unele dintre cele mai prost guvernate qi inapoiate
regiuni ale Peninsulei. O intervenlie austriacd nepotrivit6 in Ferrara, in nord-est,
a kitat qi mai mult opinia publicd italiand, iar la inceputul anului 1848 agitalia
revolulionarilor i-a determinat pe majoritatea conducitorilor italieni s[
recunoasc6 constituliile.
Austria fiind ocupatd cu tulbulirile revolulionare din Viena, locuitorii
Lombardiei qi Veneliei s-au rdsculat in martie 1848. Opinia public6 din
Piemonte, unul dintre cele mai puternice state italiene, l-a ficut pe regele Carol
Albert sd treacd de p;av1sa revolufionarilor. Pentru un timp pdrea cE Piemonte va
declanqa o migcare pentru pace qi independenla tuturor italienilor.
Dar in 1848-1849, austriecii qi-au revenit gi au infrdnt armata din
Piemonte: Carol Albert a fost nevoit s5 abdice in favoarea fiului s6u, Victor
Emanuel. intre timp, papaplecase de la Roma, unde a fost intemeiatd Republica
Roman6, cu Mazzini printre conducdtori. insd gi aceasta a fost suprimatd de
trupele frarrceze trimise de Ludovic-Napoleon Bonaparte, care incerca s6-qi
ionSolideze puterea gi dorea s5 cuterease6 opinia eatolicd din Franla. in cele din
urrna, in august 7849, dup[ ce au ocupat Lombardia, austriecii au zdrobit
Republica Venefiand gi au pus eapdt revolufieiitaliene.
Dup6 aceste evenimente, libertSlile italienilor au fost suprimate din nou.
Doar Piemonte a rdmas un stat constitulional cu un parlament reprezentat de
grupurile instdrite ale comunitdlii.
Un remarcabil conducator politic, contele Camillo Cavour (1810-1861) a
devenit prim-ministru gi gi-a inceput mandatul de creator principal al unitElii
italiene.
Cavour a facut multe pentru transformarea regiunii Piemonte intr-un stat
liberal modern. El a recunoscut cE italienii nu erau destul de puternici pentru a-i
alunga pe austrieci. De aceea a incercat sa imbundtdleascdpozilia internalionald
a statului Piemonte, trimildnd un detaqament piemontez sd lupte alaturi de
Anglia gi Franla in Rdzboiul Crimeei.
Rdsplata lui Cavour a venit in 1858, cdnd Ludovic-Napoleon al III-lea al
Franlei a inceput sd fie interesat de cauza italienilor; nutrind o oarecare simpatie
fald de ideile nalionaliste, el qi-a propus s6-i alunge pe austrieci din Italia gi sd
oblini victorii in favoarea Franfei. In cadrul unei intdlniri secrete la Plombidres,
Napleon gi Cavour au cdztrt de comun acord ca Frarra sa lupte alSturi de
48

4. Piemonte impotriva Austriei. Rdzboiul a tzbucnit in 1859, dar Napoleon nu s-a
descurcat prea bine. Luptele de la Magenta qi Solferino au fost s6ngeroase,
favorizdndu-i doar parlialpe francezi. Napoleon era dornic si facd pace, dupd ce
a reuqit sd ob1in5 doar Lomb ardia, abandon6ndu-qi planurile ambilioase de
unificare a Italiei.
insd impulsul revolulionar din Italia nu putea fi suprimat a$a ugor. in nord,
Toscana, Modena, Parma qi Romagna (o parte din statele papale) qi-au respins
conduc[torii qi qi-au manifestat dorinla de unificare cu regiunea Piemonte. Acest
eveniment a avut loc, deqi Cavour a trebuit s6-1 cumpere pe Napoleon al III-lea
cedAnd Franlei doui regiuni substanliale din Piemonte, Nisa 9i Savoia.
Expedilia celor,,O mie de cdmdqi roqii""
Ulterior, in mai 1860, Giuseppe Garibaldi (1807-1882), impreunS cu o
mie de CEmSqi Roqii - o armatb mici de voluntari civili (circa 1. 150) -, an ajuns
in Sicilia. Garibaldi iqi demonstrase deja calitd4ile deosebite de conducator
militar in apararea R.epublicii Romane in 1848. Campania sa din Sicilia qi sudul
Italiei, indreptatd impotriva unui regim corupt, a entuziasmat populalia qi a avut
un maxe succes, duc6nd la cdderea regatului celor DouE Sicilii. Inci de la
inceput, Cavour 1-a sprijinit in secret pe Garibaldi. in septembrie 1860, c6nd
liderul revolulionar se indrepta spre nord, Cavour a g6sit motiv de a trimite trupe
impotriva forlelor papale, care au fost infrdnte decisiv. Apoi, cele doub armate
de eliberare s-au unit, complet6nd cucerirea centrului qi sudului Italiei. La 7
septembrie 1860, Garibaldi intri in Neapole. Roma, eare, apdratd de trupeie
frantceze, a rdmas sub control papal.
La 17 martie 1 861, Victor Emanuel a fost proclamat rege al ltaliei (la U
martie,primul parlament al Italiei, intrunit la Torino, proclam6 regatul); trei luni
mai tdrziu, Cavour moare2 dar ideile qale de uqificare qe vqr malertgliza in anii
urmdtori. Carnera voteazd ca Roma sd devind caprtala Italiei; raporturile cu
Biserica sunt reglate dupd formula cavouriani ,,Bisericd liberd in stat liber".
Etapa urm[toare a Unificdrii se desfiqoar5 in 1866 (in 1865, capitala se
mutd la Florenla), cdnd ltalia, altei.;d cu Prusia, va participa la rdzboiul contra
Austriei. in urma infr6ngerii acesteia, provincia Veneto revine ltaliei.
Ultima etapd a Unificdrii Italiei are loc in i870, cdnd trupele franceze sunt
retrase din Roma, iar aceasta devine, in 1 871, capitala Regatului ltaliei.
Regi qi prim-ministri ai ltaliei moderne'
Victor Emmanuel It (1820-1878; rege 186i-1878)
Victor Emmam,rel a fost rege a1 Piemontului (practic, succedAndu-l pe
tat51 s5u, Victor Emmanuel I, ca rege al Sardiniei) din 1849. Piernontul era un
stat constitulional, iar guvernul era condus de contele Camillo Cavour (181C
1861; prim-ministru al Piemontutui 1852-1861; al Italiei 1861), infEptuitorul
alianlei cu Fran[a care in 1859 i-a inlSturat pe austrieci din Lombardia
Revoluliile din Italia Centrala, o expedilie impotriva regiunilor Napoli qi Sicilia,
condupi de Giuseppe Garibaldi (1807-1882), gi stabilirea trupelor piemontezein
49

5. statele papale au creat un regat al Italiei (1861). Alian[a Italiei cu Prusia a ajfiat-
o s5 dobdndeasc6 Venefia (1866) qi, in 1870, dupi retragereaprotecliei frarrceze,
trupele annate italiene au luat cu asalt Roma.
(Jmberto I (t844-1900; rege tS78-I900)
Politica italiand era dorninatd de Agostino Depretis (1813-1887; de trei ori
prim-ministru intre 187 6 gi 1887) qi Francesco Crispi ( 1 8 19- 190 1 ; prim-ministru
1887-1891, 1893-1896). Politica imperialista a lui Crispi din Africa a dus ia
umilirea fo4elor militare italiene de c6tre cele etiopiene in bdtillia din 1896 de la
Adua. Sf6rqitul anilor 1890 a fost marcat de tulburiri violente qi ciocniri intre
dreapta gi st6nga. Umberto a fost asasinat de un anarhist.
Victor Emmanuel flf Q869-1947; rege 1900-1946). Sub domnia lui, cel
mai importantpersonaj politic a fost Giovanni Giolitti (1842-1928), de cinci ori
prim-ministru inainte de cel Primul Rdzboi Mondial (perioada de tulburiri). Sub
guvernarea sa din 1911-79t4, aripa dreapta ce avea s5 fie votat[ s-a extins
considerabil qi Italia a invins Turcia gi a ocupat Tripoli (astazi Libia). in 1915,
Italia condusd de Antonio Salandra (7853-1931, prim-ministru 19L4-1916) a
intrat in Primul Rizboi Mondial impotriva Austro-Ungariei gi mai tdrzht (1916)
impotriva Germaniei.
Re c omanddr i b ib I i o gr afi c e
Guichonnet, Paul, Istoria Italiei- Traducere Si note: Iina Cristea. Prefay,i: Alexandru-
Murad Miroruou, Corlnt (col. Microsintery 50), Bucurepti, 2002 /136 pp./ .
Procacci, Giuliano, Istoria italienilor. Cuudnt iruainte Si control Stiinytfc {erban
Papacostea f Tradncere din limha italian,i de Dunzitru Trancd/; Editura Politicd,
Bucurepti, 197 5 / 504 pp./, pp. 27 5-295.
Tema
INDIA, CHINA, JAPONIA
In
perfoada 1815-1918
India
in zorii epocii modruaq Brdia e divizatd atdt politi c cdt gi religios.
Marea Britanie se ?@seqte, treptat, total in India (in 7773, Parlamentul
instituie guvernarea gen*a- asupra teritoriilor Companiei Indiene, al c6rui
monopol este abolit in 1833)-
50

6. La jumdtatea secolului al XIX-lea (1857-1858), este reprimat5 rdscoala
Sipailor; este desfiin[atd Compania Indiilor, Coroana BritanicE asumdndu-gi
intreaga suveranitate a Indiei. in 1861, guvemareaacesteia este ?ncredin{atd unui
vicerege, asistat de un consiliu legislaiiv qi de unul executiv. in 1,87; , regina
Victoria este proclamatd impSrdteasd a Indiei.
Spre sffirgitul secolului al XIX-lea, are loc infiinlarea Partidului
Congresului Nalional Indian (cu orientare moderatad), iar in 19A6, a Ligii
Musulmane (a nalionaligtilor musulmani). in I9O9 la alegeri, participi in mod
separat, hindugii gi musulmanii
China
Dinastia Ming, apdrutil in urma revoltei nalionale impotriva mongolilor,
domneqte din 1368 pdnd in 1644. Secolul al XV-lea aduce constituirea unui
imperiu cerfir alizat inj urul noii capitale, Pekin.
China se bucurd in acest moment de prosperitate economic[ qi stabilitate
politicd. Imperiul nu reu$e$te totuqi cd creeze un sistem fiscal satisf[cdtor, gi
ultimii impdra{i aidinastsiei Ming (1368-1644), dominali de fac,tiunile rivale,
sunt mult prea neprfiinciogi in fa[a revoltelor antifiscale ce izbucnesc.
Invaziile manciuriene (chemafi ?n ajutor pentru a potolo 5 r[scoal6
lSrdneascS) sunt Ia originea unei noi dinastii, Tsing,in 1644 (pa"e in 1911).
impdratul K'ang-Hsi (1661-1722) este cei mai importarfi suveran rnanciurian.
Pune capdt rebeliunilor din provincii, ii supune pe mongoli gi tibetani qi
cucereqte Taiwanul. Reformele lui administrative duc la micgorarea rmpozitelor.
Imperiul se deschide exteriorului qi stabilegte legituri cu Rusia.
in piima ju*atut. a secolului al XIX-lea, are l,oc primul rdzboi al opiului
(1839-1842) impotriva Marii Britanii; prin Tratatul de la Nankin, China trebuie
sE deschidi 5 porturi comeflului britanic, cu tafife Breferenliale, gi s6-i cedeze
Hong Kong. in 1844, concesii a'semdnitoare oblin gi SUA gi Franla.
a .. --
In anii '50-'60 are loc o mare riscoal6 antimanciurianS, (a taipinilor),
in[bugitd de impdrat prin interven[iaanglo-americanS. in u.ma celui de-al doilea
rdzboi al opiulu, (1856-1860), Franla, Marea Britanie qi Rusia oblin noi piefe
comerciale gi un statut privilegiat pentru cet5lenii lor stabilili aici-
Spre sffi4itul secolului, interesele Marilor Puteri acaparcazil noi pozilii pe
seama Chinei. In 1884-1885, ?n urma unei confiunt6ri cu Franla, China renunli
la protectoratul asupra regiunii Annam; in urma rdzboiului (189+1895) chino-
japonez, ea cedeazitaiwanul qi insulele Pescadores qi renunle ft? m*d f,ormal la
protectoratul asupra Coreii; in 1898 - are lac tmpdrlirea Chiruei fn zone de
influenld, ale Germaniei, Rusiei, Fran{ei gi Marii Britanii; pentru cE ssfie exclus[,
SUA cere politica ,,uqilor deschise" (respectiv, libertate de rers ln toate
porturile). O incercare de modernizare a ldrii intreprinsd de fupIrat este
intreruptd de impdrdteasa-vdduvd.La inceputul secolului al XX-Ia€8ffi0-1901),
o miqcare ldrdneasci gi populari antidinastic6 gi nafionalisE {rdascoala
,,boxerilor") este crunt reprimatd de un cotp expedilionar comptx din soldafii
51

7. Marilor Puteri europene (plus SUA). in urma rdzboiului ruso-jap onez (lg}4-
1905), Japonia ia locul Rusiei in ceea ce priveqte drepturile asupra Manciuriei.
Spre sffirqitul primului deceniu, miqcarea nalionald pentru democratizarea
Chinei ia o tot mai mare consistenfd; in 1908, dr. Sun Yat-sen intemeiazd Liga
(Jniunii revolu{ionarilor, pe baza celor ,,trei principii ale poporului" -
nafionalism, democra[ie, dreptate social6. in 191 1, este proclamatd republica,
avdndu-l ca lider provizoriu pe Sun Yat-sen; in anul urmitor, abdicd ultimul
impdrat, Pu Yi, dr. Sun Yat-sen cedeazd,pregedinfia republicii generalului Yuan
$ih Kai gi intemeiazd" un nou partid - Kuomintangul (Partidul Nalional al
Poporului). Urmeazd o perioad6 de lupte civile (intre ,,seniorii r6zboiului"), in
condiliile in care, in 1915, Japonia impune guvernului de la Bejing tratatul celor
,,2 1 de- solicitiri", ce march eazd pier derea suveranitilii chineze.
in 1918, dr. Sun Yat-sen formeazd.,la Canton, un guvern nalionalist in
opozilie cu cel de la Beijing. Prin Tratatul de la Versailles (1919), este
recunoscuti preluarea de cdtte Japonia a drepturilor Germaniei asupra
concesiunilor in China.
Japonia
Dupd dou6 secole de rdzboaie civile intre qefii de clanuri (daimyo) avizi
de autonomie teritorial[, se deschide in 1603 era Tokugawa; pdnd, in 1868
qogunul va fr ales exclusiv din aceastS familie, impdratului rezervdndu-i-se un
rol pur decorativ.
Primul qogun dit dinast-ie, Tolaryawa Ieyasu (1603-1616), stabileqte
capitala la Edo, pe amplasamentul actual al oragului Tokyo. Structurile politice
pe care le construiegte sunt deosebit de eficiente gi nu dispar decAt o datd cu
revolulia Meiji (,,givemarea iluminat[", dupi numele aSumat al imp6ratului
Mutzuhito 11867-19121 din 1867). impdratului Si nobilimii imperiale li se
rezervd un rol in primul rdnd ceremonial; Supunerea nobilimii feudale asigurd
qogunului autoritate asupra intregului arhipelag. in 1639 este interzis6 striinilor
intrarea in Japonia (primii europeni ce debarcb aici sunt porfughezii), in 1542-
1543).gi a japonezilor sE o pirdseascd.
In epoca Tokugava se defrnitiveazd sistemul politic al Japoniei
tradifionale {se va men,tine pdnd in 1868); gogunului i se supuneau circa 250 de
mari seniori {daimyo), stdpdni ereditari ai marilor domenii qi at lSranilor
respectivi; smrurraii (c6teva sute de mii) formau clasa militarE" fiind singurii care
aveau dreptr:I de a purta afine.
In c{*s &u5 secole de autoizolare (1639-1854), au loc, totuqi, progrese
economice- fo agricultur6 (sporegte produclia de orez), industrie casnic5, creqte
populalia, S#$I de urbanizare; cregte num5rul samurailor firi stdp6n) ceea ce
va furniza kpiratului Mutsuhito un prelios suport social atunci c6nd va
declanq4 ?E E858, acliunea de modernizare a Japoniei.
52

8. in 1853 - aparilia escadrei navale comerciale nord-americane, comandat6
de contraamiralul Perryr, in ruda portului japonez Uraga reclamd, deschiderea
!5rii Occidentului. Prin Tratatul de la Kanagawa (1854), semnat de qogunul
Iesada (cu toati opozilia daimyoilor), porturile Shimoda qi Hakodate sunt
deschse pentru navele SUA; tratate analoage vor fi semnate qi cu Marea
Britanie, Fran[a, Rusia gi Olanda. in 1867-1868, ultimul gogun din familia
Tokugawa iqi pred[ func]ia qi puterile in mdinile irnpdratului Mutsuhito (1852-
l9l2; impirat din 1867).
Era ,,Meiji" (guvemare ,,luminatd", ,,conducere ilustr[") (1868-7912; era
,,Taisho" : 19 12-1926).
Este perioada, fertild, de fructuoasi operd de modernizare a Japoniei -
marii feudali renunld la pdm6nturi, este organizat un guvern qi un sistem de
impozitare centralizat; incepe un regim parlamentar (1885); promulgarea unei
Constitulii (1889) (dupi modelul german); rdzboiul victorios impotriva Chinei
(1894-1895); revinirea tratatelor umilitoare cu puterile occidentale (1899),
victoriosul rdzboi impotriva Rusiei (1904-1905). Institu{ia imperiald rimAne de
necontestat.
in Primul Rdzboi Mondial, Japonia participdde partea Antantei gi ocup6
bazeie geffnane din China; in 1915, ea ia de Ia China Shantungul gi obline
inshirierea pe 99 de ani a zonei Port Arthur, precum qi dreptul de investifii gi
explordri miniere Mongolia gi Manciuria.
Prin Tratatul de la Versailles (1919), Japonia obline insulele Carolile,
Marshali. Mariane gi recunoagterea oropriilor poziltiin China.
Imperialismul japonez
Obiectivele modernizdrii par sdfifost qtinse tn l9I4: suveranitatea, prin
abolirea tratatelor inegale (189a-l9l I); securitotea, prin controlul asupra
insulelor Si teritoriilor continentale apropiate; egalitatea cu marile puteri,
printr-un tratat de alianld cu Marea Britanie. Dar imperialismul japonez este
integrat celui occidental.
El 4i datoreazd primul succes construirii Transsiberianului: Japonia
inclind spre Marea Britanie la negociereo unui w*i tratat comercial (1894).
Rdzboiul sino-japonez a urrnat scurt timp dffi e*eea (august l994-aprilie
f S95). Tulburdrile din Coreea, expedilia unei mici s'rnate chineze provoacd o
debsrcare japonezd. Japonia ia iniliativa tn conflict: ,respingdnd principiul unei
neatralitdli a Coreei care ar fi ldsat sd persiste m,fu fuordinile, cdt Si vestigiile
unei suzeranitdli chineze, ea propune un plan de r@rne, apoi il impune.
Se pare cd incearcd mai pulin sd inviryE {hina cdt sd tmpiedice o
imixtiune britanicd sau rusd. Prin tratatul de Io ffiimonoseki, japonezii obin
independen{ei Coreei, cedarea Taiwan-ului f, a peninsulei Liao-Toung,
53

9. egalitatea cu occidentalii tn China. La gase zile dupd tncheierea tratatului,
Rusia, Franla qi Germania au obligat Japonia sd retrocedeze Liao-Toung: eqec
parlial, pe care conducdtorii sdil-au interpretat ca fiind rezultatul unei ambiyii
excesive datorate victoriei. De aici rezultd prudenla lor atunci cdnd se
intensificd presiunea rusd in Manciuria Si tn Coreea, fenomen prin care
deb uteazd /dr dmi! area C hinei.
In 1896, tmpreund cu Rusia, ei se mulyumesc cu o tmpdrlire a i.nfluen{ei tn
Coreea. Cdnd ruSii se instaleazd la Port-Arthur (1898), englezii la Wei Hai Wei
(ocupat de cdtre japonezi tn 1895), ei se mulyumesc sd oblind neutralitatea
regiunii de coastd Fukien, aflatd tn faya Taiwan-ului. Abandoneazd tn mdinile
ruSilor Manciuria Ei Liao-Toung (prin protocolul Nishi Rosen). Aceeasi
moderalie o constatdm Si tn timpul Revoltei Boxerilor /membrii unei societdli
secrete chineze, nalionalistd Si antioccidentald, cere, cu aprobqrea tacitd a
impdrdtesei Ci xi, a tncercat, fncepdnd cu 1895, sd tnldture dominalia strdinilor
tn China; tn 1900, ei sunt invinsi de cdtre trupele expedilionare europene, iar
China este obligatd sd pldteascd despdgabiri uriase/: Japonia furnizeazd o
treime din contingentul internalional, dar ezitd sd se angajeze. i, 1901,
consolidatd tn Manciuria (prin realizarea cdii de fier ce unea estul chinez cu
sudul manciurian), expansiunea rusd se extinde asupra Coreei. Rdzboiul era la
orizont. Rivalitatea anglo-rusd procura Japoniei un aliat.
Tratatul din 1902 cu Marea Britanie ti aduce recunoa$terea intereselor
sale speciale tn Coreea Si o promisiune de sprtjin, dacd, a{a cum se tntdmplase
cu ocazia retroceddrii peninsulei Liao-Toung, Rusia ar -fi format o coalilie.
Asocia{iile na{ionaliste au vdzut aici un succes core trebuio exploatat. Dar lto Si
Inoue au preferat o inlelegere cu Rusia qi, din iunie 1903 pdnd tn ianuarie 1904,
Katsura continud sd propund in schimbul Coreei o renegociere a Manciuriei.
Yictoria egalilnd-o pe cee din 1895, opinia generald este cd ar trebui
exploatatd.
Tratatul de la Portsmoth (septembrie 1905) aduce o dezamdgire: o dqtd
cu libertatea de acliune in Coreea, transferul de drepturi pentru ruSi tn Liao-
Toung Si tn sudul Manciuriei nu aduce Japoniei decdt sudul insulei Sahalin Si
nici un fel de despdgubire de rdzboi. Dar o noud campanie este imposibild din
punct de vedere financiar. Militarii cer pacea. in continuare, Japonia tSi
consolideazd pozifiile. Anexeazd Coreeo tn 1910, ob;ine de la China noi
drepturi tn Manciuria, schimbd garan{ii cu puterile coloniale din Extremul
Orient (Marea Britanie, Franla gi Rusia). De ce acest imperialism prudent?
Este oare o consecin{d aexpansiunii capitatismului? in 1894, comerlul cu
Coreea reprezenta 2% din schimburile Japaniei. Aceasta reexporta mdrfurile
cumpdrate Si vindea 0,4ok din produsele sale de bumbac. Importa cantitd{i din
ce in ce mai mari de orez gi de aur (68a/o din metalul cumpdrat, 1867-1890).
Illegustorii japonezi se loveau de influenla chinezd. Dupd 1890, aurul coreean a
fost expediat tn China. Dar nu aceasta afost cauza rdzboiului: dupd tncheierea
pdcii, vdnzdrile cdtre China s-au menlinut; Japonia a permis germanilor,
54

10. Re co m an ddri b i b li ograf ce
ruEilor Si americanilor sd achizilioneze minele. Abia in 1897, cdnd s-a suprimat
bimetalismul, Japonia a devenit din nou principalul cumpdrdtor. La rdndul sdu,
piala chinezd ero importantd pentrufilaturile de bumbac. Exporturile tn aceastd
direclie au fost avute in vedere. Intre altele, China a devenit principalul fumizor
de bumbac brut la preluri mici- Dar dacd tratatul de la Shimonosebi re/lecta
exigenlele mediilor de afaceri, abia dupd victorie acestea au devenit mai
energice.
Fondat pe mijloace economice care lipseau la tnceputul erei Meiji,
imperialismul a fost reaclia la o sitwalie militard apreciotd ca fiind periculoasd.
intorSi din Europa (1887-1889), Inoue Si Yamagata au insistat asupra
cuceririlor coloniale, tn condiliile in care rivalitatea ruso-britanicd se extindea
tn Coreea, Si asupra pdcii armate. Yamagata a circumscris doud domenii
geografice care priveau independen[a na[ionold: unul, fundamental, format din
arhipeleagul japonez, altul, util, cuprinzdnd Coreea, a cdrei neutralitate se
impunea.
(apud Michel Yie, Japonia contemporand. Tradueere
gi prefaf5: Daniela Zaharia, Corint (col-
Microsinteze), Bucureqti, 2003, pp. 55-5 8)
Boivin, Michel, Istoria Indiei. Traducere, ?refati Si ruote: Daniela Zaharia, Codnt (col.
Microsintery), Bucurepi,2003 /152 pp./.(A.utonr1 este Cercetdtor la Centrwl de
Studii asupra lrcdiei ;i Asiei de Sud, I-,ector la Uniuersitatea Saaoia, Edipa prineeps
a apdrotir- 1.996,1a Paris; ttaducerea romAneascl este efecttatl' dupi edi,tia
din anul 20A1.)
Cr:istian, V., Istoria Asiei. Prefa{,i,
Bucurepti,2002 /208 pp./ .
Henshall, K.G., O istorie a lapawrer. De Ia epaca de piattd Ia superputete.
Traducere de Alirua Cdrdc, Editura,trtemis, f.1.. /Bucurepttf ,2002 /292 pp./ .
Mitu, Sorin, Istoria Asiei moderne. De Ia marile descopetiri geografice Ia
Primul Rdzboi Moadia.L Cs6nt inainte: Camil Mure{anu, membrw al Academiei
Ro m dn e, Corint (col. Microsiate ry 59), Bucurepti, 2fr03 / 1,9 2 pp. / .
Shouyi, B. (coord.), Scurt uatat deis{of,ie a Chinei. fudactat de Yarug Zhao, Corg
Shudua, Farug Lingui, Zlsu E&*ngti. Tradwcere de $erban Velescw, Editura
Enciclopedicd (col. Bibliotem *wrfu{*pedicd de istorie uniuersalQ, Bucurepti, 1997
/s12 pp.+ th./.
Mibai CEocaru, Corint (col. Microsinteqe 32),
Tema
ST*TELE UNITE
55