pentru meseriasi

1. V HOPU
GH, MOIAN
-
=
e
o
6
o

2. F

3. Lu -a-ea contine r{tv',d ex,rut6Jea si intrF
I'rcr(i.oLelor de c', .r . , ,t, r{r.ur,, ti @te prr.nJ |,.r+ t,tar:t.A.l,A
1n,r'.'rc'ur.rofd- I ,.,.' ,..' ii, rtJrtetrac| ,!pf.i_
In legaruri.-u lr!i,,.!i,.,r rnlpxtc, ln
Irum sfr.r xcfesare rr(. sobori g .cralj. cum srnt Oor"^ naa*rd, pe tinia pporrrltu,t suslrnute pentru tmbu-
noli!'nile de l€fhot.lirir ,' (il t r!,lir ,r,. rjt dc propag re a caldurii. -.1.:.
e.r.)i nol.un.t6 nototzrea ln .ontinuar? o eottiliil^r Ja t,.,ti, otp oon attitor munril,
a de?D.lhrii otczolrint.lor ,lc .ulturd. d Dt...,tli, rii nnt.wilar d;
!(r L. | ," o--rot.tre a snnntdlii $i pPD?tt, ritLr sociaLp....,..r,r.tir
De asem.l!!, |oliunite necesare de paze d. Io^uinLp
.le .l1dirl sociel..cutturcle cunoo>te o antptoarp n, natntilnha. ' $t
'o"ri in.p.,dr.. i 'tdr ,, Jc rrrote lie ti se. uiLar
,, '
a mli. i la lr '. .i ..i r,,' l ri !o$r.r. O mare pefte (Iintre aceste clitdiri stnt (Lotale cu sobe.
' i L.L !Ltt r,'Ir,!trrr!or ca.e se caljti.d tn ..r.etarca,ctatclot sta|i'ice r.zuLta ed, d. cRmp. in Astlel, d.in
meseriile dr sobr, |LL'rrjtofilor.alilicati ln acesle , "ontrinia tlc
mese i, p.ntlr firl'r r" I Lr:L,lr't lr,f Irote6lona.l, Lacut.nte, orntre ccL? apraapc guA0AA dparLarrL.nle reaLizaLc
riadJ.l lgil- t96cj, srnl in.alilc cu sol,i cirea CA.o, o"""tio'riir"_in pe-
lu.uintele nou canst ruitc Ia sate >i cel? ind.iDiJuate rcat:2..re
"entind
Dintre Locuinlele ce se oar realiza in conLinuare, d.in
slatului, ea Si Jintre .ele parl it urare lardle+iordne, pelhr;at lonl.uriLe
sotd
de Dir,cuD,lc .cLui d. al t^ Lea t ongrcs oL f .c.ti., tn p"riioi
t946. t!,0. un nuxtir intpafla Lor Jt ncrl.iLc I u sub?.
Aior,tc {otum al lu.rrritor cle soLe up"psare tinpul
reali2a.h a tiljlora, pt-tun $i nulrrnLtl ma.te at Si scun de
tucriritur tJx tntre.
yp::..: :ot '.tot ,i .uluriror .impu4 utiti.arc,r unui numd, inrparranr
se nutkzLori soLofi fj , olor;. dc .dlt)L.a.e .urespunzdLare.
!!",t,"" U" lolLt so situca.a pe tinn a, p,tui tre-id, ral +i tato.)at6
urmate$t" sa cvmp|,,ze partiat tip"a d.c mot,tiat u.,.r'.,...ntar
PrtsLo tn prc.enL it literaturd nas rLt lctnicu,J.
r.
npnluL exee:tdrii $t intretinerii sobeior, ca -pc.ra.rate, n t)a-
co$utuar d.e Jum.
,i i1r accld aI int;erineril
, AJa:6. cu ,toliunile pro.ctice priLrind t,tcrbrtlr d.e spcaialirste. ln
ur.ratp stnt trutatc de asctL,n-.o td!.t..tiut.tt,, prio ;are la
dine+_
nona,rca sobcLot ri a evtitrr ,J| Jut , ta ttlnoroAid
ttaLctor u:.rpcc141itrt., La _rJuti:u ta );abricaliei nate_
,!t/nlt)iaa a murl{ii, t4 nnsu 4
de p.roleclie ,i dc tthniJ a sr.tn.Lnt muncil
€t da pzd. corL|ra tn-
j'

4. I'A'I1'I'A IN'I'II
Prin d.ezxoltorea materialului dh .tl)r l,rs s d tr"L')lrit Permanent
.tt lucrarea de Jafn st lie de ud uI lnt | t'tt:trx(t1)rilor in rnunca
lor cle Jiecare zi. EXECUTATUIA $r INTIItr'IINIIIIEA SOBETOB
Cu aceastd. oco.zie se ad t: nttLlltttttiti t')t4t1tilt't mai$tri sobari
Pop losit $i Tanase Marin .arr. l)ti,r I t' tiilt .14te, au ,itlut sd Copitolul, l
nnreascd interesul cititorilor Pt tLtru d ,r I I I'ir ," r'
Cartea se atlrcseazd celor (:ar( :t , 1li t, ) tr n. tliile d.e sobari $I NOTIUNI DE TERMOTDIINICA
cogari, preattn ;t Wrsonalulut tr/r,ri, ,Ii,r 'l"'rr"'riul executiel con'
strucriilar.
A. Producelea ctrldurii. Coryurile inconjurdtoare prczintl dite te
Ettrri de incalzrrei unere sinl reci (de cxemplu, ztoul, nlolrila (lc.),
iar allele sinl cdde (de exemplu, bccul apr]1$, soba in timpul lu[c-
blalile .rrferite ale corpurilor sint cauzate de cd.ldurA. Cildura
este proousl oe diler'rte sursc cle. duF; prlllire aceslca se poi cnu-
mela; soarcle, elecincitatea elc.
Ual(ura nccesard pe4"r'u rncilzirea construcliilor se producc in
mod curcnt prur ardefe; in acesl scop se ard aDurnrle marctrarc, nu-
mLc cambusttDlli. froer-ca are loc ill instalalii sau aparate oe iLrcal-
zrt, consLfultc specral, in vcoerca prcducefu caldrrlrl.
Pentru ca ar'uerea sa poara alea loc esLc necesal se existe crrigen,
OxilFlT 6-d L'ris'd$1i. iii;6i'; in-amestec cii al|e taze; €l dste gaZrir. cel
mar rmportanr care inlra in alcaturea aerulur, lind strict neccsar
meoliD1]rri vielii.
Arderea combllstibilului in scopul producedi clldudi consti in
combma.ea acesrui corp cu oxigeDul clin aer, in anumite coilclilii,
fenon.(r, , Jmlt ori,lar.. In I9!ur't cJ (a rLlla'ed -( o|' hen db/"nF
Lr q u.n a. r ,- , Lr nr.-ra ' um-ii.lirbl]|.rl.u -L.rr' a.. a' cJnd a.ru re pur[
ti n.rr s.ar, lau mai ou.efl,i. -. sF por.e 'r' i , J .fla Jra mcr mul' sxu
m-al pLr.iire si cr. urepr i.,,ul.ar producclta 'aldurrr'
l,' r-'pu. ai.cr.r "; irwou( o "cr.J Lle 9d.p l-.tnjte gaze Jt artt.rc,
ca urmare a comlrina{iror chlniice carc alr ]oc. llnui cliul.rc accsle
8aze, rezullat din combmarea lncompleli a carbonului diD combusli-
bil cu oxigenul din aer, cste oxitlul de carbon. Accsl gaz csle incd
avid de oxigen, ctl care cauti sa se combinc, absol.bindu-i fie din
aer, fie diD singele omulii ti din acesl motiv oridlli de carbon estQ.
Prin arderca compLeti a carbonului djn conlbLlstibil se produce
bio:ti<[ul de carbon, ni alt gaz cle ardclc; a(rsL gaz este mai putid
Gazele de ardere {iind Iicrbinli (la temperatud inalte) prodlrc
incilzirca sobei, cle ccdind pclclikn acestcia ada mai-mare partr
din cantilatca lor de c:ildurii. Cind ar'dcrea sc face complct, existind

5. Propagarea c6ldurii se face in trcl moduri: prin conduclie, prtn
.onvectie 5i Prin radiatie.
Conduitia. ln .azul,ondu"liei lcrmi'e, .)ldu.a trec. d' la
un corp inciLlt la altul mai pulin incilzit, prin contact direct intre
parliculele corpllri of i lafd a^p arar. a a e5lora lfis. 2) A"sL{eno_
.en s' p-oLlu.' .a urmarP a propri' eiii corpu-
rilo. de a primi ii conducc cildura, expdmati
pfin caeiicientul de cand.uctie tcimicd, specific
ficcerui nralerial.
Din punctul de vedere al conduclici termlce,
nraterialcle sc pot clasifica astfel:
mare, de exrmplu, metalele,
- cu conduc'lic
care s€ inc;lzesc repede, dar se ricesc tot atlt
6 de repcde;
de -
cu conductie mijlocie, de cxemplu plxcile
teracote. cir;mizilc, argila rcfrachre etc.;
cu conductie micd, de cxcmplu, sticla,
0
prin .onve.lie l.Dnr rl
-
cerbunele, rumegutul, Iemnul elc., carc sini 1rjg. 3. In.reLirca
pdr ('rv':llo:
matcdale termoiTolanlc.
Fig. 2. ln.abirea prin Un alt II€te al cLt cordLl(ti" mici estc fu-
condu(ie lermi.:i. r inq.n, d. a " l t,ri | | jr' - "Lr) .b^i. fd.F
ca randam.ntnl ac.slcia si se rcducr"i, ceea c€
conduce la obljliativilalca curalirii periodice a
sobei dc funineine.
Convectia. ln cazul convea'liei termicc, cSldura se prcpage
pdn deplasarea particulelor unuia dintre corpuri, mi$care .are se
proglucc datoritd diferentei dc densitat€ intre particulele calde 9l
ceLe reci ale aerului. Particulele calde, mai u$oare, au tendinta de
a .p "idi, a. o|Lrl -,,r f: rd ludr n. orfl.. Lrl^ p r", i. n ai er, la ll d. 3).
In' el,,ir. a i|l -e.ulLri vu,um Ll- a^r r intr o i..ap. re "- crpli.: prin
R a d i a li a. In cazul radialiei tcrmice, propagarca cildurii s,e
face sub formi de raze calodce emise de ficcare punct al corpului
tncSlzit (fig.4). Corpudle carc .rin in conLact cu razelc calorice
+,l
absorb o cantilatc oarecarc de cildurd radianti, ln raport cu mate-
rialul din care se compun.
Aparatul de inceLirc estc un corp emititor dc raze calodce.
E. ,Acumularea !i transferul dc cildurS, Unele materiale au pm'
,.s1
prietatea de a rctine calcLurs primit:r un snumit timp, propaetate
specifici fiecerti material. Acumula]'ea de celduri sti la baza utili-
zArii majod$tii aparatelor de incilzire. Accstca, reiinind cildura in
nb
Fir.4. ln.ilzifen Drir radiiiie termica:
materialul pcretilor, dupe oprirea funciionlrii lor asigurd inceizirca 6 - tncdl,rrea prln lldntiea r- su!6d de oal-
ln continuare a inceperilor, un anumit timp.
8

6. ln
general, lnaterialele cu concluclie mare. ca metalcle, nu acu_ de joastr picsiune, aoul (.lrl .l(.),. rjLrrofLrl aparatelor (radtatoa,
muleaTtr Linc ciklura. Iie accea, sobcle so executd din materialc cu relor) nronlatc In i r'il-.fi, 1,)r t)fin rn(liirli. si i,,,rrc.itc.
cn'du.i6 mijlo.jp (plI.ija de r--..o1; ,irEm:da)..a1 a.umutpa.l l)csi rfai (rrsli.it,,rr, , r ircstilji ,l,r ll sisLcrrIrl (l', in.Ilzire 10-
bine celdura- cala, i,(ilrif,,r r,,r1f Li t,r1lin1:i avaIraic imp.r'i,,r!,,fi1 ceeA ce
Do multc od, d Dd acumul:r'.a cilduril. ccclarea acestcia se im_ pri!,,:1, ( rrlliirl,rf r. I irjrhnrntul si urili/area spaljLrl,rl (lirr fi1cdp.ri.
bunitifesto p n utiiizarca parrlal,l a inchizitorutui de tir.i. car€ n lD(nlr;r.r l,nxlii. Ulilirarca in"ilzilii locale {, 1( irdi.ati in
opresre petrund.rca aerului rc.r, in sobi si deci ricirea interioartr a carol irL' iLl , fil,,f ( rrl pol {i incdlzi'c in mod jndcFon(1,.r1 lrrrol" fatd
per^ri o" r-. - a do- e..acr.r t., . ut p4 n rur. .p -onhuuibilut o dc ilr, , .i,LL I Ll,,fnrilc,lii .lc asenenea, ac.asti ttrcilzirc.r pli{.i in
ars.atrpl.l i o tmo" jar t1 la , tn:i (anri a,ca ,r^ c.r de erdere caTrfil,,ir ltrrc rcalizarea incSlzirii centrale ar condu.. Lr ir!(sliiii
poatc ii mi.sor'ali.
Altriuri de a.umularea de cil.lnfi lransfcrul dc cil.luttr are un A.,t (.Lrn1 s-a aritat, in".ilzirea locall se realizcaze de ohi,{icrl
rol irnportant in in. zirea cucliril,n. l,rln lransfer. cilalura se trans- solr. Jn mod c1rr.nt. "o utilizcazi sobe de teracot!, uneor.i dc .rir:L
mite intre materiale cu ste dc i ,itlir1, {tifcrite. ln cazul sobctor, ,ni.lii. iar rarcori metalice-
ceA mai rrar€ parte din cantitaioa,1, .:il,tLrf;i a eaz.tor fierbintri din Sobel^ sc erecuii. in ge aral. din matcriale care au proprietal.ca
int.riorul sobei. ca urrnare a transl,'frLlrrt ,1,. (it.lurd. se transmite, do a acu-ul. .eldrrra si dc a o ce.la in.;p^rii. prin transfer. Toto,-tarii,
prin perctii sobei. acrul'ri din inc)in|r, .,,.r.,r .onqtitu'c. in finat, prin constru.lia interioad e sotielor este asiqurati circulatia qazetor
fenomcnul de l-a"5 pcniru incilzirc-a in,;it) | i 1,r' (lin clidiri (v. cap. I, fierhinti, lnco{ill d. cc.larea .ildurii acestora .!tre elementcle sobei.
D. Propagarea cdl.ludi). Aqrf^l da7^l^ fi.rhinfi arl (lea<jlnra +o-aruhri r^",lperatura dc circa
Transferul de cildur:i se proc[x]c F.li ,l ,1, ,.1ll rrrai intens, in ra- +4n0dc iar la iesi.ea in .os. nu-ai circa +100'C.
port cu caracterislicile materiaLi:lor ulilizrLtL lnr,'rP n "ir|.l- :nouqe :^bpr^r . a '.ai ir-Dodanri ^"te s,^pa
d. a a.,e Lr' randar' I rc-'lri. ridi.€' (or' u ili ir-a
ptetl a cildudi degaiatc de combustibili qi .le a asiliura o incelzire
uniformi pe irltreaqa ei suprafat5. De a"emcnea, sobeie trcbule sa
aibd o funclionarc curat; si o lntrctin.re simplI.
Catit.lrl tt (} alfi cedntd esle aceca ca soha sl corcspundl ca merime $i
INCALZIRIA cr,At )lt|It,olt constrlr.li-a incire-rii pe carF . fn.6hcqte. c^a. .c s- i,aallz.az:i prin-
t?-o huni dirnansionare. Astfel. o sortr suhdimensionatx nrl Doate
asi"r'.a incil"irea in.ir^rii dc.it pr:nr.r-o Frdcre prea intcnsi sau
A. Sisteme de incElzire. In.it7if, l ,lr,lirilor se realizeaze cu pdn rai mult^ in.nl?jri in tirrJul unei ziLe ce". .e .on.lucc la
ajutorul instalatiilor destinate ac,riliri ,,r)t', in (arc are loc pro{luce- dete orara mnidi a sob.i. Tn ."rlimb. sohcle srrnradinensional^ sint
rca celdurii, urmati de distributin r.i 4ec.ononj.e prin consuml)l mirit de corhrlstjbil. jar ft1 ca?rrl .ind
Acosto insfalaiii funcl,ioneazi {t,Ll)iL (t,)ull sistcme de incalzirc: sint l,riliTate nrlmai narl,al. nu cla,r rezuliatele a;tcptat., dcoarece
locali Si c€ntrali. lncllzir"a sohei duraz'i foarte mult timD.
In cazul i,rdlzirii localc, frodu.,,rr,rt ,;l ,li,itfil)utin .r"il.tudi sc rca- C. Dime$ionaren sobelor. In scopul a-sigurlrii nlcllznii rationale
liz.azA ln aceiasi loc (in inciperca f ,,tr! 1i,i). ,. ai ro11rl sobclor. a unei incipcri este necesar si so faci .limcnsion.r-c.r sob.i, adic5 6e
Cildura se producc dc obicei prin rr(1,,f,.a Nriri (!)rr)lnrslibil in foca- 3e stalileascE prin calcut mirimea srlprarcl i cl (1. ln.dlztt. '
rul sobei, iar distdbutia caldurii sc In(l'pfin !,)rrvcclic $i radialie, In conformiiate cu prcvederile din STASI) 3607-52, la dimensio-
de cetre per.tit sol:ei. n6ree sobelor trebuic se se aibi ln !.{lcrL'o sclic de elemente (fac-
In cozul incdlzirii cerrrdi€, produ,!r{a (arl(lulii sc face ccntra- i
lizat, intr-un sinqur loc (lntr-o centrali). p.n1ru uD Arup de consu- t STAS - slandird d. Sinr. pfin ..r. $: r.slementeazl ln mod oficjal
o prolrleftA (de ex, t. .^zul dc htn. ff n ST'1S 3607-5t se reglementeaza pr*
matori. Distributia cildurii sa realizcazd prin intermedjul unui agent .rriptiile pcnlru n'npln{u.cd si dtDrnslonrre. sobelor, p.ecum 9t peAtru di-
purtAtor de celdud (care poate fi apa caldd, apa ficrbinte, aburul tr€nstonarea o$uf ilor)
it
lo ll
ti
ii
,rl

7. to ) de baze qi anume: caracteristicile inclpe lor, orientarea aces- Caractcdsticile si olienlarea inctrperllor deLcrr]],jll pierderile de
tora, temperatura inielioali urmdriti (dorit5) $i combustibilul ulili- cnld&'i1 din audiri. ln tinpul ienlii, ctrldura din interic;r s€ plerde
zat. Pe baza unora dinlre acestc elcmente Si a unor anumite prin elcmentcle.lc (!,|l,,1fu.fie a1.: in.Iperii. Accsle pierded sint
consideratii s-au intocmit tabele, aratate in continuare, care sa u$u- mai mari in cazul p, f, lil,r' , xtcriori subtid, ai golurilor de fercstre
reze dimensionarea sobelor.
mari, al fcresir('lof il,ril)l, krr Lrr sin'lur rind de gcamuri), precum
Cara.leri.li, ile rn.aljc'ilor'. ln mftl cur. n . in.;pe- $i Ia inrip.filc r Lr ofl, rrlrrrcx spr. nord.
rile se considcri ci au dimensiuni l.aliind intre 2,5 Ei 6,0 m la un zid
exterior Ei intre 3,0 Fi 6,0 m Ia celilalt zid; ineltimea se considerS Tempr'fnt1lf a irr]f f ioarn. Sc considerA cI tcmperatu"a
ca fiird de 3,0 m. Perelii exteriod se considerd cd au grosimea de mcdj. ilin jnl, fiofrl ir( ht)('fjl,ir .stc .lo +20"C, iar cea exterioar; de
l1l, c:irimnlir normale ptnd (3?,5 cm) sau o grcsime echivalenti -.20"C. Aflrdar. difcr{lrla (1o lr$pcratL i dintre interior $i cxtedor
accstei zicl:uii. Plantecle dintre elaje Si de ta pod sc considere de esto in mcdie de 40''C.
lemn cu umpluturi sau de beton a.mat ku tcrmoizolatie Ia pod). Combustibilul utilizal.. ln {cncral, clldura cedat5 de
Incipcrile se considera d sint prevezute cu {crcstrc de lemn dubte, o sohl clepinde cle tipul de combustil)il lolosit $i decl de Futeiia calo"
lar supralata lor tol,ali cste de Y6-1l0 din supralata pardoselii in- rifici a acestuia;
{dDerii resDcctive-
Slstemril constrnctiv al sobcl. Ilstc necesar de ase- ,.
menea si iie cunoscute o se e de .lemente car. privesc constructia lj
soh"i. si arurrc:."rslruc(ia {a"arului. a r''nuril.r.l . "un 'l ma- l
lcrirl" a .lin .a-^ s6 p^iu,e soba. ca: ple,i de lcrJ.^ll sn-el{ult5.ii
pl5ci nesmiltuite, cdrimlzi €tc.
c C
Tabele de dimensionare a sobelor. J,a dimenslonarea
sobolor de teracotl se utilizeazl tabelele din STAS 3607-52; acest€
tabele sint intocmite pe baza consideratriilor aretat€, cum $i ln baza
/v urndtoarclor conditti pdncipale :
supralata sobei trebuie astfel dimensionatl incit aceasta se
- caala o cantitate de c5ldurd echivalenta cu pierderile de c5l_
poatS
durtr din incApere;
c 4.
l,;,
c
V cl s€ doutr
unei
de
(24
I ore
nu functioneazd neintrerupt,
- fac (ursul focuri zile clte ore),2soba fiecare, socotindu-se .d soba
tn
o dat[ tnln)r'btntattr cadeaz, c5ldur; suficinti in inctrpere timp de
6 or9,
ln aceasH ipolczi, la sol)el('obi$nuite executato din plici de tera-
cote srnlltuiie, coeficicnlul mediu.lc ccdare a cit.lurii prntru I mr
Fig. 5. Oienlard nrciperiLor: de suprafati dc incilzire a sol)ci il iD lirnp (lc o or5 este de
c - canera de c.i D .rNr'I d': mtlroci z, 480 kcallm,.h. In tabelele 1,2,3,4 $i 5 se dau suprafetele de in-
4, z, - lrnEi^i ctrlzire necesa.e ale sobelor de teracotd smrllfuiltr ln functie de di-
mensiunile camerei, pozitia ei de colt (C) sau de mljloc (n4 9i de
Orien!area in.eperilor (1,J. 5). ln mod cur^nl. tn ve- odenlarca geografic!. Tabdele 1 5 sint calculate in baza urmd-
derea diiniisi6ndrii sobelor, se iau in considerare orientdr;Ie nord toaret rclalii:
si itnd; adia6 A-ziii-t1e extreme, iar pentru alte otietltari se iau valori
htermediai€.
*- -'- .r n'!
480
? ;.1, ti
t2 l3
ii

8. 76Z6ZqZ6Z 6Z aZ 6Zq
este 6uprafala de incAtzirc a sobei, in mt;
"1
I slnt pierderilc de cAldui diD i4capere, exprimate ln kcal,&, .,.i6iii tii.i t.icii-
care se fcduc cu coeficientul u,6 corespunzator plefd€di -;,;.,:
2
de celdufi calculald peDLfLl temperar,ura medie a lunil 1a:33"- - - 1'-"--S-14"'" o---
ceLei mai liiguroase; ,!
480 este coericicnlr.1t r eoru oe cedare a c61dudi, in kcal pe metru g
parra[ tr orA (kcdl/m-.h). . -,, o" 1d"F^6. ;^ 19 N- 16-d- 6^ o^ --
6
carc au aceleali caractedstici sint grupate in acelaFi
.3
.^.Camerele
.iaDeL d ^. 1:'."-. 1'--qr-o-.-"o-'--o-o- s
;
, , Cunoscindu-se suprafata de incalzit a 5obc1, in me, cu ajutorul
iabelutur o se deter:ldna utrn€nshn{e sobrr; atccs,ea sint
6
o" 1 q 1 i: c^ 6 o^@" 11r: v"o F-
pfln lumarul cle pldcr, iar tnalr,mca !s!e uaru ir rn meu:r, ururcat€ c
h
d
o"6^o. - -"-"----"?-,-iqE^d-, _ 6_
La dlmensiouarea sobelor l,rcDute sA se maL aLDa iD veciere,i ur_
m4l93l€1e: E
6" 1 e- -.1r^ 1no"'1 n o-
, drstatrla d- lnlre spatele soLei iile r ql,uli
d-
o.s.an(3 perete 15i1,,....,.i pJjrl lJ cm,
riu -
=^o"
& "-'
Li-Lara,,Ll lrs aperx (t .JJJ. -.) --J.r, uc mr-
lrlmLm iu cml LitlJ t.,.te ipd,!te soLer ir pc_r,., ,r...,r.rd Lsru suD i!i
I!, cm. sLlPlata,a l.bLrr a:u-er oin ac.L.r. !Jf.,,,.,,,,.ulrJruerdra 6^o.b"o.4.o-6.o. n.:
mai mrca cu zc 70; E ,: Fil 3
rnaltrmea oe calcul rcznltati este considor.atii (lc La loca! pind
sub -(upoia -uoer; a I Z 6zqz a Z qZ6ZaZ qZq
.,,
- rn carJl iobelor erccutate din trr!,, ..,-.rn..llui(J, supra_
Jata de incaat a soDei se ra cu 10rr/0 mar DrrfL,rt({.LL:rceca rezuruatS li- :" 1-"1 =.11.1o. "1-- n
o_o---
.! E.
. - cilrd difercnla intre temperalura iril,.fi,Jufl li
noara este duertta ue 4u"c, oarcle
aceea exte-
-i . j'i ri ,i ,.t fj ,: d d rt ;j
,5
luuclc se inmulles.c dj <j Jj
€u laporrul cunu:e oderenra rcala uc tr.ljlrr,r.rtur.a cidercnla de .!
l?-doo-oefo6$---.,
di.i-:f,t;;'ji"i6 d.io ,,-9 €'
in cazul camerclor cu iulillLnrc € .!
- mare de:1,0 m, supra- ,":toJ-,6o45---@..,-
letele extrase d]n tabele se slrof(5c 'r)ai
ploccntcie irorcate toL in o ct"toi; i ; !i ri r: ri ri,ri do
E
'.Lt 'd
pentru camerele cu alte orii,Ilirfi, sc iau vaiori intermediare E
-
Intxe alorrLe corcspunzaloarc r(rru tr suu.
Sobele de zid se dlmeDsroneaza r u)od unulog_ ln cazul acestor : f'3: s : * : l'; : :";-'":g.
sobe insa, lroelrcientul m€dru (]e c(rraLu u (;rluJu vanazd inlre
400 ii bUU kcalimr.h, in raport cu grosllca pcreflor.sobcr; ca al;are. 6 f-r, i - o d.o- - d o^ 6,cr-5 @_ I
daLele din bbele se redifrcd prin u,mu-lirca cu raporrul {0q:0.83
l
8'0 .^_ 4au
I r3-33*-39-B ig
$
I4

9. Tabclal li
C!.i c! ltar nulte €.nre. P.nenr
Supbrala de rncilznd, in or, a .ot€Ior lcniru camd6 cu ioirliEe, de 3 n
C * pedru came'e de cot i, - plnhu c.n.E l€ rrroc
L!,!l6i.iluilal( zjd cxbrl.r, m
,.'1,,' .,']'.".'l'.' '.'l*x
I I
1,3 2,7; 3,1 3,3 N t,2 l,6i 1,65 N
2,I :,5 2,8 t,l I,5 t,; 1,1 s
3,0
:,5 i:;, J,t i,l j,5 t,r; I,t'a r,9 I,L N
2,1 I,j :i
il
I,
!ir
r': I,l s
3,0 t,J
j
l,r l,i l,l t
t.rj 2.1 :.1 2,t 2,4 N
2,i :r i,, i:i' 1.)
t: 1,0 :.r s
3.t l,;l J.!5 I :l 2,t N
.i,:5 i,; J,ii :- 2,2 s
3,il 3.ti i.3l 4.1 :,t 2.8 2,'r5 3,0 N
3,0 3 5 3,il t:,i 2,,1 2,3 2,6 2,7
5,0
3,t J!j 4,;
1t t,8i 3,1 3,? 3,,1
3,1 I5 5 2,6 3,1 s
4,!5 o,l i,7 ,,8i i 3,i a,.l s,l t,5 3,'i N
3,5 1.0 l,t 4,6 5 1,6 I ,,8 1,0 3.1 3,1 s
4,2 .1,7 I 5,r 9.2 3,1 3,,1 3,6 3,85 4, N
6,0
4,0 I 4,3 | s 6,! 2,s
3,8 4,1j I 3,0 3,1 3,3 3,5 3,7 s
Notd, Peniru fiecare 0,5 m innlfime in plu Not'd. Peni.u fiecare 0,5 m inattine in Dlus
se adauca 89*
I
T.betul s
cnsa .! aai Eulte €laje. Etalete internEdiare dintre parter g utlidd eral
supcrara dc inc,Lne, tu o:, s $bero, p.iiru 6-e$ ou ilirtroea de 3 m
. - pcito eEeI. do co lr - p!trbu (mere d€ bllc
LtrDsi@ca r.tun,n zrd errsjor, n
i"l"l" '" I ,'1,'l;l; ", 'i;'.1
9,t 2,2 2,4 4,1 2,9 3,0 3,2 N t,q 1,2 r,2 1,3 I,l I,g I,3
,,3
2,0 2,2
2,i
1,4 2,6 5 1,1 1,1 I,l t,2 1,2 t,2 1,2 S
3,0
2,1 2.2 t..l
!,9 s,1
2,E
s,4
s,l
N
s 3,0
t,3 1,3 ).4 1,5
1,2 1,2 r,9 1,3 1,4 s
2,1 2,7 :,9 3,1. 3,S 3,.1 3,7 N 1,5
2,2 2,1 3,0 3,1 i,3 s I,l 1,4
t'9
2,7
2,1
3,1
2,rJ
3,3
i,0
3,,1
3,1
3,7
9,3
3,9 N
4,0
t,8 1,8 1,8 1,9 2,Q 2,0
1,65 1,65 t,7 1,7 1,8 1,8 s
2,9 !,1 i5 3,7 3,9 N 2,1 2,t 2,2 2.2 2,3
2,6 !,6 3,0 3,1 3,9 1,9 1,9 9,0 9,0 2,0
3,1 3,3 8,7 2,! s
5,0
3,-1 3,9 N 2,3 9,0
3,1 3,1 3,7 4,0 s 2,1 2.7 9,r 2,2 t,3 t,j
3.3
3,0 3,1
3,7
3.3
5,9 4,
4,7 s9
N
s 5,5 2,6 2,7 2,7 ?.!. 2,4 :,s
2,35 2,35 2,4 2,i 1,5 s
6,0 4,3 4,4 N 2,8 2,a 2,9 2,9 ,,0 3,0 N
3.? 9,3 3,7 !,9 ,l,L 6,0
4,3 5 4,,- s
Notd, Peniru iie.are 0.t m i'rillihe iD plul Nola. Pentru tie. a.. 0,5 n i.,;liin. in plus

10. Tab€lul ,t
Casn cu mai mDlte elaje" Ultimtrl etaj cu tavaD de lemn
slpnfrla de inciDnc, in ng, ! sobelor pelrro canora co lnilljDea da 3 h
c - pedu caEcre re co&
"l
2,85 3.2 s,5 N 1.6 1J 1,8 N
2.9 8,2 s,4 3,6 s 1,3 1,4 1.5 1,6 s
3,0 3,0 3,9 3,5 3,7; il,1 N
3,0
t,7 1,0 2,4 2,0 2,1 N
x,i 3,t 3,? rl9 s 1,0 1,7 1,8 1,! !,0
5.il j.5 3,!i 4,7 1,9 2,r 2.1 2,2 2,3 N
S: l,i 3,5
2,1' 3,0 Ln 1,8 2,0 2,O 2,) 2,2 2,2 2,3 s
4.0 3,s 3,j l.f .1,1 .1.i 5,1 4,0
2,2 .2,3 2,5 2,8 s,8 N
3,0 :j,: 3,5 .1.1 2,L 2,2 !,3 s
3,j .t,i 5l -,i 2,6 2.7 !,8 3,0 3,1 N
32 3,.1 t,8 4,0 .1,4 1,6 r,9 s 2,3 2,7 s
5,0 3,t'5 .t,l 1,7 5,1 5.t 5,0
:l,i :,! t,9 3,t 3,.1 s,5 N
8,4 I,j 2,7 2,8 3,0 3,2 S
4,1 .1,1 1,7 5.1 5,E l 3,0 3,1 3,2 3,7 s,8 N
3,? 4.t) 4,3 1,6 4,9 5,3 5i s 2,9 8,0 3,1 3,3 3,4 3,5 s
6,0
4,1 ;,r 5,4 5,8 6,2
6,0
3,6 9,7 9,9 N
4,0 4.6 4,9 5,3 5,6 5,! 5 3,2 3,6 3,7 3,6 s
Notii. Pe.,rru liccafc C,5nnliLllim.hplus rnoln. Perliru fie.are 0,t m inilliihe in plus
T a b.lul 5
..s; ru md: nulle eldle, Ullinul eldj (u ldvdr de belon a@at
iu, oar.F .u flt,n." d6 Jd
rmcrDesl
", I 3,0
-ll i,t | 5,0
"1" ;o t..5 t!,0 t1,,
3,j 4,0 4,6 N
2,5
2.O 2,1 2,3 2,6 2,3
3,I 5,3 4,1 s l,t- 29 2,2
3,4 1,1 4,8 5,6 N t,1 2,S 9,0
8,0 3,0 s
3,2 3_e 13 2,O 2,2 a8 3,0 3,2
3,? 5,8 6,! N 2,7 3,0 3.3 3,5 3,8 N
3,5 s 2,8 3,1 3,3 s,6
3,5 3,9 5,5 5,9 S
6,t 8,7 N 3,4 3,7 e,9 N
4,0 SJ s
3,S t,:l 5,1 s 9,0 !,:
4,1 !1,6 5,9 6,a 7.4 N 3,9 4,
.1.6 6,0 6,5 7,0 s 3.0 3,3 3,6 s,9 4,8 s
6,8 7,4 ?,9 N 3,6 4S 49 5,4 N
5,0 7,0 s 3,3 3,1 4,i
5,1 6,0 7.1
6,8 8,0 N 3,9 4.6 N
5,0 6,0 ?,0 7,6 8,1 s 4,/- 5,1 i,5 s
7,. 1,t 8,1 9,t 46 6,7 N
6,0 7,5 8,0 8,6 8,0 s
7,0
Notd. Peniru fi.ca.e 0.5 m inillime in NotA- PenlN fi..are 0,5 n: j.::..i:-e in plus

11. T ab elul 6
Dimenslunll€ sobeto! drepte obi$luite din pies€ d6 In cazul cird. in lrrttt.t!ri,)tl(I.. prTd0rilc l(, ( iklurd depesesc
t.ncoti srAs l?08-5a
{
limitcl(. luatc ln.or,i(t, frlir t;r { alcul, sr vo! lace lrt,i sau mai multe
(DupE STAS 3607-52)
focuri hr limp rl.:ll ,,r"
llr, rpl! ,1,. , xt, rl. Sir se dimensiurerc o sobt dc lrfrt otn pentru
Numiirut pt{o or tn id,ttiE€ rfb ji in.::!Lin:r ||,.i , Ur!r'. rl,, rnijloci situai5 ta ctajul I
(^mcra liind orienhtn spre ual u.ri lrnllfi p+2
cupoli) (
'(tu (pa.rff rt'r (tr(i.r
'1rl,J,
. i,1, , , r'.t , J u-a F16r:oa A dc _26"C, 1ar camera k
s! ..sIr ,l,rr,' tI Ito!c'.
, .. tircvede
soplarala do lnciLno a €obei, tn nt
(,'|,',,,,vi.'.1 p.re.ele axt.ror d- 4,00 n ji ldrrc nec de r.0n r,r. din
rlralr .l .]t ! drdu,p o-r'ru soba suprafala de t,?o m2. D"oare"" ir., rlnca
as lr'l Llfllrf uprafatd a sobej:
2,S3 13,35 13,?7
1,7X1,06:1,8 m1
'i,1ru!ir di F?r ra dp prpprcrura rrir4 i r--:o. ci i, terio.ut ,.1mpr4_
ecte
d .46'c..a|aba-e de dimer"iolar- 6 sobeto. .i. in.o -ire rr
g',1"
'poi.zi ure_
dilerenle de tempdai,uri de 40.C, este necesar sE se aplice coeficieniur "i
s
4,28 4,76 zultat adice
-:1,15.
Jn Iinal se obline suprafala sobei:
* 4,67 5,25 | 5,H4
1,8X1,15-2,07 mr.
4
5,10 5,7N 6,42 , Din,rabel | 6 "e ileg" .oba -L sup.6trt I apropi.iz (2.tt m:), avrnd l, :X3
prici si indltinea de 5 plari 0.47 o).
4'/,
- In cazul ond a.ceasine.-pra.a(c de (
rorosrnd .opju- t ( ce obl
camecii csh ii arp lo or'pnlara udL6
5,it0 rr,c0 | 6,98 "ob-i doll
4 3,1X1,075X1,15_3,83 mr.
--
Di. tdretul 6 + i" . dlo,r.
Fd cp-opidr; dF
4'h
0,00 €.80 | 7,:A
sobei sin,:23r! plc,i )i3,vJ n .
rra.limea dp ? pt". (t.95 m)
5 0,55 7,34 8,tg
-^^-D.'.-SIiil
S:t:r, o conditie imporranti penhu funclionarea co-
recplr/aroas a .obe'or e"re
".igu'.i.." ri.i;'Jii -"i"ili.
{l' 11f3,, -'" il,t'leea , ir' Lrlalia aeru ui ;'r .obi, d. ra utile sprc "-
|
:::: gl:,.,,:^:":1:r.,ii id lo.ut. .o.. ;;; "" ;jd;;
I,00 I.ut 4,92 7,76 18,61 1 e,45
"ece. mai ir.r, , ai. ia ,.n"i
si aenilui
5,,18 | {J,r!ll '1,4A 8,3C I 9,25 , .Tirajul a,odara . u acrut a fu clio,raj-l| n,t, ta. :.. rnir nutte fp_
ru.r. As e,.
(iorFbla a"up
care cir.L,, da..ri,. pa.runde
Innlfimea roboi (irclusie in lo,aruL 5ooei ojg nul din ct. (a. a r{.r..r i_Jrr,lui. t,*,
roclul ji cupola), b D r,7r J r,95 2,19 2,43 | 2,61 .omou(liDr utur. pri 1._o ard^c. ,. ntt,,r., , ,rnbu.libilut " ""-pf"i"l
troduc€
.nr"eaga cantita,p dF , ori !t) .ir :Lr iJr^ pulcr:i iui calorifi.e.
";ldu"i. iL,r,ut ,jr.,t ..a.1.ilatpa
u4 pra.lr,a . a,orr.,i,di ,i.
Nord. Se lecdDrrD tub€buinrare p-levtnte in chdu, pdtro o Eai . arDol rlrn oolet ,1" Jr,t,f,.,s, .t.,
da oioyid de
sobelor Lum3r 200. res ul fiind oyid de
bun stibilitarq ti lepdiike corDon..a urmaf. J rr.l..rir ir,.,,mptnt,.. sF piprde 90% din purerea
20
.alontr.a a.ombr5Li',itulJr. cr.,..?t^-.a pro.entuLui ct- iji"x:a de car_
2l

12. bon la 150/0, printr-o ardere bun5, reduce pielderea putedi calori- dar numai pcnl rLrlli|l)ul ,1rj a1 ir(:ip(r'il{)r. 1|l faport cu lungimea
canal( 1,)r dc gar,. ,lih ir)1, ri,,ful sobr,i, lnnllitncfl o( livr'r a cosului |Ie-
fice a combustibilului numai la 12%. buic sr', iic dc,r I t)1rllr 1,1-) orl mai nrar.
Pe de alta parte, timjul aclioneaza asupra circulatiei gazclor lLirll,iln.a ir,! li.r r ,1,ijului (prelungirca in j,i.i r ,l)iului de la
tierbinii in inreriorul sobej. Accasta (:rcriialic Fsie d^o"ebil de im' fa(r, Il|l sl)l! i I'rLr |' utila de curalirc), adice inillin! r .l(' col€ctare
Dortanti. dF^a_ e ca a5ieura conia.'ul elemen'^lol. sobei (Lr gal'le
iierbinti a1e ardadi, permilind astfel efectuarea transferului de cdl-
durd de ta €az€ la sob6.
Este bine ca ufilele de la focar Ei de la cenu$ar sA fie amplasate
jntrar"e In I r^;p.re: a.eac i m;sur; .onlibuia la a'ti-
"alrF u-d d-
arba lirajlrlui, daloril; .urentu ui dire". de a r {arp s^ poale forma
in acest c;z db Ia u$a inctpedi cdtrc sobE. Acest curent activeaze
totodatd $i convectia care se produce ln incepere, prin funcliona-
rea sobei, conducind in ccle din urmd la inceLirea mai bund a in-
cdperii.
Evacuarea in atmosfere a gazelor rezultate din ardere 9i a lu-
mului se lace prin intermediul-co$ului. In acelali timp coEul are un
rol imir(rrtant in r€alizarea tirajului sobei, deoarece, prin eracuarea
eazeloi este antrenaH si circulatia aerului proaspet in sobe. Dato-
titl faptului cd glitarul focarului Fi sbatul de combustibil opun o
rezistenta marc la trecerea acrului, este necesar ca $i colul sd aib6
un tiraj sulicicnt de putcrnic, ceea ce se obtine pdnlr-o juste di-
mensionare a cosului,
ln general, tirajul co$ului fiind determinat dc dif€rcnta de grcu-
tate a;erdlui rece extedor ii a gazelor ficrbinli care ur4eaze a Ii
evacuate in atmosfer5. acesta va fi cr.1 alit nlai mare cu cit co$u1 va
fi mai inalt.
In fie.6 se arati srhcma dc fifculatic a acrului Ei gazelor ar-
derii, sub actriunca liraiului sobei si aL cosului.
In afard de inltiimca coEului, 1a reaLizar€a tiiajului ne-ccsar tre-
buie si se tin; seama de asemenea de seciiunea coFului In confor-
mitate cu prevederile STAS 3ti07-52, dimensiunile sectiunii trans- Fig. 6. Formtuea lirajutui sobei Si al co;!lui.
vcrsale a cosului, determinate in raport cu suprafata de incilzire
a sobei. sint t]xmitoarele: de la baza olifi.riului de cudlire pine h baza gurii canalului de
{um, trebuie si fie egaH cu 110 din in5ltimca adivi a cosului; in
lsupralala de incilzire a sobei Se4ntnea minimn a cogului cazul cind acest lucru nu este posibil, pc a{lasir"r poxliune s. va
il t.-, mlxi sectiunea coEnlui, pentru a s-. asiSura un volum egal .u acela
l: sub 4 13X13 rezullal p^n _u jndlrinFx jna ia.
li. a-5,5 13X19
19X1e
Orificiul de curilire se a$azi de .lricc'i la inaltimea de 0,80 m
5,5-J.5 dea.upra pard^c lii.
p€sle 7,5 1SXr6
In practid, tirajul coslrlui sc vcrifjcn de sobar sau cosar fi€ prin
InIllimea activd a cogului, considcratA de la suprafata grdtaru_ introducerea miinii in oriii{i l (lo curifire a coqului, fie prin aqeza-
luiDina la oartea lLri suoFioa,d. rabrio si lip de ,'l pulin 5,00 m rca unei luminarri aprinsi: irl accst loc; in ambelc moduri se poate
p.ni." u.iq"rur"u u'lu i raj sari"fa.Jl-r: se admi j :jliini rrai mi"i. conbola intensitaha lirajului.
23
22

13. Capitofut III vizionarfa, transportul. spatiile necesare pentru depoziiare etc.;
COMBUSTIBIII de aceea, irl locul l($nolrD dc foc sht preferali alli combustibili
mai efn n,rli.
Cltriili.:arca bntrlot tl. Joc. L€mnde .le foc sc (.lasiticd astfel:
. Combustibil-ii sint materiarf prin arderea cirora se obtine cel_ - L',nlnc d(,,sLnlLi l.arc: fag. stejar, calpcn, sal(im, ulm, Irasin,
dura necesara indilzidi .lIdirilo.
Pentru ca uD .rombustibit se ajtr'r un raBdamcnt bun, producind L( r)rr( (l(.fscrli moale: brad, molid;
pdn ardere o cantitate mare de .arLduld, el trebuie se c;nfne.in l,r' rc (lc csentrd loarte moale: plop, tei, salcie, mfsli acln,
compozitie cit nai mult carbon. Dc a(cci combustibilii sint maie pallir. ir iirr.
dale cu coniinut important de carl)ol. I)ul.cfca (alorifici a lemnului de foc binc uscat v.lriaza! de la
Cdldura se obtinc deci pfin ar.lcr1,l (trmbustibilitor. Fenomenul 4 ll00 h( al/kg la esente tari, pine la 3 000 kcal/kg, ]a €scnle foalo moi.
ardedi constd ir odd.area carbonlLLlrl (tn dicarea temDeraturii 'l'r'mpelatura de aprindere vadaz;. dc la 300"C la lemnul de
acestuia pine h temperatura de aprind.r'o), ldice in combin;ea car_ .senfi iare, pin5 ]a 230oC la lemnul de es.nti foarte moale.
bonului cu oeigenul dl]r aer. Carbonul c:rl(, o substanE avidd de Lemnul dc foc cu ccl mai mare mndament este {apul. care arde
oxigcn, combinlndu se puternic cu acesia. n r(lorea, a.tict oxidarea ,. tla,dra lu'..r -i p..dLr.- pulin jar:,? aars. "ub, l" rn,ar".e
rarbonului, arc loc cu mare intensitatc, (t(r1ir.jirl{lu-se o mare canti- 3rd laa rFbui' .d aibn to aful mi . iar rn al,,ir"d or "e lare dc
tate de cdldurd.
In afard de carbon. combustibilii .onli| ,lL, lscmenea alte sub- Cel-lal e l-mne d ee n(a tar^ ard cr lla,;ra s, urra :,i orodJc
stante; unele dintre acestea cohtdbuic la a, li lri,ll lrdcrii, iar altele, jar mulr. are rddia,.! . d.lura: r a,arp. .obcle la .ar' .e !o- uli.
dimpotriver o impiedici. '
liZa dccsle csente de l€jmn trebuie sd aiba fdcar mard.
C a r a c t e r i s t i c i I e combustib j lil ,, f. ttns .lintrc ca- I-emn€ld de esenl5 moale. degi degaj! iepede cildud, aceasta ince-
racteristicile pdncipale ala combustibililor t t,. t'1tt.t.a .:o.Ioriti,:d.. teazi imediat ce sc termind ardaroa cu flacird; de aceea se reco-
Puterea calodfici a unui combustibil esli (;r,ti1,rt(,ll (l(.(.rilduri, ex- mandd utilizarea acestor esente in combina{ie cu csenle tari sau cu
primate in kilocalorii (kcal), care se dcgajiL l'fi[ llr(lqta unui kito- cSrbuni. In pLu,s, datoriti uzirii rapide a sobclor de tcracote in cazul
gram din acel combusXibil. Put€rea cal(n.ili ,' vlriazi dupi natura utili2irii lemnelor de csenti moale, aceste lemne sint indicate pcitru
combustibilului si crcste pe mesurd cc (rr..r, ,L{, oscmcnea cantita- sobele de cdr5midS.
tea de carbon care inll5 ln compozitia cor|l)u.,til)iluhri. Lemnele de esentd foarte moale avind o elicicntd scizuti, prin
Combustibilii se caracterizeazd de ascr)!.rL(,,r t,tit temperatura cle puterca calolifice reduse, se recomande utilizarea lor numai in com-
aprin l,ere. U|]il combustibili se apdnd liL ,j 1,.llrln,raturi mai cobo- binalie cu cdrbuni.
dt; (de ex. hirtia, lemnul de blad), iaf tlri rlu o Lcmperaiud de IJe asem.nea, pentru a avea eficientd maximi, lemnelc dc fo.r trc-
apdnderc ridicatd (de cx- cirbunii); ]a Lrlli,rLri ,r)Drbusti6i[ sint l]e buie utilizate numai bine uscate.
ccsare mesuri sp€ciale de aprinderc. 2. C i. r b u n i i. Cirbunii sint combustibili solizi ce pot fi de pro-
Combustibilii utilizati la incilzirea (r)rr,,t r, tiil(,f sint vaxiaii. in venienfil naturald sau artificialS.
raport cu starea lor fizici (combustibili !,,ti7i, ti( tri,,i, {azo$i)! cu pro_ Clrbunii naturali s-au format in dccursul timp lui, priD carboni-
1'enienla lor (combustibili naturali, altjti( ilti) ,.1,. zarea lenti a plantelor sau animalclor a.!pcri|r' .lc p:rmint, ca
A. CombustibiI solizi. Cei.rai u'i /.lr ,, r,bu.riLiti ,,iizi Denrru llnr,are a unor f€nomene nalurale. Ei sc exlfar{ (lin pimint.
in,;1,/i" a ,lduiri ,r ci r' tF*tjlete d- t, , LI i. Dintxe cirbunii naturali, ]a inc6lzir(.a siil).1(,r' sc utilizeazi:
1. Lemncle de foc. Un colrrtnsti])it solici natural €ste huiia, lignitul, cSrbunele de piatr;r ti lufl)ll. l)utexea calodfici a
d"
]"nnd are fo.. obl:ru orin exploa a " p.,tufiiur. IJ, uar-.c ir.a acestor c;rbuni vadaza intre 7 000 ti ;J l)l)0 l(cal,r'kg; temperatura
l-m uL uriliTSri deo"eLir d" imp rJ ir ',,du"rfi", e. .ons,i- Ior de apdndere cste dc 3ll0 2lJ0"(i.
"
,uir,o un mal.ria- destina, a ori[ !f.i sLp, rioare, u.it:,dfFa tJi Dintre cdrbunii ar'lifi,.iali, lu ir!irllirra sobelor sc utilizeazi
penfu ardere in sobe se face numai pr.intr-o sortare ingrijitd. Acest I
mangalul (cirbun(,lc .1,, lorDr). ,,!sul ti brichelelc. Pr-rtcrca calo-
combustibil prezinti uncle inco.!'cnientc in ceea ce pr"ive$te apxo- rifici a accslr| sortu|i (lf ( rifl)uri lariazd intre 7 800 $i 5 000 kcal/ke.
25
l

14. Utilizarea cerbunilor la sobete de teracote prezint5 unele ne_
tocului + acrisette soba timp de minimum 15 min, pdn deschide-
1J.-i:!l 91nl si,]r:u/arpaJ.1di -apida a sobpur. d. eajarea d-
unr r11r-usjtoarc s. toyi.e. i,,dr.area pcrplitor i ,"riori ai sob. aaze rea rr,iil|i focaruLui, in scopul eliminirii evcr)lualalor sceperi de
rrlar nuJ'r Lurrn .1. d-,.i1 te r,.mne i prooui dfFr i cu pazt. l,a stingcrea foiului ;e tine dcschis! rrr ( cduFrului circa
ur,or.an.itoti n_ad iio rrrirr. pentrii eliminarca complete a gazelor dirl sl)l)ii l)c asemenea
op .anu5a, p, nrru a pr.vcn: u/area sobe or tl .a-e se ard cdrbuni
,u Duterp,,ato iIi,; marF ( J:ta. .:rburp d. piarra.,o,"y, to, a-"t" zi|ii, sc aeriseste lnc5perca respectivi, tot pentru I linrlnarea even_
a.esr^r soDA .h ionjt"uipci i mod .p..ial, pcnlru a avcd o iurrLflLn scaniri de eaze
tenli_miritd ta temperaturitc inalte ce se lroauc prh ara"."a "cri_ :j. Calul pei.nlier ri h.l:al (ar.e r 'rl) A'est
tor cdrbuni u"""_ ,/ s" obtjnc prin li.h t'Fr.a tmul am'' '' d' doud t)/' (propan la $r
,','."r o- s21" i"nu.rriara ti. din saTele de ' r lL' '' dc pp
_ De ascmenea se recomande ca ardcrea c:irbunilor se se faci tot_
d rLna i,,onoinati^.u L, m e^. Llinilar;a fitpiLrluj. LL "P i-'€7i rn buralij PJl^fFa
"t"a"J r''r' r
.ir""rr. i'l;rrrp".r".aI dP ard'rp s'nr s:mirare r'lor ut r'ului
8.. Combrxtilili lichizi. La incitzirea sobelor, combustibilii
!F ulili: ii,.;in mi,i nd.Lrri: a.,fp. sp p,are uliii,a p:.ura. lichizi
moLo.
-"i'-. fii"a al]r^.1 ,3' Jparp J^ sa,' sc r un Qaz 'u -mifu-' f;l.r1lr''
'aLor, "p'.ifi'. orice s,
i'1.d .pc.ial ,
pndre idanrrlria LU'r''rLr ce
nni, -cr p,rct tarpan. pIccpa cato-ifi,d a a..stoi corrbr^s ibiti imetliati
,:lp dr.,ir.a 9000 l0,rru k.a. kf )i.hidr mai -rarp. A.,ci com_ mdsuri de aprisile
ou-r.r.or1r nu .p pot uiir.,.a d ,rr .r i||ja .r. clc ard, D. lnlocuito de combustibili. In a.taxa combustibililor cr'lnosculi'
ret darorir:i
mdrii_lor pul-ri caloriti, e. a.-s'i ,ombu.r .,iti * u.tri,-a,;'",r-"1 p""l*-i;;;i;i";; .+aai.itnt recurge uneori Fi la alte formc de
""
':-19*"".1,uotodrp.a|n.^bo
aaoru: u,-firizi r-rra,ra-a, ' _i-n-c.eia a Cx urma a p_ogre'ului lenni- se
p.11_ru a re-ta la lpmppra,Lri' . narj , c ,. p,.. tL.. 'le.rri
,"a/3 -r .or-j . er-ia -le. I ri, a dt'cpl "LU sd dr jn il 'rre Lo'ala. rn
Drlori ;-mu,lipleror uriti tri .n jnousrr. . r .....,,r prodJ.p. uli uLjli
,.
,r7a_.4 io. dr, p'.orrbu,tib,l per,rrr rr.at,,.r ...t..r
f,,li,.r,a1 pJLura ;;;;;;-J"-;ili,' a" cionsrru, ti" "p-"i;r; qcea' e ridi'cti-' 5^ aplici
-;; i''a
al en"rciei
."Ju-", ai' (aula 'oslLlLri
se utiiizeazd in special la incilzirca cenrlata_ ';";;;;"", ".;
C..CoDrburibili gazoci. Ta-a rois :. rl:..t)ur-^ dc zr.rninrF bo- --iI".reia
eleitrice.
s,, larJ ln s raini'al saJ la ul n'er'ari de
gar6dFga
^ratura^. p-.,...n ::,t, ;., .t. .. I,,J. *"i;;; ;;"".^' I col..re ' u ajurorul u'or oelirrzi 'pr'iale ir "'opul
1. Gazele naLural.. A(csl(,gazc, cunoscute sub numete fn;nlzirii ctediiilor. dar rcaliztui]e de pind acum au caracter expe-
de gaz melan au o pui..ro (at(n.iIi(i (lc circa g500 kcalmi. Astfel. rimental.
I m dp dal rnpta .',i .tn..J ,.u 2 ir kH d
l_l d__pa^ufa Tn,np^161s.6 .j" aprind-ri amr eLrluito" u.(aLe si cu
qa m
Lrzut t..lclal JrLt, ln ir' .jin-, faf; o Iasr urrne sau
"":,;;; Iv
r- iduLui. Da ori j ara',rd'elo- p. .a." r- p-c,iri. ac..r ia. .- uri_ opitofutr
rr:6a,/o pp la.5 larp;:n In.d-i"iL" locala si .entrala a ,ljLlirit^r, MA'IEIiIAI,E qI AC1CESORIT
Prccum Si in industrie. PDNTRU NXECUTA.REA SOBELOR,
Ta urjli,/ar-d ga Llui .re an o- .u .n.Jtzi.,r lo.a I p.r6 bine
::;;:"lli;" "ob- d. o..rl.r.li "o.,iarn. bi, n36,1,; *.,u
" A. flncile de teracoli. PHcile de teracoti dcnumite de asemenea
L. )ploaar?a r.i-..r'.u 9r..nra, r.oui.. .r !.rr u).-emd cahie, utilizate la exccutarea sobelor, shl r)rrlcliale labdcaiir din
sLU. ob rda'o.;i ). dc.,
-1, I jri ,. .r rr Jor J,.io,r,L_ A.tit.
se ve lici etanleirat€a conducrei cl. gaz, iar inainte a" ipif"J"."l
af,lile arse.
--'i"
e"";*f, o placl dc tera(rotil pr17irrlr-i in 'llcituirea ei mai multe
slraturi, si anumc (fig. 7):
'
r) c7:: ..No.ni pp r.r J n i,u.i" i ur''./ar d gs:eo.-d.L,qp-
(:.o.- - l,a-a r^'1 u r nrl , r , .. r-r' ,1brul.
oli.ii...;" l' i'r 'nlFaga ei ; o"ir'neli-
carrv L d 02) pub[rt rd Bx]etinut Csc;s ni5arj .i . ', i' 'ard' erilal or:r poro
"i'.,ri,1.","r ir.i:,-l r'ii-'; rs":"1,: 'l-li;,".lnuu,"'' ';,bi','';"..:ff_ /ira "a uii .l ,,'r',ri aJf'1. deoarP.e on'liltrr" cLL.-
n, ll ul.rparl al p.i,:i: 'l d n .]ea e'tL denurnr' ' dusut pto?li'
26 27