1. S-a nascut in data de 1 august 1835 la
Basesti.
A murit in data de 23 februarie 1919 , a
fost un politician român din Transilvania,
intre 1881-1902 vicepresedinte, intre 1902-
1918 presedinte al Partidului Național
Român din Transilvania.
2. În 1872 a fost ales deputat în parlamentului ungar
din partea cercului electoral Cehu Silvaniei, pe care
l-a reprezentat până în 1881. A reprezentat pentru 9
ani interesele burgheziei românești din
Transilvania în parlamentul de la Budapesta. La
9 august 1880 a propus, într-o conferință ținută la
Turda, unirea tuturor românilor din Transilvania și
Ungaria într-un singur partid național. În urma
acestei propuneri s-a convocat, la 17 octombrie 1880
, o conferință alcătuită din 30 de fruntași români
din Transilvania și Ungaria, care au decis
convocarea conferinței naționale de la Sibiu din
anul 1881, care a decretat solidaritatea partidelor
naționale românești din Ungaria și unirea
acestora sub numele de Partidul Național Român
din Transilvania și Ungaria.
3. În perioada 1892-1894, Pop de
Băsești a fost unul dintre liderii
mișcării memorandiste, care
cerea autonomia Transilvaniei și
drepturi suplimentare pentru
românii din Transilvania aflată
în imperiul austro-ungar. A fost
unul dintre politicienii români
condamnați la închisoare pentru
susținerea Memorandumului, în
cadrul procesului
memorandiștilor de la Cluj în
1894
4. Gheorghe Pop de Băsești și-a donat întreaga sa avere
Mitropoliei Greco-Catolice a Blajului "cu acel scop și acel
mandat ca, din această avere, să se înființeze spre mărirea
Atotputernicului Dumnezeu și în favorul dezvoltării
culturale a poporului român o fundație perpetuă și
neschimbată", iar "scopul fundației va fi promovarea
culturii poporului românesc".
Pe terenul donat de Gheorghe Pop de Băsești Bisericii
Române Unite cu Roma a fost ridicată noua biserică greco-
catolică din Băsești, cu hramul "Sfântul Gheorghe",
sfințită în anul 2005.
5. Nascut la data de 21 ianuarie 1852, Apa,
Comitatul Sătmar - A murit la data de 29
noiembrie 1922, Satu Mare) a fost una dintre cele
mai importante personalități politice, culturale
și istorice ale românilor ardeleni din perioada
dualismului Austro-Ungar, militant pentru
drepturile românilor din Transilvania. Din anul
1885 a activat ca preot paroh greco-catolic în Ș
ișești, unde a ridicat o biserică monumentală
sfințită la 15 august 1890. Avea liceul și studii
teologice făcute la Roma, unde a luat și
doctoratul. Activând ca scriitor politic, printre
altele în „Gazeta de Transilvania” și
„Observatorul”, inițiator și semnatar al
Memorandumului, și lider al Partidului Național
Român, a avut de suferit în repetate rânduri
represiunea autorităților de la Budapesta. În
perioadele în care a fost deținut politic, românii
ardeleni i-au dedicat în semn de prețuire și
solidaritate un cântec: Doina lui Lucaciu.
6. Dr. Vasile Lucaciu a fost unul dintre românii care au
semnatMemorandumul din 1892. Procesul în care
semnatarii Memorandumului au fost acuzați de negarea
autorității maghiare și de solicitarea independenței
Transilvaniei, i-a adus cei mai mulți ani de închisoare
dintre toți condamnații, 5. Prin intervenția directă a lui
Carol I, ei vor fi eliberați, după un an de temniță, în 1895.
În anul 1905 a fost ales cu mare majoritate de voturi
deputat de Beiuș în parlamentul de la Budapesta, din
partea PNR. Venit în România (Regat) după începutul
Primului Război Mondial a militat intens pentru alierea
țării cu Puterile Antantei, pentru se putea realiza
Reîntregirea României. Tot în acest scop a îndeplinit, -
trimis de guvernul român - misiuni de prezentare a
poziției române în privința situației inacceptabile a
românilor majoritari din Transilvania, inclusă în statul
austro-ungar. În anul 1918 a fost unul din membrii
Consiliului Dirigent al Transilvaniei. La alegerile din 1919
a fost ales deputat în Parlamentul României din partea
PNȚ.
7. A editat Revista Catolică, primul
periodic apărut în limba română
la Baia Mare
Studii monografice
--Albani, Tiron (1936). Leul dela Șișești.
Oradea: Editura Cercul Ziariștilor Oradea
--Blaga, Mihoc (1993). Dr. Vasile Lucaciu
(1852-1922), un luptător pentru Marea
Unire. Oradea: Editura Alibi S.A.
8. 1852, 22 ianuarie, se naște Vasile Lucaciu în localiatatea Apa, județul Satu Mare, din
părinții Mihai Lucaciu si Iuliana Toth;
1852-1858, copilăria în satul natal;
1858-1862, urmează patru clase primare în Baia Mare;
1862-1866, frecventează primele clase secundare la Gimnaziul de Stat din ora șul Baia Mare;
1866-1867, este elev în clasa a V-a secundara la liceul din Ungvar;
1867-1868, absolvă cursurile clasei a VI-a la Liceul Ordinului „Premonstratens” din Oradea;
întrerupe cursurile, intră voluntar în armata austro-ungară, pe care o părăse ște la scurt
timp;
1868-1870, urmează cursurile Institutului "Sf. Atanasie" din Roma, în 1870 obținând titlul
de doctor, cu "Magna cum laude", în filozofie; în acela și an (1870) se reîntoarce în țară;
1871, se reîntoarce la Roma pentru aprofundarea studiilor;
1874, absolvă Seminarul Teologic din Gherla, se căsătorește cu Paulina Șerbac din Potău,
jud. Satu Mare, și este hirotonisit preot;
1874-1878, funcționează ca preot în localitatea Sâncrai de pe Grui, din fostul județ Sălaj;
acum ia contact cu conducătorii români din Transilvania și începe să publice la diferite
gazete românești;
1878-1885, funcționează ca profesor de limba româna la Liceul Regesc din Satu Mare; încep
persecuțiile;
1884-1885, preia un post de profesor definitiv la Losoncz; își dă apoi demisia din
învățământ;
1885, 27 august, ocupă postul de paroh în localitatea Șișești;
1890, la Conferința Națională a PNR se stabilește definitiv textul Memorandumului,
redactat de Iuliu Coroianu și Vasile Lucaciu;
1890, 19 martie, are loc, la Satu Mare, procesul intentat împotriva lui Vasile Lucaciu "pentru
ațâțare împotriva unei naționalități", este achitat;
1890, 27 august, are loc inaugurarea bisericii din Șișești, la care participă circa 15.000 de
credincioși;
1892, ianuarie, la Sibiu, are loc a V-a Conferin ță Na țională a P.N.R., la care dr. Ioan Rațiu
este ales în funcția de președinte, iar dr. Vasile Lucaciu în func ția de secretar general;
9. 1892, mai, redactează „Circulara convocatoare”, pentru măsuri în vederea
înaintării Memorandumului, care este confiscată de pretor;
1892, 28 mai, face parte ca organizator din delegația de 300 de persoane care
înaintează Memorandumul împaratului Francisc Iosif Ila Viena;
1892, 12 noiembrie, este judecat la Debrețin pentru „Circulara convocatoare” și,
fiind găsit vinovat de agitație împotriva națiunii maghiare, este condamnat la
un an închisoare de stat, 500 de florini amendă și 49 florini cheltuieli de
judecată, procesul este transpus la Satu Mare;
1893, 27 ianuarie, are loc, la Satu Mare, procesul prin care Vasile Lucaciu este
condamnat la patru luni închisoare ordinară pentru calomniere publică a
guvernului maghiar; sentințele celor două procese sunt contopite într-o singură
pedeapsă, de treisprezece luni închisoare și pierderea drepturilor cetățenești
pentru tot timpul cât dura pedeapsa;
1893-1894 (7 ianuarie 1893 - 7 februarie 1894), Vasile Lucaciu execută
condamnarea de treisprezece luni la închisoarea dinSeghedin;
1894, 7-25 mai, are loc la Cluj procesul memorandiștilor, dr. Vasile Lucaciu fiind
condamnat la 5 ani închisoare de stat; apelul înaintat de Comitetul PNR este
respins de către Comisia regală la 13 iulie, dispunând arestarea condamna ților;
1894, 26 iulie, Vasile Lucaciu este arestat și întemni țat la închisoarea din
Seghedin;
1895, 15 septembrie, împaratul Francisc Iosif I se vede silit să grațieze pe
condamnați; Vasile Lucaciu revine la Șișești;
1902, 4 decembrie, are loc Conferința Națională a PNR, care alege pe
George Pop de Băsești în funcția de secretar general;
1905, 11 iunie, are loc Conferinta Națională a PNR, care hotărăște tactica
„activismului”; Vasile Lucaciu candidează în cercul Târgu Lăpuș, din județul
Someș, dar nu obține majoritatea;
1907, 28 august, Vasile Lucaciu este declarat deputatul cercului Beiuș pentru
parlamentul din Budapesta;
1907-1910, desfășoară activitate parlamentară la Budapesta,
10. S-a nascut la data de 19 august
1828, Turda - A murit la data de 4
decembrie 1902, Sibiu), nepot de
frate al lui Vasile Rațiu, a fost un
om politic român transilvănean,
avocat, unul din întemeietorii
Partidului Național Român din
Transilvania, al cărui președinte a
fost între 1892-1902. A fost unul din
principalii autori ai
Memorandumului adresat în
28 mai1892 împăratului Francisc
Iosif I în numele națiunii române
din Transilvania.
11. Studiile primare le-a urmat la prima școală românească din Turda,
înființată în anul 1785 în casele Bisericii Greco-Catolice din Turda
Nouă. Școala purta titulatura de „Școala împărătească", fiind
subvenționată de către Împăratul Iosif al II-lea și sprijinită de către
Episcopul Ioan Bob.
Studiile medii le-a efectuat la Gimnaziul Greco-catolic din Blaj și la
Liceul Piarist din Cluj, iar în 1847 a fost admis la seminariul teologic din
Blaj, de unde episcopul Ioan Lemeni l-a trimis la seminariul central din
Budapesta. În anul 1848Ioan Rațiu a organizat o legiune împreună cu
fratele său Partenie, verii săi primari Ioan Rațiu (Tribunul) și Nicolae
Mureșan (martir pașoptist) și Alexandru Arpadi (martir pașoptist), al
cărei comandant a fost căpitanul cezaro-crăiesc Gratze. Această legiune
a fost implicată în mai multe lupte contra armatelor revoluționare
maghiare, mai ales în iulie 1848, în lupta împotriva baronului Farkas
Kemeny, colonel, militar de carieră, care a fost înfrânt și scos din
Munții Apuseni.
După revoluție, în anul 1850, Ioan Rațiu a început studiul dreptului la
Viena, de unde s-a întors în 1854 la Pesta, unde a urmat doctoratul in
drept. A obținut titlul de doctor in drept in anul 1857 la Budapesta cu
teza: Theses ex universa jurisprudentia et scientiis politicis.
A început avocatura la Budapesta, apoi a activat la Cluj, iar în 1860 s-a
înscris în baroul Sibiu, unde și-a deschis propriul cabinet.
12. Nicolae Josan, "Un bărbat pentru istorie - Dr. Ioan Rațiu", Editura
Progresul Românesc, București ,1992.
Valentin Vișinescu, Vasile Miclăuș, Tudor Ștefănie - Dicționar de
personalități turdene, Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2006
Broșura Istoria Familiei Rațiu redactată de "Centrul Rațiu pentru
Democrație" Turda (fosta "Fundație Rațiu"), Editura RH Printing,
București, 2010
Ioan Gheorghe Rațiu, Biserica Rățeștilor din Turda Veche.
Dr. Ioan Ratiu si Emilia Ratiu "Corespondenta II. Scrisori primite, 1896
- 1919 " Bucuresti, RH Printing and Publishing, 2002 - L 8 >
Dr. Ioan Rațiu By: Ciura, Alexandru. IN: Transilvania; vol. 59
Language: Romanian
Rolul dr. Ioan Ratiu in miscarea memorandista By: DARABAN,
Alexandru. Cluj-Napoca : [s.n.]. 1998. 01/01/1998 351 f. 31 cm.
Language: Romanian
Dr. Ioan Rațiu (1828-1902) : 50 de ani din luptele naționale ale
românilor ardeleni By: Georgescu, Ioan. Sibiu : Tipografia "Foaia
Poporului". 1928. 01/01/1928 224 p. il., facs., [1] f. portr. 24 cm
Language: Romanian
Amintiri din viața marelui român dr. Ioan Rațiu : din manuscrisul
decedatului profesor Mihail Strajan Odorheiu : Institutul de Arte
Grafice "Minerva". 1930. 01/01/1930 25 p. 23 cm. Language: Romanian
Corespondență Dr. Joan Rațiu și Emilia Rațiu.