1.
1869 În ianuarie e bolnav, întrerupe facultatea si revine la
Siria. Se mai înscrie si la Universitatea din Viena.
1870 Îsi ia "examenul de stat".
1871 Debuteaza la Convorbiri literare cu Fata de birau
(comedie). În vara, împreuna cu Eminescu, organizeaza
serbarea panromâneasca de la Putna.
1872 E publicata prima poveste Zâna zorilor, Scrierile de
început (îndragite si azi de copii) sunt în majoritate povesti
(Ileana cea sireata, Florita de codru, Doi feti cu stea în
frunte). 1874 Vine la Iasi si citeste la Junimea Popa Tanda.
Apoi pleaca la Bucuresti, unde se stabileste.
1875 Se casatoreste cu Ecaterina Szöke Magyarosy.
Calatoreste la Viena si Budapesta, iar toamna e numit de
Maiorescu profesor la Liceul "Matei Basarab" - Bucuresti.
1877 Intra în redactia ziarului Timpul. 1878 Publica Gura
satului.
1880 Apare nuvela Budulea Taichii.
2.
Realismul e interesat sa plaseje
personajul in mediu ,intr-un spatiu
dens in care regasim specificul epocii
si a locului.
La nivelul stilului narativ se cauta
obictivitatea si o exprimare cat mai
exacta si cuprinzatoare.
4.
Personajele sunt privite din
interior,naratarul putand sa afle
gandurile si planurile sa plaseje in
mediu,intr-un spatiu dens in care
regasim specificul epocii si a locului.
5.
Nuvela Moara cu noroc este o capodopera
a nuvelistitii romanesti,un moment de
referinta in evolutia prozei noastre.
Este o proza realista reprezetand un curent
literar ce pune accent pe aspectele legate
de redarea realitatii complexe a
vietii,incadrand personajele in tipologii.
6.
Moara cu noroc este alcatuita din 17
capitole,avand o actiune care se desfasoara
cronoloigic de la Sfantu Gheorghe si pana la
Paste.
Textul incepe si se incheie prin cuvintele
batranei rostite ca o prevestire la inceputul
nuvelei si se reverbeaza la final,inchizand
cercul destinului pentru cei care murise
7.
Nuvela se deschide prin cuvintele
atribuite soacrei lui ghita exprima
conceptia morala:”Omul sa fie multumit
cu saracia sa,caci,daca e vorba,nu
bogatia,ci linistea colibei tale te face
fericit”
Rostite la modul prevestitor de catre un
personaj reprezetand experienta si
intelepciunea vietii,aceste cuvinte stau
la baza intregii actiuni,fixand destinul
personajelor.
8.
Ghita cizmar sarac ,dintr-un umil sat
transilvanean incearca sa-si
depaseasca modesta conditie sociala.
In acest scop arendeaza carciuma si
hanul din locul numit “Moara cu noroc”
asezat intr-o vale situata la rascruce de
drumuri in apropiere de Ineu.
9.
Semnele parasirii anticipeaza destinul
tragic al familiei:vechea moara cu
lopetile rupte si cu acoperamantul
ciuruit de vremurile ce trecusera peste
dansul”
Cele 5 cruci”care vestesc dupa drumet
ca aici locul e binecuvantat,deoarece
acolo unde vezi cruce de aceste a aflat
un om o bucurie ori a scapat altul de o
primejdie”
10. Titlu “Moara cu noroc” trebuia de fapt sa
se numeasca “Moara cu ghinion”din
cauza finalului tragic a celor doua
personaje.
11.
In concluzie cele doua cruci de lemn
erau pentru Ana si Ghita care au
murit,iar cele trei cruci de piatra pentru
cei doi copii si batrana care a scapat
de moarte.
12.
In trasaturile de mai sus rezulta ca
“Moara cu noroc”e o nuvela
psihologica.
