1. Expoziţie virtuală în cadrul Săptămânii Europei

2. Antologia poeziei contemporane poloneze /
Antologie şi traducere de Dusza Czara,
Margareta Sterian ; Cuvânt înainte şi note :
Constantin Geambaşu. ─ Piteşti : Caii Verzi,
2011. ─ 124 p.
În anul 1935, Margareta Sterian, marea pictori ă, atunci la începutulț
carierei sale, împreună cu poeta poloneză Dusza Czara - despre
care nu există nici-o informa ie nouă - au realizat i tradus în limbaț ș
română o carte de versuri intitulată “ANTOLOGIA POEZIEI
CONTEMPORANE POLONZE”. Această lucrare de artă si iubire, a
fost primită atunci cu bune cuvinte de ziarul “Vremea” i deș “Adevarul
literar i artisticș ”. Poezia poloneză strânsă între coper ile acesteiț
car i, tradusă cu har, demonstrează profunzimea, înalta spiritualitateț
a sufletului polonez, genialitatea trubadurilor acestui minunat popor.
Un studiu critic, valoros, înso este antologia alcătuită de profesorulț
Constantin Geamba u de la Universitatea Bucure ti - Catedra deș ș
limba i literatura poloneză. Iubitorii de poezie de azi vor descoperi înș
carte talentul de exceptie a celor doua autoare, începuturile carierei
de traducător a poetei i pictori ei Margareta Sterian, autoareaș ț
viitoarelor celebre antologii de poezie de limbă engleză “AUD
CÂNTÂND AMERICA”, poezie americană iș “ETERNA BUCURIE”.

3. Dolega–Mostowicz, Tadeusz. Vraciul.
Profesorul Wilczur : în 2 vol. / Tadeusz Dolega
–Mostowicz ; trad. de Ion Petrică
. ─ Bucureşti : Adevărul Holding, 2009.
Vol. 1. ─ 302 p.
Vol. 2. ─ 352 p.
Cartea, scrisă prin anii '30, urmăreşte în cel mai
narativ stil cu putinţă viaţa tumultoasă a
eminentului profesor chirurg Rafal Wilczur, de la
clinica sa superprofesionistă din Varşovia până la
satele din Polonia îndepărtată, o Polonie care în
acele vremuri îşi anexase şi oraşul Vilnius. Deşi
pare un pic depăşită de timp, fiind departe de
literatura anilor 2000, romanul are un ritm alert,
plăcut, uşor. Este o poveste senzaţională, foarte
bună de citit atât pentru prietenii literaturii cât şi
pentru cititorii de ocazie. Un prilej de întoarcere cu
100 de ani în trecut şi de observare a unor
obiceiuri demult apuse, a relaţiilor de atunci dintre
oameni. Personaje memorabile ne apar în paginile
acestui polonez, pe lângă Wilczur avându-l în
prim plan pe morarul Prokop, sfătos şi inteligent,
om cu frica lui Dumnezeu, care este un simbol al
arhaismului chiar şi pentru acele vremuri, semn că
lumea este într-o continuă evoluţie şi
modernizare. Şi o mai avem şi pe doctoriţa Lucia,
cu sentimentele ei tâmpite, dar şi pe doamna Nina
care este o amantă foarte bună. Şi încă o
grămadă de medici excepţionali toţi, dar unii răi şi
alţii buni din punct de vedere al omeniei

4. Gombrowicz, Witold. Cosmos / Witold Gombrowicz ;
trad. : Ion Petrică. ─ Bucureşti : RAO International
Publishing Company, 2007. ─ 154 p.
În viziunea autorului, “Cosmos nu este un simplu roman
care relatează o intâmplare - să zicem - o dragoste
tragică. Este un roman despre insăsi autocrearea
acestei intâmplări, despre autocrearea realităţii, despre
modul stângaci, şchiop în care se naşte din asocierile
noastre... Un roman care se autocreează în timpul
scrierii... Este negru, în primul rând negru, ceva ca un
curent negru, învolburat, plin de vârtejuri, de obstacole,
de revărsari, o apă neagră care poartă mii de resturi, iar
un om o priveşte şi e dus de ea... Negură, groază,
noapte. Noapte străbătută de patimi violente, alterată de
dragoste. Dumnezeu ştie... mie mi se pare că groaza
Cosmosului va fi înţeleasă, dar nu atât de repede”.

5. Gombrowicz, Witold. Ferdydurke / Witold
Gombrowicz ; trad. : Ion Petrică. ─ Bucureşti : RAO
International Publishing Company, 2005. ─ 318 p.
Apreciată de critici drept una dintre cele mai citite cărti ale
secolului XX, “Ferdydurke” inaugurează temele şi motivele
fundamentale ale operei lui Witold Gombrowicz: problema
imaturităţii şi a adolescenţei, viaţa ca un teatru, criza socială si
culturală etc. Bruno Schulz scria despre această carte
"literatura noastră a uitat de mult asemenea evenimente
şocante şi descărcări, cum ne oferă romanul lui Witold
Gombrowicz. Avem de-a face aici cu o manifestare neobisnuită
a talentului scriitoricesc, cu o nouă şi revolutionară formă şi
metodă a romanului, si, in sfârsit, cu o descoperire
fundamentală, o anexare a unui nou câmp al fenomenului
spiritual, cu un tarâm al nimanui, unde doar o glumă
iresponsabilă, un calambur şi un nonsens îşi fac de cap.

6. Gombrowicz, Witold. Trans-atlantic / Witold
Gombrowicz ; trad. : Ion Petrică. ─ Bucureşti :
RAO International Publishing Company, 2006.
─123 p.
După debarcarea pe meleagurile argentiniene, naratorul,
Witold Gombrowicz, întâlneşte un milionar homosexual,
îndrăgostit de un tânar si frumos polonez, pe care tatăl,
un maior în rezervă, doreşte să-l înroleze în armata care
se forma în Anglia pentru a lupta împotriva agresorului
hitlerist. Conflictul între vechi şi nou, între batrân şi tânar,
între fidelitatea faţă de trecut şi fidelitatea faţă de viitor
constituie doar un pretext, deoarece, în esentă, atenţia
autorului se îndreaptă spre tragedia polonezilor din ţară.
În stilul său „poznaş, sclerotic, baroc, absurd“ - după cum
el insuşi îl defineşte -, suferinţele celor din emigraţie în
raport cu soarta polonezilor „de dincolo de ape“ sunt luate
în derâdere şi nu pot fi prezentate decât într-o manieră
grotescă. Înfruntând timpul şi reacţiile stârnite după
publicarea lui, “Trans-Atlantic”, cel mai bizar si mai
controversat roman al lui Gombrowicz, ramâne un punct
de reper în literatura universală.

7. Grotowski, Jerzy. Spre un teatru sărac / Jerzy
Grotowski ; trad. : George Banu şi Mirella Nedelcu-
Patureau. ─ Bucureşti : Cheiron, 2009. ─ 211 p.
“Spre un teatru sărac” rămâne o carte de căpătâi datorită
numeroaselor descrieri de tehnică şi antrenament al actorului
pe care le oferă, faimoaselor formule grotowskiene (teatrul ca
întâlnire, via negativa, actorul sfânt) - tot atâtea expuneri de
principii şi metodă-precum şi analizelor din interior ale unor
spectacole precum “Prinţul constant”, “Akropolis”, “Doctor
Faustus”, momente de referinţă ale teatrului din secolul XX.

8. Herbert, Zbigniew. 89 de poezii / Zbigniew,
Herbert ; trad. : Radoslawa Janowska-Lascar. ─
Iaşi : Timpul, 2001. ─ 172 p.
Zbigniew Herbert a devenit, se pare, unul din cei mai
comentaţi autori polonezi ai secolului al XX-lea. Doar
titlurile lucrărilor, în care se scrie despre opera sa sau
unele aspecte ale acestuia, se întind pe câteva pagini.
Treptat, au fost descoperite mai multe fețe ale poetului.
Critica anilor 60 şi 70 a văzut în el un clasic contemporan,
lasându-de uşor păcălită de faptul că poezia herbertiană
abundă în motive şi teme inspirate de mitologie şi de
cultura antică în general, la nivelul formei fiind cât se poate
de „cuminte”. Abia anul 1984 a adus o carte fundamentală
pentru înţelegerea corectă a fenomenului literar herbert,
care semnată de polonistul, traducătorul şi poetul
Stanislaw Baranczak şi intitulată “Fugarul din Utopie”.
Baranczak demonstrează că, de fapt, poezia lui Herbert
este plină de dramatism, mereu bazată pe întrebări,
ezitantă, neliniştită, polemică.

9. Herbert, Zbigniew. Pan Cogito / Zbigniew Herbert ;
trad. : Constantin Geambaşu. ─ Bucureşti : Paideia,
2008. ─ 231 p.
Ciclul “Pan Cogito”, cu trimiteri directe la raţiune chiar din
titlu, se constituie într-o convingătoare demonstraţie poetică
a necesităţii imperativelor morale. Fără memoria
semnificaţiilor etice, gesturile şi faptele culturale sunt lipsite
de suport, devenind simple elemente decorative, într-un
peisaj pestriţ, fără liantul necesar. “Pan Cogito”, un alter ego
al poetului, reflectează asupra rosturilor existenţiale, lansând
provocarea raţiunii şi a cumpătării în faţa afectelor
necontrolate sau a raului devastator“.
Constantin Geambasu

10. Illakowiczowna, Kazimiera. În şoaptă /
Kazimiera Illakowiczowna. ─ trad. de Passionaria
Stoicescu, Constantin Geambaşu. ─ Bucureşti :
Paideia, 2008. ─ 102 p.
Kazimiera Illakowiczowna (1892-1983) a studiat la
Vilnius, Oxford şi Cracovia. În perioada 1939-1947 s-a
refugiat în România, la Cluj. Personalitate remarcabilă în
spaţiul cultural polonez, a publicat numeroase volume de
poezie, proză şi dramaturgie. Printre altele, menţionăm
volumele de lirică: “Zborul lui Icar” (1911), “Rime de
copil” (1923), “Pasăre plângătoare” (1927),
“Privighetoare lituaniană” (1936), Inima uşuratică”
(1959), “Şoapta” (1966), “Singurul fior” etc.. Pentru
poezia sa distinctă ca imagine şi sensibilitate artistică a
primit numeroase premii. A tradus din lirica engleză,
rusă, română şi maghiară. Romanul ”Anna Karenina”, în
traducerea ei, este considerat o reuşită inegalabilă.

11. Kapuściński, Ryszard. Agonia imperiului / Ryszard
Kapuscinski ; Trad. de Olga Zaicik. ─ Bucureşti :
Nemira, 1996. ─ 316 p. - (Politica).
„Această carte nu este nici o istorie a Rusiei și a fostei
U.R.S.S., nici o istorie a nașterii şi destrămării
comunismului şi nici un compendiu al știinţei despre
Imperiu. Este relatarea personală a călătoriei pe care am
întreprins-o pe întinderile nesfârşite ale acestei părţi a
lumii, străduindu-mă să ajung acolo unde mi-au permis
timpul, puterile şi posibilităţile.” (Ryszard Kapuscinski)

12. Kapuściński, Ryszard. Călătorind cu Herodot /
Ryszard Kapuściński; trad. din l. polonă, postf.de
Mihai Mitu ; cuv. înainte de Adam Michnik ; pref. de
Janusz Drzewucki. ─ Bucureşti : Art, 2008. ─ 299 p.
“Călătorind cu Herodot”este în acelaşi timp un amplu
reportaj, o carte de memorii şi un roman istoric în care
trecutul se întâlneşte cu prezentul, în care luptele dintre greci
şi perşi se suprapun peste conflictele din Congo-ul zilelor
noastre. Kapuścińki ne invită să călătorim alături de el şi de
Herodot în timp şi spaţiu, din China lui Lao până în China lui
Mao, din Europa până-n India şi din Africa până-n Grecia.
Într-o încercare de reiterare a traseului făcut de Herodot în
urmă cu două milenii, Kapuściński ne vorbeşte cu căldură
despre cât de mult înseamnă întâlnirea cu Celălalt într-o
lume măcinată de războaie şi revolte.

13. Kuczok, Wojciech. Mizeria : Antibiografie / Wojciech
Kuczok ; trad. din limba polonă, pref. şi note de
Constantin Geambaşu . ─ Iaşi : Polirom, 2008. ─220 p
. ─ (Biblioteca Polirom. Proză XXI).
“Mizeria” este un roman parţial autobiografic, prin care tânarul
autor polonez se alătură noului val de prozatori central-europeni
care-şi exorcizează, în povestiri şi romane, copilăria
coşmarescă, dar aureolată uneori de o ironică nostalgie. Figura
tiranică a tatălui, "batrânul K."(aluzie transparentă la prozele lui
Kafka), soț, tată și artist ratat, printre ale cărui metode educative,
biciul deţine un rol privilegiat, este o modalitate indirectă de a
descrie autoritarismul arbitrar al regimului comunist și atmosfera
sufocantă, marcată de constrângeri de tot felul, a "coloniei
penitenciare" în care naratorul romanului îsi petrece copilaria si
adolescența. Ironia necruţătoare a scriitorului polonez atinge
limita superioară în finalul cărtii: o "apocalipsă veselă" care
minează temeliile trecutului, facând ca întregul eşafodaj de iluzii,
dezamăgiri şi frustrări să se prabuşească precum un castel din
cărţi de joc, deşi umbra sa va întuneca pentru totdeauna viața
protagonistului.

14. Lem, Stanislaw. Ciberiada : Ediţie integrală / Stanislaw
Lem ; Trad., postfaţă : Mihai Mitu. ─ Bucureşti :
Nemira, 1994. ─ 438 p. ─ (Nautilus: SF).
“Ciberiada” este, la drept vorbind, o alegorie, o alegorie în cea
mai bună tradiţie a speciei literare, în care ironia subtilă, de o
mare discreţie, se îngemănează cu satira şi umorul savuros.
Roboţii, fiinţele ciudate şi monstrii de tot felul, întâlniți de cei
doi constructori în călătoriile lor prin galaxii, au de cele mai
multe ori atitudini şi caracteristici umane, calități şi păcate
omeneşti, care predispun cititorul la reflecţie.

15. Mickiewicz, Adam. Balade şi romanţe / Adam
Mickiewicz ; trad. : Ion Petrică, Miron Radu
Paraschivescu, Virgil Teodorescu. ─ Bucureşti :
Univers, 1998. ─ 70 p.
Această carte a apărut cu prilejul aniversării a 200 de ani de
la naşterea lui Adam Mickiewicz (1798–1855), considerat cel
mai mare poet polonez şi cel mai important dintre romantici.
Cu acest volum, “Balade şi romanţe”, Adam Mickiewicz a
debutat în anul 1822. Volumul a oferit un nou limbaj poetic şi
i-a surprins pe toţi prin conţinut. Adam Mickiewicz a
volorificat tradiţia populară a meleagurilor natale. În volum
întâlnim tradiţiile populare ale celor patru naţiuni – polonă,
bielorusă, lituaniană şi ucraineană – pe care soarta le-a unit
şi la bine şi la rău de câteva secole încoace.

16. Mickiewicz, Adam. Sonete din Crimeea / Adam
Mickiewicz ; trad. de Passionaria Stoicescu şi
Constantin Geambaşu. ─ Bucureşti : Paideia,
2005. ─ 52 p.
În perioada când a locuit la Odessa (1825), Adam
Mickiewicz a efectuat o călătorie de două luni în
Crimeea. Împresiile în urma acestei excursii au fost
materializate în ciclul excelentelor “Sonete de
Crimeea” (1827). Precum perlele în colier aşa şi
sonetele lui leagă dorul de plaiul natal, iar frumuseţea
ţării străine sporeşte acest dor.

17. Milosz, Czeslaw. Podul de catifea. / Czeslaw
Milosz ; trad. : Passionata Stoicescu, Constantin
Geambaşu ; prefaţă şi selecţie : Contantin
Geambaşu. ─ Bucureşti Art, 2012. ─ 167 p.
Una dintre marile plăceri pe care le oferă creatia lui
Czesław Miłosz este sentimentul de a vedea realitatea
dintr-o perspectivă lucidă.“
Seamus Heaney
„Miłosz ne-a oferit o serie de contra adevăruri care
temperează şi adâncesc perspectiva poetică
americană. El ne-a învăţat să reflectăm asupra
categoriilor istorice, a sentimentului că specia umană
există datorită memoriei, memoriei istorice, în care
rezidă speranţa noastră. Într-o epocă a relativismului,
Miłosz a căutat valorile perene."
Edward Hirsch
„Ca si Blake, Mickiewicz, Dostoievski, Gombrowicz şi
alţi câţiva scriitori la care revine frecvent în eseurile
sale, Miłosz este un scriitor a carui creaţie creşte pe
solul contradicţiilor. Cea mai importantă dintre ele se
referă la limbajul poetic, la incongruenţa dintre limbă şi
realitate."
Stanisław Barańczak

18. Mrożek, Slawomir. Opere alese : Proză scurtă /
Sławomir Mrozek ; trad., pref. şi note de Stan Velea. ─̇
Bucureşti : Curtea Veche, 2004. ─ 438 p.
Proza scurtă este primul dintr-o serie de “Opere alese” în trei
volume, care cuprind creaţiile reprezentative ale celebrului
scriitor polonez în domeniile prozei şi al teatrului deriziunii.
Schiţele şi povestirile apărute acum pentru prima dată în
versiune românească rotungesc sugestiv fizionomia artistică a
dramaturgului de renume mondial. Inteligenţa sclipitoare şi
acuitatea observaţiei, dublate de o capacitate rar întâlnită de a
transfera în forme originale derizoriul realităţii în câmpul artei
durabile fac din fiecare intervenţie a acestui maestru
neîntrecut al poantei seci, lapidare o lectură fermecătoare,
mai totdeauna încheiată cu concluzii instructive.

19. Sienkiewicz, Henryk. Quo vadis : Roman / Henryk
Sienkiewicz ; Trad. : Remus Luca şi Elena Linţa. ─
Chişinău : Sigma, 1992. ─ 350 p. - (Laureaţii ai premiului
Nobel).
“Quo vadis” (în română Unde mergi?) este titlul unui roman
istoric scris de Henryk Sienkiewicz, pentru care, în 1905, i s-a
decernat Premiul Nobel. A fost publicat pentru prima oară în
“Gazeta Polska”, începând cu luna martie 1895.
Romanul ”Quo Vadis”, scris în ultimii ani ai secolului XIX, a fost
tradus în peste 40 de limbi i s-a vândut în milioane deș
exemplare. Povestea de dragoste dintre Ligia i Vinicius seș
desfă oară pe fundalul istoric al domniei sângeroase a lui Nero.ș
Puterii romane, reprezentate de un împărat ce avea drept de
via ă i de moarte asupra tuturor supu ilor săi, i se opuneț ș ș
puterea credin ei cre tine, împărtăşită cu precădere de plebe.ț ș
Însă cele două for e potrivnice nu sunt din aceeaşi lume şi nu seț
manifestă în acelaşi chip. În vreme ce puterea militară i politicăș
a Romei se afirmă prin violen ă, desfrâu i opulen ă, putereaț ș ț
spirituală se vădeşte în smerenie, în bunătate şi, mai presus de
orice, în dragoste curată.

20. Sienkiewicz. Henryk. Pan Wołodyjowski: Roman /
Henryk Sienkiewicz ; Trad., pref. şi note : Stan.Velea. ─
Bucureşti : Garamond Internaţional, S.a. ─ 510 p
(Biblioteca Garamond).
“Pan Wołodyjowski” este o carte care se apropie mult de ceea ce
se întelege de obicei prin formula romanului de capă şi spadă. Cu
deosebirea că valenţele realiste sunt mai pronunţate aici, iar
episoadele se consumă intr-o realitate mai aspră, în care
prefacerile Evului Mediu pătrund cu anume întârziere şi întru
câtva modificate în comparaţie cu Apusul Europei.
În cele mai multe secvenţe, acţiunea nu zăboveşte pe la curţile
regelui sau ale aristocraţilor, deşi nici acestea nu lipsesc, ci se
petrece în ţinuturi cu o geologie şi vegetaţie sălbatică, în care
întîmplările năprasnice sunt la ordinea zilei.
Evident, sunt si aici domniţe serafice, cu suflet de mimoză,
înduioşând lesne inimile simţitoare ale cavalerilor, dar în
momentele de cumpăna ele împărtăşesc cu dârzenie dificultăţile
unei vieţi dure, prea adesea în stare să răpuna fiinţa omenească.

21. Sienkiewicz, Henryk. Prin foc i sabiș e : în 2
vol. / Henryk Sienkiewicz; trad. : Stan Velea. ─
Bucure ti : Adevărul Holding, 2010ș
Vol. 1. ─ 463 p.
Vol. 2. ─ 428 p.
“Prin foc si sabie” aduce in atenţie una din cele mai
zbuciumate perioade din istoria Europei medievale,
răscoala cazacilor şi a ţăranilor ucrainieni din regatul
Poloniei.
Autorul a putut să cuprindă în această carte toate
calităţile omeneşti - de la forţa fizică a soldatului la
geniul comandantului - şi toate simţirile - de la foame
şi frică până la ambiţie şi dragoste de ţară.
În plus, avem unele din cele mai credibile şi
puternice personaje din literatura universală: patru
prieteni, adevăraţi "muşchetari", o prea-frumoasă
Helena, un principe care luptă impotriva tuturor şi
oastea polonă, disciplinată, călită în lupte şi capabilă
de eforturi extraordinare, cazacii ucrainieni în stare
să moară pentru libertate ....
“Prin foc si sabie” este unul din cele mai frumoase
romane istorice despre război şi dragoste.

22. Stasiuk Andrzej. Călătorind spre Babadag / Andrzej
Stasiuk ; trad. : Cristina Godun Bucureşti : RAO
International Publishing Company, 2007. ─ 316 p. ─
(RAO Contemporan).
„Bancnotele sunt mici şi spălăcite”, „pe alocuri rupte şi
murdare”. În schimb, moneda de 50 „arată frumos” – „pe spate
are doi ciorchini de struguri, încercând să sugereze în mod
cam naiv prosperitatea”. „Poliţişti de 18 ani speriaţi, mergând
în grupuri de trei”, „adolescenţi raşi pe cap, în pantaloni largi”,
„domnişoare cu pântecul gol pe tocuri inumane şi ezitante,
care se plimbau pe strada principală ca pe un podium
internaţional”. Şi „impresia că toţi vor să pară altceva”. Este
Moldova pe care a văzut-o scriitorul polonez Andrzej Stasiuk în
călătoria sa în acea parte a Europei, care trăieşte, parcă, în
afara timpului.
Romanul lui Andrzej Stasiuk, „Călătorind spre Babadag”,
publicat în 2004 şi tradus în română în 2006, are câteva repere
într-o geografie intimă – Slovacia, Răşinari, Baia Mare, Ţara
Secuilor, Shqiperia, Moldova. Este o călătorie, în 14 texte
literare, în care oamenii, locurile, animalele, lucrurile,
bancnotele şi fotografiile, care există în realitate, sunt doar un
pretext pentru a crea o poveste despre cealaltă parte a lumii, o
Europă mai puţin cunoscută Occidentului. În fond, mărturiseşte
romancierul, este o carte mai mult despre el decât despre
Europa.

23. Stasiuk, Andrzej. Cum am devenit scriitor :
Încercare de autobiografie intelectuală / Andrzej
Stasiuk ; trad. : Ion Petrică ; pref. : Wiesław Kot ;
postf. : Simona Popescu. ─ Bucureşti : Paralela
45, 2003. ─ 160 p.
Născut in 1960 la Varşovia, Andrzej Stasiuk este unul
dintre cei mai importanţi scriitori din Polonia de astăzi.
Publicat în 1998, “volumul Cum am devenit scriitor”
(încercare de autobiografie intelectuală ) este, aşa cum
remarca în postfaţa Simona Popescu, „o confesiune în
ritmul unui roman de acţiune, un fel de Trainspotting
plasat în comunism, dar non-fiction, plin de umor şi
aproape poetic“. Ritmul alert este dat de frazele extrem
de scurte care aglomerează detalii aparent
nesemnificative. Perspectiva epică aparţine unui băiat
aflat în pragul primei tinereţi, care ia viaţa aşa cum
este, nici prea în comic dar nici prea în tragic, fumează
marijuana dar se lasă din plictiseală, dezertează din
armată tot aşa, pur şi simplu, fără sentimentul că face
vreun act de oponent politic. Aşa a luat şi decizia de a
scrie: la coborârea de pe o macara înaltă de unde,
împreună cu un prieten, vedea Gara Centrală a
Varşoviei ca un pachet de ţigări, şi-a spus ca în cele
din urmă o să devină scriitor. Pur şi simplu. Şi a reuşit
să fie un mare scriitor.

24. Stasiuk, Andrzej. Nouă / Andrzej Stasiuk ; trad. :
Cristina Godun. ─ Bucureşti : Editura RAO, 2008. ─
281 p.
Romanul "Nouă" ne oferă o retrospectivă asupra Varşoviei
anilor 1990, când economia de piaţă liberă şi noul val de
libertate care a urmat căderii regimului comunist impune o
nouă şi neaşteptată perspectivă asupra vieţii: traiul zilnic
devine o zbatere continuă pentru supravieţuire în condiţiile
unei realităţi sumbre. Destinul personajelor se întrepătrunde
strâns cu destinul oraşului, ambele la fel de cenuşii şi lipsite
de speranţă. Este un roman despre încercările de a
supravieţui în condiţiile unei societăţi guvernate de legi
intransigente: ceea ce pentru unii este o infracţiune pentru alţii
reprezintă un mod de a trăi, iar ierarhia valorilor tradiţionale se
răstoarnă. Zbaterea personajelor, specifică unei societăţi
angrenate în procesul de tranziţie spre o economie de piaţă
liberă, realitatea trăită pe rând de fiecare dintre personaje,
inclusiv de cel neanimat-colectiv, ne este îndeaproape
cunoscută.

25. LECTURĂ PLĂCUTĂ!