1. ***
CULEGERE DE ACATISTE ŞI RUGĂCIUNI
PENTRU FIECARE ZI A SĂPTĂMÎNII
✥
pentru zidirea sufletească
a tuturor celor rîvnitori
întru Hristos
†
culegere făcută de
Vasile Danci Moroşanu
✥
2. R
ugăciunea este respiraţia sufletului… Prin intermediul ei,
noi intrăm în comuniune cu Dumnezeu, Îi cunoaştem voia
în legătură cu noi, Îl slăvim, Îi mulţumim, Îi cerem să ne
însoţească paşii prin viaţă. Rugăciunea este cel mai important act
al credinţei, prin rugăciune, credinţa devenind fapt existenţial,
relaţie personală vie. În afara rugăciunii, credinţa devine simplu
cod moral, ideologie, idealism ieftin. Dacă rugăciunea este
respiraţie a sufletului, atunci ea este în fapt viaţă a sufletului. În
afara ei, sufletul în mod paradoxal moare, în sensul că nu se mai
află în relaţie vie cu izvorul vieţii, Dumnezeu. Şi pentru ca viaţa să
existe, ea trebuie cultivată permanent. Acesta e motivul pentru
care Sfântul Apostol Pavel îi îndemna pe creştini să se roage
neîncetat. Pentru ca nu cumva moartea să se sălăşluiască în inima
vieţii.
Pornind de la acest adevăr fundamental, Biserica a înţeles că
omul se defineşte în primul rând ca fiinţă liturgică, slăvitoare,
motiv pentru care a ritmat viaţa fiecărui credincios în aşa fel încât
acesta să poată împlini porunca rugăciunii necontenite. Astfel,
3. creştinul adevărat nu se roagă numai duminica, la biserică, ci în
fiecare zi a săptămânii, indiferent de locul în care se află. De la
rugăciunea în comun, cultică, melodică sau recitată, şi până la
îngenuncherea în singurătate, sufletul tinde spre lumina întâlnirii
cu Părintele ceresc, ca singur mod de eliberare de limitările
morţii. De aceea, Biserica a cultivat în permanenţă rugăciunea, în
diferitele ei forme, ca formă principală de manifestare a credinţei.
Construcţie poetică, acatistul întră în categoria specială a poeziei
liturgice. Deopotrivă vibraţie lirică în faţa tainelor dumnezeieşti
şi, totodată, cântare doxologică, el este preamărire şi cerere, slavă
şi chemare, invocare şi contemplare în dialog.
De mare trebuinţă în orice casă de creştin, această lucrare,
respectiv prezentarea pentru fiecare zi a săptămînii a acestui tip
de rugăciuni, vine în întâmpinarea nevoilor din ce în ce mai acute
ale celor râvnitori întru Hristos de a cultiva cu sârguinţă practica
rugăciunii curate, mai ales într-o perioadă de relativism moral. Ea
are în primul rând un rol practic, întrucât vine în întâmpinarea
celor mulţi care, sărăciţi fiind de vitregia vremurilor, nu reuşesc să
între în posesia nici măcar a acestor cărţi hrănitoare de suflet.
Această culegere, grupare, de fapt, de rugăciuni, mai precis spus
de acatiste, oferă credincioşilor posibilitatea de a avea la
îndemână o lucrare în care pot fi întâlnite la un loc toate acatistele
rânduite de Biserică pentru a fi lecturate în intimitatea camerei
proprii sau în cadrul cultului.
De la Acatistul Domnului nostru Iisus Hristos, care se citeşte
acasă sau în biserică, duminica, la Acatistul Sfinţilor Arhangheli
Mihail şi Gavriil, rânduit de Biserică spre a fi citit lunea, întrucât
aceasta este ziua în care ne aducem aminte în mod special de
îngeri, la Acatistul Sfântului Ioan Botezătorul, din ziua de marţi
sau Acatistul Sfântului Acoperământ al Maicii Domnului, care va
fi citit mercuri şi până la Acatistul Sfântului Mare Ierarh Nicolae
şi al Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel, citite joi, ori Acatistul Sfintei
Cruci, citit vineri, sau Acatistul Bunei Vestiri, care va fi citit
sâmbătă. Desigur, distribuţia lor astfel în cursul săptâmânii nu
este deloc întâmplătoare, fiind încărcată de puternice semnificaţii
4. duhovniceşti. Aşadar, o grupare de rugăciuni dragi nouă, tuturor
creedincioşilor, pentru toţi cei care călătoresc prin această lume
cu speranţa şi cu nădejdea vieţii veşnice...
De asemenea, pentru fiecare zi a săptămînii am adăugat la
această lucrare fiecare rugăciune din seria binecunoscută de
credincioşi “RUGĂCIUNILE SĂPTĂMÎNII” precum şi
“PLÂNSUL” aferent fiecărei zile din seria “PLÂNSURILE Sf.
EFREM SIRUL”, dar şi rugăciunile închinate celor şapte
arhangheli, cîte una, distinctiv, pentru fiecare zi, asta în scopul de
a aduna laolaltă, într-o singură lucrare, toate aceste daruri
ziditoare de fiinţă, căi spre LUMINA mîntuitoare pe care fiecare
credincios o caută prin rugăciune…
Cu bucuria că bunul Dumnezeu m-a întărit în această lucrare,
sper ca această puţină trudă să fie de ajutor celor cărora vor căuta
cu credinţă înspre roadele ei, iar de veţi socoti de cuviinţă
pomeniţi în rugăciunile frăţiilor voastre şi numele celui care vă
îmbrăţişează cu multă dragoste…