SlideShare uma empresa Scribd logo
1 de 84
Impactul farmacoterapiei in
          sarcina si lactatie
                Prof. dr. Anca Dana Buzoianu
Departamentul de Farmacologie, Toxicologie si Farmacologie Clinica
     Universitatea de Medicina si Farmacie “Iuliu Hatieganu”
                      Cluj-Napoca, Romania
Introducere
 Sarcina – stare fiziologica cu multiple
particularitati farmacologice (embrion, fat, mama)
 Medicatia in sarcina si lactatie – problema
 controversata
 Implicatii medico-legale si emotionale
 Responsabilitatea medicului – siguranta si eficienta
 farmacoterapiei indicate atat pentru mama cat si
 pentru fat
Introducere
 Experienta nefericita cu talidomida
 a dus la multiple efecte:
   aparitia farmacologiei clinice ca disciplina
   testarea preclinica a toxicitatii
  medicamentelor nou introduse pe piata
   revolutionarea modului in care
  medicamentele sunt folosite in timpul sarcinii
Introducere
 In timpul sarcinii si lactatiei
    afectiuni acute
    controlul unor boli cronice
    medicatia putand fi necesara pentru a asigura starea
     de sanatate optima a gravidei si fatului
 Andrade et al – 2004
    unei gravide i se prescriu 3-5 medicamente in timpul
     sarcinii
    64% din gravide primesc cel putin 1 medicament
     inaceasta perioada
 Mitchell et al -2011-
   70-80% din gravide folosesc cel putin 1
    medicament in primul trimestru
   50% folosesc minim 4 medicamente pe periada
    sarcinii




 Concluzie: utilizarea medicatiei in sarcina -
  frecventa, necesitand monitorizare sistematica si
  continua, pre, intra si post-partum
Topice prezentare
 Modificari farmacocinetice in sarcina
 Selectia medicamentelor in sarcina
 Recomandari generale privind administrarea
  medicamentelor in boli acute
 Recomandari generale privind administrarea
  medicamentelor in boli cronice
 Remediile din plante in sarcina
Modificari farmacocinetice in sarcina
 Evolutia sarcinii - modificari fiziologice care
  influenteaza absorbtia, distributia si eliminarea
  medicamentelor
 Pot afecta raspunsul la medicatie
 Monitorizare si eventual ajustarea farmacoterapiei
 Modificarile
   incep din trimestru I
   maximul in trimestrul II de sarcina
Farmacocinetica - drumul parcurs de medicamente in organism
Modificari farmacocinetice in sarcina
 Absorbtia
    Greata, varsaturi - influenteaza absorbtia
    Scaderea motilitatii intestinale, golirii si aciditatii gastrice
    Medicatia seara, in doza unica
 Distributia
    Greutate totala crescuta
    Creste (cu aprox. 50%) volumul plasmatic, debitul cardiac
     - scade concentratia plasmatica a unor medicamente
    Albumina - concentratie scazuta in trimestrul III (risc de
     toxicitate - creste forma libere a medicamentelor)
BARIERA PLACENTARA
 Bariera placentara - nu mai este “bariera” propriu zisa
   Permeabilitatea creste de 10 ori (scade grosimea)
  pana la sfarsitul sarcinii
   Majoritatea medicamentelor – lipofile cu GM mica –
    difuziune simpla
 Medicamente
   cu GM < 500 kDa – transfer rapid
   cu GM > 500 kDa – transfer lent
   cu GM > 1000 kDa (heparina, insulina) – nu
    traverseaza bariera placentara in concentratie
    semnificativa
 Medicamentele liposolubile – opiacee, antibiotice –
 transfer facil, comparativ cu cele hidrosolubile
Modificari farmacocinetice in sarcina
 Metabolizarea hepatica
   Nivelul crescut de hormoni estrogeni si
     progesteron
    Modificarile enzimelor hepatice
 Clearace-ul renal
    Rata filtrarii glomerulare poate creste cu pana la
     50%
    Poate fi necesara ajustarea dozelor
Selectia medicamentelor in sarcina
 Unele medicamente – potential teratogen
 Majoritatea medicamentelor necesare in
sarcina – utilizare sigura
 Expunerea la medicamente – responsabila de
  malformatii congenitale in <1% din cazuri (Brent RL, 2003)
 Nu orice expunere determina malformatii congenitale!
 Medicatia doar la indicatia medicului curant
 Automedicatia poate avea consecinte severe
Selectia medicamentelor in sarcina
 Factorii care influenteaza efectul asupra fatului
    varsta sarcinii
    calea de administrare
    doza

 Uneori – necesare medicamente
cu efect negativ asupra fatului
pentru tratarea mamei
 Primele 2 saptamani dupa conceptie – efect “totul sau
  nimic”
 Zilele 18-60 dupa conceptie- anomalii structurale (etapa
  de organogeneza)
Saptamana de sarcina
              3     4      5      6     7      8      12      16    20     38
SNC
Cord
Mb sup
Ochi
Mb inf
Dinti
Palat
Org
genit ext
Urechi
                                                               Dupa Krauer et al (1984)
        Perioada cu risc crescut pentru efecte teratogene
        Perioada cu risc mai redus pentru efecte teratogene
Selectia medicamentelor in sarcina
 FDA – reglementari specifice
privind administrarea medicamentelor
in sarcina si lactatie – 1979
 Raspuns la cazurile de anomalii
induse de talidomida (1962)
 Revizuire – 1997
 Reglementari noi propuse in 2008, urmeaza
sa fie introduse in practica medicala curenta
Selectia medicamentelor in sarcina
 Medicamentele - clasificate in 5 grupe in functie
 de:
   Prezenta sau absenta datelor privind efectul
    medicamentelor in sarcina
   Sursa datelor (animale sau om)
   Rezultatele studiilor (prezenta sau absenta
    efectelor teratogene)
Grupele de medicamente in sarcina
 Categoria A – studii controlate la femei gravide care nu au
  demonstrat efect nociv asupra fatului
 Categoria B
    studiile pe animale reproductive nu au demonstrat risc
     fetal si nu exista studii controlate la femeile gravide
    studiile pe animale au relevat un risc potential si nu s-au
     efectuat studii pe femei gravide
 Categoria C
    studiile pe animalele au relevat un posibil risc, dar nu
     exista studii controlate la om; beneficiu>risc
    nu exista studii la animale sau la om

    65-70% dintre medicamentele existente
 Categoria D
   studiile pe femei gravide au evidentiat risc pentru fat
   folosite doar daca beneficiul potential poate fi acceptabil
    comparativ cu riscul
 Categoria X
   studiile pe animale si om au demonstrat anomalii fetale
   evidente certe privind riscul fetal raportate in cadrul
    studiilor pre sau post-marketing
   contraindicate in sarcina!
Selectia medicamentelor in sarcina
 Clasificarea – numeroase critici
   Incadrarea medicamentelor intr-o anumita categorie,
    fara ca riscul, incidenta si severitatea reactiilor
    adverse produse de acestea sa fie similar
   Ex: categoria B – nu exista o diferenta clara intre
    datele obtinulte de la om si cele de la animal
Selectia medicamentelor in sarcina
 1997 FDA a propus revizuirea
 In 2008 un nou set de reglementari - care urmeaza a
 fi puse in practica
   Separarea informatiilor clinice de datele privind
    riscul la animale
   Precizarea in prospect a urmatoarelor
       datele privind riscul fetal
       consideratii clinice
       date provenite din studii clinice
Medicatia cel mai frecvent utilizata in timpul
sarcinii




                                   Mitchell et al -2011
Cele mai prescrise medicamente
    cu risc teratogen minim sau necunoscut
                       Medicament                                  Clasificare
                                                                      FDA
    Analgezice (aspirina, paracetamol, ibuprofen)                       B-D
 Antibiotice (Penicilina G, tetraciclina, ciprofloxacina,               B-D
      metronidazol, nitrofurantoin, azitromicina)
Anticolinergice (atropina, dimenhidrinat) beta mimetic                  B-C
                     (salbutamol)
AntiHTA (metildopa, hidralazina, labetalol, propranolol)                B-C
      Antihistaminice (cetirizina, difenhidramina)                       B
                   Antivirale - aciclovir                                B
      Corticosteroizi (prednison, betametazona,                         B
                   dexametazona)         Buhimschi si Weiner, Obstet Gynecol, 2009
Cele mai prescrise medicamente cu risc
  teratogen minim sau necunoscut
                       Medicament                                       Clasificare
                                                                           FDA
  Antiacide (Aluminum hidroxide, Magnesium hidroxid ,                        B-C
Magnesium trisilicat, Calcium carbonate, salicilat de bismut )
              Laxative: metilceluloza, bisacodil                             B-D
 Antisecretorii: omeprazol, ranitidina, famotidina, cimetidina               B-C
                  Antidiareice: loperamida,                                  B-C
                 Antiflatulente: simeticona,                                   B
         Antitusive: dextrometorfan, guaiafenesina                             B
                  Antimicotice (miconazol)                                     B
           Altele: calciu, cofeina, pseudoefedrina                             B
                                          Dupa Buhimschi si Weiner, Obstet Gynecol, 2009
Medicamente cu potential teratogen

Medicamente        Efecte teratogene
Thalidomida        Focomelie, malformatii cardiace
Penicilamina       Pierdere tegumentara
Anticoagulantele   Anomalii SNC, ochi, membre
orale
Estrogeni          Atrofie testiculara la baieti
Androgeni          Masculinizare la fete
Stilbestrol        Cancer vaginal, col uterin
IECA, sartani      Insuficienta renala, oligohidramnios
Medicamente cu potential teratogen
Medicament       Efecte teratogene
Fenitoina        Anomalii de palat, microcefalie, retard
                 mental
Acid valproic    Defecte de tub neural
Carbamazepina    Retard al cresterii extremitatii cefalice
Citotoxice       Hidrocefalie, anomalii de palat, defecte
chimioterapice   de tub neural
Tetracicline     Anomalii dentare
Etanol           Sindrom alcoolic fetal
Retinoizii       Hidrocefalie
Medicatia uzuala in cursul sarcinii
Antibiotice. Beta lactamice
 Penicilina G si celelalte beta lactamice
(ampicilina, amoxicilina, cefalosporinele) –
sigure, cele mai utilizate in sarcina
 Considerate prima linie de tratament in infectiile cu
  germeni sensibili
 Traverseaza placenta
 Nu s-au demonstrat efecte teratogene – la animale si om
 Experienta clinica foarte mare
 Concentratii mici in lapte – nu influenteaza copilul
Antibiotice. Beta lactamice
 Combinatia amoxicilina-acid clavulanic – putine date
 Studiul Oracle – utilizarea combinatiei la pacientele
  cu ruptura prematura de membrane nu a prelungit
  durata sarcinii
 Imipenem + cilastatina – combinatie sigura in sarcina
  (Briggs et al, Lippincot 2008)
Antibiotice. Macrolide
 Eritromicina
    traverseaza bariera placentara
    nu s-a observat o crestere a riscului de malformatii fetale
 Claritromicina, azitromicina, roxitromicina– date mai putine
 Telitromicina (Ketek) – evitare, cazuri severe de
  hepatotoxicitate la gravida
 Azitromicina – tratamentul de electie in infectia cu
  chlamydia (Buhimschi et al - Obstet Gynecol, 2009)
    Fara efecte adverse asupra fatului raportate pana in
     prezent
    Se excreta prin lapte – fara afectarea copilului
Antibiotice. Quinolone
 Studiile pe animale – artropatii la toate speciile studiate
 Nu sunt indicate de rutina la gravide si copii
 Nu s-au observat condropatii sau alte modificari musculo-
  scheletale la copii (Briggs si Freeman - Lippincot 2008–
  numar redus de paciente care au primit fluoroquinolone in
  primul trimestru de sarcina)
 Ciprofloxacina - se indica la pacientele cu infectii cu gram
  negativi si ca linia II de tratament in TBC
 Trovafloxacina – risc crescut de malformatii
 musculo-scheletale la animale si om
 (Casey et al, 2000)
Sulfamidele si trimetoprimul
 Sulfamidele
    Risc potential in sarcina
    Administrate in trim I – nu determina malformatiile fetale
     observate in studiile pe animale (palat)
    Nu se administreaza in trim III – risc de icter
     neonatal!
 Trimetoprim
    Efect teratogen la animale
    Studiile la om – date putine, cresterea incidentei
    malformatiilor (defecte de tub neural, cardiovasculare,
    palat)
Tetraciclinele
 Contraindicate in sarcina –
 in special in trimestrul II si III
 Malformatii osoase si dentare ale fatului


 Doxiciclina
   risc redus de malformatii fetale, daca se
    administreaza in trim II si III (Czeizel et al, 1997)
   utilizata la nevoie – antibiotic de rezerva
Tetraciclinele

 Oxitetraciclina - incidenta crescuta a defectelor de
 tub neural
Aminoglicozidele
 Malformatii fetale – descrise la copiii ai
caror mame au fost tratate cu kanamicina
si streptomicina
 Risc de nefrotoxicitate – asocierea cu cefalosporine
 Gentamicina si neomicina oral – fara risc teratogenic
  fetal (Czeizel et al. 2000)
 Gentamicina
   utilizata in infectiile urinare in sarcina
   excretata in lapte la 1h dupa administrare
  (Celiloglu et al. 1994)
   nu exista dovezi privind efectele adverse asupra
    copilului
Metronidazolul
 Utilizat in sarcina pentru tratamentul vaginitei
    trichomoniazice, amebiaza
   Colegiul American de Obstetrica si Ginecologie –
    utilizare limitata numai in amoebiaza, in trimestrul I
   In dozele recomandate – fara risc teratogenic
   Administrarea metronidazolului se asociaza cu un
    risc crescut de nastere prematura (studiul Premet,
    2006)
   Evitarea administrarii inainte de nastere!
   Poate fi utilizat in perioada de alaptare
Nitrofurantoinul
 Date limitate
 Nu se stie daca traverseaza placenta
 Nu exista raportari legate de un posibil efect
  teratogen
 Contraindicata administrarea prenatala si la nou
  nascut – reactii hemolitice la NN
 Se excreta in lapte – nu sunt raporate efecte
  adverse la copil
Aciclovirul
 Nu s-a observat o crestere a incidentei malformatiilor
  fetale la copiii mamelor tratate cu aciclovir in trim I si
  nici efecte adverse la NN din mame tratate in trim III
  de sarcina
 I.v. pentru infectia herpetica diseminata-
reduce mortalitatea materna si fetala
 Oral in infectiile genitale primare-
previne complicatiile
 Valaciclovir, famciclovir – date limitate
AINS. Acidul acetilsalicilic (Aspirina)
 AINS larg utilizate in sarcina- peste 20% din
  greavide in trimestrul I (Hernandez RK et al. 2011)
 Traverseaza placenta – anomalii raportate la
  animale
 Studii ample – nu au confirmat aparitia anomaliilor
  fetale - Slone et al (Lancet 1976), Jick et al (Jama 1981) Norgard
  B (2005)
 Kozer et al (Am J Obstet Gynecol 2002) –
  administrarea aspirinei se asociaza cu un risc fetal
  crescut de aparitie a anomaliilor, in special
  gastroschisis, atrezie intestinala
Acidul acetilsalicilic (Aspirina)
 Evitarea administrarii in primul trimestru de sarcina!
 Prescrisa pentru a reduce riscul de tromboza la
  mama - poate produce hemoragii la nastere – nu se
  recomanda in trim III
 In alaptare – utilizarea dozelor cele mai mici
  eficiente, administrate imediat dupa alaptare
 Daca sunt necesare doze mari (RAA, PAR) –
  evitarea alaptarii, risc de efecte toxice la copil
Paracetamolul
 Utilizat frecvent in sarcina- antipiretic, in infectii
 Afectare materna – datorita abuzului cronic, sau
  supradoza
 Nu are efect antiagregant plachetar – fara risc de
  hemoragii la fat
 Poate fi administrat si in timpul alaptarii
Ibuprofen (Advil, Nurofen)

 Medicamentul de electie in durerile acute postpartum
  sau postoperatorii
 Traverseaza placenta- concentratia la nivelul fatului
  dependenta de cea materna
 Poate fi utilizat si in perioada de lactatie – doze mici,
  perioade scurte de timp
AINS (cu efect antiinflamator marcat)
 Indometacin, naproxen, ketoprofen, piroxicam,
 diclofenac
 Diclofenacul- risc de insuficienta renala la NN (Phadke et al.
  2012)
 Nakhai-Pour HR et al. 2011- risc de avort spontan pentru
  diclofenac, naproxen, celecoxib, ibuprofen
 Se intrerupe tratamentul cu 6-8 saptamani ant. nasterii
    prelungirea sarcinii si travaliului, hemoragii la nastere
    afectarea fatului – hemoragii cerebrale, inchiderea
     prematura a canalului arterial, hipertensiune
     pulmonara, afectare renala
 Administrate in doza minim eficienta, intermitent
Antihistaminice
 Nu exista studii adecvate in sarcina, nu
se cunosc efectele asupra fatului
 Cetirizina
 Loratadina (efect teratogen pe animale, dar
  experienta clinica mare, fara efecte teratogene
  raportate)
 In timpul alaptarii – iritabilitate la copil
Beta mimetice. Salbutamol
 Folosit inhalator pentru controlul astmului
(Wendel 1996)
 Utilizat ca si tocolitic, p.o.
 Nu afecteaza TA si FC a mamei
 <10% din doza administrata inhalator se absoarbe
 Datele existente - fara teratogenitate daca se
  utilizeaza in primul trimestru de sarcina
Corticosteorizii
 Risc matern
   riscul infectiilor in ruptura prematura de membrane
   cresterea tranzitorie a glicemiei, agravarea DZ
   prednisonul – rata mai mare avortului spontan
      (administrat concomitent cu aspirina in sdr
      antifosfolipidic)
 Risc fetal
     risc teratogen redus
     nu se recomanda administrarea repetata a
      corticosteroizilor- creste incidenta G mici la nastere
      (Wapner 2006)
Recomandari generale privind
       administrarea
 medicamentelor in boli acute
Tratamentul infectiilor urinare
 Cea mai frecventa infectie bacteriana in timpul sarcinii
 Tratamentul bacteriuriei asimptomatice – reduce riscul de
  aparitie a pielonefritei si a nasterii premature
 95% determinate de E coli
 De electie : peniciline
 Amoxicilina p.o. 3 g de 2 ori / zi
Tratamentul infectiilor urinare
 Incidenta crescuta a tulpinilor rezistente la
  ampicilina, amoxicilina si sulfamide-trimetoprim
 Cefalexina – eficienta si sigura
 Durata optima de tratament –
7-10 zile, desi unele studii au aratat
eficienta a 3 zile de tratament
 Cistita acuta – acelasi tratament si durata ca si in
  bacteriuria asimptomatica
Tratamentul infectiilor urinare
 Pielonefrita acuta –
    complicatie in 1-2% din sarcini
   Spitalizare – ceftriaxona i.v.
    sau cefazolina + gentamicina,
   Durata tratamentului – 10-14
    zile
   23% din femei – recidive
   Se recomanda nitrofurantoin
    100 mg/zi, seara pe durata
    sarcinii, pana in sapt 37
Boli cu transmitere sexuala (BTS)
 Sifilis – tratamentul de electie – penicilina
     eficienta in prevenirea transmiterii infectiei si
      tratamentul acesteia la fat
     doza si calea de administrare – dependente de
      stadiul bolii
     tratamentul in a doua parte a sarcinii – asociere
      cu risc crescut de nastere prematura
Sifilis congenital
Boli cu transmitere sexuala (BTS)
 Gonoree
     Ceftriaxona 125 mg im sau cefixima 400 mg oral
      in doza unica
    Spectinomicina 2 g doza unica – alternativa
      pentru cefalosporine
 Infectie cu Chlamydia
     la NN – conjunctivita
     Azitromicina 1 g doza unica
     Amoxicilina 500 mgx3/zi, 7 zile
     alternativa - eritromicina
Boli cu transmitere sexuala (BTS)
 Herpes genital
   infectarea in timpul sarcinii –
  risc de transmitere la nastere (30-50%)
   infectii recurente – risc de
  transmitere de 1%
   leziuni prezente la termen
    nastere prin cezariana
   Aciclovir oral
Boli cu transmitere sexuala (BTS)
 Vaginita bacteriana
   factor de risc pentru nastere prematura, avort
    spontan, endometrita postpartum
   incidenta – 9-23%
   regimuri terapeutice recomandate
     metronidazol 500 mgx2/zi , 7 zile

     clindamicina 300 mgx2/zi, 7 zile

   creme vaginale - nu reduc riscul de nastere
    prematura
   creme cu clindamicina - reactii adverse neonatale
Cefaleea si migrena
 60-70% din paciente – ameliorarea simptomelor in
    timpul sarcinii, in special in trim II si III
   Paracetamol ± cofeina, codeina
   AINS – de evitat in trim III
   Utilizarea sumatriptanului (imigran) – controversata,
    numai la pacientele care nu raspund la antialgice
    uzuale
   Asocierea simptomelor digestive – metoclopramid
   Tratament profilactic – la pacientele care prezinta 3-4
    episoade severe/luna (propranolol)
Recomandari generale privind
administrarea medicamentelor
       in boli cronice
Rinita alergica si astmul bronsic
 Rinita alergica – diminuarea calitatii vietii
 Astmul bronsic – consecinte negative asupra fatului si
  mamei
 Astmul netratat
    risc matern - cu placenta praevia, oligohidramnios,
     nastere prematura, HTA, preeclampsie, hemoragii
     uterine
    risc fetal – greutate mica la nastere, nastere
     prematura
 Tratamentul astmului in trepte
     salbutamol – in exacerbari
     tratament de fond – corticoizi

    inhalatori – prima linie
     cromone (cromoglicat de sodiu) – eficienta redusa
     antileucotriene (Singulair) – date insuficiente
     xantine (miofilin) – toxicitate crescuta
Rinita alergica si astmul bronsic
 Tratamentul rinitei
   imunoterapie specifica – poate fi continuata
  pe durata sarcinii
   corticosteroizii intranazali – eficienta cea mai mare,
    risc sistemic scazut (beclometazona, budesonid)
   antihistaminice H1 (cetirizina, loratadina) dupa sapt 12
   evitarea decongestionantelor nazale in primul
    trimestru – risc crescut de gastroschisis!
Diabet zaharat
 Sarcina – in conditiile unui control bun al bolii
 Control inadecvat – creste riscul de avort spontan si
    malformatii fetale
   Agravarea retinopatiei, HTA, functiei renale in timpul
    sarcinii
   Insulina – tratamentul de electie pentru DZ tip 1 si 2
   Gliburid – alternativa dupa sapt 11
   Metformin- sigur si eficient dupa ultimele studii
    (Gandhi et al. 2012)
Hipertensiunea arteriala
 3% din femei urmeaza tratament antihipertensiv in
  timpul sarcinii
 ACOG – tratament daca TAS>170 mmHg si/sau
  TAD>109 mmHg
 Nu exista un consens privind tratamentul formelor
  usoare si moderate de HTA
 Se utilizeaza – metildopa, hidralazina, labetalol,
  BCC(nifedipina), propranolol, alfa-blocante
Metildopa (Dopegyt)
 Cel mai studiat antihipertensiv in sarcina
 Sigur in primul trim de sarcina (Podymow et al. 2011)
 Tratamentul formelor moderate si usoare
 Se elimina prin lapte – NN sunt normotensivi
 Creste incidenta hipoglicemiei la NN – formule de
  lapte praf cu supliment de glucoza
Nifedipina
 Eficace in tratamentul HTA de sarcina
 Se prefera forma retard
 Nu exista date suficiente – grupa de risc C


Hidralazina
 Utilizat in tratamentul urgentelor hipertensive din
  sarcina
 Sigur in primul trimestru
 Studiul PIVOT (2007) – eficienta si siguranta in
  tratamentul urgentelor hipertensive in sarcina si
  postpartum
 Se excreta prin lapte – NN normotensiv
Labetalol
 In sarcina - tratamentul urgentelor acute
 Doze mari IV – bradicardie, hipoglicemie,
hipotensiune, hipertrofie miocardica, moarte
fetala (Olsen 1992, Crooks 1998)
 Se excreta in lapte – NN sunt normotensivi

Propranolol
 Utilizat in sarcina: HTA, aritmii, migrena
 Sigur in doza ce nu afecteaza debitul cardiac matern
 Studiile privind tratamentul cronic al HTA in sarcina –
  numar redus de paciente
 Eficienta similara cu metildopa, asociat cu hidralazina
Epilepsia
 1% din sarcini, majoritatea – agravarea simptomelor
 Malformatii majore – 4-6% din paciente care
  utilizeaza benzodiazepine, carbamazepina,
  fenobarbital, acid valproic, fenitoina
 Lamotrigina
   chielopalatoschisis (1%)
   malformatiile minore – frecventa
    dubla fata de populatia generala
Epilepsia
 Malformatiile – se datoreaza expunerii fetale, mai
  putin epilepsiei materne
 Terapiile combinate – risc mai mare de malformatii
 Toate pacientele – acid folic 5 mg/zi
 Corectarea deficitului de vitamina K la NN
10 mg/zi, in ultima luna de sarcina
Afectiuni psihiatrice
 Depresia – cea mai studiata
   incidenta – 10-60% la gravide
   risc de nastere prematura si greutate mica la nastere
   antidepresivele – utilizate timp de 40 de ani
   ISRS – utilizare pe scara larga la gravide
   studii recente – hipertensiune pulmonara, sindrom de
     abstinenta la NN
   Paroxetina (Seroxat) – utilizarea in trim I se asociaza cu
     malformatii cardiace
   gravidele care intrerup tratamentul risc de 5 ori mai
     mare de recaderi
Reactii adverse produse de ISRS la gravide
Afectiuni psihiatrice
 Tulburari anxioase
   cele mai frecvente afectiuni

  psihiatrice
   benzodiazepinele – risc de aparitie a palatoschizisului
    (0.01%)
   utilizarea in trim III – sedare, sindrom de abstinenta la
    NN, mai sever decat cel indus de ISRS
   “flopy baby syndrome” – scor Apgar scazut,
    hipotermie, hipotonie musculara
Afectiuni psihiatrice
 Boala bipolara (PMD)
   Litiu – prima linie de tratament
   risc de anomalii cardiace (sindrom Ebstein), “flopy
    baby syndrome”, diabet insipid nefrogen,
    hipoglicemie, aritmii cardiace, disfunctii tiroidiene,
    nastere prematura
   alaptare – cele mai multe reactii adverse
   monitorizarea nivelului plasmatic al litiului si
    functia tiroidiana
Afectiuni psihiatrice
 Schizofrenia
   asociata cu risc crescut: deces perinatal, greutate mica
      la nastere, prematuritate
     clorpromazina, haloperidolul - utilizare indelungata
     nu se asociaza cu cresterea incidentei malformatiilor
      fetale
     antipsihoticele atipice – controversate in sarcina
     nu sunt mai sigure decat agentii clasici
Utilizarea medicamentelor
“naturale” -din plante- in sarcina
 Numeroase remedii din plante - sigure
 Unele – periculoase
 Plantele pot contine alcaloizi
   avorturi spontane, nastere prematura, contractii,
     malformatii fetale
 Exista putine studii asupra efectului remediilor din
  plante asupra gravidei si fatului
Pot induce contractii uterine –
interzise la gravide!
 Limba mielului (boranta) - favorizeaza
    metabolismul
   Lemn dulce (licviritie) - antitusiv
   Vasc, smirna, salvia,
   Aloe
   Ginseng
   Ulei de primula – reglator hormonal
   Spilcuta (iarba fetei) - antiinflamator
   Kava Kava - calmant
   Senna - laxativ
Pot induce contractii uterine –
interzise la gravide!
 Saw Palmetto - Serenoa repens (palmier pitic) –
    activitate hormonala
   Goldenseal – imunostimulant
   Dong Quai – tonic feminin cu actiune polivalenta
   Ephedra - efedrina
   Floarea pasiunii
   Cohos negru si albastru – induce contractii
    uterine si nastere prematura
   Busuioc - oral, in doze medicinale
   Rozmarin
Plante considerate sigure in sarcina
 Frunze de zmeura: stimuleaza lactatia,
antiemetic
 Menta: combate greata, flatulenta
 Ghimbirul: antiemetic
 Scoarta de ulm (greata, pirozis, arsuri vaginale)
 Psyllium: laxativ
 Tarate de ovaz: laxative
 Usturoi: hipolipemiant, antiinflamator
 Capsaicina (ardei iute) - topic
Concluzii
 Prescrierea medicamentelor la femeile gravide sau care
  alapteaza reprezinta o decizie importanta, dependenta de
  mai multi factori:
    varsta sarcinii
    necesitatea administrarii medicamentului
    calea de administrare
    proprietatile farmacocinetice
 Evaluarea raportului risc/beneficiu in timpul sarcinii este un
  proces complex si individualizat
 Ameliorarea starii de sanatate a mamei poate influenta
  benefic cresterea embrionului/fatului
 Absenta tratamentului poate afecta negativ starea de
  sanatate a mamei si copilului
 Medicul trebuie sa cunoasca particularitatile de
 prescriere a medicamentelor in sarcina si alaptare
 in ideea promovarii unor recomandari sigure pentru
 mama si copil

 Clasificarea medicamentelor in functie de riscul lor
 de administrare in sarcina si perioada de alaptare
 nu reprezinta o certitudine

 Gravidele si femeile care alapteaza nu pot
 reprezenta subiecti pentru studii clinice controlate,
 datorita riscului de teratogenitate al medicamentelor
Va multumesc pentru atentie

Mais conteúdo relacionado

Mais procurados

Neuroleptics & Anxiolytics (Abstract)
Neuroleptics & Anxiolytics (Abstract)Neuroleptics & Anxiolytics (Abstract)
Neuroleptics & Anxiolytics (Abstract)Eneutron
 
Intro pharmacology pdf
Intro pharmacology pdfIntro pharmacology pdf
Intro pharmacology pdfsaeedanwar78
 
Pp oral hypoglycemic agents
Pp oral hypoglycemic agentsPp oral hypoglycemic agents
Pp oral hypoglycemic agentsDr Pralhad Patki
 
HYPOGLYCEMIC AGENTS.pptx
HYPOGLYCEMIC AGENTS.pptxHYPOGLYCEMIC AGENTS.pptx
HYPOGLYCEMIC AGENTS.pptxShaliniBarad
 
Pharmacotherapy of asthma
Pharmacotherapy of asthmaPharmacotherapy of asthma
Pharmacotherapy of asthmaTabindah Hesam
 
Drugs in pregnancy
Drugs in pregnancyDrugs in pregnancy
Drugs in pregnancyFakhri Mnahi
 
PATIENT COUNSELLING POINTS FOR CHRONIC DISEASES.pptx
PATIENT COUNSELLING POINTS FOR CHRONIC DISEASES.pptxPATIENT COUNSELLING POINTS FOR CHRONIC DISEASES.pptx
PATIENT COUNSELLING POINTS FOR CHRONIC DISEASES.pptxLipanjali Badhei
 
RESEARCH IN HOSPITAL PHARMACY and PHARMACY EDUCATION
RESEARCH IN HOSPITAL PHARMACY and PHARMACY EDUCATIONRESEARCH IN HOSPITAL PHARMACY and PHARMACY EDUCATION
RESEARCH IN HOSPITAL PHARMACY and PHARMACY EDUCATIONAsra Hameed
 
Chemotherapy i general consideration
Chemotherapy  i   general considerationChemotherapy  i   general consideration
Chemotherapy i general considerationArchana Dhavalshankh
 
Drug therapy in pregnancy and lactation
Drug therapy in pregnancy and lactationDrug therapy in pregnancy and lactation
Drug therapy in pregnancy and lactationVishnupriya K
 
Role of Pharmacist in healthcare system_Pharmacistday_Proud to be a pharmacist
Role of Pharmacist in healthcare system_Pharmacistday_Proud to be a pharmacistRole of Pharmacist in healthcare system_Pharmacistday_Proud to be a pharmacist
Role of Pharmacist in healthcare system_Pharmacistday_Proud to be a pharmacistMallikarjuna Mocharlla
 
Drugs used in lactation and pregnacy
Drugs used in lactation and pregnacyDrugs used in lactation and pregnacy
Drugs used in lactation and pregnacyWezi Kaonga
 
The regulation of complementary medicines
The regulation of complementary medicinesThe regulation of complementary medicines
The regulation of complementary medicinesTGA Australia
 
Pharmacology pneumonic
Pharmacology pneumonic Pharmacology pneumonic
Pharmacology pneumonic Prajwith Rai
 
Drug therapy in pediatric and geriatric age groups
Drug therapy in pediatric and geriatric age groupsDrug therapy in pediatric and geriatric age groups
Drug therapy in pediatric and geriatric age groupsNaser Tadvi
 

Mais procurados (20)

Neuroleptics & Anxiolytics (Abstract)
Neuroleptics & Anxiolytics (Abstract)Neuroleptics & Anxiolytics (Abstract)
Neuroleptics & Anxiolytics (Abstract)
 
Pharm mnemonics
Pharm mnemonicsPharm mnemonics
Pharm mnemonics
 
Intro pharmacology pdf
Intro pharmacology pdfIntro pharmacology pdf
Intro pharmacology pdf
 
CHRONOTHERAPY.pdf
CHRONOTHERAPY.pdfCHRONOTHERAPY.pdf
CHRONOTHERAPY.pdf
 
Alpha blocker mbbs
Alpha blocker mbbsAlpha blocker mbbs
Alpha blocker mbbs
 
Pharmaceutical care
Pharmaceutical carePharmaceutical care
Pharmaceutical care
 
anti ulcer drugs
anti ulcer drugsanti ulcer drugs
anti ulcer drugs
 
Pp oral hypoglycemic agents
Pp oral hypoglycemic agentsPp oral hypoglycemic agents
Pp oral hypoglycemic agents
 
HYPOGLYCEMIC AGENTS.pptx
HYPOGLYCEMIC AGENTS.pptxHYPOGLYCEMIC AGENTS.pptx
HYPOGLYCEMIC AGENTS.pptx
 
Pharmacotherapy of asthma
Pharmacotherapy of asthmaPharmacotherapy of asthma
Pharmacotherapy of asthma
 
Drugs in pregnancy
Drugs in pregnancyDrugs in pregnancy
Drugs in pregnancy
 
PATIENT COUNSELLING POINTS FOR CHRONIC DISEASES.pptx
PATIENT COUNSELLING POINTS FOR CHRONIC DISEASES.pptxPATIENT COUNSELLING POINTS FOR CHRONIC DISEASES.pptx
PATIENT COUNSELLING POINTS FOR CHRONIC DISEASES.pptx
 
RESEARCH IN HOSPITAL PHARMACY and PHARMACY EDUCATION
RESEARCH IN HOSPITAL PHARMACY and PHARMACY EDUCATIONRESEARCH IN HOSPITAL PHARMACY and PHARMACY EDUCATION
RESEARCH IN HOSPITAL PHARMACY and PHARMACY EDUCATION
 
Chemotherapy i general consideration
Chemotherapy  i   general considerationChemotherapy  i   general consideration
Chemotherapy i general consideration
 
Drug therapy in pregnancy and lactation
Drug therapy in pregnancy and lactationDrug therapy in pregnancy and lactation
Drug therapy in pregnancy and lactation
 
Role of Pharmacist in healthcare system_Pharmacistday_Proud to be a pharmacist
Role of Pharmacist in healthcare system_Pharmacistday_Proud to be a pharmacistRole of Pharmacist in healthcare system_Pharmacistday_Proud to be a pharmacist
Role of Pharmacist in healthcare system_Pharmacistday_Proud to be a pharmacist
 
Drugs used in lactation and pregnacy
Drugs used in lactation and pregnacyDrugs used in lactation and pregnacy
Drugs used in lactation and pregnacy
 
The regulation of complementary medicines
The regulation of complementary medicinesThe regulation of complementary medicines
The regulation of complementary medicines
 
Pharmacology pneumonic
Pharmacology pneumonic Pharmacology pneumonic
Pharmacology pneumonic
 
Drug therapy in pediatric and geriatric age groups
Drug therapy in pediatric and geriatric age groupsDrug therapy in pediatric and geriatric age groups
Drug therapy in pediatric and geriatric age groups
 

Semelhante a Farmacoterapia in sarcina

CONSULTAȚIA-PRECONCEPȚIONALĂ-ÎN-MEDICINA-DE-FAMILIE_AMFB.pptx
CONSULTAȚIA-PRECONCEPȚIONALĂ-ÎN-MEDICINA-DE-FAMILIE_AMFB.pptxCONSULTAȚIA-PRECONCEPȚIONALĂ-ÎN-MEDICINA-DE-FAMILIE_AMFB.pptx
CONSULTAȚIA-PRECONCEPȚIONALĂ-ÎN-MEDICINA-DE-FAMILIE_AMFB.pptxPopaElena21
 
Cancerul de prostata1 boala de nutritie
Cancerul de prostata1   boala de nutritieCancerul de prostata1   boala de nutritie
Cancerul de prostata1 boala de nutritiepatrasculiana
 
Fertilia - Prezentare homeoterapia ginecologica
Fertilia - Prezentare homeoterapia ginecologica Fertilia - Prezentare homeoterapia ginecologica
Fertilia - Prezentare homeoterapia ginecologica Ana-Maria Tatucu
 
Broşura sănătatea femeii-remedii naturale
Broşura sănătatea femeii-remedii naturaleBroşura sănătatea femeii-remedii naturale
Broşura sănătatea femeii-remedii naturaletianDe Liviu
 
Planificarea Familiei Septembrie 2016.ppt
Planificarea Familiei Septembrie 2016.pptPlanificarea Familiei Septembrie 2016.ppt
Planificarea Familiei Septembrie 2016.pptMorozovschiVitalie1
 

Semelhante a Farmacoterapia in sarcina (9)

CONSULTAȚIA-PRECONCEPȚIONALĂ-ÎN-MEDICINA-DE-FAMILIE_AMFB.pptx
CONSULTAȚIA-PRECONCEPȚIONALĂ-ÎN-MEDICINA-DE-FAMILIE_AMFB.pptxCONSULTAȚIA-PRECONCEPȚIONALĂ-ÎN-MEDICINA-DE-FAMILIE_AMFB.pptx
CONSULTAȚIA-PRECONCEPȚIONALĂ-ÎN-MEDICINA-DE-FAMILIE_AMFB.pptx
 
Cancerul de prostata1 boala de nutritie
Cancerul de prostata1   boala de nutritieCancerul de prostata1   boala de nutritie
Cancerul de prostata1 boala de nutritie
 
Avortul
AvortulAvortul
Avortul
 
Fertilia - Prezentare homeoterapia ginecologica
Fertilia - Prezentare homeoterapia ginecologica Fertilia - Prezentare homeoterapia ginecologica
Fertilia - Prezentare homeoterapia ginecologica
 
Broşura sănătatea femeii-remedii naturale
Broşura sănătatea femeii-remedii naturaleBroşura sănătatea femeii-remedii naturale
Broşura sănătatea femeii-remedii naturale
 
Tratament Only
Tratament OnlyTratament Only
Tratament Only
 
Planificarea Familiei Septembrie 2016.ppt
Planificarea Familiei Septembrie 2016.pptPlanificarea Familiei Septembrie 2016.ppt
Planificarea Familiei Septembrie 2016.ppt
 
Contraceptia
ContraceptiaContraceptia
Contraceptia
 
Gano 2 ppt
Gano 2 pptGano 2 ppt
Gano 2 ppt
 

Farmacoterapia in sarcina

  • 1. Impactul farmacoterapiei in sarcina si lactatie Prof. dr. Anca Dana Buzoianu Departamentul de Farmacologie, Toxicologie si Farmacologie Clinica Universitatea de Medicina si Farmacie “Iuliu Hatieganu” Cluj-Napoca, Romania
  • 2. Introducere  Sarcina – stare fiziologica cu multiple particularitati farmacologice (embrion, fat, mama)  Medicatia in sarcina si lactatie – problema controversata  Implicatii medico-legale si emotionale  Responsabilitatea medicului – siguranta si eficienta farmacoterapiei indicate atat pentru mama cat si pentru fat
  • 3. Introducere  Experienta nefericita cu talidomida a dus la multiple efecte:  aparitia farmacologiei clinice ca disciplina  testarea preclinica a toxicitatii medicamentelor nou introduse pe piata  revolutionarea modului in care medicamentele sunt folosite in timpul sarcinii
  • 4. Introducere  In timpul sarcinii si lactatiei  afectiuni acute  controlul unor boli cronice  medicatia putand fi necesara pentru a asigura starea de sanatate optima a gravidei si fatului  Andrade et al – 2004  unei gravide i se prescriu 3-5 medicamente in timpul sarcinii  64% din gravide primesc cel putin 1 medicament inaceasta perioada
  • 5.
  • 6.  Mitchell et al -2011-  70-80% din gravide folosesc cel putin 1 medicament in primul trimestru  50% folosesc minim 4 medicamente pe periada sarcinii  Concluzie: utilizarea medicatiei in sarcina - frecventa, necesitand monitorizare sistematica si continua, pre, intra si post-partum
  • 7. Topice prezentare  Modificari farmacocinetice in sarcina  Selectia medicamentelor in sarcina  Recomandari generale privind administrarea medicamentelor in boli acute  Recomandari generale privind administrarea medicamentelor in boli cronice  Remediile din plante in sarcina
  • 8. Modificari farmacocinetice in sarcina  Evolutia sarcinii - modificari fiziologice care influenteaza absorbtia, distributia si eliminarea medicamentelor  Pot afecta raspunsul la medicatie  Monitorizare si eventual ajustarea farmacoterapiei  Modificarile  incep din trimestru I  maximul in trimestrul II de sarcina
  • 9. Farmacocinetica - drumul parcurs de medicamente in organism
  • 10. Modificari farmacocinetice in sarcina  Absorbtia  Greata, varsaturi - influenteaza absorbtia  Scaderea motilitatii intestinale, golirii si aciditatii gastrice  Medicatia seara, in doza unica  Distributia  Greutate totala crescuta  Creste (cu aprox. 50%) volumul plasmatic, debitul cardiac - scade concentratia plasmatica a unor medicamente  Albumina - concentratie scazuta in trimestrul III (risc de toxicitate - creste forma libere a medicamentelor)
  • 12.  Bariera placentara - nu mai este “bariera” propriu zisa  Permeabilitatea creste de 10 ori (scade grosimea) pana la sfarsitul sarcinii  Majoritatea medicamentelor – lipofile cu GM mica – difuziune simpla
  • 13.  Medicamente  cu GM < 500 kDa – transfer rapid  cu GM > 500 kDa – transfer lent  cu GM > 1000 kDa (heparina, insulina) – nu traverseaza bariera placentara in concentratie semnificativa  Medicamentele liposolubile – opiacee, antibiotice – transfer facil, comparativ cu cele hidrosolubile
  • 14. Modificari farmacocinetice in sarcina  Metabolizarea hepatica  Nivelul crescut de hormoni estrogeni si progesteron  Modificarile enzimelor hepatice  Clearace-ul renal  Rata filtrarii glomerulare poate creste cu pana la 50%  Poate fi necesara ajustarea dozelor
  • 15.
  • 16. Selectia medicamentelor in sarcina  Unele medicamente – potential teratogen  Majoritatea medicamentelor necesare in sarcina – utilizare sigura  Expunerea la medicamente – responsabila de malformatii congenitale in <1% din cazuri (Brent RL, 2003)  Nu orice expunere determina malformatii congenitale!  Medicatia doar la indicatia medicului curant  Automedicatia poate avea consecinte severe
  • 17.
  • 18. Selectia medicamentelor in sarcina  Factorii care influenteaza efectul asupra fatului  varsta sarcinii  calea de administrare  doza  Uneori – necesare medicamente cu efect negativ asupra fatului pentru tratarea mamei  Primele 2 saptamani dupa conceptie – efect “totul sau nimic”  Zilele 18-60 dupa conceptie- anomalii structurale (etapa de organogeneza)
  • 19. Saptamana de sarcina 3 4 5 6 7 8 12 16 20 38 SNC Cord Mb sup Ochi Mb inf Dinti Palat Org genit ext Urechi Dupa Krauer et al (1984) Perioada cu risc crescut pentru efecte teratogene Perioada cu risc mai redus pentru efecte teratogene
  • 20. Selectia medicamentelor in sarcina  FDA – reglementari specifice privind administrarea medicamentelor in sarcina si lactatie – 1979  Raspuns la cazurile de anomalii induse de talidomida (1962)  Revizuire – 1997  Reglementari noi propuse in 2008, urmeaza sa fie introduse in practica medicala curenta
  • 21. Selectia medicamentelor in sarcina  Medicamentele - clasificate in 5 grupe in functie de:  Prezenta sau absenta datelor privind efectul medicamentelor in sarcina  Sursa datelor (animale sau om)  Rezultatele studiilor (prezenta sau absenta efectelor teratogene)
  • 22. Grupele de medicamente in sarcina  Categoria A – studii controlate la femei gravide care nu au demonstrat efect nociv asupra fatului  Categoria B  studiile pe animale reproductive nu au demonstrat risc fetal si nu exista studii controlate la femeile gravide  studiile pe animale au relevat un risc potential si nu s-au efectuat studii pe femei gravide  Categoria C  studiile pe animalele au relevat un posibil risc, dar nu exista studii controlate la om; beneficiu>risc  nu exista studii la animale sau la om  65-70% dintre medicamentele existente
  • 23.  Categoria D  studiile pe femei gravide au evidentiat risc pentru fat  folosite doar daca beneficiul potential poate fi acceptabil comparativ cu riscul  Categoria X  studiile pe animale si om au demonstrat anomalii fetale  evidente certe privind riscul fetal raportate in cadrul studiilor pre sau post-marketing  contraindicate in sarcina!
  • 24. Selectia medicamentelor in sarcina  Clasificarea – numeroase critici  Incadrarea medicamentelor intr-o anumita categorie, fara ca riscul, incidenta si severitatea reactiilor adverse produse de acestea sa fie similar  Ex: categoria B – nu exista o diferenta clara intre datele obtinulte de la om si cele de la animal
  • 25. Selectia medicamentelor in sarcina  1997 FDA a propus revizuirea  In 2008 un nou set de reglementari - care urmeaza a fi puse in practica  Separarea informatiilor clinice de datele privind riscul la animale  Precizarea in prospect a urmatoarelor  datele privind riscul fetal  consideratii clinice  date provenite din studii clinice
  • 26. Medicatia cel mai frecvent utilizata in timpul sarcinii Mitchell et al -2011
  • 27. Cele mai prescrise medicamente cu risc teratogen minim sau necunoscut Medicament Clasificare FDA Analgezice (aspirina, paracetamol, ibuprofen) B-D Antibiotice (Penicilina G, tetraciclina, ciprofloxacina, B-D metronidazol, nitrofurantoin, azitromicina) Anticolinergice (atropina, dimenhidrinat) beta mimetic B-C (salbutamol) AntiHTA (metildopa, hidralazina, labetalol, propranolol) B-C Antihistaminice (cetirizina, difenhidramina) B Antivirale - aciclovir B Corticosteroizi (prednison, betametazona, B dexametazona) Buhimschi si Weiner, Obstet Gynecol, 2009
  • 28. Cele mai prescrise medicamente cu risc teratogen minim sau necunoscut Medicament Clasificare FDA Antiacide (Aluminum hidroxide, Magnesium hidroxid , B-C Magnesium trisilicat, Calcium carbonate, salicilat de bismut ) Laxative: metilceluloza, bisacodil B-D Antisecretorii: omeprazol, ranitidina, famotidina, cimetidina B-C Antidiareice: loperamida, B-C Antiflatulente: simeticona, B Antitusive: dextrometorfan, guaiafenesina B Antimicotice (miconazol) B Altele: calciu, cofeina, pseudoefedrina B Dupa Buhimschi si Weiner, Obstet Gynecol, 2009
  • 29. Medicamente cu potential teratogen Medicamente Efecte teratogene Thalidomida Focomelie, malformatii cardiace Penicilamina Pierdere tegumentara Anticoagulantele Anomalii SNC, ochi, membre orale Estrogeni Atrofie testiculara la baieti Androgeni Masculinizare la fete Stilbestrol Cancer vaginal, col uterin IECA, sartani Insuficienta renala, oligohidramnios
  • 30. Medicamente cu potential teratogen Medicament Efecte teratogene Fenitoina Anomalii de palat, microcefalie, retard mental Acid valproic Defecte de tub neural Carbamazepina Retard al cresterii extremitatii cefalice Citotoxice Hidrocefalie, anomalii de palat, defecte chimioterapice de tub neural Tetracicline Anomalii dentare Etanol Sindrom alcoolic fetal Retinoizii Hidrocefalie
  • 31. Medicatia uzuala in cursul sarcinii
  • 32. Antibiotice. Beta lactamice  Penicilina G si celelalte beta lactamice (ampicilina, amoxicilina, cefalosporinele) – sigure, cele mai utilizate in sarcina  Considerate prima linie de tratament in infectiile cu germeni sensibili  Traverseaza placenta  Nu s-au demonstrat efecte teratogene – la animale si om  Experienta clinica foarte mare  Concentratii mici in lapte – nu influenteaza copilul
  • 33. Antibiotice. Beta lactamice  Combinatia amoxicilina-acid clavulanic – putine date  Studiul Oracle – utilizarea combinatiei la pacientele cu ruptura prematura de membrane nu a prelungit durata sarcinii  Imipenem + cilastatina – combinatie sigura in sarcina (Briggs et al, Lippincot 2008)
  • 34. Antibiotice. Macrolide  Eritromicina  traverseaza bariera placentara  nu s-a observat o crestere a riscului de malformatii fetale  Claritromicina, azitromicina, roxitromicina– date mai putine  Telitromicina (Ketek) – evitare, cazuri severe de hepatotoxicitate la gravida  Azitromicina – tratamentul de electie in infectia cu chlamydia (Buhimschi et al - Obstet Gynecol, 2009)  Fara efecte adverse asupra fatului raportate pana in prezent  Se excreta prin lapte – fara afectarea copilului
  • 35. Antibiotice. Quinolone  Studiile pe animale – artropatii la toate speciile studiate  Nu sunt indicate de rutina la gravide si copii  Nu s-au observat condropatii sau alte modificari musculo- scheletale la copii (Briggs si Freeman - Lippincot 2008– numar redus de paciente care au primit fluoroquinolone in primul trimestru de sarcina)  Ciprofloxacina - se indica la pacientele cu infectii cu gram negativi si ca linia II de tratament in TBC  Trovafloxacina – risc crescut de malformatii musculo-scheletale la animale si om (Casey et al, 2000)
  • 36. Sulfamidele si trimetoprimul  Sulfamidele  Risc potential in sarcina  Administrate in trim I – nu determina malformatiile fetale observate in studiile pe animale (palat)  Nu se administreaza in trim III – risc de icter neonatal!  Trimetoprim  Efect teratogen la animale  Studiile la om – date putine, cresterea incidentei malformatiilor (defecte de tub neural, cardiovasculare, palat)
  • 37. Tetraciclinele  Contraindicate in sarcina – in special in trimestrul II si III  Malformatii osoase si dentare ale fatului  Doxiciclina  risc redus de malformatii fetale, daca se administreaza in trim II si III (Czeizel et al, 1997)  utilizata la nevoie – antibiotic de rezerva
  • 38. Tetraciclinele  Oxitetraciclina - incidenta crescuta a defectelor de tub neural
  • 39. Aminoglicozidele  Malformatii fetale – descrise la copiii ai caror mame au fost tratate cu kanamicina si streptomicina  Risc de nefrotoxicitate – asocierea cu cefalosporine  Gentamicina si neomicina oral – fara risc teratogenic fetal (Czeizel et al. 2000)  Gentamicina  utilizata in infectiile urinare in sarcina  excretata in lapte la 1h dupa administrare (Celiloglu et al. 1994)  nu exista dovezi privind efectele adverse asupra copilului
  • 40. Metronidazolul  Utilizat in sarcina pentru tratamentul vaginitei trichomoniazice, amebiaza  Colegiul American de Obstetrica si Ginecologie – utilizare limitata numai in amoebiaza, in trimestrul I  In dozele recomandate – fara risc teratogenic  Administrarea metronidazolului se asociaza cu un risc crescut de nastere prematura (studiul Premet, 2006)  Evitarea administrarii inainte de nastere!  Poate fi utilizat in perioada de alaptare
  • 41. Nitrofurantoinul  Date limitate  Nu se stie daca traverseaza placenta  Nu exista raportari legate de un posibil efect teratogen  Contraindicata administrarea prenatala si la nou nascut – reactii hemolitice la NN  Se excreta in lapte – nu sunt raporate efecte adverse la copil
  • 42. Aciclovirul  Nu s-a observat o crestere a incidentei malformatiilor fetale la copiii mamelor tratate cu aciclovir in trim I si nici efecte adverse la NN din mame tratate in trim III de sarcina  I.v. pentru infectia herpetica diseminata- reduce mortalitatea materna si fetala  Oral in infectiile genitale primare- previne complicatiile  Valaciclovir, famciclovir – date limitate
  • 43. AINS. Acidul acetilsalicilic (Aspirina)  AINS larg utilizate in sarcina- peste 20% din greavide in trimestrul I (Hernandez RK et al. 2011)  Traverseaza placenta – anomalii raportate la animale  Studii ample – nu au confirmat aparitia anomaliilor fetale - Slone et al (Lancet 1976), Jick et al (Jama 1981) Norgard B (2005)  Kozer et al (Am J Obstet Gynecol 2002) – administrarea aspirinei se asociaza cu un risc fetal crescut de aparitie a anomaliilor, in special gastroschisis, atrezie intestinala
  • 44. Acidul acetilsalicilic (Aspirina)  Evitarea administrarii in primul trimestru de sarcina!  Prescrisa pentru a reduce riscul de tromboza la mama - poate produce hemoragii la nastere – nu se recomanda in trim III  In alaptare – utilizarea dozelor cele mai mici eficiente, administrate imediat dupa alaptare  Daca sunt necesare doze mari (RAA, PAR) – evitarea alaptarii, risc de efecte toxice la copil
  • 45. Paracetamolul  Utilizat frecvent in sarcina- antipiretic, in infectii  Afectare materna – datorita abuzului cronic, sau supradoza  Nu are efect antiagregant plachetar – fara risc de hemoragii la fat  Poate fi administrat si in timpul alaptarii
  • 46. Ibuprofen (Advil, Nurofen)  Medicamentul de electie in durerile acute postpartum sau postoperatorii  Traverseaza placenta- concentratia la nivelul fatului dependenta de cea materna  Poate fi utilizat si in perioada de lactatie – doze mici, perioade scurte de timp
  • 47. AINS (cu efect antiinflamator marcat)  Indometacin, naproxen, ketoprofen, piroxicam, diclofenac  Diclofenacul- risc de insuficienta renala la NN (Phadke et al. 2012)  Nakhai-Pour HR et al. 2011- risc de avort spontan pentru diclofenac, naproxen, celecoxib, ibuprofen  Se intrerupe tratamentul cu 6-8 saptamani ant. nasterii  prelungirea sarcinii si travaliului, hemoragii la nastere  afectarea fatului – hemoragii cerebrale, inchiderea prematura a canalului arterial, hipertensiune pulmonara, afectare renala  Administrate in doza minim eficienta, intermitent
  • 48. Antihistaminice  Nu exista studii adecvate in sarcina, nu se cunosc efectele asupra fatului  Cetirizina  Loratadina (efect teratogen pe animale, dar experienta clinica mare, fara efecte teratogene raportate)  In timpul alaptarii – iritabilitate la copil
  • 49. Beta mimetice. Salbutamol  Folosit inhalator pentru controlul astmului (Wendel 1996)  Utilizat ca si tocolitic, p.o.  Nu afecteaza TA si FC a mamei  <10% din doza administrata inhalator se absoarbe  Datele existente - fara teratogenitate daca se utilizeaza in primul trimestru de sarcina
  • 50. Corticosteorizii  Risc matern  riscul infectiilor in ruptura prematura de membrane  cresterea tranzitorie a glicemiei, agravarea DZ  prednisonul – rata mai mare avortului spontan (administrat concomitent cu aspirina in sdr antifosfolipidic)  Risc fetal  risc teratogen redus  nu se recomanda administrarea repetata a corticosteroizilor- creste incidenta G mici la nastere (Wapner 2006)
  • 51. Recomandari generale privind administrarea medicamentelor in boli acute
  • 52. Tratamentul infectiilor urinare  Cea mai frecventa infectie bacteriana in timpul sarcinii  Tratamentul bacteriuriei asimptomatice – reduce riscul de aparitie a pielonefritei si a nasterii premature  95% determinate de E coli  De electie : peniciline  Amoxicilina p.o. 3 g de 2 ori / zi
  • 53. Tratamentul infectiilor urinare  Incidenta crescuta a tulpinilor rezistente la ampicilina, amoxicilina si sulfamide-trimetoprim  Cefalexina – eficienta si sigura  Durata optima de tratament – 7-10 zile, desi unele studii au aratat eficienta a 3 zile de tratament  Cistita acuta – acelasi tratament si durata ca si in bacteriuria asimptomatica
  • 54. Tratamentul infectiilor urinare  Pielonefrita acuta – complicatie in 1-2% din sarcini  Spitalizare – ceftriaxona i.v. sau cefazolina + gentamicina,  Durata tratamentului – 10-14 zile  23% din femei – recidive  Se recomanda nitrofurantoin 100 mg/zi, seara pe durata sarcinii, pana in sapt 37
  • 55. Boli cu transmitere sexuala (BTS)  Sifilis – tratamentul de electie – penicilina  eficienta in prevenirea transmiterii infectiei si tratamentul acesteia la fat  doza si calea de administrare – dependente de stadiul bolii  tratamentul in a doua parte a sarcinii – asociere cu risc crescut de nastere prematura
  • 57. Boli cu transmitere sexuala (BTS)  Gonoree  Ceftriaxona 125 mg im sau cefixima 400 mg oral in doza unica  Spectinomicina 2 g doza unica – alternativa pentru cefalosporine  Infectie cu Chlamydia  la NN – conjunctivita  Azitromicina 1 g doza unica  Amoxicilina 500 mgx3/zi, 7 zile  alternativa - eritromicina
  • 58. Boli cu transmitere sexuala (BTS)  Herpes genital  infectarea in timpul sarcinii – risc de transmitere la nastere (30-50%)  infectii recurente – risc de transmitere de 1%  leziuni prezente la termen nastere prin cezariana  Aciclovir oral
  • 59. Boli cu transmitere sexuala (BTS)  Vaginita bacteriana  factor de risc pentru nastere prematura, avort spontan, endometrita postpartum  incidenta – 9-23%  regimuri terapeutice recomandate  metronidazol 500 mgx2/zi , 7 zile  clindamicina 300 mgx2/zi, 7 zile  creme vaginale - nu reduc riscul de nastere prematura  creme cu clindamicina - reactii adverse neonatale
  • 60. Cefaleea si migrena  60-70% din paciente – ameliorarea simptomelor in timpul sarcinii, in special in trim II si III  Paracetamol ± cofeina, codeina  AINS – de evitat in trim III  Utilizarea sumatriptanului (imigran) – controversata, numai la pacientele care nu raspund la antialgice uzuale  Asocierea simptomelor digestive – metoclopramid  Tratament profilactic – la pacientele care prezinta 3-4 episoade severe/luna (propranolol)
  • 61. Recomandari generale privind administrarea medicamentelor in boli cronice
  • 62. Rinita alergica si astmul bronsic  Rinita alergica – diminuarea calitatii vietii  Astmul bronsic – consecinte negative asupra fatului si mamei  Astmul netratat  risc matern - cu placenta praevia, oligohidramnios, nastere prematura, HTA, preeclampsie, hemoragii uterine  risc fetal – greutate mica la nastere, nastere prematura
  • 63.  Tratamentul astmului in trepte  salbutamol – in exacerbari  tratament de fond – corticoizi inhalatori – prima linie  cromone (cromoglicat de sodiu) – eficienta redusa  antileucotriene (Singulair) – date insuficiente  xantine (miofilin) – toxicitate crescuta
  • 64. Rinita alergica si astmul bronsic  Tratamentul rinitei  imunoterapie specifica – poate fi continuata pe durata sarcinii  corticosteroizii intranazali – eficienta cea mai mare, risc sistemic scazut (beclometazona, budesonid)  antihistaminice H1 (cetirizina, loratadina) dupa sapt 12  evitarea decongestionantelor nazale in primul trimestru – risc crescut de gastroschisis!
  • 65. Diabet zaharat  Sarcina – in conditiile unui control bun al bolii  Control inadecvat – creste riscul de avort spontan si malformatii fetale  Agravarea retinopatiei, HTA, functiei renale in timpul sarcinii  Insulina – tratamentul de electie pentru DZ tip 1 si 2  Gliburid – alternativa dupa sapt 11  Metformin- sigur si eficient dupa ultimele studii (Gandhi et al. 2012)
  • 66. Hipertensiunea arteriala  3% din femei urmeaza tratament antihipertensiv in timpul sarcinii  ACOG – tratament daca TAS>170 mmHg si/sau TAD>109 mmHg  Nu exista un consens privind tratamentul formelor usoare si moderate de HTA  Se utilizeaza – metildopa, hidralazina, labetalol, BCC(nifedipina), propranolol, alfa-blocante
  • 67. Metildopa (Dopegyt)  Cel mai studiat antihipertensiv in sarcina  Sigur in primul trim de sarcina (Podymow et al. 2011)  Tratamentul formelor moderate si usoare  Se elimina prin lapte – NN sunt normotensivi  Creste incidenta hipoglicemiei la NN – formule de lapte praf cu supliment de glucoza
  • 68. Nifedipina  Eficace in tratamentul HTA de sarcina  Se prefera forma retard  Nu exista date suficiente – grupa de risc C Hidralazina  Utilizat in tratamentul urgentelor hipertensive din sarcina  Sigur in primul trimestru  Studiul PIVOT (2007) – eficienta si siguranta in tratamentul urgentelor hipertensive in sarcina si postpartum  Se excreta prin lapte – NN normotensiv
  • 69. Labetalol  In sarcina - tratamentul urgentelor acute  Doze mari IV – bradicardie, hipoglicemie, hipotensiune, hipertrofie miocardica, moarte fetala (Olsen 1992, Crooks 1998)  Se excreta in lapte – NN sunt normotensivi Propranolol  Utilizat in sarcina: HTA, aritmii, migrena  Sigur in doza ce nu afecteaza debitul cardiac matern  Studiile privind tratamentul cronic al HTA in sarcina – numar redus de paciente  Eficienta similara cu metildopa, asociat cu hidralazina
  • 70. Epilepsia  1% din sarcini, majoritatea – agravarea simptomelor  Malformatii majore – 4-6% din paciente care utilizeaza benzodiazepine, carbamazepina, fenobarbital, acid valproic, fenitoina  Lamotrigina  chielopalatoschisis (1%)  malformatiile minore – frecventa dubla fata de populatia generala
  • 71. Epilepsia  Malformatiile – se datoreaza expunerii fetale, mai putin epilepsiei materne  Terapiile combinate – risc mai mare de malformatii  Toate pacientele – acid folic 5 mg/zi  Corectarea deficitului de vitamina K la NN 10 mg/zi, in ultima luna de sarcina
  • 72. Afectiuni psihiatrice  Depresia – cea mai studiata  incidenta – 10-60% la gravide  risc de nastere prematura si greutate mica la nastere  antidepresivele – utilizate timp de 40 de ani  ISRS – utilizare pe scara larga la gravide  studii recente – hipertensiune pulmonara, sindrom de abstinenta la NN  Paroxetina (Seroxat) – utilizarea in trim I se asociaza cu malformatii cardiace  gravidele care intrerup tratamentul risc de 5 ori mai mare de recaderi
  • 73. Reactii adverse produse de ISRS la gravide
  • 74. Afectiuni psihiatrice  Tulburari anxioase  cele mai frecvente afectiuni psihiatrice  benzodiazepinele – risc de aparitie a palatoschizisului (0.01%)  utilizarea in trim III – sedare, sindrom de abstinenta la NN, mai sever decat cel indus de ISRS  “flopy baby syndrome” – scor Apgar scazut, hipotermie, hipotonie musculara
  • 75. Afectiuni psihiatrice  Boala bipolara (PMD)  Litiu – prima linie de tratament  risc de anomalii cardiace (sindrom Ebstein), “flopy baby syndrome”, diabet insipid nefrogen, hipoglicemie, aritmii cardiace, disfunctii tiroidiene, nastere prematura  alaptare – cele mai multe reactii adverse  monitorizarea nivelului plasmatic al litiului si functia tiroidiana
  • 76. Afectiuni psihiatrice  Schizofrenia  asociata cu risc crescut: deces perinatal, greutate mica la nastere, prematuritate  clorpromazina, haloperidolul - utilizare indelungata  nu se asociaza cu cresterea incidentei malformatiilor fetale  antipsihoticele atipice – controversate in sarcina  nu sunt mai sigure decat agentii clasici
  • 77. Utilizarea medicamentelor “naturale” -din plante- in sarcina  Numeroase remedii din plante - sigure  Unele – periculoase  Plantele pot contine alcaloizi  avorturi spontane, nastere prematura, contractii, malformatii fetale  Exista putine studii asupra efectului remediilor din plante asupra gravidei si fatului
  • 78. Pot induce contractii uterine – interzise la gravide!  Limba mielului (boranta) - favorizeaza metabolismul  Lemn dulce (licviritie) - antitusiv  Vasc, smirna, salvia,  Aloe  Ginseng  Ulei de primula – reglator hormonal  Spilcuta (iarba fetei) - antiinflamator  Kava Kava - calmant  Senna - laxativ
  • 79. Pot induce contractii uterine – interzise la gravide!  Saw Palmetto - Serenoa repens (palmier pitic) – activitate hormonala  Goldenseal – imunostimulant  Dong Quai – tonic feminin cu actiune polivalenta  Ephedra - efedrina  Floarea pasiunii  Cohos negru si albastru – induce contractii uterine si nastere prematura  Busuioc - oral, in doze medicinale  Rozmarin
  • 80. Plante considerate sigure in sarcina  Frunze de zmeura: stimuleaza lactatia, antiemetic  Menta: combate greata, flatulenta  Ghimbirul: antiemetic  Scoarta de ulm (greata, pirozis, arsuri vaginale)  Psyllium: laxativ  Tarate de ovaz: laxative  Usturoi: hipolipemiant, antiinflamator  Capsaicina (ardei iute) - topic
  • 82.  Prescrierea medicamentelor la femeile gravide sau care alapteaza reprezinta o decizie importanta, dependenta de mai multi factori:  varsta sarcinii  necesitatea administrarii medicamentului  calea de administrare  proprietatile farmacocinetice  Evaluarea raportului risc/beneficiu in timpul sarcinii este un proces complex si individualizat  Ameliorarea starii de sanatate a mamei poate influenta benefic cresterea embrionului/fatului  Absenta tratamentului poate afecta negativ starea de sanatate a mamei si copilului
  • 83.  Medicul trebuie sa cunoasca particularitatile de prescriere a medicamentelor in sarcina si alaptare in ideea promovarii unor recomandari sigure pentru mama si copil  Clasificarea medicamentelor in functie de riscul lor de administrare in sarcina si perioada de alaptare nu reprezinta o certitudine  Gravidele si femeile care alapteaza nu pot reprezenta subiecti pentru studii clinice controlate, datorita riscului de teratogenitate al medicamentelor