1. Impactul farmacoterapiei in
sarcina si lactatie
Prof. dr. Anca Dana Buzoianu
Departamentul de Farmacologie, Toxicologie si Farmacologie Clinica
Universitatea de Medicina si Farmacie “Iuliu Hatieganu”
Cluj-Napoca, Romania
2. Introducere
Sarcina – stare fiziologica cu multiple
particularitati farmacologice (embrion, fat, mama)
Medicatia in sarcina si lactatie – problema
controversata
Implicatii medico-legale si emotionale
Responsabilitatea medicului – siguranta si eficienta
farmacoterapiei indicate atat pentru mama cat si
pentru fat
3. Introducere
Experienta nefericita cu talidomida
a dus la multiple efecte:
aparitia farmacologiei clinice ca disciplina
testarea preclinica a toxicitatii
medicamentelor nou introduse pe piata
revolutionarea modului in care
medicamentele sunt folosite in timpul sarcinii
4. Introducere
In timpul sarcinii si lactatiei
afectiuni acute
controlul unor boli cronice
medicatia putand fi necesara pentru a asigura starea
de sanatate optima a gravidei si fatului
Andrade et al – 2004
unei gravide i se prescriu 3-5 medicamente in timpul
sarcinii
64% din gravide primesc cel putin 1 medicament
inaceasta perioada
5.
6. Mitchell et al -2011-
70-80% din gravide folosesc cel putin 1
medicament in primul trimestru
50% folosesc minim 4 medicamente pe periada
sarcinii
Concluzie: utilizarea medicatiei in sarcina -
frecventa, necesitand monitorizare sistematica si
continua, pre, intra si post-partum
7. Topice prezentare
Modificari farmacocinetice in sarcina
Selectia medicamentelor in sarcina
Recomandari generale privind administrarea
medicamentelor in boli acute
Recomandari generale privind administrarea
medicamentelor in boli cronice
Remediile din plante in sarcina
8. Modificari farmacocinetice in sarcina
Evolutia sarcinii - modificari fiziologice care
influenteaza absorbtia, distributia si eliminarea
medicamentelor
Pot afecta raspunsul la medicatie
Monitorizare si eventual ajustarea farmacoterapiei
Modificarile
incep din trimestru I
maximul in trimestrul II de sarcina
12. Bariera placentara - nu mai este “bariera” propriu zisa
Permeabilitatea creste de 10 ori (scade grosimea)
pana la sfarsitul sarcinii
Majoritatea medicamentelor – lipofile cu GM mica –
difuziune simpla
13. Medicamente
cu GM < 500 kDa – transfer rapid
cu GM > 500 kDa – transfer lent
cu GM > 1000 kDa (heparina, insulina) – nu
traverseaza bariera placentara in concentratie
semnificativa
Medicamentele liposolubile – opiacee, antibiotice –
transfer facil, comparativ cu cele hidrosolubile
14. Modificari farmacocinetice in sarcina
Metabolizarea hepatica
Nivelul crescut de hormoni estrogeni si
progesteron
Modificarile enzimelor hepatice
Clearace-ul renal
Rata filtrarii glomerulare poate creste cu pana la
50%
Poate fi necesara ajustarea dozelor
15.
16. Selectia medicamentelor in sarcina
Unele medicamente – potential teratogen
Majoritatea medicamentelor necesare in
sarcina – utilizare sigura
Expunerea la medicamente – responsabila de
malformatii congenitale in <1% din cazuri (Brent RL, 2003)
Nu orice expunere determina malformatii congenitale!
Medicatia doar la indicatia medicului curant
Automedicatia poate avea consecinte severe
17.
18. Selectia medicamentelor in sarcina
Factorii care influenteaza efectul asupra fatului
varsta sarcinii
calea de administrare
doza
Uneori – necesare medicamente
cu efect negativ asupra fatului
pentru tratarea mamei
Primele 2 saptamani dupa conceptie – efect “totul sau
nimic”
Zilele 18-60 dupa conceptie- anomalii structurale (etapa
de organogeneza)
19. Saptamana de sarcina
3 4 5 6 7 8 12 16 20 38
SNC
Cord
Mb sup
Ochi
Mb inf
Dinti
Palat
Org
genit ext
Urechi
Dupa Krauer et al (1984)
Perioada cu risc crescut pentru efecte teratogene
Perioada cu risc mai redus pentru efecte teratogene
20. Selectia medicamentelor in sarcina
FDA – reglementari specifice
privind administrarea medicamentelor
in sarcina si lactatie – 1979
Raspuns la cazurile de anomalii
induse de talidomida (1962)
Revizuire – 1997
Reglementari noi propuse in 2008, urmeaza
sa fie introduse in practica medicala curenta
21. Selectia medicamentelor in sarcina
Medicamentele - clasificate in 5 grupe in functie
de:
Prezenta sau absenta datelor privind efectul
medicamentelor in sarcina
Sursa datelor (animale sau om)
Rezultatele studiilor (prezenta sau absenta
efectelor teratogene)
22. Grupele de medicamente in sarcina
Categoria A – studii controlate la femei gravide care nu au
demonstrat efect nociv asupra fatului
Categoria B
studiile pe animale reproductive nu au demonstrat risc
fetal si nu exista studii controlate la femeile gravide
studiile pe animale au relevat un risc potential si nu s-au
efectuat studii pe femei gravide
Categoria C
studiile pe animalele au relevat un posibil risc, dar nu
exista studii controlate la om; beneficiu>risc
nu exista studii la animale sau la om
65-70% dintre medicamentele existente
23. Categoria D
studiile pe femei gravide au evidentiat risc pentru fat
folosite doar daca beneficiul potential poate fi acceptabil
comparativ cu riscul
Categoria X
studiile pe animale si om au demonstrat anomalii fetale
evidente certe privind riscul fetal raportate in cadrul
studiilor pre sau post-marketing
contraindicate in sarcina!
24. Selectia medicamentelor in sarcina
Clasificarea – numeroase critici
Incadrarea medicamentelor intr-o anumita categorie,
fara ca riscul, incidenta si severitatea reactiilor
adverse produse de acestea sa fie similar
Ex: categoria B – nu exista o diferenta clara intre
datele obtinulte de la om si cele de la animal
25. Selectia medicamentelor in sarcina
1997 FDA a propus revizuirea
In 2008 un nou set de reglementari - care urmeaza a
fi puse in practica
Separarea informatiilor clinice de datele privind
riscul la animale
Precizarea in prospect a urmatoarelor
datele privind riscul fetal
consideratii clinice
date provenite din studii clinice
26. Medicatia cel mai frecvent utilizata in timpul
sarcinii
Mitchell et al -2011
27. Cele mai prescrise medicamente
cu risc teratogen minim sau necunoscut
Medicament Clasificare
FDA
Analgezice (aspirina, paracetamol, ibuprofen) B-D
Antibiotice (Penicilina G, tetraciclina, ciprofloxacina, B-D
metronidazol, nitrofurantoin, azitromicina)
Anticolinergice (atropina, dimenhidrinat) beta mimetic B-C
(salbutamol)
AntiHTA (metildopa, hidralazina, labetalol, propranolol) B-C
Antihistaminice (cetirizina, difenhidramina) B
Antivirale - aciclovir B
Corticosteroizi (prednison, betametazona, B
dexametazona) Buhimschi si Weiner, Obstet Gynecol, 2009
28. Cele mai prescrise medicamente cu risc
teratogen minim sau necunoscut
Medicament Clasificare
FDA
Antiacide (Aluminum hidroxide, Magnesium hidroxid , B-C
Magnesium trisilicat, Calcium carbonate, salicilat de bismut )
Laxative: metilceluloza, bisacodil B-D
Antisecretorii: omeprazol, ranitidina, famotidina, cimetidina B-C
Antidiareice: loperamida, B-C
Antiflatulente: simeticona, B
Antitusive: dextrometorfan, guaiafenesina B
Antimicotice (miconazol) B
Altele: calciu, cofeina, pseudoefedrina B
Dupa Buhimschi si Weiner, Obstet Gynecol, 2009
29. Medicamente cu potential teratogen
Medicamente Efecte teratogene
Thalidomida Focomelie, malformatii cardiace
Penicilamina Pierdere tegumentara
Anticoagulantele Anomalii SNC, ochi, membre
orale
Estrogeni Atrofie testiculara la baieti
Androgeni Masculinizare la fete
Stilbestrol Cancer vaginal, col uterin
IECA, sartani Insuficienta renala, oligohidramnios
30. Medicamente cu potential teratogen
Medicament Efecte teratogene
Fenitoina Anomalii de palat, microcefalie, retard
mental
Acid valproic Defecte de tub neural
Carbamazepina Retard al cresterii extremitatii cefalice
Citotoxice Hidrocefalie, anomalii de palat, defecte
chimioterapice de tub neural
Tetracicline Anomalii dentare
Etanol Sindrom alcoolic fetal
Retinoizii Hidrocefalie
32. Antibiotice. Beta lactamice
Penicilina G si celelalte beta lactamice
(ampicilina, amoxicilina, cefalosporinele) –
sigure, cele mai utilizate in sarcina
Considerate prima linie de tratament in infectiile cu
germeni sensibili
Traverseaza placenta
Nu s-au demonstrat efecte teratogene – la animale si om
Experienta clinica foarte mare
Concentratii mici in lapte – nu influenteaza copilul
33. Antibiotice. Beta lactamice
Combinatia amoxicilina-acid clavulanic – putine date
Studiul Oracle – utilizarea combinatiei la pacientele
cu ruptura prematura de membrane nu a prelungit
durata sarcinii
Imipenem + cilastatina – combinatie sigura in sarcina
(Briggs et al, Lippincot 2008)
34. Antibiotice. Macrolide
Eritromicina
traverseaza bariera placentara
nu s-a observat o crestere a riscului de malformatii fetale
Claritromicina, azitromicina, roxitromicina– date mai putine
Telitromicina (Ketek) – evitare, cazuri severe de
hepatotoxicitate la gravida
Azitromicina – tratamentul de electie in infectia cu
chlamydia (Buhimschi et al - Obstet Gynecol, 2009)
Fara efecte adverse asupra fatului raportate pana in
prezent
Se excreta prin lapte – fara afectarea copilului
35. Antibiotice. Quinolone
Studiile pe animale – artropatii la toate speciile studiate
Nu sunt indicate de rutina la gravide si copii
Nu s-au observat condropatii sau alte modificari musculo-
scheletale la copii (Briggs si Freeman - Lippincot 2008–
numar redus de paciente care au primit fluoroquinolone in
primul trimestru de sarcina)
Ciprofloxacina - se indica la pacientele cu infectii cu gram
negativi si ca linia II de tratament in TBC
Trovafloxacina – risc crescut de malformatii
musculo-scheletale la animale si om
(Casey et al, 2000)
36. Sulfamidele si trimetoprimul
Sulfamidele
Risc potential in sarcina
Administrate in trim I – nu determina malformatiile fetale
observate in studiile pe animale (palat)
Nu se administreaza in trim III – risc de icter
neonatal!
Trimetoprim
Efect teratogen la animale
Studiile la om – date putine, cresterea incidentei
malformatiilor (defecte de tub neural, cardiovasculare,
palat)
37. Tetraciclinele
Contraindicate in sarcina –
in special in trimestrul II si III
Malformatii osoase si dentare ale fatului
Doxiciclina
risc redus de malformatii fetale, daca se
administreaza in trim II si III (Czeizel et al, 1997)
utilizata la nevoie – antibiotic de rezerva
39. Aminoglicozidele
Malformatii fetale – descrise la copiii ai
caror mame au fost tratate cu kanamicina
si streptomicina
Risc de nefrotoxicitate – asocierea cu cefalosporine
Gentamicina si neomicina oral – fara risc teratogenic
fetal (Czeizel et al. 2000)
Gentamicina
utilizata in infectiile urinare in sarcina
excretata in lapte la 1h dupa administrare
(Celiloglu et al. 1994)
nu exista dovezi privind efectele adverse asupra
copilului
40. Metronidazolul
Utilizat in sarcina pentru tratamentul vaginitei
trichomoniazice, amebiaza
Colegiul American de Obstetrica si Ginecologie –
utilizare limitata numai in amoebiaza, in trimestrul I
In dozele recomandate – fara risc teratogenic
Administrarea metronidazolului se asociaza cu un
risc crescut de nastere prematura (studiul Premet,
2006)
Evitarea administrarii inainte de nastere!
Poate fi utilizat in perioada de alaptare
41. Nitrofurantoinul
Date limitate
Nu se stie daca traverseaza placenta
Nu exista raportari legate de un posibil efect
teratogen
Contraindicata administrarea prenatala si la nou
nascut – reactii hemolitice la NN
Se excreta in lapte – nu sunt raporate efecte
adverse la copil
42. Aciclovirul
Nu s-a observat o crestere a incidentei malformatiilor
fetale la copiii mamelor tratate cu aciclovir in trim I si
nici efecte adverse la NN din mame tratate in trim III
de sarcina
I.v. pentru infectia herpetica diseminata-
reduce mortalitatea materna si fetala
Oral in infectiile genitale primare-
previne complicatiile
Valaciclovir, famciclovir – date limitate
43. AINS. Acidul acetilsalicilic (Aspirina)
AINS larg utilizate in sarcina- peste 20% din
greavide in trimestrul I (Hernandez RK et al. 2011)
Traverseaza placenta – anomalii raportate la
animale
Studii ample – nu au confirmat aparitia anomaliilor
fetale - Slone et al (Lancet 1976), Jick et al (Jama 1981) Norgard
B (2005)
Kozer et al (Am J Obstet Gynecol 2002) –
administrarea aspirinei se asociaza cu un risc fetal
crescut de aparitie a anomaliilor, in special
gastroschisis, atrezie intestinala
44. Acidul acetilsalicilic (Aspirina)
Evitarea administrarii in primul trimestru de sarcina!
Prescrisa pentru a reduce riscul de tromboza la
mama - poate produce hemoragii la nastere – nu se
recomanda in trim III
In alaptare – utilizarea dozelor cele mai mici
eficiente, administrate imediat dupa alaptare
Daca sunt necesare doze mari (RAA, PAR) –
evitarea alaptarii, risc de efecte toxice la copil
45. Paracetamolul
Utilizat frecvent in sarcina- antipiretic, in infectii
Afectare materna – datorita abuzului cronic, sau
supradoza
Nu are efect antiagregant plachetar – fara risc de
hemoragii la fat
Poate fi administrat si in timpul alaptarii
46. Ibuprofen (Advil, Nurofen)
Medicamentul de electie in durerile acute postpartum
sau postoperatorii
Traverseaza placenta- concentratia la nivelul fatului
dependenta de cea materna
Poate fi utilizat si in perioada de lactatie – doze mici,
perioade scurte de timp
47. AINS (cu efect antiinflamator marcat)
Indometacin, naproxen, ketoprofen, piroxicam,
diclofenac
Diclofenacul- risc de insuficienta renala la NN (Phadke et al.
2012)
Nakhai-Pour HR et al. 2011- risc de avort spontan pentru
diclofenac, naproxen, celecoxib, ibuprofen
Se intrerupe tratamentul cu 6-8 saptamani ant. nasterii
prelungirea sarcinii si travaliului, hemoragii la nastere
afectarea fatului – hemoragii cerebrale, inchiderea
prematura a canalului arterial, hipertensiune
pulmonara, afectare renala
Administrate in doza minim eficienta, intermitent
48. Antihistaminice
Nu exista studii adecvate in sarcina, nu
se cunosc efectele asupra fatului
Cetirizina
Loratadina (efect teratogen pe animale, dar
experienta clinica mare, fara efecte teratogene
raportate)
In timpul alaptarii – iritabilitate la copil
49. Beta mimetice. Salbutamol
Folosit inhalator pentru controlul astmului
(Wendel 1996)
Utilizat ca si tocolitic, p.o.
Nu afecteaza TA si FC a mamei
<10% din doza administrata inhalator se absoarbe
Datele existente - fara teratogenitate daca se
utilizeaza in primul trimestru de sarcina
50. Corticosteorizii
Risc matern
riscul infectiilor in ruptura prematura de membrane
cresterea tranzitorie a glicemiei, agravarea DZ
prednisonul – rata mai mare avortului spontan
(administrat concomitent cu aspirina in sdr
antifosfolipidic)
Risc fetal
risc teratogen redus
nu se recomanda administrarea repetata a
corticosteroizilor- creste incidenta G mici la nastere
(Wapner 2006)
52. Tratamentul infectiilor urinare
Cea mai frecventa infectie bacteriana in timpul sarcinii
Tratamentul bacteriuriei asimptomatice – reduce riscul de
aparitie a pielonefritei si a nasterii premature
95% determinate de E coli
De electie : peniciline
Amoxicilina p.o. 3 g de 2 ori / zi
53. Tratamentul infectiilor urinare
Incidenta crescuta a tulpinilor rezistente la
ampicilina, amoxicilina si sulfamide-trimetoprim
Cefalexina – eficienta si sigura
Durata optima de tratament –
7-10 zile, desi unele studii au aratat
eficienta a 3 zile de tratament
Cistita acuta – acelasi tratament si durata ca si in
bacteriuria asimptomatica
54. Tratamentul infectiilor urinare
Pielonefrita acuta –
complicatie in 1-2% din sarcini
Spitalizare – ceftriaxona i.v.
sau cefazolina + gentamicina,
Durata tratamentului – 10-14
zile
23% din femei – recidive
Se recomanda nitrofurantoin
100 mg/zi, seara pe durata
sarcinii, pana in sapt 37
55. Boli cu transmitere sexuala (BTS)
Sifilis – tratamentul de electie – penicilina
eficienta in prevenirea transmiterii infectiei si
tratamentul acesteia la fat
doza si calea de administrare – dependente de
stadiul bolii
tratamentul in a doua parte a sarcinii – asociere
cu risc crescut de nastere prematura
57. Boli cu transmitere sexuala (BTS)
Gonoree
Ceftriaxona 125 mg im sau cefixima 400 mg oral
in doza unica
Spectinomicina 2 g doza unica – alternativa
pentru cefalosporine
Infectie cu Chlamydia
la NN – conjunctivita
Azitromicina 1 g doza unica
Amoxicilina 500 mgx3/zi, 7 zile
alternativa - eritromicina
58. Boli cu transmitere sexuala (BTS)
Herpes genital
infectarea in timpul sarcinii –
risc de transmitere la nastere (30-50%)
infectii recurente – risc de
transmitere de 1%
leziuni prezente la termen
nastere prin cezariana
Aciclovir oral
59. Boli cu transmitere sexuala (BTS)
Vaginita bacteriana
factor de risc pentru nastere prematura, avort
spontan, endometrita postpartum
incidenta – 9-23%
regimuri terapeutice recomandate
metronidazol 500 mgx2/zi , 7 zile
clindamicina 300 mgx2/zi, 7 zile
creme vaginale - nu reduc riscul de nastere
prematura
creme cu clindamicina - reactii adverse neonatale
60. Cefaleea si migrena
60-70% din paciente – ameliorarea simptomelor in
timpul sarcinii, in special in trim II si III
Paracetamol ± cofeina, codeina
AINS – de evitat in trim III
Utilizarea sumatriptanului (imigran) – controversata,
numai la pacientele care nu raspund la antialgice
uzuale
Asocierea simptomelor digestive – metoclopramid
Tratament profilactic – la pacientele care prezinta 3-4
episoade severe/luna (propranolol)
62. Rinita alergica si astmul bronsic
Rinita alergica – diminuarea calitatii vietii
Astmul bronsic – consecinte negative asupra fatului si
mamei
Astmul netratat
risc matern - cu placenta praevia, oligohidramnios,
nastere prematura, HTA, preeclampsie, hemoragii
uterine
risc fetal – greutate mica la nastere, nastere
prematura
63. Tratamentul astmului in trepte
salbutamol – in exacerbari
tratament de fond – corticoizi
inhalatori – prima linie
cromone (cromoglicat de sodiu) – eficienta redusa
antileucotriene (Singulair) – date insuficiente
xantine (miofilin) – toxicitate crescuta
64. Rinita alergica si astmul bronsic
Tratamentul rinitei
imunoterapie specifica – poate fi continuata
pe durata sarcinii
corticosteroizii intranazali – eficienta cea mai mare,
risc sistemic scazut (beclometazona, budesonid)
antihistaminice H1 (cetirizina, loratadina) dupa sapt 12
evitarea decongestionantelor nazale in primul
trimestru – risc crescut de gastroschisis!
65. Diabet zaharat
Sarcina – in conditiile unui control bun al bolii
Control inadecvat – creste riscul de avort spontan si
malformatii fetale
Agravarea retinopatiei, HTA, functiei renale in timpul
sarcinii
Insulina – tratamentul de electie pentru DZ tip 1 si 2
Gliburid – alternativa dupa sapt 11
Metformin- sigur si eficient dupa ultimele studii
(Gandhi et al. 2012)
66. Hipertensiunea arteriala
3% din femei urmeaza tratament antihipertensiv in
timpul sarcinii
ACOG – tratament daca TAS>170 mmHg si/sau
TAD>109 mmHg
Nu exista un consens privind tratamentul formelor
usoare si moderate de HTA
Se utilizeaza – metildopa, hidralazina, labetalol,
BCC(nifedipina), propranolol, alfa-blocante
67. Metildopa (Dopegyt)
Cel mai studiat antihipertensiv in sarcina
Sigur in primul trim de sarcina (Podymow et al. 2011)
Tratamentul formelor moderate si usoare
Se elimina prin lapte – NN sunt normotensivi
Creste incidenta hipoglicemiei la NN – formule de
lapte praf cu supliment de glucoza
68. Nifedipina
Eficace in tratamentul HTA de sarcina
Se prefera forma retard
Nu exista date suficiente – grupa de risc C
Hidralazina
Utilizat in tratamentul urgentelor hipertensive din
sarcina
Sigur in primul trimestru
Studiul PIVOT (2007) – eficienta si siguranta in
tratamentul urgentelor hipertensive in sarcina si
postpartum
Se excreta prin lapte – NN normotensiv
69. Labetalol
In sarcina - tratamentul urgentelor acute
Doze mari IV – bradicardie, hipoglicemie,
hipotensiune, hipertrofie miocardica, moarte
fetala (Olsen 1992, Crooks 1998)
Se excreta in lapte – NN sunt normotensivi
Propranolol
Utilizat in sarcina: HTA, aritmii, migrena
Sigur in doza ce nu afecteaza debitul cardiac matern
Studiile privind tratamentul cronic al HTA in sarcina –
numar redus de paciente
Eficienta similara cu metildopa, asociat cu hidralazina
70. Epilepsia
1% din sarcini, majoritatea – agravarea simptomelor
Malformatii majore – 4-6% din paciente care
utilizeaza benzodiazepine, carbamazepina,
fenobarbital, acid valproic, fenitoina
Lamotrigina
chielopalatoschisis (1%)
malformatiile minore – frecventa
dubla fata de populatia generala
71. Epilepsia
Malformatiile – se datoreaza expunerii fetale, mai
putin epilepsiei materne
Terapiile combinate – risc mai mare de malformatii
Toate pacientele – acid folic 5 mg/zi
Corectarea deficitului de vitamina K la NN
10 mg/zi, in ultima luna de sarcina
72. Afectiuni psihiatrice
Depresia – cea mai studiata
incidenta – 10-60% la gravide
risc de nastere prematura si greutate mica la nastere
antidepresivele – utilizate timp de 40 de ani
ISRS – utilizare pe scara larga la gravide
studii recente – hipertensiune pulmonara, sindrom de
abstinenta la NN
Paroxetina (Seroxat) – utilizarea in trim I se asociaza cu
malformatii cardiace
gravidele care intrerup tratamentul risc de 5 ori mai
mare de recaderi
74. Afectiuni psihiatrice
Tulburari anxioase
cele mai frecvente afectiuni
psihiatrice
benzodiazepinele – risc de aparitie a palatoschizisului
(0.01%)
utilizarea in trim III – sedare, sindrom de abstinenta la
NN, mai sever decat cel indus de ISRS
“flopy baby syndrome” – scor Apgar scazut,
hipotermie, hipotonie musculara
75. Afectiuni psihiatrice
Boala bipolara (PMD)
Litiu – prima linie de tratament
risc de anomalii cardiace (sindrom Ebstein), “flopy
baby syndrome”, diabet insipid nefrogen,
hipoglicemie, aritmii cardiace, disfunctii tiroidiene,
nastere prematura
alaptare – cele mai multe reactii adverse
monitorizarea nivelului plasmatic al litiului si
functia tiroidiana
76. Afectiuni psihiatrice
Schizofrenia
asociata cu risc crescut: deces perinatal, greutate mica
la nastere, prematuritate
clorpromazina, haloperidolul - utilizare indelungata
nu se asociaza cu cresterea incidentei malformatiilor
fetale
antipsihoticele atipice – controversate in sarcina
nu sunt mai sigure decat agentii clasici
77. Utilizarea medicamentelor
“naturale” -din plante- in sarcina
Numeroase remedii din plante - sigure
Unele – periculoase
Plantele pot contine alcaloizi
avorturi spontane, nastere prematura, contractii,
malformatii fetale
Exista putine studii asupra efectului remediilor din
plante asupra gravidei si fatului
82. Prescrierea medicamentelor la femeile gravide sau care
alapteaza reprezinta o decizie importanta, dependenta de
mai multi factori:
varsta sarcinii
necesitatea administrarii medicamentului
calea de administrare
proprietatile farmacocinetice
Evaluarea raportului risc/beneficiu in timpul sarcinii este un
proces complex si individualizat
Ameliorarea starii de sanatate a mamei poate influenta
benefic cresterea embrionului/fatului
Absenta tratamentului poate afecta negativ starea de
sanatate a mamei si copilului
83. Medicul trebuie sa cunoasca particularitatile de
prescriere a medicamentelor in sarcina si alaptare
in ideea promovarii unor recomandari sigure pentru
mama si copil
Clasificarea medicamentelor in functie de riscul lor
de administrare in sarcina si perioada de alaptare
nu reprezinta o certitudine
Gravidele si femeile care alapteaza nu pot
reprezenta subiecti pentru studii clinice controlate,
datorita riscului de teratogenitate al medicamentelor